Test de Evaluare - MG Calitatii Semestrul2

MANAGEMENTUL CALITATII TESTE DE EVALUARE
1. Până în anii ’80, principalul factor al competitivităţii produselor l-a constituit:

a) politica salariilor reduse;
b) automatizarea producţiei;
c) calitatea produselor;
d) capacitatea de adaptare la cerinţele pieţei.
2. După anii 1980, competitivitatea a fost asigurată, în special, prin:

b) calitatea produselor;
c) capacitatea de adaptare la cerinţele pieţei;
d) b + c.
3. Până în anii ’50, principalul factor al competitivităţii produselor l-a constituit:

b) calitatea produselor;
c) capacitatea de adaptare la cerinţele pieţei;
d) automatizarea producţiei.
4. Adaptarea rapidă a întreprinderii la cerinţele în continuă schimbare, oferind

produse şi servicii de calitate ridicată, la preţuri avantajoase, a fost determinată
de:
a) intensificarea concurenţei;
b) creşterea exigenţelor clienţilor şi ale societăţii;
c) creşterea complexităţii produselor şi serviciilor.
d) a + b.
5. David A. Garwin a pus în evidenţă în definirea calităţii:

a) patru orientări;
b) cinci orientări;
c) trei orientări;
d) două orientări.
6. Calitatea este definită ca o entitate atemporala, fiind percepută de fiecare individ

în mod subiectiv în:
a) orientarea transcendentă;
b) orientarea spre produs;
c) orientarea spre proces;
d) orientarea spre costuri.
7. Calitatea este considerată o mărime care poate fi măsurată exact în:

a) orientarea transcendentă;
b) orientarea spre produs;
c) orientarea spre proces;
d) orientarea spre costuri.
8. În orientarea spre procesul de producţie calitatea este:

a) o entitate atemporală;
b) ansamblul caracteristicilor de calitate ale produsului;
c) conformitatea cu cerinţele din specificaţii;
d) aptitudinea de a fi corespunzător pentru utilizare.
1
9. Calitatea produsului reprezintă aptitudinea de a fi corespunzătoare pentru

utilizare în:
a) orientarea spre proces;
b) orientarea spre costuri;
c) orientarea transcendentă;
d) orientarea spre utilizator.
10. După SR ISO 8402-95, client extern înseamnă:

a) utilizatorul final, prelucrătorul intermediar, vânzătorul;
b) prelucrătorul intermediar, vânzătorul, organe guvernamentale de control,
fiscale;
c) utilizatorul final, vânzătorul, prelucrătorul intermediar, organe
guvernamentale de control, fiscale;
d) vânzătorul, utilizatorul final, organe guvernamentale de control, fiscale.
11. În diagrama celor trei calităţi „B” reprezintă:
Calitatea de proiectare Calitatea de fabricaţie
Calitatea dorită de client
a) satisfacţie industrială inutilă pentru client;

b) eforturi inutile de fabricaţie;
c) insatisfacţie inevitabilă;
d) calitatea ideală, satisfacţie deplină.
12. În diagrama celor trei calităţi „A” reprezintă:
Calitatea de proiectare Calitatea de fabricaţie
Calitatea dorită de client
a) calitatea ideală, satisfacţie deplină;

b) satisfacţie întâmplătoare;
2
c) eforturi inutile de proiectare;

d) insatisfacţie evitabilă.
13. Conform definiţiei din SR ISO 8402-95, calitatea este :

a) o variabilă discretă;
b) o satisfacere a nevoilor exprimate şi implicite;
c) o satisfacere a nevoilor exprimate;
d) a + b.
14. Conform definiţiei din SR ISO 8402-95, calitatea este:

a) exprimată printr-o singură caracteristică;
b) exprimată printr-un ansamblu de caracteristici;
c) exprimată numai în relaţie cu nevoile clienţilor;
d) b + c.
15. Conform SR ISO 8402-95, entitatea poate fi:

a) un produs;
b) o persoană;
c) un sistem;
d) toate variantele.
16. Categoria de produse hardware cuprinde:

a) materiale prelucrate, proceduri, componente;
b) componente, subansambluri;
c) subansambluri, componente, programe;
d) servicii bancare, de asigurare, transport.
17. Categoria de produse software cuprinde:

a) programe, proceduri, informaţii, date;
b) materiale prelucrate, proceduri, componente;
c) servicii bancare, de asigurare, transport;
d) subansambluri, componente, programe.
18. Caracteristicile tehnice ale produselor sunt determinate nemijlocit de:

a) concepţia constructivă, parametri funcţionali, tehnologia de execuţie;
b) proprietăţile fizico-chimice, tehnologia de execuţie, rebuturile;
c) cheltuielile de exploatare, întreţinere, montare;
d) fiabilitatea şi mentenabilitatea.
19. Caracteristicile care ţin de latura emoţională a produselor fac parte din
categoria:
a) caracteristici tehnice;
b) caracteristici estetice;
c) caracteristici sociale;
d) caracteristici de utilizare.
20. Cheltuielile de exploatare, întreţinere, montare fac parte din grupa de

caracteristici:
a) tehnice;
b) estetice;
c) economice;
d) de utilizare.
3
21. Capacitatea unui produs de a funcţiona fără defecţiuni într-un interval de timp
dat, în condiţii specificate reprezintă:
a) fiabilitatea produsului;
b) mentenabilitatea produsului;
c) disponibilitatea produsului;
d) mentenanţa produsului.
22. Totalitatea acţiunilor necesare pentru menţinerea sau readucerea în stare de

funcţionare bună a produsului defineşte:
a) fiabilitatea produsului;
b) mentenabilitatea produsului;
c) disponibilitatea produsului;
d) mentenanţa produsului.
23. Noţiunea de defecţiune este legată de:

a) exprimarea cantitativă a fiabilităţii;
b) exprimarea calitativă a fiabilităţii;
c) disponibilitate;
d) nici o variantă.
24. Caracteristicile legate de răspunderea faţă de specia umană fac parte din grupa
de:
a) caracteristici tehnice;
b) caracteristici economice;
c) caracteristici sociale;
d) caracteristici de utilizare.
25. Metoda expertizei se foloseşte pentru evaluarea valorilor caracteristicilor de

calitate care:
a) pot fi măsurate;
b) nu pot fi măsurate;
c) pentru ambele categorii (măsurabile şi nemăsubarile);
26. Evaluarea proprietăţilor produselor pe baza unor încercări sau determinări

mecanice, fizico – chimice, se face în cazul metodei:
a) demeritelor;
b) expertizei;
c) experimentale;
d) sociologice.
27. În cazul metodei demeritelor, punctajul maxim se obţine:

a) când toate caracteristicile de calitate corespund specificaţiilor;
b) când toate caracteristicile de calitate nu corespund specificaţiilor.
c) nu depinde de valoarea caracteristicilor de calitate;
d) când defectele sunt majore.
28. Defectele de calitate se împart în: defecte funcţionale şi structurale, defecte

aspectuale, defecte de ambalare şi alte defecte, în vederea utilizării metodei:
a) experimentale;
b) expertizei;
c) sociologice;
4
d) statistice.
29. Pentru clasa de defecţiuni principale se acordă:

a) 100 puncte penalizare;
b) 70 puncte penalizare;
c) 50 puncte penalizare;
d) 10 puncte penalizare.
30. Indicatorii ce caracterizează o varietate de probleme în legătură cu cheltuielile

(sociale şi individuale) efectuate pentru elaborarea, fabricarea şi utilizarea
produselor sunt:
a) indicatori economici;
b) indicatori tehnici;
c) indicatori sociali;
d) indicatori de utilizare.
31. Însuşirile ergonomice, fiabilitatea, mentenabilitatea şi disponibilitatea fac parte

din:
a) indicatori economici;
b) indicatori tehnici;
c) indicatori sociali;
d) indicatori de utilizare.
32. Sistemul agregat de indicatori cuprinde la baza piramidei (treapta I):

a) indicatorii analitici ai calităţii;
b) indicatorii sintetici ai calităţii;
c) indicatorul complex al calităţii.
d) Indicatorii relativi ai calităţii.
33. Indicatorii fiabilităţii se calculează pentru:

a) produsele de folosinţă îndelungată reparabile;
b) produsele de folosinţă îndelungată nereparabile;
c) produsele de folosinţă îndelungată reparabile şi nereparabile;
d) produsele destinate unei singure întrebuinţări;
34. La nivelul primei trepte de indicatori aprecierea calităţii se face cu ajutorul

indicatorilor relativi calculaţi cu relaţia,
Ki*= Ki/Kib,
folosită pentru:
a) caracteristicile care se optimizează prin maxim;
b) caracteristicile care se optimizează prin minim;
c) ambele categorii de caracteristici;
35. Dacă Ki*<1, se consideră că nivelul calităţii caracteristicii „i” este:

a) superior nivelului luat ca bază de apreciere;
b) inferior nivelului luat ca bază de apreciere;
c) egal cu nivelul luat ca bază de apreciere;
5
36. Dacă Ki*>1, se consideră că nivelul calităţii caracteristicii „i” este:

a) superior nivelului luat ca bază de apreciere;
b) inferior nivelului luat ca bază de apreciere;
c) egal cu nivelul luat ca bază de apreciere;
37. Semnificaţia termenului Cpa din relaţia,
Ctcp C pa  Cc  Cd  C p
I ec   ,
E E
este:
a) costul de prevenire a defectelor şi asigurare a calităţii;
b) costul de prelevare a probelor aparente;
c) costul de publicitate şi apariţie;
d) costul pentru asigurarea externă.
38. Semnificaţia termenului Cp din relaţia,
Ctcp C pa  Cc  Cd  C p
I ec   ,
E E
este:
a) costul de prevenire a calităţii
b) costul de publicitate;
c) costul probelor efectuate;
d) costul pierderilor cauzate de lipsa de calitate;
39. Semnificaţia indicelui coeficientului mediu de calitate,

k pl
I k pl / 0  ,
k0
este:
a) sarcina de plan în domeniul calităţii;
b) îndeplinirea planului;
c) dinamica calităţii;
d) coeficientul mediu generalizat al calităţii.
40. Semnificaţia indicelui coeficientului mediu de calitate,

k1
I k1/ pl  ,
k pl
este:
a) sarcina de plan în domeniul calităţii;
b) îndeplinirea planului în domeniu calităţii;
c) dinamica calităţii;
41. „Trilogia calităţii” prin care Juran defineşte managementul calităţii cuprinde
următoarele procese de management:
a) planificarea calităţii, îmbunătăţirea calităţii şi ţinerea sub control a
calităţii;
6
b) asigurarea calităţii în sens larg, îmbunătăţirea calităţii şi ţinerea sub control a

calităţii;
c) îmbunătăţirea calităţii, planificarea calităţii, asigurarea calităţii în sens larg;
d) planificarea calităţii, controlul calităţii, îmbunătăţirea continuă a calităţii.
42. „Asigurarea calităţii în sens larg” are ca funcţii de bază:

a) planificarea şi verificarea;
b) asigurarea calităţii în sens restrâns şi ţinerea sub control a calităţii;
c) ţinerea sub control a calităţii;
d) a + c.
43. În opinia lui Kélada, orice întreprindere îşi propune ca obiective operaţionale:
a) obţinerea unor produse de calitate corespunzătoare cerinţelor, în cantitatea
solicitată şi la termenul convenit;
b) obţinerea unor produse care să fie disponibile la locul sau pe piaţa dorită, în
condiţiile unor costuri minime;
c) obţinerea unor produse în conformitate cu standardele internaţionale şi la
costuri competitive;
d) a + b.
44. În opinia lui Kélada, responsabilitatea managementului calităţii revine:

a) conducerii de vârf;
b) coordonatorilor fiecărei unităţi funcţionale din întreprindere;
c) a + b;
45. Activităţile care stabilesc obiectivele şi condiţiile referitoare la calitate şi la

aplicarea elementelor sistemului calităţii aparţin funcţiei de:
a) ţinere sub control;
b) planificare;
c) organizare;
d) coordonare.
46. Juran consideră că procesele de planificare a calităţii au ca scop principal:

a) dezvoltarea de produse şi procese care să fie conforme cerinţelor
clienţilor;
b) asigurarea unui interval cât mai mic de variaţie a nivelului calităţii faţă de cel
prescris;
c) eliminarea pierderilor cauzate de problemele “cornice” ale calităţii;
d) optimizarea costurilor calităţii.
47. Juran consideră că procesele de ţinere sub control a calităţii au ca scop

principal:
a) dezvoltarea de produse şi procese care să fie conforme cerinţelor clienţilor;
b) asigurarea unui interval cât mai mic de variaţie a nivelului calităţii faţă
de cel prescris;
48. Juran consideră că procesele funcţiei de îmbunătăţire a calităţii au ca scop

principal:
a) dezvoltarea de produse şi procese care să fie conforme cerinţelor clienţilor;
7
b) asigurarea unui interval cât mai mic de variaţie a nivelului calităţii faţă de cel
prescris;
49. Distincţie între planificarea externă şi planificarea internă se poate face la

nivelul:
a) planificării strategice;
b) planificării operaţionale;
c) planificării ştiinţifice;
d) planificării trimestriale.
50. Planificarea externă a calităţii are ca scop:

a) identificarea clienţilor şi stabilirea cerinţelor acestora;
b) transpunerea cerinţelor clienţilor în caracteristici ale produsului;
c) a + b;
51. Ansamblul activităţilor desfăşurate în fiecare din etapele traiectoriei produsului,

în vederea îmbunătăţirii performanţelor tuturor proceselor şi rezultatelor
acestora, pentru a asigura satisfacerea mai bună a nevoilor clienţilor, în condiţii
de eficienţă, reprezintă:
a) funcţia de asigurare a calităţii;
b) funcţia de îmbunătăţire a calităţii;
c) funcţia de ţinere sub control;
d) funcţia de antrenare.
52. Ansamblul activităţilor de supraveghere a desfăşurării proceselor şi de evaluare

a rezultatelor în domeniul calităţii, în raport cu standardele prestabilite, în scopul
eliminării deficienţelor şi prevenirii apariţiei lor în procesele ulterioare aparţine
funcţiei de:
a) îmbunătăţire a calităţii;
b) asigurare a calităţii;
c) control a calităţii;
d) ţinere sub control a calităţii.
53. Strategia Kaizen se caracterizează prin:

a) „paşi mici” şi eforturi mici, continue;
b) „paşi mari” şi investiţii;
c) orientare spre proces;
d) a + c.
54. Strategia Kairyo se caracterizează prin:

a) „paşi mici” şi eforturi mici, continue;
b) „paşi mari” şi investiţii;
c) orientare spre proces;
d) a + c.
55. În conceptul managementului calităţii totale, “singurul patron al întreprinderii

este clientul”, el fiind preocuparea principală a întregului personal, în frunte cu
managerii, ca şi a partenerilor întreprinderii, care, lucrând în echipă, doresc
8
satisfacerea cerinţelor clienţilor externi şi depăşirea aşteptării acestora. Aceasta

reprezintă:
a) dimensiunea logică a MCT;
b) dimensiunea filozofică a MCT;
c) dimensiunea tehnică a MCT
56. În MCT întreprinderea urmăreşte să obţină succese pe termen lung prin:

a) satisfacerea clientului;
b) obţinerea de avantaje pentru întregul personal al întreprinderii;
c) obţinerea de avantaje pentru societate;
d) a + b + c.
57. Cărui principiu al MCT îi corespunde definirea calităţii în raport cu cerinţele

clienţilor, cerinţe care sunt transpuse în specificaţii pe baza cărora sunt realizate
produsele?
a) calitatea pe primul plan;
b) viziunea sistemică;
c) orientarea spre client;
d) zero defecte şi îmbunătăţirea continuă.
58. În cadrul principiului MCT „internalizarea relaţiei client – furnizor”, fiecare

compartiment / lucrător în calitate de client intern trebuie:
a) să ofere furnizorului din amonte toate informaţiile necesare;
b) să se informeze asupra posibilităţilor acestuia privind satisfacere
cerinţelor definite;
c) să livreze servicii şi mărfuri;
d) a + b.
59. În cadrul principiului MCT „internalizarea relaţiei client – furnizor”, fiecare

compartiment / lucrător în calitate de furnizor intern trebuie:
a) să se informeze asupra posibilităţilor acestuia privind satisfacere cerinţelor
definite;
b) să-şi informeze clientul din aval asupra posibilităţilor de care dispune;
c) să verifice produsele livrate;
d) a + c.
60. Potrivit principiului internalizării relaţiei clien-furnizor, fiecare compartiment

(lucrător) trebuie să se considere ca fiind un “client intern” şi în acelaşi timp un
“furnizor intern” în raporturile sale cu celelalte compartimente (lucrători).
Completaţi schema care ilustrează acest principiu.
61. Excelenţa industrială presupune:

a) preţ competitiv;
b) termene scurte de răspuns la solicitările clienţilor;
9
c) diversificarea şi îmbunătăţirea calităţii produselor şi serviciilor;

62. Primatul calităţii în managementul calităţii totale este reprezentat sugestiv de

lanţul lui Deming. Completaţi lanţul:
63. Conceptul de “excelenţă” este asociat următorului principiu:

a) “zero defecte” şi îmbunătăţirea continuă a calităţii;
b) calitatea pe primul plan;
c) orientarea spre client;
d) viziunea sistemică.
64. “Excelenţa industrială” presupune:

a) diversificarea şi îmbunătăţirea calităţii produselor şi serviciilor; preţ
competitiv; termene scurte de răspuns la solicitarea clienţilor;
b) preţ competitiv; termene scurte de răspuns la solicitarea clienţilor şi “zero
defecte”;
c) termene scurte de răspuns la solicitarea clienţilor; “zero defecte”;
diversificarea şi îmbunătăţirea calităţii produselor şi serviciilor;
d) realizarea calităţii în puncte cheie; “zero defecte”; preţ competitiv.
65. Dictonul “totul trebuie bine făcut de prima dată şi de fiecare dată” corespunde
principiului:
a) orientarea spre client;
b) “zero defecte” şi îmbunătăţirea continuă;
c) calitatea pe primul plan;
d) viziunea sistemică.
66. Asigurarea calităţii în “puncte cheie” presupune asigurarea calităţii în punctele

din sistemul unei organizaţii în care pot fi puşi în evidenţă factorii relevanţi
pentru calitate. Schematic, se poate reprezenta ca în figură. Completaţi schema!
10
67. Sistemele ofertante cuprind:

a) furnizori, comercianţi şi cumpărători;
b) beneficiari, comercianţi şi cumpărători;
c) furnizori, resurse materiale şi umane;
d) furnizori şi comercianţi.
68. Sistemele beneficiare cuprind:

a) organizaţii şi persoane care primesc produse şi servicii;
b) furnizori, resurse materiale şi umane;
c) a + b;
69. Standardele ISO seria 9000 pot fi utilizate în următoarele situaţii:

a) în scopul asigurării interne a calităţii;
b) în situaţii contractuale;
c) în scopul înregistrării de către o secundă sau terţă parte;
70. Sistemul calităţii furnizorului este evaluat de către client:

a) în scopul certificării;
b) în scopul recunoaşterii conformităţii acestuia cu standardul de referinţă;
c) în scopul înregistrării de către o terţă parte;
d) în toate variantele.
71. În scopul certificării, sistemul calităţii firmei este evaluat de către:

a) firma proprie;
b) o secundă parte ;
c) organismul de certificare;
72. Managementul calităţii se realizează prin administrarea proceselor întreprinderii

sub următoarele aspecte:
a) din punct de vedere al structurii şi funcţionării proceselor în cadrul cărora
intervin produsele şi informaţiile;
b) din perspectiva calităţii produselor şi informaţiilor corespunzătoare proceselor
respective;
c) din perspectiva clientului;
d) a + b.
73. Sistemul calităţii trebuie să dea încredere corespunzătoare că:

a) au fost luate în considerare cerinţele societăţii;
b) accentul este pus pe prevenirea problemelor;
c) produsele satisfac în mod real nevoile şi aşteptările clienţilor;
74. De implementarea sistemului calităţii răspunde:

a) fiecare angajat;
b) conducerea întreprinderii;
c) departamentul de calitate;
11
75. Definirea specificaţiilor preliminare ale produsului,în care sunt transpuse

cerinţele clientului, presupune asigurarea calităţii:
a) în proiectare;
b) proceselor;
c) în marketing;
d) în aprovizionare.
76. Selectarea subcontractanţilor pe baza evaluării capacităţii acestora privind

realizarea produselor şi / sau a sistemului calităţii, presupune asigurarea
calităţii:
a) în proiectare;
b) proceselor;
c) în marketing;
77. Specificare metodelor de măsurare şi încercare pentru evaluarea produselor şi

proceselor, în etapa proiectării şi fabricaţiei, cu precizarea criteriilor de
acceptare, presupune asigurarea calităţii:
a) în proiectare;
b) proceselor;
c) în marketing;
78. Ţinerea sub control a proceselor şi verificarea produselor, presupune asigurarea

calităţii:
a) în marketing;
b) proceselor;
c) în aprovizionare;
d) în livrare.
79. Dintre elementele de conducere a sistemului calităţii fac parte:

a) politica în domeniul calităţii;
b) documentaţia sistemul calităţii;
c) a + b;
d) informarea privind sistemul calităţii şi elemente referitoare la utilizarea
produsului.
80. Dintre elementele de desfăşurare a sistemului calităţii fac parte:

a) documentaţia sistemul calităţii şi politica în domeniul calităţii;
b) informarea privind sistemul calităţii şi elemente referitoare la utilizarea
produsului;
c) elemente care se referă la defecte/ neuniformităţi şi elemente legate
nemijlocit de producţie;
d) b + c.
81. Managementului calităţii totale sunt aduse o serie de critici, cum ar fi: demersurile sunt
fără rezultate probante, se confundă scopul cu mijloacele, orientarea pe termen lung -pe
care o promovează- ar fi incorectă, care pot fi grupate în următoarea categorie:
a) critica comunicaţională;
b) critica managerială;
c) critica umanistă.
12
13

Test de Evaluare - MG Calitatii Semestrul2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Test de Evaluare - MG Calitatii Semestrul2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MANAGEMENTUL CALITATII TESTE DE EVALUARE

1. Până în anii ’80, principalul factor al competitivităţii produselor l-a constituit:

2. După anii 1980, competitivitatea a fost asigurată, în special, prin:

3. Până în anii ’50, principalul factor al competitivităţii produselor l-a constituit:

4. Adaptarea rapidă a întreprinderii la cerinţele în continuă schimbare, oferind

5. David A. Garwin a pus în evidenţă în definirea calităţii:

6. Calitatea este definită ca o entitate atemporala, fiind percepută de fiecare individ

7. Calitatea este considerată o mărime care poate fi măsurată exact în:

8. În orientarea spre procesul de producţie calitatea este:

9. Calitatea produsului reprezintă aptitudinea de a fi corespunzătoare pentru

10. După SR ISO 8402-95, client extern înseamnă:

11. În diagrama celor trei calităţi „B” reprezintă:

Calitatea de proiectare Calitatea de fabricaţie

Calitatea dorită de client

a) satisfacţie industrială inutilă pentru client;

12. În diagrama celor trei calităţi „A” reprezintă:

Calitatea de proiectare Calitatea de fabricaţie

Calitatea dorită de client

a) calitatea ideală, satisfacţie deplină;

c) eforturi inutile de proiectare;

13. Conform definiţiei din SR ISO 8402-95, calitatea este :

14. Conform definiţiei din SR ISO 8402-95, calitatea este:

15. Conform SR ISO 8402-95, entitatea poate fi:

16. Categoria de produse hardware cuprinde:

17. Categoria de produse software cuprinde:

18. Caracteristicile tehnice ale produselor sunt determinate nemijlocit de:

20. Cheltuielile de exploatare, întreţinere, montare fac parte din grupa de

22. Totalitatea acţiunilor necesare pentru menţinerea sau readucerea în stare de

23. Noţiunea de defecţiune este legată de:

25. Metoda expertizei se foloseşte pentru evaluarea valorilor caracteristicilor de

26. Evaluarea proprietăţilor produselor pe baza unor încercări sau determinări

27. În cazul metodei demeritelor, punctajul maxim se obţine:

28. Defectele de calitate se împart în: defecte funcţionale şi structurale, defecte

29. Pentru clasa de defecţiuni principale se acordă:

30. Indicatorii ce caracterizează o varietate de probleme în legătură cu cheltuielile

31. Însuşirile ergonomice, fiabilitatea, mentenabilitatea şi disponibilitatea fac parte

32. Sistemul agregat de indicatori cuprinde la baza piramidei (treapta I):

33. Indicatorii fiabilităţii se calculează pentru:

34. La nivelul primei trepte de indicatori aprecierea calităţii se face cu ajutorul

35. Dacă Ki*<1, se consideră că nivelul calităţii caracteristicii „i” este:

36. Dacă Ki*>1, se consideră că nivelul calităţii caracteristicii „i” este:

37. Semnificaţia termenului Cpa din relaţia,

38. Semnificaţia termenului Cp din relaţia,

39. Semnificaţia indicelui coeficientului mediu de calitate,

40. Semnificaţia indicelui coeficientului mediu de calitate,

b) asigurarea calităţii în sens larg, îmbunătăţirea calităţii şi ţinerea sub control a

42. „Asigurarea calităţii în sens larg” are ca funcţii de bază:

44. În opinia lui Kélada, responsabilitatea managementului calităţii revine:

45. Activităţile care stabilesc obiectivele şi condiţiile referitoare la calitate şi la

46. Juran consideră că procesele de planificare a calităţii au ca scop principal:

47. Juran consideră că procesele de ţinere sub control a calităţii au ca scop

48. Juran consideră că procesele funcţiei de îmbunătăţire a calităţii au ca scop

49. Distincţie între planificarea externă şi planificarea internă se poate face la

50. Planificarea externă a calităţii are ca scop:

51. Ansamblul activităţilor desfăşurate în fiecare din etapele traiectoriei produsului,

52. Ansamblul activităţilor de supraveghere a desfăşurării proceselor şi de evaluare

53. Strategia Kaizen se caracterizează prin:

54. Strategia Kairyo se caracterizează prin:

55. În conceptul managementului calităţii totale, “singurul patron al întreprinderii

satisfacerea cerinţelor clienţilor externi şi depăşirea aşteptării acestora. Aceasta

56. În MCT întreprinderea urmăreşte să obţină succese pe termen lung prin:

57. Cărui principiu al MCT îi corespunde definirea calităţii în raport cu cerinţele

58. În cadrul principiului MCT „internalizarea relaţiei client – furnizor”, fiecare