MANAGEMENTUL PRODUCȚIEI

-teste grila-

1. Principalele funcții ale întreprinderii sunt:

a) cercetare-dezvoltare, organizare, producție, financiar-contabilă, personal
b) organizare, producție, marketing, financiar-contabilă, personal
c) personal, financiar-contabilă, producție, comercială, cercetare-dezvoltare
d) personal, financiar-contabilă, producție, comercială, marketing
2. Într-o economie de piață, funcția declanșatoare a tuturor activităților este:
a) funcția producție
b) funcția comercială
c) funcția personal
d) funcția financiar-contabilă
3. Prima componentă procesuală cu caracter concret și complet, definită de un obiectiv
individual ce revine unei anumite persoane spre execuție, este:
a) activitatea
b) atribuția
c) sarcina de muncă
d) operația
4. Componentele sarcinii de muncă sunt:
a) activități
b) atribuții
c) operații
d) funcții
5. Tipul de structură organizatorică a firmei care face abstracție de organul efector este:
a) structura compartimentală
b) structura procesuală
c) structura mixtă
d) nici una din variante
6. Care din cele de mai jos nu reprezintă trăsătură de bază a unei întreprinderi
industriale?
a) cea tehnico-productivă
b) cea economico-socială
c) cea organizatoric-administrativă
d) cea administrativ-socială
7. Obiectivele unei întreprinderi pot fi:
a) sociale, culturale
b) sociale, economice
c) economice, financiare
d) comerciale, financiare
8. În funcție de gradul de continuitate a procesului de producție, întreprinderile pot fi:
a) cu funcționare continuă
b) cu funcționare sezonieră
c) variantele a) și b)
d) universale
9. Întreprinderea trebuie considerată prin interdependențele care există între diferitele
elemente/subsisteme ce o compun, potrivit abordării:
a) tehnice
b) organizatorice
c) sistemice
d) financiare
10. Punctul de plecare în proiectarea și organizarea unui sistem de producție îl constituie:
a) intrarea în sistem
b) ieșirea din sistem
c) mediul
d) nici una din variante
11. Activitatea de pregătire a fabricației face parte din categoria activităților:
a) de bază
b) auxiliare și de servire
c) de întreținere
d) de control
12. Pot fi considerate ieșiri în cadrul unui proces de producție:
a) resursele umane
b) produsele finite
c) resursele financiare
d) nici una din variante
13. Conducerea strategică a sistemelor de producție:
a) se concentrează asupra problemelor de orientare și perspectivă a activității de
producție
b) constă în transpunerea în planuri și programe a principiilor și orientărilor
strategice
c) aprofundează și aplică cunoștințele de management general în sistemul de
producție al întreprinderii
14. Conducerea tactică a sistemelor de producție:
a) se concentrează asupra problemelor de orientare și perspectivă a activității de
producție
b) constă în transpunerea în planuri și programe a principiilor și orientărilor
strategice
c) aprofundează și aplică cunoștințele de management general în sistemul de
producție al întreprinderii
15. Conducerea operativă a sistemelor de producție:
a) se concentrează asupra problemelor de orientare și perspectivă a activității de
producție
b) constă în transpunerea în planuri și programe a principiilor și orientărilor
strategice
c) aprofundează și aplică cunoștințele de management general în sistemul de
producție al întreprinderii
16. Pot fi considerate procesele de execuție a unui motor din componența unui
autovehicul procese de producție pregătitoare?
a) da
b) nu
17. Criteriul potrivit căruia proiectarea amplasării utilajelor, respectiv a locurilor de
muncă, este astfel concepută încât într-o secție de producție să se execute o anumită
categorie de operații tehnologice este.
a) criteriul realizării integrale a produsului
b) criteriul tehnologic
c) criteriul mixt
d) nici una din variante
18. Eficiența sistemului de producție poate fi definită ca un raport între:
a) efectul util și cheltuieli
b) rezultatele obținute și efortul economic
c) cheltuieli și efectul util
d) efortul economic și rezultatele obținute
e) variantele a) și b)
f) variantele c) și d)
19. Eficiența unui sistem de producție trebuie să fie:
a) supraunitară
b) subunitară
c) pozitivă
d) negativă
20. Norma de consum cuprinde:
a) consumul util de materiale, pierderile tehnologice
b) consumul util de materiale, pierderile tehnologice, pierderile netehnologice
c) consumul util de materiale, pierderile netehnologice
21. Tipul de producție de masă se caracterizează prin:
a) nomenclator de produse redus
b) grad de specializare redus al locurilor de muncă și utilajelor
c) variabilitatea gamei sortimentale
d) deplasarea produselor de la un loc de muncă la altul se face pe loturi
22. Fabricarea unui nomenclator foarte larg de produse, în cantități reduse, este o
caracteristică a :
a) tipului de producție de masă
b) tipului de producție de serie mare
c) tipului de producție de serie mijlocie
d) tipului de producție în flux
e) tipului de producție individuală
23. Nu reprezintă un factor de influență asupra mărimii capacității de producție:
a) numărul de utilaje
b) mărimea suprafețelor de producție
c) normele de utilizare
d) numărul de muncitori direct productivi
24. Normele de utilizare sunt:
a) intensive, extensive
b) de timp, de producție
c) variantele a) și b)
d) variantele c) și d)
25. În formula de calcul a capacității de producție, Td reprezintă:
a) coeficientul de transformare din materie primă în produs finit
b) norma tehnică de producție a utilajului
c) timpul disponibil de lucru al utilajului
d) durata de elaborare a unei șarje
26. Poate fi criteriu de alegere a verigii conducătoare:
a) suprafața de producție a verigii de producție
b) numărul de utilaje existente în cadrul ......
c) ponderea manoperei verigii de producție în total manoperă a întreprinderii
d) gradul de specializare a verigii de producție
27. Corelația dintre capacitatea de producție, producția posibilă și producția ce urmează a
fi executată este dată de relația:
a) P ≥ Cp ≥ Pp
b) Cp ≤ Pp ≤ P
c) Cp ≥ Pp ≥ P
28. Din grupa posibilităților intensive de creștere a gradului de utilizare a capacității de
producție face parte:
a) mărirea numărului de schimburi lucrătoare
b) reducerea rebuturilor
c) automatizarea și mecanizarea proceselor de producție
d) creșterea calificării muncitorilor
29. Din grupa posibilităților extensive de creștere a gradului de utilizare a capacității de
producție fac parte:
a) folosirea unor metode moderne de organizare a producției
b) mărirea numărului de schimburi lucrătoare
c) reducerea rebuturilor
d) automatizarea și modernizarea proceselor de producție
30. Din grupa posibilităților mixte de creștere a gradului de utilizare a capacității de
producție fac parte:
a) reducerea timpului de reparații al utilajelor
b) mărirea numărului de schimburi lucrătoare
c) creșterea calificării muncitorilor
d) automatizarea și modernizarea proceselor de producție
31. Obiectivul principal care se cere îndeplinit în cadrul activității de producție este:
a) transformarea materiilor prime în produse finite
b) asigurarea unui control riguros al calității produselor și serviciilor
c) asigurarea unei aprovizionări corespunzătoare cu materii prime și materiale
d) calificarea forței de muncă necesare
32. În componența procesului de producție intră:
a) procesul de muncă
b) procesul tehnologic
c) variantele a) și b)
d) nici una din variante
33. După gradul de continuitate, procesele de producție sunt:
a) continue și intermitente
b) continue și periodice
c) continue și discontinue
d) intermitente și periodice
34. Procesele de producție se clasifică în: directe, sintetice și analitice după:
a) modul cum participă la realizarea produsului finit
b) modul de obținere a produsului finit din materia primă
c) gradul de continuitate
d) gradul de periodicitate
35. Atelierul de producție este o subunitate a secției de producție care poate fi:
a) delimitată teritorial
b) delimitată administrativ
c) delimitată funcțional
d) nici una din variante
36. Secția pentru confecții femei din cadrul unei întreprinderi de confecții este:
a) secție de bază organizată după principiul tehnologic
b) secție de bază organizată după principiul pe obiect
c) secție de bază organizată după principiul mixt
d) secție auxiliară
37. Structura de producție și concepție pe obiect are ca dezavantaj
a) transport intern foarte dezvoltat
b) stocuri mari de producție neterminată
c) flexibilitate redusă la schimbarea nomenclatorului de fabricație
d) durata mare a ciclului de fabricație
38. Metoda de îmbinare în timp a executării operațiilor tehnologice care presupune
executarea prelucrării tuturor pieselor din lot la o operație și apoi transportul lotului
pentru prelucrare la operația următoare a fluxului tehnologic este metoda:
a) paralelă
b) succesivă
c) mixtă
d) nici una din variante
39. Cea mai mică durată a ciclului tehnologic se obține în cazul aplicării metodei de
îmbinare în timp a executării operațiilor tehnologice:
a) succesive
b) paralele
c) mixte
40. tehnica de analiză cu ajutorul căreia se stabilește valoarea producției pentru care un
sistem de producție devine rentabil este:
a) analiza producției marginale
b) pragul de rentabilitate
c) metoda indicilor globali
d) metoda indicilor de constanță
41. Structura de producție și concepție de tip tehnologic are următoarele avantaje:
a) permite utilizarea unor locuri de muncă specializate, ceea ce contribuie la
creșterea productivității muncii
b) asigura fabricarea unei game sortimentale largi de produse
c) reduce volumul de transport intern
d) reduce mărimea stocurilor de producție neterminată
42. În aprecierea variantei tehnologice optime se utilizează următoarea metodă:
a) compararea indicatorilor de fiabilitate a instalațiilor tehnologice
b) compararea indicatorilor de cost tehnologic
c) compararea indicatorilor de rentabilitate
d) compararea cheltuielilor directe pe produs
43. Întreprinderea reprezintă:
a) veriga conducătoare a economiei
b) veriga de bază a economiei
c) veriga prestatoare de servicii
d) veriga comercială
44. Veriga organizatorică de bază a întreprinderii industriale este:
a) secția
b) atelierul
c) sectorul
d) locul de muncă
45. Atelierul de producție se deosebește de secția de producție prin:
a) amplasare
b) volum de activitate
c) obiect de activitate
d) caracter de servire
46. În funcție de natura tehnologică a operațiilor, procesele de producție sunt:
a) chimice
b) de schimbare a configurației
c) de asamblare
d) de transport
e) toate variantele de mai sus
47. Principalele tipuri de producție sunt:
a) specializate și universale
b) unice și multiple
c) de masă, de serie și individuală
d) în flux, funcțională și pe proiecte
48. În relațiile de dimensionare a sistemelor de producție se utilizează cu preponderență:
a) fondul de timp calendaristic
b) fondul de timp tehnic
c) fondul de timp efectiv
d) fondul de timp disponibil
49. Modul de calcul al capacității de producție depinde de:
a) experiența managerilor de producție
b) tipul utilajelor: cu specializare pe produs și cu specializare tehnologică
c) informațiile disponibile
d) numărul secțiilor de producție din cadrul întreprinderii
50. Tipul de producție se stabilește în funcție de:
a) nomenclatorul producției fabricate, volumul producției și gardul de
specializare a întreprinderii
b) structura fondului de timp, metoda de organizare a producției, calificarea forței
de muncă
c) nivelul stocurilor de producție în curs, modul de transport al obiectului muncii,
metodele de programare operativă a producției
d) metodele de management, tehnicile de management, instrumentele de
management