Sunteți pe pagina 1din 21

UNIVERSITATEA BACU FACULTATEA DE INGINERIE

Catedra : Catedra de Utilaje de Proces, Ingineria Mediului i Inginerie Fizic Specializarea : Optimizarea echipamentelor de proces in industria alimentara.

PROIECT

ANALIZA SI CONCEPTIA POSTURILOR DE LUCRU

Coordonator : Prof.univ.dr.ing. Gheorghe Pintilie

Masterand: ing. Gabriel Barna

2009 - 2010

Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

CUPRINS

1.

STRUCTURA DE PRODUCTIE SI CONCEPTIE. 1.1. Verigile organizatorice ale structurii de productie si conceptie 1.2. Tipologia proceselor de productie. 1.3. Perfectionarea structurii de productiei si conceptie - conditia performantei in domeniu. obtinerii 4 3 4

2. SISTEME DE ORGANIZARE SPATIALA.FLUXUL GENERAL DE PRODUCTIE. 2.1. Problemele specifice amenajarii spatiale a productiei. 2.2. Problemele generale ale organizarii spatiale a verigilor de productie. 2.3. Problemele generale ale organizarii spatiale a verigilor de productie. 2.4. Metode si tehnici folosite pentru organizarea in spatiu a productiei intrerprinderii. 3. METODE DE AMPLASARE A LOCURILOR DE MUNCA. 4. SISTEME DE ORGANIZARE IN TIMP A PRODUCTIEI. CICLUL DE PRODUCTIE. 5. SISTEM DE ORGANIZARE PROCESUALA A PRODUCTIEI. 5.1. Sisteme moderne de organizare a productiei. 5.2. Sistemul de organizare a productiei n flux. 6. APLICATII. CONCLUZII. BIBLIOGRAFIE

5 6 7 7 8 11 11 11 11 14 19 20

Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

1. STRUCTURA DE PRODUCTIE SI CONCEPTIE. 1.1. Verigile organizatorice ale structurii de productie si conceptie. Structura de productie si conceptie a unei ntreprinderi de productie industriala se refera la numarul si componenta unitatilor de productie, de control si cercetare, marimea si amplasarea lor pe teritoriul ntreprinderii, modul de organizare interna a acestora si legaturile functionale care se stabilesc ntre ele n cadrul procesului de productie si cercetare. n cadrul ntreprinderilor moderne structura de productie si conceptie este formata dintr-un numar stabilit de verigi organizatorice de productie. Sectia de productie este o veriga de productie, distincta din punct de vedere administrativ, n cadrul careia se executa un produs, o parte a acestuia sau o faza de proces tehnologic. Constituirea unei sectii de productie si propune organizarea si coordonarea unitara a activitatilor din punct de vedere tehnologic. n functie de felul proceselor tehnologice care se desfasoara n cadrul sectiilor de productie exista: A) sectii de baza; B) sectii auxiliare; C) sectii de servire; D) sectii anexa. A) n cadrul sectiilor de baza se executa procese de productie care au drept scop transformarea diferitelor materii prime si materiale n produse finite, ce se constituie n obiecte ale activitatii de baza a ntreprinderii. Acestea se pot grupa n mai multe categorii, n functie de principiul care a stat la baza organizarii ei: 1) sectii de baza organizate dupa principiul tehnologic; 2) sectii de baza organizate dupa principiul pe obiect; 3) sectii de baza organizate dupa principiul mixt. 1) Sectiile de baza organizate dupa principiul tehnologic presupun amplasarea utilajelor si a locurilor de munca astfel nct sa asigure executarea unui stadiu sau a unei faze de proces tehnologic. Astfel, exista sectii de productie de turnatorie, forja, prelucrari mecanice sau de montaj etc. n functie de operatiile tehnologice care se executa n cadrul acestora, sectiile se grupeaza n: a) sectii de baza pregatitoare; b) sectii de baza prelucratoare; c) sectii de baza de montaj-finisaj. a) Sectiile de baza pregatitoare n acestea se executa fazele pregatitoare ale procesului tehnologic cum sunt: turnare si forjare de piese n constructii de masini, filatura n industria textila, croire n industria de confectii etc. b) Sectiile de baza prelucratoare n cadrul lor are loc transformarea propriu-zisa a materiilor si materialelor n produ-se care constituie obiect de baza al ntreprinderii (cele de prelucrari mecanice n constructii de masini, cele de tesatorie n industria textila). c) Sectiile de baza de montaj-finisaj sunt cele n cadrul carora are loc asamblarea diferitelor produse din ansamblele si subansamblele componente sau finisarea produsului finit (cum ar fi sectiile de montaj si probe tehnologice din constructii de masini, sectiile de imprimare sau apretare din industria textila). 2) Sectiile de baza organizate dupa principiul pe obiect sunt acelea care asigura transformarea completa a materiilor si materialelor n produs finit sau componente ale acestuia. n cadrul acestor sectii sunt reunite un ansamblu de operatii tehnologice care vor prelucra produsul de la stadiul de materie prima pna la stadiul de produs finit.

Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

3) Sectiile de baza organizate dupa principiul mixt. Unele sectii (de regula cele pregatitoare) sunt organizate dupa principiul tehnologic, iar altele dupa principiul pe obiect (sectiile de prelucrari mecanice si montaj). B) Sectiile auxiliare sunt acelea n cadrul carora se executa produse sau lucrari ce nu constituie obiectul activitatii de baza a ntreprinderii, dar care sunt absolut necesare pentru buna desfasurare a proceselor de productie de baza (sectia energetica din cadrul centralelor producatoare de diferite feluri de energie). C) Sectiile de servire, unde se executa activitati de productie ce se constituie ca servicii att pentru sectiile de baza, ct si pentru sectiile auxiliare (sectia retele energetice, sectia depozite s.a.). D) Sectiile anexa sunt destinate valorificarii deseurilor n acele ntreprinderi n care rezulta o cantitate mare de materiale refolosibile. II. Atelierul de productie poate desfasura activitatea: - ca o subunitate de productie a unei sectii de productie, fiind o veriga structurala delimitata teritorial, n cadrul caruia se executa fie acelasi proces tehnologic, fie acelasi produs sau componenta a unui produs; - n mod independent, deosebindu-se de sectia de productie doar prin volumul de activitate care se desfasoara n cadrul acestuia, atelierul fiind o veriga structurala delimitata administrativ, cu aceleasi caracteristici din punct de vedere al procesului de productie ca si n primul caz. Activitatile de productie ce au loc n cadrul unui atelier pot fi activitati de productie, montaj, service etc. n cadrul atelierul de proiectare activitatea este orientata n executarea acelor lucrari de proiectare de dimensiuni mai reduse si care nu au fost executate de institutele de specialitate. III. n laboratorul de control si cercetare se executa diferite analize si masuratori a calitatii produselor, materiilor si materialelor. IV. Sectorul de productie, delimitat teritorial, reprezinta locul unde se executa o anumita faza din procesul tehnologic sau anumite componente ale unui produs. ntr-un atelier de prelucrari mecanice pot exista: sectorul de strunguri, sectorul de freze s.a. V. Locurile de munca ocupa o anumita suprafata de productie dotata cu utilaje si echipamente tehnologice corespunzatoare, destinate executarii unor operatii tehnologice sau servicii productive. Ele pot fi specializate n realizarea unei operatii, sau universale, cnd executa o varietate mare de operatii. 1.2. Tipologia proceselor de productie. Datorita marii diversitati a proceselor de productie acestea trebuie grupate n grupe de procese cu caracteristici comune n functie de anumite criterii. Cele mai utilizate criterii de grupare a proceselor de productie sunt: a) dupa modul de participare la obtinerea produsului finit; b) dupa gradul de continuitate; c) dupa modul de obtinere a produsului finit; d) dupa gradul de periodicitate; e) dupa natura tehnologica. 1.3. Perfectionarea structurii de productiei si conceptie - conditia obtinerii performantei in domeniu. O structura de productie si conceptie rationala, moderna se realizeaza, n primul rnd, prin proiectarea ntreprinderii, iar, dupa aceea, n decursul functionarii acesteia, prin luarea unor masuri operative care sa duca la perfectionarea structurilor n raport cu modificarile care survin pe linia nomenclaturii produselor de fabricat, a tehnologiilor de fabricatie sau a organizarii productiei si a muncii. Dintre principalele cai de perfectionare a structurii de productie si conceptie se pot enumera urmatoarele: - cresterea ponderii unitatilor de productie (sectii, ateliere) specializate, organizate dupa principiul obiectului de fabricat, n totalul unitatilor de productie ale ntreprinderii, astfel, se

Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

creeaza conditii optime pentru generalizarea introducerii n ntreprindere a metodelor superioare de organizare a productiei n flux; - asigurarea adncirii specializarii productiei si a extinderii relatiilor de cooperare, care duc la reprofilarea unitatilor de productie pe o productie specializata, crend astfel conditii optime pentru cresterea eficientei activitatii ntreprinderii; - cresterea ponderii volumului de productie sau de lucrari executate pentru activitatea de baza de catre ntreprinderi specializate pentru executarea reparatii-lor, producerea de scule, energie si reducerea la minimul necesar a unitatilor de productie auxiliare si de servire proprii; - optimizarea gradului de marime al unitatilor de productie si asigurarea proportionalitatii ntre capacitatile de productie ale acestora, care asigura o crestere puternica a productivitatii muncii, reducerea costurilor de productie si o folosire rationala a capacitatilor de productie prin lichidarea locurilor nguste sau folosirea completa a excedentelor de capacitate; - sistematizarea ntreprinderii care duce la mbunatatirea, ori de cte ori este posibil, a planului general de organizare al ntreprinderii si realizarea unui flux tehnologic continuu, pe traseele cele mai scurte, evitarea ntoarcerilor sau intersectarii fluxurilor de materiale sau de oameni, apropierea unitatilor auxiliare si de servire de unitatile carora le furnizeaza produse, lucrari sau servicii. Perfectionarea permanenta, ori de cte ori este nevoie, a structurii de productie si conceptie se materializeaza prin cresterea eficientei economice, influentnd n mod direct o serie de indicatori economici ai ntreprinderii, cum ar fi: - volumul, continutul si directia transporturilor interne, fondul de salarii afectat personalului care lucreaza n transporturile interne si volumul costurilor de transport intern; - numarul, felul, marimea si locul de amplasare a depozitelor ntreprinderii, numarul de personal care lucreaza n cadrul gospodariei depozitelor si fondul de salarii aferent acestuia; - numarul de personal ocupat n aparatul administrativ si fondul de salarii aferent acestuia; - durata medie a ciclului de productie pe ntreprindere, volumul productiei neterminate si normativul de mijloace circulante pentru productia neterminata; - gradul de continuitate al fluxului tehnologic, al fluxului de materiale si al fluxului de oameni; - gradul de folosire a teritoriului ntreprinderii. Rezulta ca, perfectionarile aduse n structura de produc-tie si conceptie vor determina mbunatatirea acestor indicatori, n sensul reducerii volumului de lucrari, a fondului de salarii aferent activitatii de transport, de depozitare si activitatii administrative, al reducerii duratei ciclului de productie si al norma-tivului de mijloace circulante, al marimii gradului de continuitate a fluxurilor si a reducerii lungimii lor precum si a marimii gradului de folosire a suprafetelor de care dispune ntreprinderea. 2. SISTEME DE ORGANIZARE SPATIALA. FLUXUL GENERAL DE PRODUCTIE. 2.1. Problemele specifice amenajarii spatiale a productiei. Abordarea proiectelor de amenajare a firmelor industri-ale este o chestiune foarte dificila si presupune instinct si intuitie din partea proiectantilor. Metodologia amenajarii sistematice a spatiului asigura o anumita disciplina n elaborarea planului de amenajare, permitnd, n acelasi timp, o variatie a continutului datelor de intrare ce stau la baza elaborarii planului de amenajare a verigilor de productie. Organizarea spatiala a productiei n cadrul ntreprinderi-lor include n sfera sa un ansamblu de probleme, care poate fi sistematizat pe trei domenii principale, si anume: - amplasarea verigilor de productie din structura ntreprinderii; - stabilirea configuratiei fluxurilor tehnologice; - dimensionarea suprafetelor de productie necesare. Fundamentarea solutiilor privind organizarea n spatiu a productiei ntreprinderii se realizeaza prin intermediul unui studiu specializat, bazat pe folosirea de sisteme principale si metodologice specifice.

Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

2.2. Problemele generale ale organizarii spatiale a verigilor de productie. Amenajarea spatiului verigilor de productie consta n amplasarea fizica a instalatiilor, masinilor si utilajelor industriale. Amplasarea include spatiile necesare miscarii materialelor si depozitarii acestora, spatiile activitatilor indirecte si serviciilor auxiliare precum si spatiile necesare echipamentelor. Orice proiect de amenajare sau rearanjare a verigilor de productie va avea propriile sale obiective, care difera n functie de punctele de vedere ale managerilor si politica firmei, precum si de conditiile curente n care se elaboreaza proiectul. Pentru sporirea eficientei acestei activitatii este necesar ca obiectivele reale sa fie clare si bine definite de la bun nceput. n esenta, amenajarea unei verigi de productie este o combinatie de obiective si variante, ea fiind rezultatul unui compromis ntre anumite avantaje si limitari care trebuie privite n dinamica, prin prisma modificarii lor n timp. Amenajarea spatiilor trebuie sa urmareasca realizarea unor obiective generale ntre care enumeram: - integrarea tuturor factorilor care afecteaza planul general de organizare a firmei; - utilizarea eficienta a factorilor de productie; - flexibilitatea n amplasarea si reamplasarea masinilor si utilajelor; - elasticitate concretizata n adaptabilitatea din mers la noile sortimente de produse; - o mpartire automata pe puncte de lucru a spatiului existent; - asigurarea unei anume densitati pe suprafata verigii de productie ce se amenajeaza; - realizarea unei secvente logice a fluxului tehnologic si a locurilor de munca; - comoditate pentru toti angajatii n efectuarea activitatilor pe care le executa; - respectarea normelor de protectie a muncii si de paza contra incendiilor; - motivatie, satisfactie n munca si securitate pentru toti angajatii etc. Aceste obiective si altele pot fi realizate prin oricare din cele trei tipuri clasice de amenajari si anume: - amenajarea verigilor de productie cu locuri de munca fixe sau locuri fixe pentru material: - materialele sau componentele principale ramn n loc fix; - sculele, masinile si lucratorii sunt aduse la aceste locuri fixe; - produsul finit este realizat cu elemente componente importante depozitate n acelasi loc; - are ca avantaje: - manipulare redusa a produsului finit; - angajatii lucreaza ntr-un singur loc, asigurndu-se astfel calitatea lucrarilor; - permite modificari frecvente n fabricatie si lansarea de noi produse; - adaptabilitate la cererile intermitente de pro-duse; - nu necesita o organizare pretentioasa si costisitoare etc; - amenajarea verigilor de productie dupa tipul procesu-lui sau tipul prelucrarii: - n care toate operatiile aceluiasi proces sau tip de prelucrare sunt grupate n acelasi loc; - are ca avantaje: - reducerea volumului de investitii prin folosirea eficienta a masinilor si utilajelor; - adaptabilitatea la varietate mare de produse si la schimbari frecvente n tehnologia de executie; - adaptabilitatea la cereri intermediare de produse; - stimuleaza executantul n ridicarea nivelului propriilor performante; - asigura continuitatea productiei n cazul defectarii masinilor, lipsei materialelor si absentei executantului etc; - amenajarea verigilor de productie pe linii de productie sau pe produs: - o un produs sau un anumit tip de produs este fabricat ntr-o anumita zona; - materialele se deplaseaza, iar operatiile se executa n ordinea fluxului tehnologic, fapt ce determina ca fiecare utilaj sa fie amplasat functie de secventa operatiunilor si independent de

Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

prelucrarea pe care o efectueaza; - are ca avantaje: - manipularea redusa a materialelor; timpi de executie redusi, volum mic de investitii n materiale; - utilizarea eficienta a lucratorilor prin speciali-zarea acestora, usurinta n formarea executantilor; - asigurarea unui control eficient al productiei (documente mai putine si supravegherea mai buna a executantilor). Alegerea unuia sau altuia din aceste tipuri de amenajare se fundamenteaza pe raspunsul dat la cele trei criterii de baza implicate de fiecare amenajare. 2.3. Specificitatea configuratiei fluxurilor tehnologice. Fluxului tehnologic al unui produs reprezinta drumul parcurs de materialul sau materialele care intra n componenta acestuia, ntre sectiile si atelierele ntreprinderii, precum si ntre diferitele locuri de munca din structura acestora, de la prima pna la ultima operatie din procesul tehnologic al produsului respectiv. n functie de nivelul la care sunt analizate, fluxurile tehnologice pot fi: - generale - atunci cnd se urmaresc deplasarile materialelor la nivelul ntreprinderii ntre sectiile si atelierele acesteia; - partiale, n cazul n care deplasarile materialelor se urmaresc la nivelul fiecarei verigi de productie, ntre locurile de munca ale acesteia. 2.4. Metode si tehnici folosite pentru organizarea in spatiu a productiei intrerprinderii. n cadrul acestui capitol vor fi prezentate trei grupe de metode si tehnici folosite n studiile de proiectare sau de perfectionare a organizarii spatiale a productiei la nivelul ntreprinderii sau al verigilor sale. Acestea sunt: - metode de amplasare a locurilor de munca; - metode de grupare a locurilor de munca; - tehnici de prezentare si analiza a variantelor practice de amplasare a locurilor de munca si a fluxurilor tehnologice corespunzatoare lor. Amplasarea locurilor de munca pe suprafetele sectiilor si atelierelor ntreprinderii determina existenta a trei sisteme de organizare n spatiu a productiei, care au la baza cerintele unor principii specifice, si anume: principiul tehnologic, principiul pe obiect si principiul mixt. Sistemul de organizare spatiala a productiei bazat pe amplasarea locurilor de munca conform principiului tehnologic presupune constituirea n cadrul sectiei sau atelierului de productie a unor grupe de locuri de munca omogene sub raport tehnologic. n cazul organizarii spatiale a productiei n conformitate cu cerintele principiului tehnologic, studiul amplasarii consta n stabilirea succesiunii diferitelor grupe de locuri de munca si a modulu i de dispunere a acestora pe suprafata sectiei sau atelierului. Sistemul de organizare spatiala a productiei bazat pe amplasarea locurilor de munca conform principiului pe obiect se caracterizeaza prin formarea n cadrul sectiei sau atelierului a unor linii de productie. n cazul organizarii n spatiu a productiei dupa principiul pe obiect, studiul amplasarii locurilor de munca consta n determinarea succesiunii acestora n cadrul liniei de productie. Atunci cnd pe linia de productia se executa mai multe feluri de produse care sunt doar asemanatoare sub raport tehnologic (gamele si succesiunile operatiilor difera ntr-o masura mai mare sau mai mica), pentru stabilirea ordinii de dispunere a locurilor de munca n cadrul liniei se folosesc metode specifice de amplasare a acestora. Sistemul de organizare spatiala a productiei bazat pe amplasarea locurilor de munca conform principiului mixt presupune formarea n cadrul sectiei sau atelierului att a unor grupe de locuri de munca omogene sub raport tehnologic ct si a unor linii de productie specializate pe obiect.

Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

3. METODE DE AMPLASARE A LOCURILOR DE MUNCA. Amenajarea sistematizata n spatiu a productiei se poate face dupa mai multe metode. Unele dintre ele le vom prezenta n continuare: Metoda multifazala este o conceptie a specialistilor americani, care presupune parcurgerea mai multor faze, utiliznd un numar de procedee si un set de conventii. Fiecare proiect de amenajare parcurge patru faze si anume: - faza I - consta n localizarea proiectului si n stabilirea ariei care va constitui obiectul proiectului; - faza a II a - adica elaborarea planului general de amenajare si stabilirea diagramelor generale de flux; - faza a III a - se concretizeaza n elaborarea planului de detaliu si planificarea amplasarii fiecarei masini si a fiecarui echipament; - faza a IV a - implementarea, adica att planificarea instalarii, ct si realizarea fizica, inclusiv adaptarile necesare. Procedeele folosite se concretizeaza n elaborarea planului general n faza a II - a si a planului de detaliu n faza a III - a. Conventiile utilizate privesc: diagramele de proces, simboluri si actiuni, culorile, gradarile, literele. Metoda verigilor consta n stabilirea schemei teoretice de amplasare a locurilor de munca n raport cu frecventa legaturilor dintre locurile de munca si volumul materialelor sau produselor ce se vor deplasa ntre acestea. Conform acestei metode: - locurile de munca se vor amplasa, astfel nct sa se asigure un flux tehnologic ct mai rational, cu reduce-rea la minim a volumului transporturilor interne si ncrucisate; - veriga defineste traseul pe care se deplaseaza materialele sau produsele finite ntre doua locuri de munca A si B; - este necesara cunoasterea procesului tehnologic de fabricatie, cunoasterea produselor de executat, a utilajelor folosite si a cantitatilor de materiale ce trebuie deplasate de la un loc de munca la altul. Pe baza acestor date se ntocmeste tabloul verigilor (tabelul de mai jos), sub forma unor patrate, trecnd pe orizontala denumirea locurilor de munca simbolizate de la A la Z n ordinea normala si n functie de numarul locurilor de munca, iar pe verticala, n stnga, aceleasi locuri de munca notate nsa de jos n sus. Rezulta astfel un sistem de linii si de coloane, formate din patrate, fiecarui patrat corespunzndu-i o anumita veriga. Tabloul verigilor Smnificatie A B ........ Z Z . . . . B A Aplicarea metodei ncepe cu elaborarea unui tabel n cadrul caruia pe orizontala se trec produsele de executat, iar n cadrul fiecarui produs n coloane separate se trece succesiunea operatiilor si verigile corespunzatoare. Pe baza acestui tabel se va trasa n tabloul verigilor, n patratul corespunzator fiecarei verigi, cte un segment de dreapta verticala ori de cte ori apare veriga respectiva n tabel (metoda celor cinci bete), dupa care se face o nsumare a acestor segmente att pe orizontala, ct si pe verticala, stabilindu-se astfel numarul de legaturi ale fiecarui loc de munca cu celelalte locuri de munca.

Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Esenta metodei consta n elaborarea unei scheme de amplasare, n care dispunerea locurilor de munca se face pornind de la locul de munca cu cele mai multe legaturi conform tabloului verigilor si asezarea n imediata apropriere a acestuia, a locurilor de munca cu cele mai multe legaturi n ordinea descrescnda a acestora, procedndu-se astfel n continuare cu fiecare loc de munca, dar n ordinea descrescnda a legaturilor. Stabilirea locurilor de amplasare se face prin folosirea unui caroiaj cu ochiuri triunghiulare sau patratice, fixndu-se locul de munca cu cele mai multe legaturi n centrul caroiajului, iar n aproprierea lui n diferite colturi, conform regulilor aratate, celelalte locuri de munca. Rezulta astfel o schema teoretica de amplasare a locurilor de munca, mbunatatita apoi prin noi ncercari pentru a se obtine un flux tehnologic ct mai rational si deci un volum de transport ct mai redus.

Schema teoretica de amplasare a locurilor de munca. Metoda gamelor fictive se aplica pentru amplasarea locurilor de munca unde se executa o diversitate de produse sau operatii. Ea asigura o circulatie rationala a produselor sau a materialelor de la un loc de munca la altul prin evitarea ntoarcerilor si reducerea distantelor de transport si a manipularilor. Metoda consta n stabilirea ordinii de amplasare a locurilor de munca n functie de frecventa operatiilor pe numerele de ordine ale executarii lor conform procesului tehnologic. Un loc de munca se va fixa pe numarul de ordine n succesiunea amplasarii, pentru care va avea frecventa cea mai mare a executarii operatiei corespunzatoare locului de munca la numarul de ordine respectiv pentru toate produsele. Ea are la baza faptul ca, n succesiunea operatiilor necesare fabricarii diferitelor produse, pot exista operatii identice, comune mai multor feluri de produse, situate deci pe acelasi numar de ordine n succesiunea operatiilor. Prin gama fictiva se va defini gama comuna de operatii din care rezulta gama de operatii pentru fiecare produs n parte. Folosirea acestei metode necesita efectuarea mai multor activitati care pot fi grupate n : 1) inventarierea operatiilor se face pe baza ntocmirii unui tabel denumit Gama operatiilor de executat pe produs, n care, pe orizontala, se vor trece produsele de executat, iar n cadrul fiecarui produs, pe coloane separate, se trece numarul de ordine al operatiei n succesiunea tehnologica, denumirea operatiei si simbolizarea corespunzatoare. Inventarierea operatiilor are la baza datele din tabelul precedent si se concretizeaza n ntocmirea tabelului Inventarul operatiilor, n care pe orizontala se trec toate locurile de munca ale gamei fictive, asezate pe ct posibil ntr-o anumita succesiune impusa de numarul de ordine cel mai frecvent ntlnit n executarea operatiei la diferitele locuri de munca, n coloanele corespunzatoare acestor locuri de munca trecndu-se operatia ori de cte ori apare n gama operatiilor prin numarul de ordine al executiei n procesul tehnologic;

Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

2) ntocmirea Tabelului frecventei operatiilor pe numere de ordine executiei, n care pe orizontala se trec locurile de munca, iar pe verticala numarul de ordine al pozitiei executarii operatiilor n procesul tehnologic. n acest tabel se va trece n dreptul utilajului si n dreptul numarului de ordine, de cte ori a aparut executarea operatiei date la numarul de ordine al pozitiei (frecventa); 3) stabilirea pozitiei locurilor de munca se concretizeaza n ntocmirea Tabelului cuprinznd ordinea locurilor de munca pe baza datelor din Inventarul operatiilor. Stabilirea ordinii de amplasare se face n functie de frecventa executarii operatiei pe un anumit numar de ordine al executarii operatiei, n final, pozitionarea locurilor de munca trebuind astfel facuta, nct frecventele corespunzatoare executarii operatiei adoptate pentru pozitionarea utilajului sa se concentreze pe o diagonala; 4) analiza circuitelor produselor se face n finalul acestei metode pentru fiecare produs n parte, urmarindu-se ca prin diferite masuri, daca este cazul, adoptate n cadrul mai multor variante, sa se asigure un circuit continuu n prelucrarea materialelor, fara ntoarceri la diferite locuri de munca. Evitarea ntoarcerilor se poate face prin modificarea ordinii de amplasare a utilajelor, atunci cnd acest lucru este posibil. Metoda Cameron consta n ntocmirea unei matrice pentru amplasare, n care pe orizontala se trec furnizorii cu precizarea sectiilor furnizoare si a cladirilor n care sunt ampla-sate, iar pe verticala 35 beneficiarii cu precizarea sectiilor beneficiare si a cladirilor n care sunt amplasate. Matricea va contine un anumit numar de coloane si de linii, corespunzator sectiilor furnizoare si sectiilor consumatoare. n cadrul fiecarui patrat se vor nscrie n procente partea din cheltuielile cu forta de munca si partea din cantitatile de productie totale ale sectiilor furnizoare care se livreaza fiecarui beneficiar. Prin nsumare vor rezulta att cantitatile totale primite de fiecare beneficiar de la diferiti furnizori. Acest tabel se completeaza cu o serie de date finale trecute pe o linie corespunzatoare beneficiarilor externi si pe coloane pentru furnizorii externi. Cu ajutorul liniilor si coloanelor se stabileste pe fiecare beneficiar cantitatea primita de la fiecare furnizor, apoi totalul cantitatilor primite cu defalcare de la furnizorii situati n prima cladire, n a doua cladire etc., sau pentru beneficiari externi. Pe baza analizei situatiei existente se fac propuneri apoi pentru alte variante astfel nct, n varianta finala, optima, verigile de productie sa fie amplasate pe ct posibil n aceeasi cladire cu cele beneficiare, reducndu-se fluxurile tehnologice, evitnd transporturile ncrucisate sau la mari distante si cheltuielile neeconomicoase. Toate acestea n conditiile unei satisfaceri totale a cerintelor beneficiarilor si ale folosirii complete a capacitatii de productie a furnizorilor. Metoda diagramei cu fire consta n ntocmirea unui desen (la scara) a zonei n care se face amplasarea si fixarea unor ace cu gamalie n punctele unde se realizeaza operatiile. Pentru indicarea circuitelor dintre operatii se folosesc fire colorate diferite, legate de acele de gamalie si n raport cu continutul operatiilor, care furnizeaza circuitul analizat. Firul poate reprezenta circuitul unui anumit material sau produs, o anumita ncarcatura etc, iar lungimea sa - fiind reprezentata la scara masoara distanta ntre punctele n care se executa operatiile; Metoda planurilor generale suprapuse, executate pe hrtie transparenta consta n ntocmirea unor mape cu planuri generale pe hrtie transparenta n care se concretizeaza toate cercetarile efectuate pentru obtinerea unui plan general optim. De regula, se porneste de la o varianta de baza sau de la situatia existenta, ntocmindu-se pentru fiecare varianta mbunatatita cte un plan. Metoda machetelor bi si tridimensionale se bazeaza pe machetele de regula bidimensionale care constau n reprezentarea la o scara redusa, aceiasi cu a planului de situatie, a utilajelor, instalatiilor, locurilor de munca ce trebuie amplasate rational cu ajutorul unor sabloane sau modele bidimensionale confectionate la scara. Practic se ntocmeste un plan de situatie la scara, iar pe acesta se vor fixa cu adeziv machetele ntocmite la aceeasi scara ale diferitelor masini, utilaje si instalatii etc., rezultnd astfel mai multe variante de amplasare a utilajului, ntre care se va alege varianta optima. Folosirea machetelor tridimensionale este eficienta pentru amplasarea sectiilor, atelierelor, depozitelor etc., cu ajutorul careia sunt reprezentate la o scara redusa, aceeasi nsa cu planul de

Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

situatie, diferitele masini, utilaje, carucioare etc., scotndu-se n evidenta, prin a treia dimensiune, modul de folosire a spatiului ce se amenajeaza. 4. SISTEME DE ORGANIZARE N TIMP A PRODUCTIEI. CICLUL DE PRODUCTIE. Dupa unii autori20 ciclul de productie este categoria economica prin care se caracterizeaza organizarea n timp a productiei unei ntreprinderi. Succesiunea stadiilor n care se afla materiile prime din momentul intrarii n productie pna n momentul obtinerii produsului respectiv reprezinta ciclul de productie al unui produs. Ciclul de productie se caracterizeaza prin durata si structura sa. Durata ciclului de productie al unui produs reprezinta intervalul de timp necesar pentru executarea unei unitati sau unui lot din produsul considerat, cuprins ntre momentul lansarii n productie sub forma de materii prime si momentul iesirii din productie sub forma finita. n acelasi timp, stocurile de productie neterminata si necesarul de active circulante se reduc, viteza de rotatie a activelor circulante se mareste. Durata ciclului de productie este un indicator important, de baza al organizarii si conducerii operative a productiei. Aceasta permite: - stabilirea posibilitatilor de productie ale ntreprinderii; - fundamentarea programelor de productie pe verigile acesteia si pe perioade partiale a anului; - determinarea momentelor calendaristice de lansare n productie a diferitelor produse si componente ale acestora. Structura ciclului de productie evidentiaza ansamblul componentelor acestuia, durata fiecarei componente si ponderea ei n durata totala a ciclului de productie. n aceste conditii, structura ciclului de productie se reflecta n structura duratei ciclului de productie. 5 . SISTEME DE ORGANIZARE PROCESUALA A PRODUCTIEI. 5.1. Sisteme moderne de organizare a productiei. Sistemele de organizare a productiei sunt determinate n ultima perioada de cuceririle tehnicii si tehnologiei, ale stiintei, n general si de tipul de productie existent n cadrul fiecarei ntreprinderi, n special. Din acest punct de vedere, sistemele de organizare a procesului de productie pot fi: - sisteme de organizare a productie n flux (care se preteaza pentru tipul de productie de masa si serie mare); - sisteme de organizare a productiei pe comenzi (utilizat mai ales pentru tipul de productie de serie mica si individuala). n practica, nu exista o delimitare stricta ntre aceste metode. O ntreprindere n care predomina tipul de productie de serie mare, poate folosi cu succes metoda de organizare a productiei n flux cu rezultate superioare. 5.2. Sistemul de organizare a productiei n flux. 5.2.1. Concept si trasaturi. Organizarea productiei n flux reprezinta forma moderna si eficienta de organizare a productiei n cadrul ntreprinderilor si consta n permanetizarea executarii unei operatii sau grup de operatii, pe anumite locuri de munca ale fluxului tehnologic. Organizarea productiei n flux se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi de baza: 1) Divizarea procesului tehnologic n operatii egale sau multiple din punctul de vedere al timpului necesar pentru prelucrarea unui produs si stabilirea unei succesiuni rationale a acestora; 2) Repartizarea acestor operatii pe anumite locuri de munca specializate n realizarea lor. 3) Amplasarea locurilor de munca n ordinea impusa de succesiunea tehnologica a operatiilor, sub forma unor linii tehnologice n flux. 4) Trecerea produselor de la un loc de munca la altul n cadrul liniei se face dupa cum urmeaza: - pentru liniile n flux caracterizate prin sincronizarea executarii operatiilor, produsele trec de la

Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

un loc de munca la altul n mod continuu, avnd la baza un ritm reglementat de lucru; - pentru liniile n flux nesincronizate, trecerea produselor se face n mod discontinuu, executarea produselor avnd la baza un ritm liber de lucru. 5) Procesul de productie se desfasoara concomitent pe toate locurile de munca ale liniei n flux; pentru liniile n flux sincronizate, lansarea produselor n fabricatie, trecerea lor pe alte locuri de munca, precum si iesirea produselor de pe linie are loc la intervale egale cu marimea tactului de productie (tactul de productie reprezentnd intervalul de timp la care ies de pe linia n flux doua produse finite consecutive). Locurile de munca de pe liniile n flux difera ca numar n functie de durata operatiilor pe care le executa. 6) Executarea unui anumit produs sau a unei grupe de produse asemanatoare din punct de vedere constructiv, al gabaritelor sau al procesului tehnologic. Pentru realizarea acestei trasaturi, trebuie sa existe o omogenitate a calitatii, a dimensiunii materialelor si a semifabricatelor folosite, potrivit standardelor sau normelor interne. 7) Transportul produselor de la un loc de munca la altul se face cu ajutorul unor mijloace adecvate; pentru liniile n flux sincronizate mijloacele de transport au deplasare continua si functioneaza automat sau mecanizat; din aceasta categorie fac parte benzile rulante sau conveierele, ale caror viteze de deplasare sunt strict corelate cu tactul de functionare al liniei de productie n flux. 5.2.2. Tipuri de linii de productie n flux. n cadrul ntreprinderilor industriale moderne, organizarea productiei n flux se prezinta sub o mare varietate de forme concrete cunoscute n mod generic sub denumirea de linii de productie n flux. Acestea au un ritm de lucru, care reprezinta cantitatea de produse executata pe linie, n unitatea de timp. 1) Dupa gradul de continuitate exista: a) Linii de productie n flux continuu: sunt o forma superioara de organizare a productiei n flux; n cadrul lor, produsele trec de la un loc de munca la altul n mod continuu pe baza unui tact de productie bine determinat, lucru ce este posibil datorita faptului ca, duratele operatiilor sunt egale sau multiple cu marimea tactului de productie, fiind posibila realizarea sincronizarii executarii operatiilor; sincronizarea executarii operatiilor presupune ca produsele sa treaca de la o operatie la alta la intervale de timp egale sau multiple de marimea tactului de productie; b) Liniile n flux intermitent (sau cu functionare discontinua): se caracterizeaza prin lipsa sincronizarii executarii operatiilor pe masini, functionarea liniei neavnd la baza un tact de productie determinat; lipsa sincronizarii executarii operatiilor se datoreaza faptului ca duratele operatiilor nu sunt egale sau multiple de marimea tactului de productie; din acest motiv, aceasta forma de organizare are numeroase neajunsuri: pentru locurile de munca ale caror operatii au durate mai mici dect restul locurilor de munca, procesul tehnologic se ntrerupe conducnd la aparitia timpilor de nefunctionare a masinilor de pe linie; 2) Dupa nomenclatura productiei fabricate liniile de productie se clasifica n urmatoarele categorii: a) Linii de productie n flux cu nomenclatura constanta (linii n flux monovalente):sunt specifice tipului de productie de masa; n cadrul lor se prelucreaza un singur fel de produs n cantitati foarte mari, cu acelasi proces tehnologic; locurile de munca ale acestor linii de productie n flux au o specializare ridicata executnd un numar mic de operatii tehnologice. b) Linii de productie n flux cu nomenclatura variabila (linii n flux polivalente): se caracterizeaza prin aceea ca n cadrul lor se fabrica mai multe feluri de produse, dar care au un proces tehnologic asemanator; sunt astfel proiectate, nct sa se poata adapta cu usurinta la schimbarea nomenclatorului de produse; c) Linii de productie n flux cu nomenclatura de grup: sunt specifice ntreprinderilor care fabrica o nomenclatura larga de produse, asemanatoare din punctul de vedere al fluxului tehnologic sau al configuratiei; locurile de munca sunt dotate cu masini si utilaje capabile sa prelucreze diferitele grupe de produse cu reglari minime. 3) Dupa felul ritmului de functionare liniile de productie n flux sunt:

Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

a) Linii de productie n flux cu ritm reglementat: se caracterizeaza prin aceea ca livreaza pe unitatea de timp o cantitate de produse egala cu marimea ritmului de lucru; la aceste linii sunt create conditiile pentru executarea n mod sincronizat a procesului de productie, specific tipului de serie mare sau de masa; b) Linii de productie cu ritm liber: presupun acel mod de lucru care livreaza cantitatile de produse executate la intervale de timp neregulate; pentru asigurarea continuitatii procesului de productie la anumite locuri de munca se creeaza stocuri de productie neterminata; 10. Metode de amplasare a locurilor de munca. Metoda verigilor pentru amplasarea locurilor demunca Amplasarea locurilor de munca folosind metoda verigilor se face n urmatoarele etape: a) ntocmirea tabloului verigilor - consta n stabilirea verigilor de productie pentru fiecare produs care urmeaza sa fie prelucrat, pe utilajele care vor fi amplasate pe suprafata de productie. Pentru aceasta se construieste un tabel, care va avea n capatul coloanelor denumirea produselor fabricate, fiecare coloana avnd cte doua subcoloane. Denumirea subcoloanelor va reprezenta numele locurilor de munca din succesiunea fluxului tehnologic si a verigilor de productie corespunzatoare fiecarui produs. b) ntocmirea tabloului intensitatilor de trafic. Acesta este reprezentat de un tabel triunghiular, ale carui coloane si linii vor purta denumirea locurilor de munca ce urmeaza sa fie amplasate. La intersectia liniilor cu coloanele vor fi marcate verigile de productie corespunzatoare produselor care vor fi prelucrate; se va face nsumarea acestora n casutele din marginea tabloului. c) Analiza posibilitatilor de amplasare. d) Amplasarea locurilor de munca. Aceste ultime doua etape se executa simultan. n primul rnd se amplaseaza n centrul suprafetei de productie primele trei locuri de munca, cele mai aglomerate. n centrul suprafetei de productie vor fi amplasate locurile de munca n ordinea descrescatoare a numarului de verigi de productie din tabloul intensitatilor de trafic. Pentru a stabili locul de amplasare al acestora, fata de primele locuri de munca, care au fost deja amplasate se face analiza posibilitatilor de amplasare. Rezultatele obtinute prin aplicarea metodei verigilor vor fi corelate cu conditiile concrete existente pe suprafata de productie, tinnd cont daca este necesar de cerintele suplimentare ale anumitor locuri de munca: iluminatie naturala, apropierea de instalatiile de aerisire etc.

Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

6. APLICATII

DENUMIREA OPERATIILOR A iesire din magazia de materiale; B debitare; C trasare; D strunjire de degrosare; E strunjire de finisare; F frezare; G gaurire pe masini clasice; H gaurire pe masini in coordonate; I alezare; J sanfrenare; K filetare; L rabotare; M rectificare; N finisare; O control final; P expeditie. Procese tehnologice pentru 5 piese Piesa 1 Cantitatea fabricata lunar: 600 Nr.buc /container: 60 Nr transporturi: 10 A B C D E F G H I J L O P Piesa 2 Cantitatea fabricata lunar: 400 Nr.buc /container: 40 Nr transporturi: 10 A B D E C F H K J L M O P Piesa 3 Cantitatea fabricata lunar: 200 Nr.buc /container: 20 Nr transporturi: 10 A B E D F J K I L N O P Piesa 4 Cantitatea fabricata lunar: 300 Nr.buc /container: 15 Nr transporturi: 20 A B C F E G I J K L O P Piesa 5 Cantitatea fabricata lunar: 400 Nr.buc /container: 10 Nr transporturi: 40 A B C D F E J G K L O P

Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

6.1 METODA FLUXURILOR DE PRODUCTIE Cantitati repartizate intre sectiile intrerprinderilor. De la A B C D E F G H I J K L M N O P A B 5 C 3 D 1 2 P E 1 3 a F 3 2 2 n G 1 1 a H 1 1 l J 1 1 1 2 a K 1 1 1 3 -

I 1 1 -

L 1 2 2 -

M 1 -

N 1 -

O 2 1 1 -

P 5 -

Repartizarea in plan a sectiilor intrerprinderilor.

Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Graficul fluxurilor de marfuri si materiale.

Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

6.2. METODA VERIGILOR. Este utilizata pentru amplasarea locurilor de munca dupa principiul grupelor omogene de masini. Metoda verigilor opereaza cu conceptul de veriga de productie, care exprima relatia care se stabileste intre doua locuri de munca succesiva in cadrul unui flux ehnologic. Amplasarea locurilor de munca folosind metoda verigilor se face in urmatoarele etape: Intocmirea tabloului verigilor consta in stabilirea verigilor de productie pentru fiecare produs care urmeaza sa fie prelucrat pe utilajele care urmeaza sa fie amplasate pe suprafata de productie. Pentru acesta se construieste un tabel, care va avea in capatul coloanelor denumirea produselor fabricate, fiecare coloana avand cate doua subcoloane. Denumirea subcoloanelor va reprezenta numele locurilor de munca din succesiunea fluxului tehnologic si a verigilor de producti corespunzatoare fiecarui produs. Intocmirea tabloului intensitilor este a doua etapa a metodei verigilor reprezentata de un tabel triunghular, ale careicoloane si linii vor purta denumirea locurilor de munca ce urmeaza sa fie amplasate. La intersectia liniilor cu coloanele vor fi marcate verigile de productie corespunzatoare produselor care vor fi prelucrate. Analiza posibilitatilor de amplasare si amplasarea locurilor de munca. Aceste doua etape se executa simultan. In primul rand se amplaseaza in centrul suprafetei de productie, locurile de munca, cele mai alomerate si urmeaza amplasarea in ordinea descrescatoare a locurilor de mnca.

Piesa 1

Piesa 2

Piesa 3

Piesa 4

Piesa 5

Succesiunea Veriga cores- Succesiunea Veriga cores- Succesiunea Veriga cores- Succesiunea Veriga cores- Succesiunea Veriga coresoperatiilor punzatoare operatiilor punzatoare operatiilor punzatoare operatiilor punzatoare operatiilor punzatoare

A B C D E F G H I J L O P

AB BC CD DE EF FG GH HI IJ JL LO OP

A B D E C F H K J L M O P

AB BD DE EC CF FH HK KJ JL LM MO OP

A B E D F J K I L N O P

AB BE ED DF FJ JK KI IL LN NO OP

A B C F E G I J K L O P

AB BC CF FE EG GI IJ JK KL LO OP

A B C D F E J G K L O P

AB BC CD DF FE EJ JG GK KL LO OP

Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

A P O N M L K J I H G F E D C B A
IIIII

L
III I I

M
I

N
I 2

O
IIIII 10

P 5

I I I I I I I I III I I III II 8 II III 8 II 8 I 10 I 6 I 4 6 I I II

II III 10

II 8

10

10

A=5 B=10 C=8 D=8 E=8 F=10 G=6 H=4 I=6 J=10 K=8 L=10 M=2 N=2 O=10 P=5

A D K O P M L N J

G I

In practica, rezultatele obtinute prin aplicaea metodei verigilor vor fi corelate cu conditiile concrete existente pe suprafata de productie, tinand cont daca este necesar de cerintele suplimentare ale anumitor locuri de munca: iluminatie naturala, apropierea de instalatiile de aerisire, e.t.c.

Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

C F

E H

CONCLUZII
n conditiile economice actuale, aplicarea metodelor si principiilor ingineriei sistemelor conduce la realizarea unui sistem integrat pentru industria de aparare, prin care aceasta sa si mentina viablitatea n noua configuratie politica si economica la care Romania este parte. Aplicarea metodelor si tehnicilor de inginerie a sistemelor reclama utilizarea pe scara larga a tehnologiilor informationale si de comunicatii, care sa permita un management eficient al resurselor, comunicarea la distanta n timp real, luarea deciziilor n contextul dinamicii economiei informationale. Impactul economic si social scontat este semnificativ, n sensul ca se ofera o abordare consistenta si riguroasa, cu respectarea standardelor utilizate n economiile de piata cu traditie. Cerinta operationala, de restructurare a economiei romnesti si, n particular, a sectorului de aparare, se poate transforma ntr-o arhitectura optimizata de sistem, cu integrarea fabricatiei si a suportului logistic. Concentrarea tehnologiilor moderne si performante care au posibilitatea de a obtine comenzi si cresterea competivitatii produselor, prin imbunatatirea raportului perfomanta/pret.

Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

BIBLIOGRAFIE 1. 2. 3. Platon V., Sisteme avansate de productie, Editura Tehnica Bucuresti, 1990. Malos G., Ingineria sistemelor in managementul proiectelor, Editura ATM, Bucuresti, 2000. Bude D. M., Proietarea sistemelor, Editura John Wiley & Sons, 2000.

Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www.novapdf.com)