I.
DEFINIREA CALITATII
1. O circulatie mai larga pe plan
mondial o au definitiile calitatii care
fac referire la:
a) grad sau nivel
(X) proprietate sau insusire
b) utilitate
2. Prin calitate intelegem „aptitudinea
la utilizare”, este opinia:
a) I.S.O.
b) AFNOR
(X) Joseph Juran
c) P. Jica, E. Maxim
3. Definitia data de I.S.O. calitatii face
referire la:
(X) proprietati si caracteristici
a) costuri minime
(X) nevoi exprimate sau implicite
4. Elementul comun majoritatii
definitiilor calitatii este:
(X) satisfacerea nevoilor utilizatorilor
a) referirea la caracteristici
b) referirea la costuri sau preturi
5. Calitatea este:
a) similara cu valoarea de intrebuintare
(X) diferita de valoarea de intrebuintare
prin:
1. numarul caracteristicilor de referinta
2. nivelurile caracteristicilor de referinta
(X) gradul de satisfacere a cerintelor
6. Care definitii ale calitatii sunt
corecte:
(X) analitice
(X) sintetice
7. Definitia calitatii utilizata de P. Jica
si E. Maxim face referire la:
(X) aptitudini sau insusiri
(X) categorii de caracteristici
a) costuri minime
(X) necesitati specificate sau implicite
b) preturi maxime
8. Un produs este de calitate
superioara daca are:
a) cost ridicat
b) cost scazut
c) pret ridicat
d) pret scazut
(X) nici una din situatii nu este general
valabila
9. Expresia „satisfacerea intr-un
anumit grad” utilizata in definitia
calitatii are in vedere:
a) delimitarea calitatii de utilitate
(X) delimitarea calitatii de valoarea de
intrebuintare
b) delimitarea calitatii produselor de cea
a serviciilor
10. Nevoile specificate sau implicite se
stabilesc:
(X) prin standarde
(X) prin contracte
(X) prin cercetari de piata
a) prin analize economice
(X) prin normare
b) prin lege
11. Calitatea are caracter:
(X) obiectiv, determinat de caracteristici
a) obiectiv, determinat de cerintele
consumatorilor
(X) subiectiv, determinat de deosebirile
dintre persoane
12. Grupele mari de caracteristici care
reflecta calitatea sunt:
(X) caracteristici tehnice
a) caracteristici zonale
(X) caracteristici sociale
(X) caracteristici economice
b) caracteristici estetice
1
c) caracteristici tehnologice
II. FORMELE CALITATII
13. In functie de caracteristicile avute
in vedere, calitatea unui produs sau
serviciu poate fi:
(X) partiala
(X) integrala
(X) totala
14. Calitatea partiala a unui produs
/serviciu se refera la:
(X) o caracteristica
(X) un grup de caracteristici…..
a) un esantion din populatia totala
b) un stadiu in realizarea produsului sau
serviciului
15. Calitatea integrala a unui produs
/serviciu se refera la:
(X) toate caracteristicile si intreaga viata
a produsului
a) intreg personalul care participa la
realizarea productiei
16. Calitatea integrala a unui produs
/serviciu se refera la:
b) intreaga productie realizata
(X) intreaga viata a produsului
/serviciului
c) toate operatiile sau fazele realizarii
17. Calitatea integrala a unui produs
/serviciu se refera la:
(X) toate caracteristicile
(X) intreaga viata a produsului
d) intreaga productie realizata
18. In functie de stadiul in care se afla
un produs avem:
a) calitatea in aprovizionare
b) calitatea in productie
2
c) calitatea in consum
(X) calitatea de conceptie
d) calitatea proiectelor
(X) calitatea de conformanta
(X) calitatea realizata
(X) calitatea in utilizare
(X) calitatea proiectata
19. Clasa de calitate reprezinta un
calificativ pentru o categorie de
produse care:
(X) apartin aceluiasi sortiment
a) apartin la sortimente diferite
(X) au valorile caracteristicilor cuprinse
intre anumite limite
(X) au aceeasi destinatie
b) au destinatie diferita
20. In standardizarea ISO clasa de
calitate este considerata:
a) un indicator de eficienta
b) un calificativ
(X) un indicator de categorie sau rang
21. In cazul produselor intalnim
frecvent impartirea pe clase de
calitate:
(X) masa, superioara, extra, lux
(X) calitatea I, II, III …
a) corespunzator, necorespunzator
b) rebut, produs remaniabil, produs bun
22. In servicii clasele de calitate sunt
diferentiate prin:
a) calificative: masa, superioara, extra,
lux
b) calitatea I, II, III …
(X) clase
(X) stele
(X) categorii
23. Clasa de calitate poate fi exprimata
prin:
a) pret minim pentru produsele unei
intreprinderi
b) pret minim pentru un produs la un g) nici una
moment dat
c) pret minim pentru un produs intr-o 27. Specificati grupa in care se
anumita perioada de timp incadreaza urmatoarele
(X) pret mediu pentru mai multe produse caracteristici: viteza, greutate,
apartinand aceluiasi sortiment consum specific:
d) pret mediu al unui produs intr-o a) sociale propriu-zise
perioada mai mare de timp b) senzoriale fiziologice
c) psiho-senzoriale
24. Clasa de calitate se refera la: d) psihologice
(X) produse apartinand aceluiasi e) ergonomice
sortiment f) psiho-sociale
a) produse apartinand aceleiasi (X)nici una
intreprinderi
(X) produse realizate din aceleasi 28. Specificati grupa in care se
sortimente de material incadreaza urmatoarele
(X) produse realizate prin acelasi proces caracteristici: forma, aspect,
tehnologic cromatica, eleganta, moda:
b) produse realizate printr-un proces a) sociale propriu-zise
tehnologic mai performant si din b)senzoriale fiziologice
materiale de calitate superiaora (X)psiho-senzoriale de natura estetica
d) psihologice de natura estetica
III. CARACTERISTICI DE CALITATE e) ergonomice
f) psiho-sociale de natura estetica
25. Specificati grupa in care se g) nici una
incadreaza urmatoarele
caracteristici: protectie, securitate: 29. Specificati grupa in care se
(X) sociale propriu-zise incadreaza urmatoarele
a) senzoriale fiziologice caracteristici: ornamentul, decorul,
b) psiho-senzoriale moda:
c) psihologice a) sociale propriu-zise
d) ergonomice b) senzoriale fiziologice
e) psiho-sociale (X) psiho-senzoriale de natura estetica
f) nici una d) psihologice
e) ergonomice
26. Specificati grupa in care se f) psiho-sociale de natura estetica
incadreaza urmatoarele g) nici una
caracteristici: miros, gust,
consistenta: 30. Specificati grupa in care se
a) sociale propriu-zise incadreaza urmatoarele
(X)senzoriale fiziologice caracteristici: amplasarea organelor
c) psiho-senzoriale de comanda, evitarea solicitarii
d) psihologice unidirectionale, asigurarea unei
e) ergonomice pozitii confortabile pentru utilizator:
f) psiho-sociale a) sociale propriu-zise

3
b) senzoriale fiziologice (X) senzoriala de natura psiho-fiziologica
c) psiho-senzoriale
d) psihologice 35. Care dintre urmatoarele
(X)ergonomice caracteristici sunt de natura
f) psiho-sociale senzorial – fiziologica:
g) nici una (X) mirosul
a) duritatea
31. Specificati grupa in care se (X) aroma
incadreaza urmatoarele b) forma
caracteristici: precizia in
functionare, maneabilitate, sarcina 36. Care dintre urmatoarele
utila: caracteristici sunt de natura
a) sociale propriu-zise estetica:
b) senzoriale fiziologice a) gustul
c) psiho-senzoriale (X) forma
d) psihologice b) consistenta
e) ergonomice (X) linia
f) psiho-sociale
(X)nici una 37. Caracteristicile senzoriale se
individualizeaza de celelalte
32. Caracteristicile sociale propriu-zise caracteristici prin:
sunt cele care: a) costul ridicat al realizarii lor
a) sunt cerute de grupuri sociale (X) sunt percepute prin intermediul
b) au aceleasi niveluri la toate produsele organelor de simt
similare b) sunt strict necesare pentru realizarea
(X) afecteaza grupuri de persoane functiei de baza a produsului

33. Care afirmatii sunt adevarate in 38. Care este legatura dintre forma si
legatura cu caracteristicile sociale: linie?
(X) unele trebuie sa aiba niveluri (X) de incluziune
cuprinse intre anumite limite a) de dependenta
a) nu sunt percepute usor de utilizatori b) de indiferenta
b) realizarea lor la nivelul cerut necesita
cheltuieli foarte mari 39. Arhetipul precede prototipul?
(X) pun in evidenta modul in care (X) Da
produsul sau serviciul influienteaza viata a) Nu
persoanelor si a grupurilor sociale
(X) sunt usor percepute de utilizatori 40. Care dintre urmatoarele afirmatii
este adevarata?
34. Confortul este o caracteristica: (X) expresivitatea este specifica formelor
a) tehnica iesite din comun
b) fiziologica a) expresivitatea este specifica formelor
c) economica standardizate
d) estetica b) expresivitatea este specifica formelor
e) senzoriala de natura fiziologica complexe

4
 1. ornamentul
2. decorul
3. forma
(X) continutul
41. Dintre urmatoarele categorii (X) functionalitatea
estetice, dinamica mai accentuata o
are: 43. Ornamentul si decorul au:
a) continutul, care se schimba in functie (X)utilitate estetica
de: a) utilitate functionala
a1- destinatia produsului b) utilitate economica
a2- resursele din care este realizat
produsul 44. Moda este data de:
a3- progresul tehnic a) comportamente si opinii individuale
a4- pretul produsului ,are functie de:
a1- uniformizarea produselor
(X) forma, care se schimba in functie de: a2- diferentierea produselor
b1- resursele materiale din care este a3- perfectionarea produselor
realizat produsul a4- orientarea spre anumite produse
b2- ….si … comerciantilor? sau servicii
b) comportamente si opinii colective si
42. Care dintre urmatoarele afirmatii se manifecta prin:
se ataseaza categoriilor estetice (X) uniformizarea produselor
mentionate: (X) diferentierea produselor
a) se realizeaza prin modelare artistica, b3- perfectionarea produselor
nu are autonomie fata de obiect si isi (X) orientarea spre anumite produse
pierde importanta estetica odata cu sau servicii
distrugerea formei 45. Caracteristicile ergonomice au ca
(X) ornamentul scop:
1. decorul a) cresterea modernitatii produselor
2. forma b) reducerea consumurilor specifice in
b) se aplica altei forme, are autonomie exploatarea produselor
fata de forma de baza (X)corelarea dimensionala a bunurilor cu
1. ornamentul caracteristicile antropometrice ale
(X) decorul utilizatorului
2. forma c) corelarea dimensionala a bunurilor cu
c) este elementul esential prin care caracteristicile antropometrice ale
produsul se prezinta si comunica cu producatorului
beneficiarul si mediul (X)evitarea solicitarii unidirectionale a
1. ornamentul unor organe in timpul exploatarii
2. decorul d) evitarea solicitarii unidirectionale a
(X) forma utilajelor
d) reflecta legatura care trebuie sa existe (X)consumul minim de energie pentru
intre structura interna, configuratia accesul la organele de comanda
produsului si elementele din mediul
inconjurator IV. MASURAREA CALITATII

5

52. Jurnalul calitatii este un document
in care se consemneaza:
a) opiniile managerilor privind calitatea
b) constatarile controlorilor de calitate
c) situatia statistica a defectelor la fiecare
loc de munca
(X) situatia statistica a defectelor pe
categorii de defecte
53. Coeficientul defectelor se
calculeaza:
a) zilnic pentru fiecare tip de defect
b) lunar pentru fiecare tip de defect
(X) zilnic sau lunar prin raportarea
numarului de defecte la total produse
verificate
d) zilnic sau lunar prin raportarea
numarului de defecte la total produse
verificate intr-o luna
54. Coeficientul defectelor reflecta:
(X) situatia de ansamblu a noncalitatii
b) gravitatea defectelor
(X) ponderea defectelor in total produse
verificate
55. Demeritul reflecta:
a) situatia de ansamblu a defectelor
(X) gravitatea defectelor
c) ponderea defectelor in total produse
verificate
V. SISTEMUL SI SUBSISTEMELE
CALITATII
68. Calitatea mediului intern al firmei
este reflectata direct de:
(X) calitatea componentelor si a relatiilor
dintre ele
b) numai calitatea componentelor
c) de satisfactiile persoanelor din
intreprindere
d) de calitatea produselor realizate
6
69. Asupra calitatii componentelor
mediului extern intreprinderea poate
actiona prin:
a) impunerea de restrictii
b) negociere
(X) selectie
70. Asupra calitatii elementelor de
mediu intreprinderea poate actiona:
a) direct, asupra tuturor componentelor
b) indirect, asupra tuturor componentelor
(X) direct asupra componentelor
mediului intern
(X) partial, asupra tuturor componentelor
micromediului extern
(X) indirect, asupra tuturor
componentelor macromediului extern
71. Calitatea unei cercetari de
marketing poate fi apreciata pe baza
urmatoarelor elemente:
a) volumul informatiilor obtinute
(X) metoda stiintifica
(X) valoarea si costul informatiilor
72. Intr-o cercetare de marketing sunt
mai usor de evaluat:
(X) cheltuielile
b) efectele
73. Calitatea unui studiu de cercetare de
marketing poate fi apreciata pe baza:
a) cheltuielilor facute, care trebuie sa fie cat
mai mici
b) efectelor, care trebuie sa fie cat mai mari
(X) raportului efecte / efort care trebuie sa
fie cat mai mare
75. Calitatea pretului privita ca o
componenta a mixului de marketing,
poate fi apreciata ca fiind buna daca
acesta:
a) este mai mare decat al concurectilor
b) este mai mic decat al concurectilor
(X) are o flexibilitate ridicata

76. Calitatea promovarii este apreciata:
a) de catre producator si consumator, in
fuctie de acelasi criteriu deoarece ambii sunt
interesati de o buna colaborare
(X) de catre producator daca aceasta
contribuie la cresterea vanzarilor si a
fidelitatii clientilor
c) de catre cumparator daca este purtatoare
de informatie
(X) de catre cumparator in functie de
informatie, forma, stil s.a.
77. Calitatea in specificare si proiectare
este apreciata in functie de:
(X) calitatea proiectarii produselor si
tehnologiilor si calitatea proiectelor obtinute
b) numai in functie de calitatea proiectelor
c) in functie de calitatea resurselor utilizate
78. Calitatea planului de aprovizionare
este influientata de:
(X) stabilirea corecta a normelor de consum
b) calitatea receptiei, transportului si
depozitarii
(X) fundamentarea corecta a stocurilor
(X) corelarea cu planul de productie
e) calitatea aprovizionarii proceselor de
productie
79. Fisa pentru aprecierea calitatii unui
furnizor trebuie sa contina:
(X) date de identificare
b) informatii privind concurenta acestuia
(X) aspecte tehnice, comerciale, economice
80. Pentru aprecierea calitatii
documentatiei de procurare a resurselor
se analizeaza:
a) planul de productie
b) documente referitoare la concurenta
(X) documente de fundamentare
(X) documente privind relatiile cu furnizorii
(X) documente care insotesc produsele
7
81. Pentru aprecierea calitatii
documentatiei de procurare a resurselor
se analizeaza urmatoarele documente
privind relatiile cu furnizorii:
a) fisele tehnice pentru normarea
consumurilor
(X) fise privind furnizorii
c) procese - verbale de receptie
(X) fise de evaluare a furnizorilor
(X) comenzi si contracte
82. Pentru aprecierea calitatii
documentatiei de procurare a resurselor
se analizeaza urmatoarele documente la
livrarea produselor:
(X) procese - verbale de receptie
b) certificatul de omologare a prototipului si
a seriei zero
(X) avizul de expeditie
d) factura
e) chitanta care atesta plata produselor
83. Pentru aprecierea calitatii
documentatiei de procurare a resurselor
se analizeaza urmatoarele documente
privind calitatea produselor livrate:
(X) certificatul de calitate
b) documentul de certificare a calitatii
furnizorului
(X) certificatul de garantie
(X) cartea tehnica a produsului
e) certificatul de omologare a prototipului si
a seriei zero
84. Trasabilitatea reprezinta:
a) traseul pe care il va parcurge produsul
(X) inregistrari pe baza carora se poate
reface „istoricul” produsului
c) inregistrari pe baza carora se poate stabili
calitatea produsului
85. Marcajele de identificare de pe
produse se mentin pana cand:
a) are loc receptia la beneficiar
b) dispar ca urmare a actiunii factorilor
atmosferici
c) are loc prelucrarea suprafetelor ce poarta
semne de identificare
(X) are loc prelucrarea suprafetelor ce poarta
semne de identificare si incorporarea
produsului in alt produs care are propriile
marcaje
86. Modalitatile de determinare a calitatii
in vanzarea internationala se grupeaza
dupa:
a) volumul si diversitatea produselor
(X) natura marfii si formele de vanzare
practicate
c) cantitatile aprovizionate si locul receptiei
87. Calitatea relatiilor dintre vanzatori si
cumparatori poate fi apreciata pe baza:
a) planurilor de aprovizionare si vanzari
(X) modalitatii de contactare a
cumparatorilor si de stabilire a relatiilor cu
acestia
c) studiilor de piata
(X) sistemului de asigurare si garantare a
calitatii
e) resurselor compartimentului de vanzari
(X) sistemului de distributie si serviciile
post-vanzare
88. Bunurile fungibile sunt cele care:
(X) se pot inlocui unele cu altele fiind
determinate genetic si ale caror caracteristici
sunt similare:
a) au caracteristici specifice si nu pot fi
inlocuite unele cu altele
c) sunt bunuri necorporale
89. Bunurile nefungibile sunt cele care:
a) se pot inlocui unele cu altele fiind
determinate genetic si ale caror caracteristici
sunt similare:
(X) au caracteristici specifice si nu pot fi
inlocuite unele cu altele
c) sunt bunuri necorporale
8
90. ~n cazul determinarii calitatii prin
documentatii tehnice produsele expediate
trebuie sa corespunda calitativ cu:
a) produse de referinta
b) produse livrate si altor cumparatori
c) monstra etalon de oferta
d) monstra etalon de comanda
e) tipul de marfa indicat
(X) documente tehnice intocmite de
vanzator
(X) documente acceptate de cumparator la
negociere
91. ~n cazul determinarii calitatii pe baza
de mostre calitatea produselor livrate
trebuie sa corespunda cu:
a) produse de referinta
b) produse livrate si altor cumparatori
(X) monstra etalon de oferta
(X) monstra etalon de comanda
e) tipul de marfa indicat
f) documente tehnice intocmite de
cumparator
g) documente acceptate de cumparator la
negociere
92. ~n cazul existentei unei marfi ale carei
caracteristici de calitate sunt intrate in
uzante internationale si partile
contractante o specifica in contracte,
calitatea produselor expediate trebuie sa
corespunda cu:
a) produse de referinta
b) produse livrate si altor cumparatori
c) monstra etalon de oferta
d) monstra etalon de comanda
(X) tipul de marfa indicat
f) documente tehnice intocmite de
cumparator
g) documente acceptate de cumparator la
negociere
93. La definirea calitatii resurselor umane
trebuie sa avem in vedere:
a) caracteristicile individuale si comune ale
acestora, care sunt utilizate in mod
involuntar in vederea realizarii obiectivelor
organizatiei
(X) climatul social si de management
c) dotarea tehnica a intreprinderii
(X) sistem de stimulente
94. Caracteristicile de calitate avute in
vedere la recrutare si selectie sunt:
(X) competenta
b) sexul
(X) varsta
(X) starea de sanatate
e) cazierul judiciar
(X) potentialul de dezvoltare
g) originea sociala
95. Competenta unei persoane se
apreciaza in functie de:
(X) pregatirea profesionala
(X) inteligenta
c) starea de sanatate
d) varsta
(X) rezultatele obtinute anterior in activitati
similare sau in alte activitati
f) spiritul de colaborare
(X) usurinta adaptarii la cerintele postului
96. Principalele componente ale activitatii
de service avute in vedere de TQM sunt:
(X) asistenta de specialitate in alegerea
produselor
(X) urmarirea produselor in exploatare
c) transportul produselor de la magazin la
domiciliu
(X) reparatii in perioada de garantie
e) fabricarea pieselor de schimb
97. Asistenta de specialitate in alegerea
produsului este necesara:
a) in cazul produselor complexe
b) in cazul produselor de import
(X) in cazul majoritatii produselor
9
98. Asistenta tehnica la utilizatori este
necesara:
(X) in cazul produselor complexe
b) in cazul produselor de import
(X) in cazul produselor care necesita conditii
speciale de instalare si punere in functiune
d) in cazul bunurilor de folosinta
indelungata
99. ~ntre cerintele de calitate pe care
trebuie sa le indeplineasca piesele de
schimb putem mentiona:
(X) interschimbalitatea
(X) marcajele de identificare a
producatorilor
c) marcajele de identificare a seriei de
fabricatie
d) complexitatea corespunzatoare
100. Compartimentul de service trebuie
sa solutioneze operativ reclamatiile
referitoare la:
(X) defectele de fabricatie
(X) calitatea lucrarilor proprii
c) calitatea lucrarilor executate de alte
ateliere de service daca acestea apartin de
aceeasi firma
VI. AUDITUL SI CERTIFICAREA
101. Problema auditului calitatii a aparut
in etapa:
a) inspectiei calitatii
b) controlului integral al calitatii
c) controlului statistic al calitatii
(X) asigurarea calitatii
e) managementului calitatii
102. Auditul calitatii consta in:
a) verificarea persoanelor cu atributii
speciale in … calitatii
b) examinarea tuturor persoanelor pentru a
verifica daca acestea cunosc si respecta
cerintele privind calitatea
(X) examinarea activitatilor si rezultatelor
referitoare la calitate pentru a stabili daca
respecta dispozitiile prestabilite
103. ~ntre obiectivele auditului calitatii
putem enumera:
a) verificarea calitatii produselor sau
corectitudinea controlului
(X) verificarea existentei unor proceduri si
sisteme de lucru care sa asigure realizarea
calitatii
c) verificarea calitatii pe fluxul de fabricatie
(X) verificarea corespondentei procedurilor
de lucru cu standardele in domeniu
104. ~ntre obiectivele auditului calitatii
putem enumera:
a) verificarea calitatii produselor sau a
corectitudinii controlului
(X) verificarea aplicarii corecte a
procedurilor de lucru in vederea realizarii
calitatii
c) verificarea calitatii pe fluxul de fabricatie
105. Rezultatele auditului conduce la:
a) sanctionarea intreprinderii
b) sanctionarea persoanelor care nu respecta
cerintele privind calitatea
(X) identificarea stadiului realizarilor in
domeniul calitatii si a posibilitatilor de
perfectionare
106. Auditul calitatii se poate realiza
pentru:
(X) produse sau servicii
(X) procese de productie
c) materii prime si materiale aprovizionate
d) documentatia de proiectare
(X) sistemul calitatii
107. Auditul intern al calitatii:
a) se realizeaza de experti neutri
(X) se realizeaza de specialisti din
intreprindere
(X) se realizeaza dupa implementarea unui
plan sau program al calitatii
10
(X) se reia cu o anumita periodicitate
e) se reia doar la implementarea unor planuri
sau programe noi privind calitatea
108. Auditul extern poate fi efectuat de
catre:
a) un furnizor al intreprinderii
b) un investitor care doreste sa investeasca
in intreprindere
c) un beneficiar al intreprinderii la
solicitarea acesteia
(X) un beneficiar al intreprinderii din
proprie initiativa
(X) un organism neutru la solicitarea
intreprinderii
109. Initiatorul auditului poate fi:
(X) conducerea intreprinderii
(X) un beneficiar al intreprinderii
110. Frecventa auditului poate fi:
a) anuala
b) trimestriala sau semestriala
(X) ocazionata de schimbari in viata
intreprinderii
(X) in functie de obiectivele conducerii in
domeniul calitatii
111. Responsabilul auditului poate fi:
(X) managerul calitatii
(X) seful compartimentului „Calitate”
(X) un specialist din intreprindere
112. Entitatile audiate se stabilesc:
a) in preziua inceperii auditului
b) prin decizia responsabilului de audit
c) de catre conducerea intreprinderii
responsabilul calitatii si responsabilul de
audit pe masura efectuarii auditului
(X) cu cateva zile inainte de inceperea
auditului
113. Principalele informatii care se
comunica inca de la inceput entitatilor
audiate sunt:
(X) data, durata si scopul auditului
(X) numele auditorilor
c) costul auditului
d) mijloacele de investigare care vor fi
utilizate
114. Desfasurarea auditului presupune
parcurgerea mai multor etape:
(X) interviul introductiv
(X) auditul propriu-zis
(X) reuniunea finala
d) decontarea lucrarilor de audit
115. Cererile de actiuni corective se
completeaza de catre:
a) solicitantul auditului
b) responsabilul compartimentului
„Calitate”
(X) auditori
116. Raportul de audit contine:
(X) pagina de identificare
b) lista cererilor de actiuni corective
c) lista persoanelor sanctionate
(X) cereri de actiuni corective
e) recomandari pentru auditati in vederea
corectarii deficientelor
117. Cererile de actiuni corective
elaborate cu ocazia auditului contin
informatii privind:
(X) auditorii care le-au intocmit
(X) reprezentantii domeniului calitatii
(X) cererile corective
(X) data la care vor fi verificate corectiile
efectuate
e) propunerile de sanctiuni
118. ~n cazul auditului extern
solutionarea cererilor de actiuni corective
este verificata de catre:
a) managerul firmei
b) managerul calitatii
c) auditori pe baza prevederilor din
contractul initial
11
(X) auditori pe baza unui act aditional la
contract
119. Conditii pe care trebuie sa le
indeplineasca o persoana pentru a avea
calitatea de auditor:
(X) pregatire profesionala adecvata
(X) capacitate de evaluare corecta
c) coeficient ridicat de inteligenta
d) capacitate de memorare
(X) capacitate de analiza si sinteza
f) capacitate de negociere
(X) cinste si corectitudine
120. ~ntre motivele unei intreprinderi
pentru a obtine certificarea sistemului
calitate putem mentiona:
(X) valorificarea rezultatelor obtinute in
domeniul cresterii calitatii
b) respectarea prevederilor legale
(X) pentru a stimula cresterea vanzarilor
d) pentru a evita unele sanctiuni
121. Certificarea calitatii este o etapa a
auditului?
a) Da
(X) Nu
c) in unele situatii
122. Certificarea calitatii se refera la:
(X) produsele din nomenclatorul de produse
al intreprinderii
b) produsele fabricate intr-o anumita
perioada
c) produsele care vor fi exportate
(X) sistemul calitatii
e) manualul calitatii
f) intreg personalul intreprinderii
g) persoanele care lucreaza in anumite
domenii
(X) laboratoarele intreprinderii
123. Certificarea produselor are ca scop:
a) evaluarea calitatii
b) auditul produselor
(X) atestarea posibilitatilor de a realiza
produse cu anumite caracteristici de calitate
124. Certificarea produselor este impusa
de:
(X) cresterea complexitatii produselor
b) dimensiunea intreprinderii
c) relatiile cu organisme internationale
(X) aparitia realizatorilor de produse
contrafacute
125. Certificarea de produs poate fi data
de:
a) laboratoarele proprii care au dotarea
tehnica necesara
(X) laboratoarele proprii acreditate
(X) organizatii specializate externe
d) Institutul Roman de Standardizare
126. Declaratia de conformitate se
elaboreaza de catre:
(X) un laborator propriu acreditat pe baza
unor incercari, teste, documente
b) un laborator propriu care efectueaza
controlul calitatii produselor
c) un beneficiar
d) un auditor extern specializat
127. Certificarea produsului are ca baza:
a) Declaratia de conformitate intocmita de
un beneficiar
(X) Declaratia de conformitate intocmita de
un laborator propriu
c) Declaratia de conformitate intocmita de
un organism specializat
d) Certificatul de conformitate eliberat de
beneficiar
e) Certificatul de conformitate eliberat de un
laborator
f) Certificatul de conformitate propriu
(X) Certificatul de conformitate elibera de
un organism neutru
128. Certificarea sistemului calitate este
realizata de:
12
(X) un laborator propriu
(X) un beneficiar
c) un furnizor
(X) un organism neutru specializat
129. Certificarea sistemului calitatii este
atestata prin:
a) Declaratia de conformitate a sistemului de
asigurare a calitatii
(X) Certificatul de conformitate a sistemului
de asigurare a calitatii
c) Marca de conformitate a sistemului de
asigurare a calitatii
130. Certificarea personalului este
necesara pentru:
(X) persoane care realizeaza produse care
prezinta riscuri deosebite pentru oameni si
mediu
b) persoanele care lucreaza la operatii
complexe
c) persoanele care lucreaza in
compartimentele de asigurarea calitatii
131. Documentul care atesta certificarea
unei persoane este:
a) Declaratia de competenta
b) Diplomade competenta
(X) Certificatul de competenta
d) Autorixatia de competenta
132. Pentru a executa unele activitati la
care se impune certificarea, persoana
trebuie sa aiba:
a) Certificat de competenta
(X) Certificat de competenta si Autorizatie
c) Certificat de continuitate
133. Acreditarea laboratoarelor se
realizeaza de catre:
a) conducerea intreprinderilor
b) conducerea compartimentului
„Asigurarea calitatii”
(X) organism neutru
d) beneficiarii produselor intreprinderii

134. Pentru a solicita acreditarea, un
laborator trebuie sa dispuna de:
a) Manualul calitatii pe intreprindere
(X) Manualul propriu de calitate
(X) Registru pentru inregistrarea datelor si
documentelor pe care le elaboreaza
d) Mijloace de prelucrare automata a
informatiilor
e) Personalitate juridica
(X) Avize si autorizatie de functionare
VII. PREMIILE CALITATII
135. Premiul Deming se acorda in:
a) SUA din anul 1951
b) Japonia din anul 1987
(X) Japonia din anul 1951
d) Uniunea Europeana din anul 1992
136. Premiul National Baldrege se acorda
in:
(X) SUA din anul 1987
b) Japonia din anul 1987
c) Japonia din anul 1951
d) Uniunea Europeana din anul 1992
137. Premiile calitatii se acorda pentru:
a) respectarea legislatiei calitatii
(X) realizari deosebite in domeniul calitatii
c) recompensarea producatorilor corecti
138. Criteriile avute in vedere la
acordarea premiului Deming sunt:
(x) politica si planificarea campaniei
b) personalul companiei
(X) managementul si organizarea companiei
d) managerii companiei
(X) educatia in domeniul calitatii
f) furnizorii companiei
(X) organizarea calitatii
(X) efectele obtinute, planuri de viitor
i) cheltuielile pentru imbunatatirea calitatii
j) procedurile de control utilizate
13
139. Examinarea pentru acordarea
Premiului deming este facuta de:
a) organisme specializate
(X) experti guvernamentali si din institutii
nonprofit
c) experti guvernamentali si din institutii de
certificare a calitatii
d) guvern
e) un consiliu de examinatori format din
experti in domeniul calitatii
f) auditori independenti special calificati
140. Premiul Deming se acorda pentru:
(X) persoane cu realizari deosebite in
domeniul calitatii
b) intreprinderi cu realizari deosebite in
domeniul calitatii
(X) certa valoare in domeniul calitatii
d) produse de calitate deosebita
e) intreprinderi cu o dinamica accentuata a
cifrei de afaceri ca urmare a cresterii calitatii
141. Premiul National Baldrige se acorda
pentru:
a) persoane cu realizari deosebite in
domeniul calitatii
(X) intreprinderi cu realizari deosebite in
domeniul calitatii
c) certa valoare in domeniul calitatii
d) produse de calitate deosebita
e) intreprinderi cu o dinamica accentuata a
cifrei de afaceri ca urmare a cresterii calitatii
142. Premiul European pentru Calitate se
acorda pentru:
a) persoane cu realizari deosebite in
domeniul calitatii
(X) intreprinderi cu realizari deosebite in
domeniul calitatii
c) certa valoare in domeniul calitatii
d) produse de calitate deosebita
e) intreprinderi cu o dinamica accentuata a
cifrei de afaceri ca urmare a cresterii calitatii
143. Examinarea pentru acordarea I. managementul(310), II. calitatea si
Premiului National Baldrige este facuta rezultatele afacerii(450), III. marketing(80)
de: Dupa punctajul repartizat pe criterii, ordinea
a) organisme specializate acestora este:
b) experti guvernamentali si din institutii a) I, III, II
nonprofit b) II, III, I
c) experti guvernamentali si din institutii de (X) III, I, II
certificare a calitatii c) I, II, III
d) guvern 147. Obiectivele Premiului European
(X) un consiliu de examinatori format din pentru Calitate sunt:
experti in domeniul calitatii (X) orientarea salariatilor spre TQM
f) auditori independenti special calificati b) orientarea managerilor spre calitate
superioara
144. Examinarea pentru acordarea (X) impulsionarea companiilor si
Premiului European pentru Calitate este persoanelor pentru imbunatatirea continua a
facuta de: calitatii
a) organisme specializate d) prosperitatea firmelor
b) experti guvernamentali si din institutii (X) evidentierea rezultatelor benefice ce pot
nonprofit fi obtinute prin TQM
c) experti guvernamentali si din institutii de
certificare a calitatii 148. Criteriile pe baza carora se acorda
d) guvern Premiul European pentru Calitate sunt:
e) un consiliu de examinatori format din (X) conducerea firmei
experti in domeniul calitatii b) informatii si analiza
(X) auditori independenti special calificati (X) satisfacerea personalului, clientilor si a
societatii
145. Criteriile in baza carora se acorda d) planificarea strategica a calitatii
Premiul National Baldrige sunt: (X) rezultatele afacerii
(X) conducere (X) politica si strategie
b) personal g) orientarea spre clienti si marketing
(X) informatie si analiza (X) resurse si procese
(X) planificarea strategica a calitatii
e) controlul calitatii VIII. STANDARDIZAREA
(X) dezvoltarea si managementul resurselor INTERNATIONALA
umane
g) managementul investitiilor 149. Standardele internationale sunt
(X) managementul proceselor simbolizate:
(X) calitatea si rezultatele afacerii (X) ISO – 9000
j) orientarea spre profit b) EN – 29000
(X) orientarea spre clienti si marketing c) CEN – 29000

146. Daca avem in vedere urmatoarele 150. Standardele internationale ghid au

trei grupe de criterii pentru acordarea ca scop:
Premiului National Baldrige: a) orientarea intreprinderilor in domeniul
calitatii

14
b) orientarea in metodologia TQM
(X) orientarea in selectarea si utilizarea
standardelor ISO X. EFECTELE CALITATII

151. Standardele internationale pot fi: 184. Principalele categorii de efecte ale
(X) standarde ghid calitatii sunt:
b) standarde oficiale (X) efecte tehnice
(X) standarde de metodologie (X) efecte sociale
d) standarde adaptabile c) efecte materiale
(X) standarde de referinta d) efecte banesti
f) standarde de proceduri (X) efecte tehnico- sociale conexe
(X) efecte economice
IX. ECONOMIA CALITATII g) efecte morale

152. Principalele grupe de costuri ale 185. Efectele tehnice se obtin:

calitatii sunt:
(X) costuri de prevenire asigurare
b) costuri de crescatoare
(X) costuri de evaluare a calitatii
d) costuri la producatori
(X) costurile datorate noncalitatii
(X) costul clientelei pierdute
153. ~n grupa costurilor de prevenire
asigurare se includ:
(X) cheltuieli pentru prospectarea pietei,
conceptie si experimentare
b) cheltuieli cu acreditarea / autorizarea
laboratoarelor si atestarea personalului
(X) cheltuieli pentru asigurarea conditiilor
materiale necesare realizarii calitatii
superioare
(X) cheltuieli cu managementul prevenirii
noncalitatii si asigurarea calitatii
e) cheltuieli pentru activitatea de service
154. ~n grupa costurilor de evaluare se
includ:
a) cheltuieli pentru evaluarea calificarii
personalului
b) cheltuieli pentru evaluarea defectelor
(X) cheltuieli pentru asigurarea conditiilor
materiale necesare evaluarii
(X) cheltuieli cu personalul care efectueaza
activitatea de evaluare
(X) prin cheltuieli suplimentare
b) prin actiuni sustinute de publicitate
c) prin informarea consumatorilor
186. Efectele sociale se manifesta intr-o
proportie mai mare la:
(X) beneficiari
b) producatori
c) intermediari
d) organisme publice
187. Efectele ecologice sunt de natura:
a) tehnica
b) economica
(X) sociala
188. Efectele tehnico-sociale conexe se
manifesta la:
a) furnizorii de materii prime de calitate
superioara ce vor fi incorporate in produse
b) la realizarea produselor de calitate
superioara
(X) la utilizatorii produselor de calitate
superioara
(X) la utilizatorii produselor realizate cu
utilaje de calitate superioara
189. Din categoria efectelor economice fac
parte:
(X) cresterea competitivitatii
b) cresterea securitatii in exploatare

15
(X) spor de productie fizica sau valorica
190. Din categoria efectelor economice fac
parte:
(X) sporv de venit net
b) protectia mediului ambiant
c) reducerea minimului accidentelor in
exploatarea produselor
(X) economie de resurse
191. Din categoria efectelor economice fac
parte:
a) reducerea numarului reclamatiilor
(X) spor de incasari sau economii valutare
(X) cresterea competitivitatii
d) reducerea poluarii
192. Pentru a aprecia efectele generate de
un anumit nivel al calitatii se face referire
la:
(X) nivelul mediu al calitatii pe ramura,
sector sau intreprindere, in care se realizeaza
produse similare
b) nivelul tehnic al produselor intreprinderii
c) efectele economico-sociale conexe
193. Pentru a aprecia efectele generate de
un anumit nivel al calitatii se face referire
la:
(X) cel mai scazut nivel al produselor
similare care sunt totusi cerute pe piata
b) nivelul tehnic al produselor intreprinderii
c) efectele economico-sociale conexe
194. Pentru a evalua efectul imbunatatirii
calitatii la nivel de incredere, elementele
de referinta sunt:
a) nivelul mediu al calitatii pe ramura, sector
pentru alte produse decat cele ale
intreprinderii
(X) cel mai scazut nivel al produselor
similare care sunt totusi cerute pe piata
(X) nivelul mediu al calitatii pe ramura,
sector pentru produse similare
16
195. Pentru a evalua efectul imbunatatirii
calitatii unui produs se au in vedere:
a) nivelul mediu al calitatii produselor
inlocuitoare
(X) nivelul anterior al calitatii produsului in
intreprindere
(X) nivelul calitatii pentru produsele
concurentei
196. Pentru a aprecia efectele calitatii
prin asimilarea unui produs nou se au in
vedere:
a) nivelul maxim alproduselor similare
realizate in tara sau comercializate pe piata
(X) nivelul calitativ al produsului inlocuit
197. O data cu cresterea calitatii
vanzatorul poate negocia intr-o anumita
proportie pretul produsului. Se
recomanda ca indicile sporului de pret sa
fie:
a) mai mare decat indicile sporului calitatii (
i∆p > i∆k)
b) egal cu indicile sporului calitatii ( i∆p =
i∆k)
(X) mai mic decat indicile sporului calitatii (
i∆p < i∆k)
203. Cresterea calitatii este insotita de o
scadere a productivitatii atunci cand:
a) produsul este de complexitate ridicata
b) utilajele folosite au un nivel tehnic scazut
(X) muncitorii trebuie sa depuna un efort
suplimentar si, ca urmare, cresc normele de
timp
204. Cresterea calitatii nu este insotita de
o modificare a productivitatii atunci
cand:
(X) cresterea calitatii se realizeaza pe alte
cai decat cresterea efortului muncitorilor
b) cresterea calitatii este redusa
c) cresterea calitatii este foarte mare
205.Sporul de productie fizica obtinut
prin cresterea calitatii au caracter:
a) conventional, deoarece o unitate de
produs de calitate superioara este echivalent 210. Pentru a determina sporul de venit
cu mai multe unitati de calitate inferioara net ca urmare a influientei calitatii asupra
(X) conventional, deoarece in unitati fizice costurilor unitare, se utilizeaza relatia:
nu apar diferente intre o cantitate calitate a) q1(c1- c0)
superioara si aceeasi cantitate de calitate (X) q0 (c1 – c0)
inferioara c) q1 (p1- c0)
c) efectiv , deoarece produsele de calitate d) q0 (p0- c0)
superioara satisfac intr-o mai mare masura 211. Economia de resurse naturale ca
cerintele utilizatorilor urmare a calitatii se calculeaza cu relatia:
(X) En = qn (v1-v0) Pn
206. Pentru a determina sporul de venit v0
net ca urmare a influientei calitatii asupra 212. Economiile de resurse avansate ca
volumului vanzarilor la intern, se urmare a cresterii calitatii se calculeaza
utilizeaza relatia: cu relatia:
a) q1(p1- c1) (X) Ea = Nu x i∆v x Pu : D
b) q0 (p1 – c1) 213. Economia valorica de resurse umane
(X) ∆q (p1-c1) ca urmare a cresterii calitatii se
d) ∆q (p1-c0) calculeaza cu relatia:
e) ∆q (c1-c0) (X) Np - ≤ (1+k) x i∆v

207. Pentru a determina sporul de venit 214. Economia de resurse consumate sau
net ca urmare a influientei calitatii asupra destinate consumului ca urmare a
volumului productiei exportate, se cresterii calitatii se calculeaza cu relatia:
utilizeaza relatia: (X) qm x ∆c1 x pm
a) qexp(po1- po0)
b) qexp (c1 – c0) 220. Sporul de productie la utilizatori ca
(X) ∆qexp (po1-c1) urmare a folosirii utilajelor de calitate
d) ∆qexp (po1-c0) superioara prin folosirea intensiva a
acestora, se calculeaza cu relatia:
208. Pentru a determina sporul de venit a) ∆Q = ∆Tf (Pr1-Pr0)
net ca urmare a influientei calitatii asupra (X) ∆Q = ∆Tf1 (Pr1-Pr0)
preturilor produselor la intern, se c) ∆Q = I∆Tf (Pr1-Pr0)
utilizeaza relatia: (X) ∆Q = Tf1x ∆Pr
a) q1(p1- c1)
b) q0 (p1 – c1) 221. Sporul de productie la utilizatori ca
(X) q0 (p1- p0) urmare a folosirii utilajelor de entitate
d) q1 (p1-p0) superioara prin folosirea extensiva a
acestora, se calculeaza cu relatia:
209. Pentru a determina sporul de venit (X) ∆Q = ∆Tf x Pr0
net ca urmare a influientei calitatii asupra (X) ∆Q = (Tf1- Tf0) x Pr0
preturilor produselor exportate, se c) ∆Q = O0 x I∆Tf
utilizeaza relatia: d) ∆Q = Tf1x ∆Pr
(X) q0exp(po1- po0)
b) q1exp (po1 – po0)

17
222. Sporul de productie la utilizatori
prin folosirea unor materii prime de
calitate superioara, se calculeaza cu
relatia:
(X) ∆Q = ∆Qm - ∆Qm
cs0 cs1
223. Economia relativa de utilaje la
beneficiari ca urmare a cresterii calitatii
acestora se calculeaza cu relatia:
(X) Er = N u0 ⌠1- 1 ⌠
i Pr
(X) studii de piata care vizeaza cumparatorii
potentiali
(X) analiza reclamatiilor
d) studii de piata care vizeaza concurecta
(X) analiza evolutiei clientelei
232. Evolutia clientelei este determinata
de:
(X) calitatea produselor sau serviciilor
b) calitatea totala la producator
(X) gradul de cultura si civilizatie

224. Economia relativa de resurse umane
la utilizatori ca urmare a folosirii unor
utilaje de calitate superioara, se
calculeaza cu relatia:
(X) Er = N m0 ⌠1- 1 ⌠
iw
229. Economiile la cheltuieli cu
reparatiile, in cazul cresterii calitatii
utilajelor se obtin prin:
(X) reducerea numarului intreruperilor
accidentale
b) reducerea complexitatii activitatilor de
reparatii
(X) cresterea timpului de functionare intre
doua interventii succesive
d) micsorarea cheltuielilor salariale ale
atelierelor de reparatii
233. Efectele economice ale calitatii la
producator pot fi:
(X) spor de productie fizica sau valorica
b) imbunatatirea conditiilor de munca
c) cresterea securitatii in exploatarea
produselor
(X) reduceri de cheltuieli
(X) cresteri de venit net
234. Bilantul calitatii pune in evidenta:
(X) cheltuielile si efectele legate de calitate
(X) castigul net din cresterea calitatii
c) contributia calitatii la cresterea activului
intreprinderii

XI. ANALIZA CALITATII

230. Clientii pot fi uneori nemultumiti de

calitatea unui produs chiar daca acesta ar
putea sa le satisfaca integral cerintele?
(X) Da
b) Nu
c) Numai in cazul produselor complexe

231. Informatii privind calitatea la client

pot fi obtinute prin:
(X) studii de piata care vizeaza cumparatorii
efectivi

18