Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Analiză economico-financiară
Buhociu Florin
Moga Liliana Mihaela
CUPRINS
Unitatea de învăţare 1:
Bazele teoretico-metodologice ale analizei
economico-financiare: .................................................... 3
Unitatea de învăţare 2:
Analiza diagnostic a activităţii de producţie
şi comercializare: ............................................................ 15
Analiză economico-financiară
1
Cuprins
Teste de autoevaluare:.................................................................... 52
Unitatea de învăţare 3
Analiza diagnostic a cheltuielilor: ................................. 55
Teste de autoevaluare:.................................................................... 91
Bibliografie: ................................................................................... 93
Analiză economico-financiară
2
Bazele teoretico-metodologice ale Analizei economico-financiare
Unitatea de învăţare 1
Definiţie:
Definiţie:
Analiză economico-financiară
3
Bazele teoretico-metodologice ale Analizei economico-financiare
Analiză economico-financiară
4
Bazele teoretico-metodologice ale Analizei economico-financiare
Analiză economico-financiară
6
Bazele teoretico-metodologice ale Analizei economico-financiare
Analiză economico-financiară
7
Bazele teoretico-metodologice ale Analizei economico-financiare
Cel mai frecvent este o ecuaţie cu una sau mai multe variabile, ca în
exemplele de mai jos:
R = a⋅b⋅c
R 0 = a0 ⋅ b0 ⋅ c 0 (perioada de bază)
R1 = a1 ⋅ b1 ⋅ c 1 (perioada analizată)
a
R=
b
a1 a0
ΔR = R1 − R 0 = −
b1 b0
Analiză economico-financiară
9
Bazele teoretico-metodologice ale Analizei economico-financiare
a1 a0 a1 − a0
ΔRa = − =
b0 b0 b0
a1 a1
ΔRb = −
b1 b0
a0 a0
ΔRb = −
b1 b 0
a1 a 0 a1 − a 0
ΔRa = − =
b1 b1 b1
ΔR = ΔRa + ΔRb
ΔR = R1 − R0
Analiză economico-financiară
10
Bazele teoretico-metodologice ale Analizei economico-financiare
4. Alte metode:
Literatura de specialitate prezintă o serie de alte metode utilizate în
analiza economică, precum:
− Metoda corelaţiei;
− Metoda calculului matriceal;
− Metoda cercetărilor operaţionale.
Analiză economico-financiară
11
Bazele teoretico-metodologice ale Analizei economico-financiare
Analiză economico-financiară
12
Bazele teoretico-metodologice ale Analizei economico-financiare
TESTE DE AUTOEVALUARE
a0 a0
b) ΔRb = − ;
b1 b0
a1 a 0
c) ΔRb = − ;
b0 b0
Analiză economico-financiară
13
Bazele teoretico-metodologice ale Analizei economico-financiare
a1 a1
b) ΔRb = − ;
b1 b0
a1 a1
c) ΔRb = − ;
b1 b0
Analiză economico-financiară
14
Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare
Unitatea de învăţare 2
Analiză economico-financiară
15
Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare
1. Producţia fabricată
Definiţie:
2. Cifra de afaceri
Definiţie:
în care:
− Qf reprezintă producţia marfă;
− Δspf reprezintă variaţia stocurilor de produse finite;
− sFpf reprezintă stocul final de produse finite;
− sIpf reprezintă stocul iniţial de produse finite.
3. Producţia exerciţiului
Definiţie:
în care:
Analiză economico-financiară
17
Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare
4. Valoarea adăugată
Definiţie:
Mod de calcul:
1. Metoda sintetică:
Relaţia de calcul este:
Qa = Qe − M ,
în care:
− Qe reprezintă valoarea producţiei exerciţiului;
− M reprezintă consumurile intermediare; acestea includ
cheltuielile pentru achiziţionarea resurselor materiale (rulajul
debitor al conturilor 601, 602, 603, 604, 606, 608) şi a serviciilor
furnizate de către terţi (rulajul debitor al conturilor 605, 61, 62).
2. Metoda aditivă:
O altă metodă de calcul a valorii adăugate este prin adunarea
elementelor componente (metoda aditivă). Principalele elemente care
compun valoarea adăugată sunt:
− fondul de salarii şi contribuţia la asigurările sociale, fondul de
şomaj, fonduri speciale (remunerarea forţei de muncă, rulaj
debitor al contului 64);
− amortizarea (valoarea mijloacelor fixe transmisă asupra
producţiei realizate, rulaj debitor al contului 681);
− profitul (capacitatea unei întreprinderi de a obţine un rezultat
pozitiv exprimat în unităţi monetare, soldul creditor al contului
121);
− impozite şi taxe (factor extern, pe care unităţile economice nu îl
pot controla, rulajul debitor al contului 63).
Analiză economico-financiară
18
Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare
– lei –
Stoc la începutul Stoc la sfârşitul
Produsul
anului anului
Produsul A 350 280
Produsul B 720 870
Produsul C 1.500 1.700
Produsul D 800 1.500
Total 3.370 4.350
Tabelul nr. 2.3: Stocuri valorice în anul 2007
Analiză economico-financiară
19
Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare
Analiză economico-financiară
20
Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare
Rezolvare:
1. Calculul producţiei fabricate:
a) Anul 2006 (realizat):
Qf0=(QfA 0+ QfB0+ QfC0+ QfD0 )+ QfT 0 ⇒
Qf0 = 82.000 + 10.000 = 92.000 lei
Producţia fabricată previzionată este mai mare decât cea din anul
precedent, conducerea întreprinderii dorind dezvoltarea activităţii.
Producţia fabricată produsă efectiv depăşeşte atât previziunile făcute
(planul a fost îndeplinit), cât şi valoarea din anul precedent (activitatea
întreprinderii este în creştere).
Analiză economico-financiară
21
Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare
Cifra de afaceri previzionată este mai mare decât cea obţinută în anul
precedent, conducerea întreprinderii dorind creşterea veniturilor. Cifra
de afaceri realizată depăşeşte atât previziunile făcute (planul a fost
îndeplinit), cât şi valoarea din anul precedent (veniturile întreprinderii
sunt în creştere).
Analiză economico-financiară
22
Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare
Analiză economico-financiară
23
Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare
Analiză economico-financiară
24
Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare
Definiţie:
Corelaţia statică:
Corelaţia statică considerată optimă dintre valorile pe care le iau cei doi
indicatori în acelaşi interval de timp este dată de inegalitatea:
CA Qf ≥ 1
Corelaţia dinamică:
Corelaţia dinamică considerată optimă dintre indicii de creştere a celor
doi indicatori este dată de inegalitatea:
ICA >IQf
Analiză economico-financiară
26
Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare
1. Modelul analizei:
Determinarea modelului matematic pornind de la relaţiile dintre factorii
care influenţează dinamica cifrei de afaceri:
Cunoscând că:
CA Qf
Kv = ⇒ CA = Qf ⋅ K v şi W = ⇒ Qf = N ⋅ W ,
Qf N
cifra de afaceri poate fi scrisă astfel:
CA = N ⋅ W ⋅ K v (1)
în care:
− N reprezintă numărul mediu de salariaţi;
− W reprezintă productivitatea anuală a muncii;
− K v reprezintă gradul de valorificare al producţiei fabricate.
în care:
− It reprezintă nivelul înzestrării tehnice a muncii;
− KM reprezintă coeficientul mijloacelor fixe active;
− R reprezintă randamentul mijloacelor fixe active.
2. Schema sinoptică:
CA
(1) N W Kv
(2) It KM R
W = N1 ⋅ W1 ⋅ K v 0 − N1 ⋅ W0 ⋅ K v 0 = N1 ⋅ (W1 − W0 ) ⋅ K v 0
ΔCA
care, la rândul său, se datorează influenţei următorilor factori indirecţi:
= N1 ⋅ (It 1 − It 0 ) ⋅ K M0 ⋅ R 0 ⋅ K v 0
Analiză economico-financiară
28
Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare
= N1 ⋅ It1 ⋅ (K M1 − K M0 ) ⋅ R0 ⋅ K v 0
2.3 Variaţia randamentului mijloacelor fixe active:
ΔCA
R = N1 ⋅ It1 ⋅ K M1 ⋅ R1 ⋅ K v 0 − N1 ⋅ It1 ⋅ K M1 ⋅ R 0 ⋅ K v 0 =
= N1 ⋅ It1 ⋅ K M1 ⋅ (R1 − R0 ) ⋅ K v 0
Analiză economico-financiară
29
Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare
Realizat Realizat în
Nr. în anul anul
Indicatori Simboluri
crt. precedent curent
(P0) (P1)
Coeficientul mijloacelor fixe Mfa
9. KM = 0,625 0,656
active Mf
Randamentul mijloacelor fixe R=
Qf
10. 9,684 10,276
active Mfa
Rezolvare:
Analiza factorială a cifrei de afaceri va fi efectuată respectând
următoarele etape:
1. Determinarea modelului analizei - ca relaţie matematică între
factorii care influenţează variaţia cifrei de afaceri şi a schemei
sinoptice a sistemului de factori determinat anterior;
2. Cuantificarea acţiunii factorilor direcţi şi indirecţi care au
determinat dinamica cifrei de afaceri;
3. Diagnosticarea situaţiei constatate.
1. Modelul analizei:
Determinarea modelului matematic se face utilizând succesiunea
prezentată anterior, obţinându-se relaţiile:
CA = N ⋅ W ⋅ K v (1)
CA = N ⋅ It ⋅ K M ⋅ R ⋅ K v (2)
92.000 90.830
= (420 − 430 ) ⋅ ⋅ = −2 .112,33 lei
430 92.000
W = N1 ⋅ W1 ⋅ K v0 − N1 ⋅ W0 ⋅ K v0 = N1 ⋅ (W1 − W0 ) ⋅ K v0 =
Δ CA
ΔICA
t
( )
= N1 ⋅ It1 ⋅ K M0 ⋅ R0 ⋅ K v0 − N1 ⋅ It0 ⋅ K M0 ⋅ R0 ⋅ K v0 = N1 ⋅ It1 − It0 ⋅ K M0 ⋅ R0 ⋅ K v0
Analiză economico-financiară
30
Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare
ΔCA
K M = N1It1K M1R 0K v0 − N1It1K M0R 0K v0 =
= N1 ⋅ It1 ⋅ (K M1 − K M0 ) ⋅ R0 ⋅ K v0 =
= N1 ⋅ It1 ⋅ K M1 ⋅ (R1 − R0 ) ⋅ K v0 =
ΔKCA
v
= N1 ⋅ W1 ⋅ K v1 − N1 ⋅ W1 ⋅ K v0 =
Analiză economico-financiară
31
Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare
Analiză economico-financiară
32
Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare
Definiţie:
Analiză economico-financiară
33
Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare
Analiză economico-financiară
34
Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare
Corelaţia statică:
Corelaţia statică considerată optimă dintre valorile pe care le iau cei doi
indicatori în acelaşi interval de timp este dată de o valoare cât mai
apropiată de 1 a inegalităţii:
Qa Qe ∈ (0,1)
Corelaţia dinamică:
Corelaţia dinamică considerată optimă dintre indicii de creştere a celor
doi indicatori este dată de inegalitatea:
IQa >IQe
1. Modelul analizei:
Pornind de la formula de determinare a valorii adăugate:
Qa = Qe − M ,
se dă factor comun forţat Qe şi se obţine:
⎛ M ⎞ (1)
Qa = Qe ⋅ ⎜1 − ⎟ = Qe ⋅ y
⎝ Qe ⎠
în care:
− Qe reprezintă valoarea producţiei exerciţiului;
− M reprezintă cheltuieli cu materialele aferente producţiei
exerciţiului;
M
− y = 1− reprezintă valoarea adăugată la 1 leu producţie a
Qe
exerciţiului.
Analiză economico-financiară
35
Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare
(1) Qe
y
(2) T Wh
(3)
N t
2. Cuantificarea influenţei factorilor:
Creşterea valorii adăugate se datorează influenţei următorilor factori
direcţi:
Qe = Qe1 ⋅ y 0 − Qe 0 ⋅ y 0 = (Qe1 − Qe 0 ) ⋅ y 0
ΔQa
care de datorează influenţei următorilor factori indirecţi:
T = T1 ⋅ Wh 0 ⋅ y 0 − T0 ⋅ Wh 0 ⋅ y 0 = (T1 − T0 ) ⋅ Wh 0 ⋅ y 0
ΔQa
care, la rândul său se datorează:
Rezolvare:
Analiza factorială a valorii adăugate va fi efectuată respectând
următoarele etape:
1. Determinarea modelului analizei - ca relaţie matematică între
factorii care influenţează variaţia Valorii adăugate şi a
schemei sinoptice a sistemului de factori determinat anterior;
2. Cuantificarea acţiunii factorilor direcţi şi indirecţi care au
determinat dinamica Valorii adăugate;
3. Diagnosticarea situaţiei constatate.
1. Modelul analizei:
Determinarea modelului matematic se face utilizând succesiunea
prezentată anterior, obţinându-se relaţiile:
⎛ M ⎞ (1)
Qa = Qe ⋅ ⎜1 − ⎟ = Qe ⋅ y
⎝ Qe ⎠
Qa = T ⋅ Wh ⋅ y (2)
Qa = N ⋅ t ⋅ Wh ⋅ y (3)
Qe = Qe1 ⋅ y 0 − Qe 0 ⋅ y 0 = (Qe1 − Qe 0 ) ⋅ y 0 =
Δ Qa
⎛ 54.000 ⎞
= (108.920,00 − 91.830,00 ) ⋅ ⎜1 − ⎟ = 7 .040,34 lei ,
⎝ 91.830 ⎠
care de datorează influenţei următorilor factori indirecţi de grad 1:
T = T1 ⋅ Wh 0 ⋅ y 0 − T0 ⋅ Wh 0 ⋅ y 0 = (T1 − T0 ) ⋅ Wh 0 ⋅ y 0 =
Δ Qa
91.830 ⎛ 54.000 ⎞
= (756.000 − 782.600 ) ⋅ ⋅ ⎜1 − ⎟ = −1.285,81 lei ,
782.600 ⎝ 91.830 ⎠
Analiză economico-financiară
38
Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare
91.830 ⎛ 54.000 ⎞
= (420 − 430 ) ⋅ 1.820 ⋅ ⋅ ⎜1 − ⎟ = −879,77 lei
782.600 ⎝ 91.830 ⎠
91.830 ⎛ 54.000 ⎞
= 420 ⋅ (1.800 − 1.820 ) ⋅ ⋅ ⎜1 − ⎟ = −406,05 lei
782.600 ⎝ 91.830 ⎠
Analiză economico-financiară
39
Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare
Qa (15.090 lei)
Analiză economico-financiară
40
Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare
Analiză economico-financiară
41
Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare
Ks = ∑ qmin ⋅ p0
∑ q0 ⋅ p0
Ks =
∑ q'0 ⋅ iq ∑ q'0'
+
100 2 100
Ks = 1 −
∑ (Δq ⋅ p0 ) ,
∑ q0 ⋅ p0
în care:
− ∑ qmin ⋅ p0 reprezintă valoarea producţiei recalculate în limita
prevederilor, determinată prin compararea valorii realizate
pentru fiecare sortiment cu valoarea prevăzută în program
şi luarea în calcul a valorii minime (conform principiului
neadmiterii compensării);
− q,0 reprezintă ponderea valorică previzionată a sortimentelor la
care nu s-au realizat prevederile;
Analiză economico-financiară
42
Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare
Analiză economico-financiară
43
Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare
– lei –
Sortimente de Valoare
produse Prevăzut (q0·p0) Realizat (q1·p0)
Rezolvare:
– lei –
Valoare Nereali- Producţie Pondere (%)
Sortimente zat recalcu-
de produse Programat Realizat % (iq) lată Programat
Realiza
(q0·p0) (q1·p0) ( Δq ⋅ p0 ) t
(qmin.p0)
Produsul A 22.000 24.600 111,82 0 22.000 25,29 27,33
Produsul B 27.000 30.300 112,22 0 27.000 31,03 33,67
Produsul C 18.000 16.100 89,44 -1900 16.100 20,69 17,89
Produsul D 20.000 19.000 95,00 -1.000 19.000 22,99 21,11
Total 87.000 90.000 103,45 -2.900 84.100 100,00 100,00
Ks =
∑ q,0 ⋅ iq ∑ q,0,
+ =
89,44 ⋅ 20,69 + 95,0 ⋅ 22,99 25,29 + 31,03
+ = 0,9667
2
100 100 10.000 100
Analiză economico-financiară
44
Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare
Ks = 1 −
|∑ (Δq ⋅ p0 )| = 1 − |- 2 .900| = 1 − 2900
= 0,9667
∑ q0 ⋅ p0 87.000 87.000
Cu toate că programul de producţie previzionat a fost realizat şi chiar
depăşit, sub aspectul îndeplinirii pe sortimente proporţia de realizare
este de 96,67%. Aceasta are drept consecinţă imposibilitatea onorării
integrale a obligaţiilor contractuale.
Analiză economico-financiară
45
Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare
1. Cazul I:
Ks = 1
Kst < 1
În această situaţie, programul de producţie, chiar dacă a fost îndeplinit
la toate sortimentele, nu s-au menţinut, însă, aceleaşi proporţii, ci au
fost diferite.
2. Cazul II:
Ks < 1
Kst = 1
În această situaţie, oarecum teoretică, întâlnită foarte rar, programul nu
a fost îndeplinit la nici un sortiment, neîndeplinirea menţinându-se în
aceeaşi proporţie la fiecare dintre ele.
3. Cazul III:
Ks = 1
Kst = 1
În această situaţie, programul a fost îndeplinit şi depăşit la toate
sortimentele, în proporţii egale, caz întâlnit mai rar.
4. Cazul IV:
Ks < 1
Kst < 1
În această situaţie, programul nu a fost realizat la unul sau mai multe
sortimente.
Analiză economico-financiară
46
Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare
Rezolvare:
– lei –
Valoarea producţiei
Valoarea producţiei Ponderea (%)
Diferenţa Recal- Execu-
Sortiment Programa
( Δg ) culată tată
Realizat
t Programat Realizat
(q1·p0) (Qre) (Qsp)
(q0·p0)
Produsul A 22.000 24.600 25,29% 27,33% 0,00% 22.761 22.761
Produsul B 27.000 30.300 31,03% 33,67% 0,00% 27.927 27.927
Produsul C 18.000 16.100 20,69% 17,89% -2,80% 18.621 16.100
Produsul D 20.000 19.000 22,99% 21,11% -1,88% 20.691 19.000
Total 87.000 90.000 100,00% 100,00% -4,68% 90.000 85.788
Kst = 1 −
|∑ (Δg)| = 1 − 0,0468 = 0,9532
100
Analiză economico-financiară
47
Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare
Calitatea produselor este indicatorul care joacă rolul cel mai important
în asigurarea vânzării produselor. În mod uzual, se spune despre un
produs este de calitate atunci când acesta are anumite proprietăţi care
îi conferă aptitudinea de a satisface, conform destinaţiei acestuia,
necesităţile consumatorilor. Calitatea, prin definiţie, atrage atenţia
asupra utilităţii finale a produsului. Consumatorii îşi doresc ca produsele
şi serviciile achiziţionate să le satisfacă nevoile pentru care au fost
alese şi să justifice raportul calitate-preţ. De aceea, îmbunătăţirea
calităţii produselor reprezintă un obiectiv important, care contribuie la
sporirea eficienţei activităţii desfăşurate.
K= ∑ (qi ⋅ k i ) ,
∑ qi
în care:
− qi reprezintă cantitatea de produse din fiecare clasă de calitate
„i”;
− ki reprezintă coeficientul clasei de calitate „i” (1 pentru calitatea
I, 2 pentru calitatea a II-a, 3 pentru calitatea a III-a).
− Situaţia este favorabilă pentru întreprindere când coeficientul
mediu de calitate pe produs tinde către 1 ( K i → 1, simbol al
calităţii superioare), prin descreştere ( K i1 > K i0 ).
a) Pentru că se operează cu calităţi diferite (I, II, III sau extra, super
etc.), pentru calculul coeficientului de calitate se foloseşte
coeficientul mediu de calitate pe baza coeficientului de echivalenţă:
K= ∑ (qi ⋅ Kei ) ,
∑ qi
Analiză economico-financiară
48
Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare
p= ∑ (qi ⋅ pi ) ,
∑ qi
în care pi reprezintă preţul unitar de vânzare al produselor din clasa de
calitate „i”.
Rezolvare:
Cantitatea Ponderea
Preţ
(mii buc.) structurală (%) Coefici- Cantităţi echivalente
mediu (mii buc.)
Calitatea ent de
de
Programat Realizat Programat Realizat vânzare echiv.
Programat Realizat
Calitatea I 48 65 48,98% 65,00% 1.000 1 48,00 65,00
Calitatea II 30 20 30,61% 20,00% 900 0,9 27,00 18,00
Calitatea III 20 15 20,41% 15,00% 600 0,67 13,40 10,05
Analiză economico-financiară
49
Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare
K0 = ∑ (qi0 ⋅ Kei0 )
∑ qi0
48.000 ⋅ 1 + 30.000 ⋅ 0,9 + 20.000 ⋅ 0,67 88.400
K0 = = = 0,902
98.000 98.000
K1 = ∑ (qi1 ⋅ Kei1 )
∑ qi1
65.000 ⋅ 1 + 20.000 ⋅ 0,9 + 15.000 ⋅ 0,67 93.050
K1 = = = 0,9305
100.000 100.000
p0 =
(48.000 ⋅ 1.000 ) + (30.000 ⋅ 900 ) + (20.000 ⋅ 600 ) ⇒
98.000
Analiză economico-financiară
50
Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare
87.000.000
p0 = = 887,755 lei/buc
98.000
p1 =
(65.000 ⋅ 1.000 ) + (20.000 ⋅ 900 ) + (15.000 ⋅ 600 ) ⇒
100.000
92.000.000
p1 = = 920 lei/buc
100.000
Analiză economico-financiară
51
Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare
TESTE DE AUTOEVALUARE
Ks = ∑ max 0
q ⋅p
a) ∑ q0 ⋅ p0 ;
Ks =
∑ q'0' ⋅ iq ∑ q'0
+
b) 100 2 100 ;
Ks = 1 − ∑
(Δq ⋅ p0 )
c) ∑ q0 ⋅ p0 ;
Analiză economico-financiară
53
Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare
Analiză economico-financiară
54
Analiza diagnostic a cheltuielilor
Unitatea de învăţare 3
Analiză economico-financiară
55
Analiza diagnostic a cheltuielilor
Analiză economico-financiară
56
Analiza diagnostic a cheltuielilor
Analiză economico-financiară
57
Analiza diagnostic a cheltuielilor
Cht ∑ chi
Rct = ⋅ 1.000 = i =1
n
⋅ 1.000 ,
Vt
∑ vi
i =1
în care:
− Rct reprezintă cheltuielile la 1.000 lei venituri (rata de eficienţă
a cheltuielilor totale);
− Cht reprezintă cheltuielile totale care cuprind cheltuielile de
exploatare, financiare şi excepţionale;
− Vt reprezintă suma veniturilor totale care cuprind veniturile din
activităţi de exploatare, financiare şi excepţionale.
Analiză economico-financiară
58
Analiza diagnostic a cheltuielilor
în care:
− Rce reprezintă cheltuielile de exploatare la 1.000 lei venituri din
exploatare (rata de eficienţă a cheltuielilor de exploatare);
− cei reprezintă cheltuielile de exploatare, pe categorii;
− vei reprezintă veniturile din exploatare, pe categorii;
Analiză economico-financiară
59
Analiza diagnostic a cheltuielilor
– lei –
Cheltuieli de exploatare la
Elemente de 1.000 lei venituri din % Diferenţe ( Δ )
cheltuieli exploatare
P0 Ppr P1 3/1 3/2 3–1 3–2
0 1 2 3 4 5 6 7
Materii prime şi
429,30 450,59 446,35 103,97 99,00 17,05 -4,24
materiale
Combustibil, energie,
85,94 85,67 84,52 98,34 98,60 -1,42 -1,15
apa
Lucrări executate şi
servicii prestate de 10,96 8,21 12,35 112,68 150,40 1,39 4,14
către terţi
Impozite, taxe şi
8,00 8,71 11,78 147,25 135,20 3,78 3,07
vărsăminte asimilate
Salarii personal 176,97 178,38 163,74 92,52 91,20 -13,23 -15,64
Asigurări sociale şi
cheltuieli cu protecţia 54,85 42,72 50,73 92,48 118,70 -4,12 8,01
socială
Alte cheltuieli de
1,08 1,00 1,22 112,96 122,20 0,14 0,22
exploatare
Amortizări şi
17,45 23,00 20,79 119,14 90,40 3,34 -2,21
provizioane
TOTAL cheltuieli de
784,55 798,78 791,48 100,69 99,09 6,93 -7,30
exploatare
Analiză economico-financiară
60
Analiza diagnostic a cheltuielilor
Ch(1.000 CA ) = ∑
q⋅c
⋅ 1.000 ,
∑q⋅p
Factorii de influenţă identificaţi sunt:
− cantitatea vândută (q);
− preţul unitar de vânzare (p);
− costul unitar de producţie (c).
Ch (1.000 CA )
q p c
(cantitatea vândută) (preţul unitar de (cost unitar de
vânzare) producţie)
Analiză economico-financiară
61
Analiza diagnostic a cheltuielilor
= ∑ q1 ⋅ c1 ⋅ 1.000 − ∑ q0 ⋅ c 0 ⋅ 1.000
∑ q1 ⋅ p1 ∑ q0 ⋅ p0
Δ Ch
(1.000 CA )
= ∑ q1 ⋅ c 0 ⋅ 1.000 − ∑ q0 ⋅ c 0 ⋅ 1.000
∑ q1 ⋅ p0 ∑ q0 ⋅ p0
q
ΔpCh
(1.000 CA )
= ∑ q1 ⋅ c 0 ⋅ 1.000 − ∑ q1 ⋅ c 0 ⋅ 1.000
∑ q1 ⋅ p1 ∑ q1 ⋅ p0
Δ Ch
(1.000 CA )
= ∑ q1 ⋅ c1 ⋅ 1.000 − ∑ q1 ⋅ c 0 ⋅ 1.000
∑ q1 ⋅ p1 ∑ q1 ⋅ p1
c
Corelaţia calculelor:
(1.000 CA ) (1.000 CA ) (1.000 CA )
ΔCh(1.000 CA ) = Δ Ch
q + ΔpCh + Δ Ch
c
Analiză economico-financiară
62
Analiza diagnostic a cheltuielilor
Rezolvare:
I. Determinarea eficienţei cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri:
1. Modelul analizei
Modelul matematic folosit pentru efectuarea analizei factoriale este:
Ch(1.000 CA ) = ∑ q ⋅ c ⋅ 1.000
∑q⋅p
2. Cuantificarea acţiunii factorilor
Calculul variaţiei cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri:
(1.000 CA ) − Ch(1.000 CA ) =
ΔCh(1.000 CA ) = Ch1 0
= ∑ q1 ⋅ c1 ⋅ 1.000 − ∑ q0 ⋅ c 0 ⋅ 1.000 =
∑ q1 ⋅ p1 ∑ q0 ⋅ p0
78.464 82.136
= ⋅ 1.000 − ⋅ 1.000 = 853,612 − 944,092 = −90,48 lei
91.920 87.000
Δ Ch
(1.000 CA )
= ∑ q1 ⋅ c 0 ⋅ 1.000 − ∑ q0 ⋅ c 0 ⋅ 1.000 =
∑ q1 ⋅ p0 ∑ q0 ⋅ p0
q
77.000 82.136
= ⋅ 1.000 − ⋅ 1.000 = 855,556 − 944,092 = −88,536 lei
90.000 87.000
ΔpCh
(1.000 CA )
= ∑ q1 ⋅ c 0 ⋅ 1.000 − ∑ q1 ⋅ c 0 ⋅ 1.000 =
∑ q1 ⋅ p1 ∑ q1 ⋅ p0
Analiză economico-financiară
63
Analiza diagnostic a cheltuielilor
77.000 77.000
= ⋅ 1.000 − ⋅ 1.000 = 837,685 − 855,556 = −17,871 lei
91.920 90.000
Δ Ch
(1.000 CA )
= ∑ q1 ⋅ c1 ⋅ 1.000 − ∑ q1 ⋅ c 0 ⋅ 1.000 =
∑ q1 ⋅ p1 ∑ q1 ⋅ p1
c
78.464 77.000
= ⋅ 1.000 − ⋅ 1.000 = 853,612 − 837,685 = 15,927 lei
91.920 91.920
q p c
(-88,536) (-17,871) (15,927)
3. Diagnostic sintetic
În contextul sistemului factorial care a stat la baza analizei dinamicii
cheltuielilor la 1.000 lei producţie vândută exprimată în preţ de vânzare
(CA) precum şi în conformitate cu necesitatea creşterii economice în
condiţii de eficienţă sporită, o apreciere de ansamblu referitoare la
dinamica acestui indicator trebuie să ia în considerare următoarele
constatări:
Analiză economico-financiară
64
Analiza diagnostic a cheltuielilor
Analiză economico-financiară
65
Analiza diagnostic a cheltuielilor
Analiză economico-financiară
66
Analiza diagnostic a cheltuielilor
în care:
Cv (1.000 CA ) reprezintă cheltuielile variabile la 1.000 lei cifră de
afaceri (rata de eficienţă a cheltuielilor variabile);
cvi reprezintă cheltuielile variabile unitare;
pi reprezintă preţurile unitare.
Cv (1.000 CA ) = ∑ q ⋅ cv ⋅ 1.000 ,
∑q⋅p
Factorii de influenţă identificaţi sunt:
− cantitatea vândută (q);
− preţul unitar de vânzare (p);
− cheltuieli variabile unitare (cv).
Cv (1.000 CA )
q p cv
(cantitatea vândută) (preţul unitar de (cheltuieli variabile
vânzare) unitare)
Δ Cv
(1.000 CA )
= ∑ q1 ⋅ cv 0 ⋅ 1.000 − ∑ q0 ⋅ cv 0 ⋅ 1.000
∑ q1 ⋅ p0 ∑ q0 ⋅ p0
q
ΔpCv
(1.000 CA )
= ∑ q1 ⋅ cv 0 ⋅ 1.000 − ∑ q1 ⋅ cv 0 ⋅ 1.000
∑ q1 ⋅ p1 ∑ q1 ⋅ p0
3. variaţiei cheltuielilor variabile unitare:
Analiză economico-financiară
67
Analiza diagnostic a cheltuielilor
Δ Cv
(1.000 CA )
= ∑ q1 ⋅ cv1 ⋅ 1.000 − ∑ q1 ⋅ cv 0 ⋅ 1.000
∑ q1 ⋅ p1 ∑ q1 ⋅ p1
cv
Corelaţia calculelor:
(1.000 CA ) (1.000 CA ) (1.000 CA )
ΔCv (1.000 CA ) = Δ Cv
q + ΔpCv + Δ Cv
cv
1. Modelul analizei
Modelul matematic folosit pentru efectuarea analizei factoriale este:
Cv (1.000 CA ) = ∑ cv ⋅ 1.000
CA
Analiză economico-financiară
68
Analiza diagnostic a cheltuielilor
Δ Cv
(1.000 CA )
= ∑ q1 ⋅ cv 0 ⋅ 1.000 − ∑ q0 ⋅ cv 0 ⋅ 1.000 =
∑ q1 ⋅ p0 ∑ q0 ⋅ p0
q
2.517 2.346
= ⋅ 1.000 − ⋅ 1.000 =
4.522 4.029
ΔpCv
(1.000 CA )
= ∑ q1 ⋅ cv 0 ⋅ 1.000 − ∑ q1 ⋅ cv 0 ⋅ 1.000 =
∑ q1 ⋅ p1 ∑ q1 ⋅ p0
2.517 2.517
= ⋅ 1.000 − ⋅ 1.000 =
4.397 4.522
Δ Cv
(1.000 CA )
= ∑ q1 ⋅ cv1 ⋅ 1.000 − ∑ q1 ⋅ cv 0 ⋅ 1.000 =
∑ q1 ⋅ p1 ∑ q1 ⋅ p1
cv
2.538 2.517
= ⋅ 1.000 − ⋅ 1.000 =
4.397 4.397
Corelaţia calculelor
ΔCv (1.000 CA ) = −25,61 + 15,82 + 4,78 = −5,01 lei
Cv (1.000 CA )
(-5,01 lei)
q p cv
(-25,61 lei) (15,82 lei) (4,78 lei)
3. Diagnostic sintetic
Analiză economico-financiară
69
Analiza diagnostic a cheltuielilor
Analiză economico-financiară
70
Analiza diagnostic a cheltuielilor
1. CA 2. Cf
(cifra de afaceri) (cheltuieli fixe)
Analiză economico-financiară
71
Analiza diagnostic a cheltuielilor
(P0) (P1)
1. Cheltuieli fixe 698 704 100,8
2. Cifra de afaceri 3.835 3.841 100,2
3. Cheltuieli fixe la 1.000 lei cifră de 182,00 183,23 100,6
afaceri
Tabelul nr. 3.5: Indicatori pentru analiza factorială a cheltuielilor fixe la
1.000 lei cifră de afaceri
1. Modelul analizei
Modelul matematic folosit pentru efectuarea analizei factoriale este:
Cf
Cf (1.000 CA ) = ⋅ 1.000
CA
Corelaţia rezultatelor:
ΔCf (1.000 CA ) = −0,28 + 1,51 = 1,23 lei
Schema sinoptică cu rezultatele analizei factoriale:
ΔCf (1.000 CA )
(1,23 lei)
Analiză economico-financiară
72
Analiza diagnostic a cheltuielilor
3. Diagnostic sintetic:
În contextul sistemului factorial care a stat la baza analizei dinamicii
cheltuielilor variabile la 1.000 lei producţie vândută exprimată în preţ de
vânzare (CA) precum şi în conformitate cu necesitatea creşterii
economice în condiţii de eficienţă sporită, o apreciere de ansamblu
referitoare la dinamica acestui indicator trebuie să ia în considerare
următoarele constatări:
Analiză economico-financiară
73
Analiza diagnostic a cheltuielilor
Analiză economico-financiară
74
Analiza diagnostic a cheltuielilor
n
∑ qi ⋅ c mi
Cm(1.000 CA ) = i =1
n
⋅ 1.000 ,
∑ qi ⋅ pi
i =1
Cm(1.000 CA )
q p c
(consum resurse (preţul unitar de (consum specific de
materiale) vânzare) resursă materială)
Δ Cm
(1.000 CA )
= ∑ q1 ⋅ cm0 ⋅ 1.000 − ∑ q0 ⋅ cm0 ⋅ 1.000
∑ q1 ⋅ p0 ∑ q0 ⋅ p0
q
ΔpCvm
(1.000 CA )
= ∑ q1 ⋅ cm0 ⋅ 1.000 − ∑ q1 ⋅ cm0 ⋅ 1.000
∑ q1 ⋅ p1 ∑ q1 ⋅ p0
3. variaţia consumului specific de resurse materiale:
Δ Cm
(1.000 CA )
= ∑ q1 ⋅ cm1 ⋅ 1.000 − ∑ q1 ⋅ cm0 ⋅ 1.000
∑ q1 ⋅ p1 ∑ q1 ⋅ p1
cm
Corelaţia calculelor:
(1.000 CA ) (1.000 CA ) (1.000 CA )
ΔCm(1.000 CA ) = Δ Cm
q + ΔpCm + Δ Cm
cm
Analiză economico-financiară
75
Analiza diagnostic a cheltuielilor
1. Modelul matematic
Modelul matematic folosit pentru efectuarea analizei factorială este:
Cm
Cm(1.000 CA) = ⋅ 1.000
CA
Luând în considerare cheltuielile materiale pe unitatea de produs,
relaţia devine:
n
∑ qi ⋅ c mi
Cm(1.000 CA ) = i =1
n
⋅ 1.000 ,
∑ qi ⋅ pi
i =1
Analiză economico-financiară
76
Analiza diagnostic a cheltuielilor
Δ Cm
(1.000 CA )
= ∑ q1 ⋅ cm0 ⋅ 1.000 − ∑ q0 ⋅ cm0 ⋅ 1.000 =
∑ q1 ⋅ p0 ∑ q0 ⋅ p0
q
3.675 3.510
= ⋅ 1.000 − ⋅ 1.000 = 544,4 − 584,0 = −39,6lei
6.750 6.010
ΔpCvm
(1.000 CA )
= ∑ q1 ⋅ cm0 ⋅ 1.000 − ∑ q1 ⋅ cm0 ⋅ 1.000 =
∑ q1 ⋅ p1 ∑ q1 ⋅ p0
3.675 3.675
= ⋅ 1.000 − ⋅ 1.000 = 560,0 − 544,4 = −15,6lei
6.562 6.750
Δ Cm
(1.000 CA )
= ∑ q1 ⋅ cm1 ⋅ 1.000 − ∑ q1 ⋅ cm0 ⋅ 1.000 =
∑ q1 ⋅ p1 ∑ q1 ⋅ p1
cm
3.816 3.675
= ⋅ 1.000 − ⋅ 1.000 = 581 − 560 = 21,0lei
6.562 6.562
Corelaţia calculelor
(1.000 CA ) (1.000 CA ) (1.000 CA )
ΔCm(1.000 CA ) = Δ Cm
q + ΔpCm + Δ Cm
cm
Cm(1.000 CA )
(-3 lei)
g p c
(-39,6 lei) (15,6 lei) (21,0 lei)
Analiză economico-financiară
77
Analiza diagnostic a cheltuielilor
3. Diagnostic sintetic
Se observă că în intervalul analizat, cheltuielile materiale la 1.000 lei
cifră de afaceri scad, ceea ce are o influenţă pozitivă asupra evoluţiei
profitului întreprinderii. Reducerea cu 3,0 lei se datorează în principal
modului cum au variat structura resurselor materiale, fapt ce a condus
la o scădere cu 39,6 lei a cheltuielilor materiale la 1.000 lei cifră de
afaceri. Variaţia consumului specific de resurse materiale şi a preţului
unitar de vânzare au avut un impact negativ, reducând influenţa
structurii cu 21, respectiv 15,6 lei.
Analiză economico-financiară
78
Analiza diagnostic a cheltuielilor
Cs
Cs(1.000 CA ) = ⋅ 1.000
CA
− cheltuieli cu salariile la 1.000 lei valoare adăugată:
Cs
Cs(1.000 Qa ) = ⋅ 1.000
Qa
Analiză economico-financiară
79
Analiza diagnostic a cheltuielilor
IS
Ic = <1
IW
Orice tendinţă de depăşirii valorii 1 denotă o slabă eficienţă a
cheltuielilor cu salariile, deoarece conduce la o creştere a indicatorului
cheltuieli cu salariile la 1.000 lei producţie.
Analiză economico-financiară
80
Analiza diagnostic a cheltuielilor
Fs
Fs(1.000 Ve ) = ,
Ve
care se înmulţeşte la numărător şi numitor cu Ns şi se obţine:
Fs Ns Ns Fs fs
Fs(1.000 Ve ) = ⋅ = ⋅ =
Ve Ns Ve Ns W
ΔFs(1.000 Ve )
3. W 4. fs
(productivitatea anuală a (salariu mediu)
muncii)
Analiză economico-financiară
81
Analiza diagnostic a cheltuielilor
W cs
(productivitatea anuală a muncii) (cheltuieli salariale medii)
Analiză economico-financiară
82
Analiza diagnostic a cheltuielilor
(1.000 Ve ) (1.000 Ve )
ΔCs(1.000 Ve ) = ΔCs
w + ΔCs
cs
Perioada Perioada
Nr. Indice
Specificaţie U.M. precedentă curentă
crt. (P1/P0)
(P0) (P1)
1. Venituri din exploatare (Ve) 3.560 4.230 1,18
din care: producţia vândută mii lei 3.282 4.000 1,21
(CA)
2. Cheltuieli salariale (Cs) 948 1.063 1,13
mii lei
din care: fond salarii (Fs) 767 857 1,11
3. Valoarea adăugată (Qa) mii lei 1.450 1.878 1,29
4. Număr mediu de salariaţi ( Ns ) persoane 822 816 0,99
5. Timpul de muncă (T) Ore 1.512.891 1.525.702 1,01
Cheltuieli cu salariile/salariat mii 1,153 1,302 1,13
6.
( cs ) lei/persoană
7. Salariul mediu anual mii lei 0,933 1,050 1,12
8. Cheltuieli cu salariile la 1.000 266,3 251,3 0,94
lei venituri din exploatare
(1.000 Ve )
( Cs )
lei
din care: fond salarii la 1.000 215,4 202,6 0,94
lei venituri din exploatare
(1.000 Ve )
( Fs )
9. Cheltuieli cu salariile la 1.000 288,8 265,7 0,92
(1.000 CA )
lei cifră de afaceri ( Cs )
din care: fond salarii la 1.000 lei 233,7 214,2 0,91
lei cifră de afaceri
(1.000 Ve )
( CA )
10. Cheltuieli cu salariile la 1.000 653,8 566,0 0,86
lei valoare adăugată
(1.000 Qa )
( Cs )
lei
din care: fond salarii la 1.000 528,9 456,3 0,86
lei valoare adăugată
(1.000 Ve )
( Qa )
Analiză economico-financiară
83
Analiza diagnostic a cheltuielilor
Rezolvare:
Calculul şi analiza indicatorilor de eficienţă ai cheltuielilor cu forţa de
muncă pentru cele două perioade analizate – an precedent (P0) şi an
curent (P1):
Cs1 1.063
Cs1 = = = 1,302 mil. lei
Ns1 816
Cs1 1.063
Cs1(1.000 Ve ) = ⋅ 1.000 = ⋅ 1.000 = 251,3 lei
Ve1 4.230
Cs1 1.063
Cs1(1.000 CA ) = ⋅ 1.000 = ⋅ 1.000 = 265,7 lei
CA 1 4.000
Cs1 1.063
Cs1(1.000 Qa ) = ⋅ 1.000 = ⋅ 1.000 = 566,0 lei
Qa1 1.878
Fs1 857
Fs1(1.000 Ve ) = ⋅ 1.000 = ⋅ 1.000 = 202,6 lei
Ve1 4.230
Analiză economico-financiară
84
Analiza diagnostic a cheltuielilor
Fs1 857
Fs1(1.000 CA ) = ⋅ 1.000 = ⋅ 1.000 = 214,2 lei
CA1 4.000
Fs1 857
Fs1(1.000 Qa ) = ⋅ 1.000 = ⋅ 1.000 = 456,34 lei
Qa1 1.878
Analiză economico-financiară
85
Analiza diagnostic a cheltuielilor
⎛ 857 767 ⎞
=⎜ − ⎟ ⋅ 1.000 = −12,8 lei
⎝ 4.230 3.560 ⎠
ΔFs(1.000 Ve )
(-12,8)
5. W 6. fs
(-34,5) (22,6)
Analiză economico-financiară
86
Analiza diagnostic a cheltuielilor
⎛ 857 767 ⎞
=⎜ − ⎟ ⋅ 1.000 = −19,5 lei
⎝ 4.000 3.282 ⎠
Analiză economico-financiară
87
Analiza diagnostic a cheltuielilor
7. W 8. fs
(-43,4) (23,9)
⎛ 857 767 ⎞
=⎜ − ⎟ ⋅ 1.000 = −72,6 lei
⎝ 1.878 1.450 ⎠
Analiză economico-financiară
88
Analiza diagnostic a cheltuielilor
Corelaţia calculelor:
(1.000 Qa ) (1.000 Qa )
ΔFs (1.000 Qa ) = ΔFsw + ΔFsfs
ΔFs(1.000 Qa )
(-72,6)
9. W 10. fs
(-123,5) (50,9)
Analiză economico-financiară
89
Analiza diagnostic a cheltuielilor
Analiză economico-financiară
90
Analiza diagnostic a cheltuielilor
TESTE DE AUTOEVALUARE
1. Cheltuielile cu salariile:
a) deţin ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor efectuate de
firmele cu activitate de producţie;
b) deţin ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor efectuat de
firmele prestatoare de servicii;
c) ponderea lor nu este influenţată de specificul activităţii
desfăşurate;
4. Cheltuielile materiale:
a) deţin ponderea cea mai mare în cheltuielile efectuate de firmele
cu activitate de producţie;
b) deţin ponderea cea mai mare în cheltuielile efectuate de firmele
prestatoare de servicii;
c) ponderea lor nu este influenţată de specificul activităţii
desfăşurate;
Analiză economico-financiară
91
Analiza diagnostic a cheltuielilor
Analiză economico-financiară
92
Bibliografie
BIBLIOGRAFIE
Analiză economico-financiară
93