PROIECT MANAGEMENT

MANAGEMENTUL PRODUCTIEI SC LA CAPRA SRL

Mihaela Manolachi Adelina Macris Alexandru Nitescu Prof. Coord: Mihai Vrancut

Cuprins

CAPITOLUL 1. PARTE TEORETICA .................................................................................................... 3 1. Procesul de productie: definitie, clasificari, factori de influenta ................................................ 3 2. Tipologia productiei industriale .................................................................................................. 5 Productia in flux .............................................................................................................................. 6 3. Organizarea productiei ................................................................................................................ 7 3.1. Structura de productie si de conceptie .................................................................................... 7 3.2. Organizarea verigilor de productie .......................................................................................... 8 4. Mentenanta echipamentelor tehnologice .................................................................................. 9 CAPITOLUL 2. PARTEA APLICATA .................................................................................................. 11 2.Rase de capre ............................................................................................................................. 15 3.Tehnica de muls ......................................................................................................................... 16 4. Adaposturi si saivane pentru cresterea caprelor ...................................................................... 17 5. Elementele dimensionale pentru stabulatia caprinelor ........................................................... 18 6.Amenajari si constructii anexe ................................................................................................... 18 7.Amenajarea adapostului ............................................................................................................ 19 8.Reproductia la caprine ............................................................................................................... 19 Hrnirea caprelor n perioada de gestaie .................................................................................... 21 9.Alimentatia caprinelor ............................................................................................................... 21 10. Domeniul de activitate conform CAEN (Clasificarea Activitatilor din Economia Nationala din Romania) ................................................................................................................................. 22 11. Clientii...................................................................................................................................... 23 CAPITOLUL 3. CONCLUZII .............................................................................................................. 23

CAPITOLUL 1. PARTE TEORETICA

1. Procesul de productie: definitie, clasificari, factori de influenta
Obiectivul oricarei organizatii este producerea de bunuri materiale, prestarea de servicii si executarea de lucrari ca urmare a desfasurarii procesului de productie. Pentru organizatiile al caror scop este obtinerea de produse industriale activitatea este complexa si consta fie din obtinerea de catre om a unor bunuri din natura ca oferta nemijlocita a acesteia, fie in prelucrarea acestora si a materiilor prime provenite din agricultura, in vederea obinerii unor produse utile societatii, folosind in acest scop mijloace de munca adecvate. In orice organizatie, activitatea de productie se desfasoara in cadrul procesului de productie definit ca fiind totalitatea actiunilor constiente ale angajatilor indreptate asupra obiectelor muncii in vederea transformarii lor in bunuri materiale necesare societatii. Continutul principal al oricarui proces de productie este procesul de munca definit ca actiunea executantilor, desfasurata cu ajutorul uneltelor de munca asupra obiectelor muncii in vederea transformarii lor in bunuri materiale. In anumite ramuri industriale, pe langa procesele de munca, procesele de productie presupun si existenta unor procese naturale, in cadrul carora obiectele muncii sunt supuse unor transformari fizice sau chimice sub actiunea factorilor naturali, fara implicarea partiala sau totala a executantilor. Avand in vedere aceste precizari, procesul de productie, din punct de vedere al continutului tehnico material, cuprinde ansamblul proceselor de munca si proceselor naturale in interdependenta lor reciproca, ce colucreaza la obtinerea produselor care constituie obiectul activitatii firmei. Procesul de productie este componenta de baza a oricarui sistem de productie. Daca productia este rezultatul destinat transformarii unui set de elemente de intrare intr-un set specific de elemente de iesire, atunci un sistem de productie poate fi caracterizat prin trei componente ale sale si anume: intrari, iesiri si procesul de productie. In acest sistem de productie intrarile sunt formate din factorii de productie structurati pe elemente, iesirile sunt reprezentate de produsele obtinute, iar procesul de productie este concretitzat in totalitatea actiunilor constiente ale angajatilor, bazate pe folosirea si transformarea factorilor de productie- care constituie intrari in produse, ce reprezinta iesirile din sistem. Procesele de productie, desfasurate in cadrul organizatiei, se clasifica dupa mai multe criterii si anume: a) dupa implicarea lor in realizarea produsului finit Procese de baza definite ca acele procese de productie care au ca scop transformarea diferitilor factori de productie in produse finite, constituind obiectul de baza al firmei. In aceasta categorie intra: procesele de filat si tesut din industria textila, procesele de prelucrari mecanice si de montaj din constructiile de masini etc. La randul lor aceste procese se divid in:

procese de baza pregatitoare, in care se executa o serie de operatii ce au drept scop pregatirea diferitilor factori de productie, asigurarea pieselor ori a semifabricatelor necesare pentru prelucrarea propriu zisa( procesee de turnare si forjare din constructiile de masini, procesele de croit din confectii si pielarie etc) - procese de baza prelucratoare, care asigura efectuarea operatiilor de prelucrare propriu zisa a factorilor de productie in vederea obtinerii produselor finite (procesele de prelucrari mecanice, tesut, cusut etc) - procesele de finisare sau de montaj includ toate procesele care asigura obtinerea in forma finala a produselor(procesul de asamblare, procesul de vopsit, procesul de calcat etc) Procese auxiliare, definite ca fiind procesele de productie care prin desfasurarea lor conduc la realizarea unor produse sau lucrari ce nu constituie obiectul de baza al firmei, dar care asigura si conditioneaza buna desfasurare a proceselor de baza (procesele de obtinere a SDV-urilor, procesele de obtinere a diferitelor forme de energie, de aer comprimat etc) Procesele de servire, adica acele procese care au ca scop executarea unor servicii care nu formeaza obiectul de baza al organizatiei, dar contribuie prin efectuarea lor la realizarea proceselor de baza si auxiliare(procesele de transport intern, de depozitare, de intretinere si reparatii etc)

b) dupa modul de efectuare al acestora Procese manuale, in care rolul principal revine executantului fara participarea masinilor si utilajelor Procese manual-mecanice, in care se combina activitatea executantului cu cea a masinilor si utilajelor Procese mecanice, care se bazeaza in principal pe folosirea masinilor si utilajelor in transformarea materiilor prime si materialelor Procese automate, cibernetizate si de aparatura, atunci cand executantul are rolul de a supraveghea si reda un complex de masini, aparate, instalatii si utilaje care prelucreaza materiile prime si materialele in vederea obtinerii produsului finit c) dupa gradul de continuitate in desfasurarea lor Procese continue, care se deruleaza in orice perioada fara intrerupere, caracteristic fiind transformarea continua a materiilor prime in produse finite odata cu deplasarea materiilor prime si materiaelor pe fluxul tehnologic Procese discontinue, care se desfasoara de regula pe schimburi, existand posibilitatea delimitarii rezultatelor fiecarui proces pe schimburi Procese ciclice sau periodice, acelea care se reiau dupa o anumita perioada de timp bine definita si au caracteristica faptul ca se desfasoara pe faze Procese sezoniere vizeaza de regula activitatea de prelucrare a materiilor prime provenite din agrucultura, desfasurandu se numai intr-o anumita perioada de timp a anului d) dupa continutul lor Procese de productie constituite numai din procese de munca Procese de productie care cuprind numai procese naturale

Procese de productie mixta

Indiferent de natura sa, desfasurarea oricarui proces de productie intr-o organizatie este influentata de o serie de factori intre care enumeram: - Natura materiilor prime, care influenteaza atat continutul procesului de productie cat si organizarea acestuia. Avand in vedere natura materiilor prime folosite se deosebesc: procese extractive, care au ca obiect obtinerea materiilor prime din natura si procese prelucratoare, care au ca obiect realizarea de bunuri materiale din materiile prime furnizate de procesele extractive - Natura produsului finit fabricat, prin particularitatile fizico-chimice, prin retea de fabricatie determina o anumita organizare a procesului de productie, distinct pentru: produsele omogene care au ca parte caracteristica principala proprietati identice in toate partile lor si produsele eterogene, care au caracater mult mai complex, proprietati diferite in raport cu partile lor componente, fapt ce determina si rezolvarea unor probleme de organizare mai complexe - Tehnologia de fabricatie folosita, natura si continutul acesteia fac ca o anumita tehnologie adoptata pentru fabricarea produselor sa determine un anume numar de operatii de un anumit fel, executarea lor intr-o anumita succesiune, folosirea unor utilaje pentru executarea lor si a unei forte de munca de o anumita structura, folosirea unor anume factori de productie, un anumit nivel de mecanizare si automatizare cu implicatii majore asupra procesului de productie.

2. Tipologia productiei industriale

Organizarea concreta a proceselor de productie in diverse forme este in dependenta directa cu numarul denumirilor de produse ce se fabrica in veriga respectiva, cu volumul productiei care se fabrica fiecare fel de produs, cu stabilirea nomenclaturii de fabricatie. Toti acesti parametri sunt legati, deci, de tipologia productiei industriale. Tipul de productie poate fi definit ca totalitatea factorilor tehnico-organizatorici ce caracterizeaza stabilitatea nomenclaturii productiei fabricate, volumul productiei, gradul de specializare a locurilor de munca, a sectiunilor sau firmelor de munca. Importanta practica a structurii pe tipuri de productie industriala consta in aceea ca tipul de productie din care face parte o veriga organizatorica a firmei determina metodele de management folosite, de pregatire tehnica a fabricatiei , de evidenta si control etc. Ciclul de productie, element fundamental in perfectionarea managementului procesului de produtie, este definit ca o succesiune de activitati prin care factorii materiali de productie trec in mod organizat pentru a fi transformati in produs finit,. El se poate stabili atat pentru fiecare produs, cat si pe verigi organizatorice. Strans legata de ciclul de productie este notiunea de durata a ciclului de productie, adica intervalul de timp dintre momentul inceperii primei operatii a procesului tehnologic asupra factorului material de productie si momentul terminarii ultimei operatii a respectivului proces tehnologic.

Se dobandesc teoretic trei tipuri de productie si anume: productie in masa, in serie si individuala, cu toate ca in practica niciuna dintre acestea nu exista in forma pura. De aceea, incadrarea unei verigi organizatorice a firmei in unul sau altul din cele trei tipuri de productie trebuie sa aiba in vedere nu un singur criteriu, ci ansamblul de criterii care caracterizeaza separat fiecare din cele trei tipuri de productie in parte. Deosebirile existente intre diferitele tipuri de productie influenteaza gradul de incarcare a locurilor de munca si gradul de specializare al fiecarui loc de munca. Sub acest aspect deosebim urmatoaarele locuri de munca: locuri de munca in care se executa permanent o anumita operatie la unul si acelasi reper, locuri de munca la care se executa permanent cateva feluri de operatii la mai multe repere si care se repeta dupa anumite perioade de timp, locuri de munca la care se executa operatii diferite la o varietate de repere, care se repeta la perioade de timp nedeterminate sau care nu se repeta niciodata, desfasurandu-se fara a avea o anumita succesiune. Tipul de productie exercita o influenta importanta asupra costurilor de productie, in sensul ca daca organizarea productiei este mai apropiata de tipul in masa, costul este mai scazut ca urmare a reducerii ponderii salariillor ca o consecinta a cresterii specializarii si productivitatii muncii. In caz contrar, cu cat organizarea productiei se apropie mai mult de procuctia individuala, costurile sunt mai mari. Tipul productie in masa are urmatoarele caracteristici: - Specializarea fiecarui executant sau loc de munca in executarea unei anumite operatii tehnologice in perioada de timp luata in calcul, fapt ce conduce la crearea premiselor necesare cresterii productiviatatii muncii - Posibilitatea repartizarii unui complex de utilaje in vederea executarii de produse cu aceeasi tipodimensiune si crearea, astfel, a unor sectoare sau linii tehnologice specializate pe repere sau piese - Forma de miscare a pieselor si subansamblelor asigura desfasurarea rapida a procesului tehnologic, transformarea factorilor de productie de natura materiala in produs finit, in cel mai scurt timp posibil - Ciclul de productie are durata minima Tipul productie in serie Aceasta are drept caracteristica principala repetarea executarii aceleiasi productii ca si la tipul in masa, deosebirea esentiala intre cele doua tipurri de productie este data de faptul ca volumul cheltuielilor de munca unitare corelat cu cantitateade productie ce trebuie executata intr-o perioada data in cazul productiei in serie , este insuficient pentru a asigura incarcarea fiecarui loc de munca numai cu executarea unei anumite lucrari si deci nu permite permanentizarea fabricarii unuia si aceluiasi produs o perioada mare de timp Tipul productie individuala are urmatoarele caracteristici: - Instabilitatea nomenclaturii si varietate mare a productiei ce se fabrica in cantitati mici - Este imposibila specializarea tehnologica a locurilor de munca sau permatnentizarea unor piese si detalii pe anumite locuri de munca. Aceasta deoarece se fabrica o varietate mare de prodse , dar in cantitati mici - Se folosesc utilaje si SDV-uri universale datorita varietatii produselor fabricate - Ciclul de productie are o durata relativ mare. Varietatea mare a nomenclaturii produselor fabricate,fracventa mare a modificarilor din nomenclatorul de fabricatie, folosirea unor masini si SDV-uri universale determina o durata relativ mare a ciclului de productie si forma de imbinare succesica a operatiilor

Productia in flux
Forma superioara a managementului productiei de masa este productia in flux, care asigura prelucrarea factorilor materiale de productie fara asteptari intre operatii. Productia in flux se poate organiza sub forma productiei in flux simplu fara participarea transportului mecanizar pentru deplasaea factorilor materiali de productie de la un post de lucru la altul si productie in flux continuu cand se folosesc mijloace mecanizate de transport pentru deplasarea factorilor materiali de prodictie de la un post de lucru la altul. Pe baza unor criterii judicioase de clasificare, se deosebesc urmatoarele linii de prodctie in flux si anume: a) daca se are in vedere specializarea liniilor si a locurilor de munca Liniile monoobiect, specializare in fabricatia unor produse cu o singura denumire Liniile multiobiect specializate in fabricatia unor produse cu anumite denumiri, tipuri sau tipodimensiuni multiple. Aici, cele mai des intalnire sunt liniile in flux variabil. Ele pot fi: - linii obisnuite in flux variabil - linii de grup in flux constant - linii multiobiect in flux constant multiciclu b) in functie de asigurarea sau nu a unui anumit grad de continuitate a desfasurarii procesului de productie Linii in flux continuu la care intregul ciclu de fabricatie a produselor se desfasoara fara intrerupere Linii in flux discontinuu se organizeaza atunci cand nu se poate asigura sincronizarea operatiilor c) avand in vedere stabilitatea si mentinerea cadentei desfasurarii procesului de productie Linii in flux cu ritm liber, cand nu e obligatoriu ca durata fiecarei operatii sa fie egala sau multipla cadentei liniei. Ele sunt des intalnite in sectiile de prelucrare mecanica, de montaj, atunci cand se prelucreaza si se monteaza produse de gabarit redus. Linii in flux cu ritm reglementat, obligatoriu pentru fiecare loc de munca, sunt destinate prelucrarii si montajului produselor grele si cu gabarit mare. Ele folosesc mijloace de transport mecanizare cu miscarea neintrerupta pe care se aflat permanent piesa prelucrata sau produsul montat d) in functie de pozitia obiectului muncii pe linie in procesul prelucrarii Linii cu obiect mobil intalnite in industria constructiilor de masini, caracterizate prin faptul ca piesa, reperul etc trece de la un loc de munca la altul pentru executarea operatiilor necesare Linii cu obiect stationar caracterizate prin deplasarea executantului intre locurile de munca si nu a reperelor, pieselor etc la anumite perioade de timp , egale cu cadenta liniei, executantii trec de la un loc de munca la altul, efectuand operatia corespunzatoare e) avand in vedere configuratia liniei Linii in flux in linie dreapta in forma de U Linii in flux in zigzag

Linii in flux in forma de careu Linii in flux in forma de curba Linii in flux in forma de raze

3. Organizarea productiei 3.1. Structura de productie si de conceptie

Structura de productie si de conceptie reflecta in plan organizatoric, locul de desfasurare a activitatii de productie, de control tehnic de calitate si de cercetare, concretizandu-se in anumite verigi structurale. Structurile organizatorice aprobate prin statutul de functionare al organizatiilor ce activeaza intr- un domeniu industrial cuprind: Sectiile de productie: - sectiile de baza, sunt unitatile de productie in cadrul carora se desfasoara procesele de productie de baza care au drept obiect de activitate transformarea factorilor materiali de productie in produse care constituie obiectul activitatii de baza a firmei - sectiile auxiliare, sunt unitatile de productie in cadrul carora se desfasoara procesele de productie auxiliare, care asigura prin efectuarea lor, anumite produse sau executarea anumitor lucrari ce nu constituie obiectul de activitate al unei firme - sectiile de servire, sint acele verigi structurale unde se executa procesele de servire, avand ca obiect prestarea unor servicii hotaratoare pentru buna desfasurarea a proceselor de baza si auxiliare - sectiile anexa, sunt verigile structurale constituite la acele firme la care rezulta cantitati mari de deseuri in scopul prelucrarii si valorificarii acestora Atelierele de productie reprezinta acea veriga structurala delimitata si separata din punct de vedere teritorial, in cadrul careia se executa fie aceeasi activitate d.p.d.v tehnologic, fie anumite operatii impuse de fabricarea unor produse sau piese identice sau de acelasi tip Laboratoare de control, analize, cercetare Sectorul de productie Locul de munca Tipul tehnologic

Tipul de produs

Tipul mixt

3.2. Organizarea verigilor de productie

Amenajarea spatiului verigilor de productie consta in amplasarea fizica a instalatiilor, masinilor si utilajelor industriale. Amplasarea, efectiva sau proiectata prin planul general, include spatiile necesare miscarii materialelor si depozitarii acestora, spatiile activitatilor indirecte si serviciilor auxiliare, precum si spatiile necesare echipamentelor. Amenajarea spatiilor trebuie sa urmareasca realizarea unor obiective generale intre care enumeram: - integrarea tuturor factorilor care afecteaza planul general de organizare a organizatiei - utilizarea eficienta a factorilor de productie - flexibilitatea in amplasarea si reamplasarea masinilor si utilajelor - elasticitate concretizata in adaptabilitatea din mers la noile sortimente de produse - o impartire automata de puncte de lucru a spatiului existent - asigurarea unei anumite densitati pe suprafata verigii de productie ce se amenajeaza

- realizarea unei secvente logice a fluxului tehnologic si a locurilor de munca - comoditate pentru toti angajatii in efecuarea activitatilor pe care le executa - motivatie, satisfactie in munca si securitate pentru toti angjatii etc. Aceste obiective si altele pot fi realizare prin oricare din cele trei tipuri clasice de amenajari si anume: Amenajarea verigilor de productie cu locuri de munca fixe sau locuri de munca fixe pentru material, tip ce presupune ca materialele sau componentele principale sa ramana la loc fix, iar sculele, masinile si lucratorii sa fie aduse la aceste locuri fixe, produsul finit fiind realizat cu elemente componente importante depozitate in acelasi loc Amenajarea verigilor de productie dupa tipul procesului sau tipul prelucrarii, in care toate operatiile aceluiasi proces sau tip de prelucrare sunt grupate in acelasi loc Amenajarea verigilor de productie pe linii de productie sau pe produs, situatie in care un produs sau un anumit tip de produs este fabricat intr-o anumita zona Amenajarea sistematica a spatiului organizatiei conform metodei multifazale este o conceptie a specialistilor americani, care presupune parcurgerea mai multor faze, utilizand un numar de procedee si un set de conventii. Fiecare proiect parcurge patru faze si anume: Faza I. Consta in localizarea proiectului si in stabilirea ariei care va constitui obiectul proiectului Faza a II a. Adica elaborarea planului general de amenajare si stabilirea diagramelor generale de flux Faza a III a. Se concretizeaza in elaborarea planului de detaliu si planificarea amplasarii fiecarei masini si a fiecarui echipament Faza a IV a. Implementarea, adica ,atat planificarea instalarii, cat si realizarea fizica, inclusiv adaptarile necesare.

4. Mentenanta echipamentelor tehnologice

In procesul de productie, activele fixe din organizatii sunt supuse uzurii fizice si morale. Pentru inlaturarea consecintelor acestei uzuri este necesara crearea unor compartimente organizatorice pentru repararea si intretinerea activelor fixe. Sarcinile ce revin personalului angajat al acestor compartimente sunt multiple. Intre acestea enumeram: - prevenirea uzurii excesive a masinilor si ultilajelor prin efectuarea reparatiilor necesare acestora si mentinerea lor in parametrii tehnico-economici de functionare normala - prelungirea timpului de functionare a masinilor si utilajelor intre doua reparatii succesive si reducerea la minimum posibil a duratei de executie a reparatiilor - evitarea pe cat posibil a caderilor accidentare in functionarea masinilor si asigurarea in acest fel a ritmicitatii fabricaritiei - executarea unor reparatii de calitate, dar cu cheltuieli minime etc In conformitate cu precizarile normativelor se prevad trei categorii de reparatii si anume: Revizia tehnica(Rt) cuprinde totalitatea lucrarilor ce se executa, de regula, inaintea unei reparatii curente sau capitale, in scopul determinarii starii tehnice a masinilor, instalatiilor si utilajelor, precum si a principalelor repararii ce vor fi executate Reparatia curenta(Rc) reprezinta interventiile ce se executa periodic in mod planificat in scopul inlaturarii uzurii fizice sau a deteriorarii locale prin repararea, reconditionarea sau

10

inlocuirea unor piese sau parti componente sau inlocuirea pariala a unor subansambluri atunci cand este cazul Reparatia capitala(Rk) este acea interventie ce se executa in mod planificat dupa expirarea ciclului de functionare prevazut in normative, in vederea mentinerii caracteristicilor tehnico economice initiale si preintaminarii iesirii activelor fixe din functiune inainte de termen

Exista posibilitatea executarii reperelor in unitati specializare pe feluri de reparatii si tipuri de utilaje, aceasta modalitate perminte: degrevarea organizatiei industriale de activitati auxiliare, cresterea disponbilitatii utilajelor de baza, intarirea raspunderii morale si materiale pentru totalitatea lucrarilor de baza etc.

CAPITOLUL 2. PARTEA APLICATA

Amplasamentul Sc La Capra Srl are sediul in Judetul Bacau, Comuna Horgesti. Horgeti este o comun n judeul Bacu, Moldova, Romnia. Comuna este situat la sud de municipiul Bacu, pe malul stng al Siretului, n apropierea cetii dacice Tamasidava. Teritoriul comunei este strbtut de la nord spre sud de prul Rctu, alimentat de mai multe priae ce izvorsc de pe teritoriul ntregii comune. Satul Horgeti se nvecineaz la vest cu localitile Gioseni, Chetri, Tamai, Drogu; la est cu localitile Nneti, Mrscu i Petreti; la sud cu satul Sohodor iar la nord cu satul Vleni. In ceea ce priveste alegerea celui mai potrivit amplasament pentru punerea in practica a proiectului s-a avut in vedere o serie de caracteristici grupate pe 2 aspecte: dificultatile cu care se confrunta zona facilitatile oferite atat pentru infiintarea cat si pentru dezvoltarea in cele mai bune conditii a activitatii economice propuse In ceea ce priveste accesibilitatea catre ferma, accesul se face pe drum asfaltat. Desigur, un avantaj pentru sporirea productiei reprezinta si disponibilitatea fortei de munca in zona.

11

Obiectivele si scopul procesului de productie

Obiectivul general: Cresterea competitivitatii sectorului agricol printr-o utilizare mai buna a resurselor umane si a factorilor de productie. Scop: Cresterea nivelului de trai in judetul Bacau pentru a reduce migrarea populatiei

Obiective specifice: valorificarea economica a resurselor umane locale prin numarul de locuri de munca nou create; cresterea valorii nou create in judet prin valorificarea resurselor disponibile ( a terenurilor agricole, a pasunelor); cresterea veniturilor comunitatii locale si implicit a calitatii vietii; crearea unei piete bazate pe produse autohtone; reducerea importului de produse pentru consum.

Firma ofera spre vanzare lapte neprocesat de cea mai buna calitate, obtinut intr-un mediu ecologic. Pentru ca firma sa isi asigure vanzarile trebuie sa indeplineasca unele conditii privind: igiena, calitatea animalului, conditiile de crestere si regimul de hrana. Intrucat pe piata interna si cea externa cererea de lapte este in crestere, iar servicile noastre au o calitate ce atinge standardul, vom fi siguri ca vom avea succes pe piata si ne vom extinde afacerea si mai mult. Comercializarea: Vinderea laptelui se va face en-gross. Firma intentioneaza sa practice preturi cu 10% mai mici decat nivelul preturilor existente pe piata. Producia agricol animal, in anul 2010 Judeul Bacu din care: proprietate majoritar privat 48057 2673 1838 542

Total

Carne total (tone greutate vie) Carne de ovine i caprine (tone greutate vie) Lapte total (mii hl) Ln total (tone)

48216 2673 1839 543

12

Deficienele majore ale situaiei actuale privind necesarul de dezvoltare a zonei

n Romnia, creterea caprinelor este o activitate tradiional, deoarece ara noastr dispune de suprafee nsemnate de pajiti naturale situate ntre mare i munte, care se pot valorifica eficient numai prin creterea acestei specii. Cu toate acestea, in intreaga tara sunt foarte putine ferme de capre, iar in anumite judete, aceste lipsesc cu desavarsire. Un astfel de judet este judetul Bacau.

Importanta si rolul domeniului in dezv.ec-sociala a comunitatii, regiunii, tarii; Datorit condiiilor geografice i de flor din Romnia, 64% din populaia caprinelor se ntlnesc n bazinul Dunrii, 29% n regiunea Transilvaniei, iar 16% sunt localizate n N-E Romniei. Judeele cu cele mai multe capete sunt Olt, Dolj i Constana.Consideram judetul Bacau perfect pentru o astfel de investitie deoarece ofera climatul ideal cresterii caprelor fara sa existe niciun fel de concurenta, dispunde de forta de munca si de spatii si terenuri pentru desfasurarea activitatii in conditii optime. Perspectivele domeniului pe plan national si international Valoarea exporturilor de carne i produse lactate de ovine/caprine a fost de 200 milioane euro, reprezentnd aproximativ 30 la sut din exportul realizat de ntreagul sector agricol. Accesul pe pia, inclusiv pe cea comunitar, depinde n principal de competitivitatea produselor i de cerinele consumatorilor. Producia principal a cresctoriilor caprine din Romnia este de lapte, care se proceseaz direct n ferm sau se livreaz procesatorilor industriali. n ceea ce privete producia de carne, aceasta este valorificat n proporie foarte mare n propriile ferme sau pe pieele regionale, cu ocazia Patelui. Foarte puini iezi se vnd la export. apii i vtuii de reproducie se vnd, de regul, altor cresctori.

Ferma de capre
La proiectarea acestei ferme s-a inut cont de o nou concepie modern care prevede un consum uman de munc ct mai mic, confort sporit pentru capre i o eficien a muncii ridicat, cu respectarea normelor de cretere i de confort la caprine n Uniunea European.

13

Terenul si cladirile in care urmeaza sa ne desfasuram activitatea se afla in apropierea localitatii Horgesti. Urmeaza sa inchiriem o suprafata de aproximativ 2 Ha, dintr-o ferma dezafectata de ~9 Ha, care sa cuprinda doua hale, birouri si vestiare.

Intrucat acest spatiu nu intruneste toate conditiile de care are nevoie ferma si este nevoie de lucrari de modernizare, firma care ne inchiriaza terenul a hotarat, prin contract, inchirierea terenului cerut pentru o perioada de 5 ani si platirea unei sume de 2000 RON/luna urmand ca dupa incheierea acestei perioade sa se renegocieze contractul. Situatia utilitatilor,cailor de acces Utiliti: Instalaie de captare ap la mare adncime Post de transformare a energiei electrice Ferma se afl situat la 30 km de Bacu Accesul se face pe drum asfaltat Exist posibilitatea arendarii de terenuri n jurul fermei Exist for de munc disponibil n zon. Suprafata construita Suprafata construita este de 4500 mp, impartita in : - un grajd cu capre de 2000 mp, care are ca incaperi anexe, sala de muls, sala de asteptare si sala tancului de racire; - un grajd de 2000 mp care adaposteste caprele in primele zile de la fatare alaturi de iezi, iezii intarcati si tapii in tarcuri separate in doua treimi din spatiu, urmand ca o treime din spatiu sa fie folosita pentru depozitarea furajelor; - cladire de vestiar, birouri, sala de conferinte de 100 mp.

1. Date generale

14

In prezent , cresterea si exploatarea caprinelor cunoaste o dezvoltare ascendenta datorita particularitatilor lor biologice si economice valoroase, fapt pentru care aceasta specie a capatat o larga raspandire pe intreaga suprafata a globului. In ultimile decenii, concomitent cu sporirea lor numerica, s-au ameliorat o serie de rase autohtone si creat altele noi, specializate atat pentru productia de lapte, cat si pentru productia mixta, anume de lapte carne, cu prolificitate ridicata, si de lana- puf si carne. De asemenea, s-au elaborat si lansat o serie de metode si tehnologii eficiente privind valorificarea maximala a potentialului productiv in diferite sisteme de intretinere si exploatare. De aceea, specia caprina , datorita insusirilor de a se inmulti rapid, potentialului superior de productie si cheltuielilor reduse de exploatare (urmare a rusticitatii si valorificarii eficiente a furajelor celulozice ), se bucura in continuare de multa importanta, atat in randul crescatorilor, cat si al diferitelor organisme internationale, ca de exemplu FAO ( Organizatia pentru Alimentatie si Agricultura ONU ) si FEZ ( Federatia Europeana de Zootehnie ). In conditiile aderarii tarii noastre la Uniunea Europeana , se impune ca o necesitate absoluta, sa fie redus sistemul actual, al productiei de subzistenta, si inlocuirea acestuia cu ferme de dimensiuni care sa permita livrarea pe piata a produselor realizate. Un astfel de tip de ferma, posibil de realizat din punct de vedere tehnico organizatoric si cu mari sanse de reusita din punct de vedere economico financiar, este cel pentru cresterea rationala , interna a caprelor. 2.Rase de capre

Cei mai multi crescatori considera Carpatina si Alba de Banat ca rasele cele mai rezistente si productive, adaptate mediului din tara noastra. Bineinteles, acestea au fost incrucisate cu rase de productii mai bune provenite din alte tari.

15

Am ales rasa de capre Alba de Banat deoarece in conditii bune de hranire si intretinere productia de lapte ajunge la 1080 litri, cu un procent de grasime de 2,6 pana la 4,8% in luna mai si de 4,6-6,7% in septembrie.Durata lactatiei este 9-10 luni. Aceasta s-a format in zona Banatului prin incrucisarea caprelor din rasa Carpatina cu rasa Saanen si Nobila Germana pentru a avea un nivel de productivitate superior.Cu adevarat, Alba de Banat are o productie mai mare de lapte si de iezi in comparatie cu Carpatina desi este mai putin raspandita decat aceasta.O mica descriere: talie 59-78 cm, o greutate corporala care variaza intre 30 si 58 de kg la femele si intre 50 si 70 kg la masculi. Are par alb, caracteristic rasei Saanen,capul mic, cu aspect fin uscativ,caracteristic animalelor de lapte cu capacitate mare de productie, urechi de marime mijlocie si barbison (prezent la 50% dintre exemplare). Gatul este de lungime mijlocie si gros, iar membrele sunt puternice, dar uscative. Ugerul femelei este bine dezvoltat, in forma de para sau globulos cu peri scurti si netezi.La nastere greutatea unui ied se situeaza intre 3,5-4,0 kg. Greutatea difera in functie de sex si daca provin din fatari unipare sau duble.Fecunditatea este de 97-99%, iar prolificitatea,atentie, de 180-200%. Sunt capre cu prolificitate ridicata, care aduc pe lume cate trei-patru iezi. In acest context si cantitatea de lapte ajunge la un nivel ridicat. Un aliment foarte benefic, laptele de capra este cosiderat insa si un medicament preventiv si curativ, ieftin si la indemana tuturor, fiind recomandat pentru copii, batrani si bolnavi. Iata doar cateva beneficii ale laptelui de capra: datorita continutului de calciu si fosfor, intareste oasele si previne osteoporoza; echilibreaza tensiunea arteriala si atenueazadurerile musculare si articulare; ajuta la regenerarea celulelor; furnizeaza energie si tine depresiile la distanta, datorita vitaminei B2; creste imunitatea ajutand persoanele cu probleme respiratorii in special TBC; reduce cu 45%-65% riscul de cancer la san; previne cancerul de colon; previne si trateaza migrenele; aduce rezistenta la viroze si boli contagioase; este foarte bun in tratamentele cosmetice. Pe langa lapte si branza de capra, are proprietatea de a trata afectiuni pulmonare, cardiovasculare si intestinale. De asemenea, are putine calorii si este perfecta pentru curele de slabire. Produsele din lapte de capra sunt foarte apreciate si in Uniunea Europeana (in special in Franta,unde a fost inregistrat un brevet special care indica faptul ca laptele de capra este un bun stimulator pentru cresterea parului). In cazul laptelui de vaca, grasimea se ridica la suprafata si se imprastie, ceea ce nu se intampla cu laptele de capra.Tabelul urmator prezinta o comparatie a procentelor de nutritie privind lapte de capra si de vaca.

16

3.Tehnica de muls

Mulsul mecanic, centralizat , usureaza munca ingrijitorilor, creste productivitatea muncii, imbunatateste igiena recoltarii laptelui, micsoreaza durata mulsului, avantaje care conduc la obtinerea unor produse de calitate superioara, la un pret de cost redus ( utilizand personal calificat productivitatea muncii creste de 2 -4 ori ). Mulsul mecanic se poate efectua in adapost, in sali speciale amenajate in acest scop, sau la pasune. Instalatiile de muls pot sa fie fixe sau mobile , cu colectarea laptelui in bidoane, in canistre sau in tancuri, transportul facandu-se prin conducte. Instalatiile, pentru mulsul caprelor, pot fi montate pe platforme fixe sau pe platforme mobile, loc in care numarul de locuri si tipul salii, se determina luand in considerare numarul de capete, timpul alocat operatiei de muls, numarul maxim de capete care se mulg in unitatea de timp, nivelul productiei de lapte, numarul de operatii efectuate in sala de muls, in functie de gradul de mecanizare. Mulsul centralizat ofera o ambianta salubra, conditii de confort fizic, climatic si social, o productie de lapte mare, respectand functionalitatea adapostului si bunastarea animalelor. Cel mai simplu grup de muls trebuie sa cuprinda doua incaperi: sala de muls si laptaria, incaperi in care se monteaza si instalatiile aferente. Sala de muls este locul destinat realizarii mulsului. Forma in plan si dimensiunile acesteia se aleg in concordanta cu instalatia care se monteaza, urmarind ca mulsul sa se desfasoare in conditii optime.

17

Cel mai eficient sistem constructiv si functional este sala de muls in spic sau bradulet deoarece manevrarea animalelor se face in grup, locurile de muls sunt ocupate succesiv. Sistemul obliga asezarea oblica a animalelor, dupa un unghi de 45 60 grade fata de jgheabul de furajare. Latimea platformei se reduce la 65 70 cm, la care se adauga cea a jgheabului de 40 - 45 cm. Sala de asteptare a animalelor, dinaintea mulsului, se dimensioneaza in conformitate cu marimea lotului, asigurand, de regula, intre 0,40 si 1,0 m.p. / cap. Dirijarea catre locurile de muls se poate face manual sau automat, prin porti mobile care deplaseaza animalele. Laptaria este locul rezervat in exclusivitate pentru colectarea, racirea, pastrarea laptelui si spalarii ustensilelor de muls. Se recomanda ca aceasta sala sa se amplaseze in asa fel incat laptele sa poata fi usor preluat de un mijloc de transport, sa fie in contact direct cu exteriorul, avand o iluminare si o ventilatie corespunzatoare. Aceasta operatie se realizeaza asezandu-se pe un scaunel in partea dreapta a caprei. Pentru ca mulsul sa se faca in mod igienic, ugerul trebuie spalat si sters cu o carpa moale de sus in jos. Aceasta miscare are si rolul de stimulare. Apoi, incepe mulsul propriuzis in jeturi continue pana la obtinerea a 9/10 din cantitatea totala. Din nou se face un usor masaj de jos in sus (ca o imitare a miscarilor iedului in timpul suptului) si se continua mulgerea restului de lapte.

18

4. Adaposturi si saivane pentru cresterea caprelor Sistemul de intretinere semi-intensiv Sistemul semi-intensiv este utilizat in exploatatiile de caprine , in general, pentru productia de lapte, in ferme cu caracter familial. Deoarece se cere o mare responsabilitate in intretinerea turmei , mana de lucru este parametrul care defineste marimea acesteia . Obtinerea unei productii mari de lapte impune construirea unui grup de muls (sala de muls, laptarie, sala masinilor , sala de asteptare ). Locurile din sala de muls se calculeaza ca numar, in asa fel incat sa fie utilizate eficient, iar investitia sa fie minima. La un efectiv de 400 capete se recomanda ca sala de muls sa fie cu 8 posturi, deservite de doi mulgatori. Mecanizarea furajarii, prin folosirea unei remorci tehnologice si evacuarea gunoiului cu ajutorul unui tractor dotat cu o lama, impune existenta in adaposturile de cazare , a unei alei de furajare lata de 2,30 3,00 m , precum si montarea unor usi largi de 3,00 4,00 m. Spatiul construit respecta procesul tehnologic fiind dimensionat, in asa fel, incat sa asigure un confort fizic si social, precum si calitatea aerului, prin volumul pe cap de animal si printr-o ventilatie corespunzatoare. Astfel, spatiile construite sunt in concordanta cu obiectivele urmarite : obtinerea unei productii mari de lapte prin mecanizarea mulsului; sacrificarea tapilor pentru productia de carne, la varsta de 35 45 de zile; vanzarea caprelor la vartsa de 6-9 luni Desi caprele sunt, in general, animale foarte rezistente, ele trebuie totusi sa aiba un adapost permanent. 5. Elementele dimensionale pentru stabulatia caprinelor

19

6.Amenajari si constructii anexe

Constructiile anexe sunt: spatiul pentru muls tarcul sau padocul pentru miscare si joaca ocolul pentru pasunat.

20

7.Amenajarea adapostului

Pardoseala Pardoseala din beton se recomanda a fi utilizata in adaposturile cu efective mari de capre.Aceasta trebuie construita in panta pentru a asigura scurgerea urinei in canale speciale. Acestesuprafete din beton sunt usor de curatat si dezin-fectat. Dar peste aceasta pardoseala din beton sevor pune gratare din lemn (stinghii de 5-10 mm)pentru a nu cauza imbolnaviri animalelor. Sistemele de inchidere Pentru siguranta intretinerii caprelor, usile si sistemele lor de inchidere sunt foarte importante.In primul rand, acestea trebuie sa fie rezistente,confectionate din materiale dure deoarece caprelor le place sa se urce cu picioarele din fata pe toate obstacolele mai inalte decat solul. Daca au acces la usi, atunci acesta va fi locul favorit de urcare.In plus, sunt foarte curioase si invata usor sa deschida zavoarele simple datorita obiceiului de a explora oral toate obiectele cu care vin in contact. Platforma si fosa septica La unul din capetele grajdului se poate ampla-sa o platforma betonata si, de asemenea, o fosaseptica. Aici se aduna dejectiile animalelor. Plat-forma poate fi constuita la suprafata sau semi ingropata. Pe masura ce fosa se umple, lichidul colectat se dilueaza cu apa si se poate folosi ca ingrasamant.O astfel de platforma pentru gunoiul de grajdtrebuie autorizata de cei de la mediu. Se impune respectarea unor standarde pentru protejarea mediului inconjurator, in special a solului si apanzei de apa freatica. Dupa ce obtineti autorizatia de mediu, Directia Sanitar Veterinara va acorda si autorizatia lor.Se apreciaza ca gunoiul obtinut anual de la caprine reprezinta de cca 25 ori greutatea vie a ani-malului. Stiind aceasta puteti sa apreciati si marimea constructiei celor doua compartimente(platforma si fosa).

8.Reproductia la caprine La caprine, activitatea de reproductie are un caracter sezonier, caldurile la majoritatea caprelor declansandu-se toamna, intensitatea maxima a caldurilor este in octombrie noiembrie, existand o stransa corelatie cu durata zilei de lumina cand aceasta este mai redusa, de care activitatea sexuala este dependenta. Astfel, prin intermediul ochilor, excitatia luminoasa sau fluxul respective ajunge la epifiza, care declanseaza secretia de melatonina , care stimuleaza activitatea sexuala in aceasta perioada cu durata scurta de lumina . Se stie ca temperature ridicata si luminozitatea crescuta pot mari sau chiar diminua pana la disparitie dorinta de impreunare a partenerilor si reduce ritmul de dezvoltare a celulelor sexuale. La caprine se recomanda efectuarea dirijata a montei individuale ,, la mana ,, sau a insamantarilor artificiale in vederea unei selectii corespunzatoare .

21

Actualmente in unele tari cu capricultura avansata , intensivizarea reproductiei constituie o importanta preocupare de specialitate , care a pus bazele unei tehnologii speciale de intensivizare a functiei respective , prin realizarea sincronizarii caldurilor , organizarea fatarilor in extrasezon, repartizarea la monta timpurie a tineretului femel , generalizarea insamantarilor artificiale cu sperma congelata , transplant de embrioni etc. In afara de calea naturala , genetica , de depistare , grupare si inmultire a caprelor cu activitate timpurie de reproductie , se ppoate desezoniza ciclul si prin folosirea fotoperiodismului ,, pe baza organizarii de ,, toamne simulate ,, prin intretinerea caprelor o parte din zilele de vara in adaposturi semiintunecate sip e asternut de nisip usor umectat cu apa; efectuarea pasunatului pe malurile umbrite ale apelor , in paduri , liziere etc. Temperatura , durata zilei lumina , alimentatia si relatiile sociale ( comportamentul omului fata de animale ) pot avansa sau intarsia inceputul si sfarsitul sezonului de reproductie. Durata caldurilor este de 36 48 de ore , acestea repetandu- se la 17 zile. Intensitatea maxima a caldurilor este in lunile octombrie noiembrie , repartizandu se un tap la 60 70 capre.

Gestatie - fatare
Gestatia la capra dureaza in medie 150 de zile cu variatii cuprinse intre 145 158 zile in functie de precocitatea rasei, varsta mamei , numarul si sexul produsilor precum si nivelul de intretinere. Starea de gestatie se cunoaste dupa absenta caldurilor si dezvoltarea treptata a abdomenului care devune asimetric si proeminent in partea dreapta . In general, este mai scurta la primipare , la mamele cu gemeni , cu o stare buna de intretinere si la cele care fata iedute. Cel putin cu patru saptamani inainte de fatare, mulgerea trebuie intrerupta la caprele cu o durata a lactatiei de peste 10 luni. Acest repaus mamar este absolut necesar pentru a pregati o noua perioada de lactatie. Fatarea se observa prin inflamarea si congestionarea vulvei , adancirea flancurior , marirea ugerului si aparitia primelor picaturi de colostru. Fatarea are loc in 20 25 de minute iar in decurs de doua ore sunt eliminate invelitorile fetale. In situatia in care fatarile au loc iarna , pe timp friguros , se impune crearea si mentinerea unui microclimat corespunzator in adapost cu o temperatura de 14 15 grade C , fara curenti si umezeala cu asternut curat si bine uscat . Dupa perioada colostrala caprele se pot mulge in vederea preintampinarii mamitelor. In functie de marimea turmei si de extinderea perioadei de fatare , iezii se repartizeaza in trei grupe : cruzi , mijlocii si zburati; pentru preintampinarea pierderilor prin strivire , indeosebi a celor mici , iezii sunt intretinuti in boxe separate. Trecerea de la regimul lactate la cel de furaje solide se face treptat , prin reducerea numarului de mese la doua pe zi , apoi una la 4 zile si in final una la 2-3 zile , timp de o saptamana, dupa care administrarea laptelui se intrerupe definitiv. Concomitent , iezii consuma cantitati sporite de fan de lucerna de buna calitate, sau se trec pe cele mai bune pasuni , cu sau fara supliment de furaje concentrate.

22

Pentru preintampinarea deranjamentelor tubului digestive , inainte de a iesi pe pasune, ei trebuie sa consume in prealabil cantitati reduse de fan sau masa verde ofilita. Intarcarea se face in functie de obiectivul principal de exploatare obtinerea unei cantitati mai ridicate de lapte comercilizabil sau destinatia iezilor pentru prasila sau sacrificare. Cantitatea necesara de lapte pentru iezi in perioada 0 3 luni

Hrnirea caprelor n perioada de gestaie

Sub aspectul modificrilor fiziologice i a cerinelor nutriionale, gestaia la capre se mparte n dou perioade: gestaie timpurie (luna I-a, a II-a i a III-a) i gestaie avansat (luna IV i a V-a).

9.Alimentatia caprinelor O particularitate biologica si implicit economica a speciei o reprezinta valorificarea superioara a tuturor categoriilor de nutreturi:

Vegetale masa verde, fainuri, pleava, paie, siloz, radacinoase, frunzare, concentrate, deseuri tehnice, etc.; Animale reziduri lactate, sau de peste, etc.; Industriale tarate, faina furajera, reziduri microbiologice, etc.;

Necesarul de furaje depinde de productia de lapte urmarit, de starea deintretinere sau fiziologica a animalelor si de calitatea furajelor. Caprele nu sunt pretentioase insa lacome cu pronuntat simt preferential fata de anumite sortimente de nutreturi si chiar parti din acestea si foarte capricioase fata de starea de igiena a furajelor. Prefera pasunile montane cu diferiti arbusti, frunzele, lastarisul, muguri de arbori, plante aromate. De asemenea, resturile de bucstsrie, de la grsdinile de zarzavat, coji de fructe, pepeni, cartofi, varzs, salats, pasts de leguminoase, fructe cazute din pomi. In exploatarea extensiva, in libertate, consumul de ierburi variaza de la 5 la 80%.

23

In condiii de stabulatie permanenta in adapost, cu furajare dirijata, caprele sunt hranite pe baza de norme si ratii pentru intensificarea productiilor lor. Rasele perfectionate produc in general o cantitate de lapte de 20 de ori mai mare decat greutatea proprie si un numar de peste 155% de iezi.

Alimentatia in perioada de pasunat

Timpul de pasunat este de 10 -12 ore pe zi, in care intra si cel rezervat pentru mulgere, masa verde ingerata este de 8 -10 Kg/zi la adulte, 4-5 kg la tineret peste sase luni si 2-3 Kg/zi la iezi. In cadrul acestui sistem se mai poate asigura furajarea folosindu-se amestecul unic pe baza de furaje fibroase 65% din care ( fn i grosiere), siloz, masa verde, radacinoase tocate 20% si 15% stiuleti de porumb, totul tocat, omogenizat si eventual umectat cu solutie slaba de saramura sau melasa.

Producerea si valorificarea pajistilor cultivate

Se fac araturi la 25 30 cm cu nivelare prin tavalugire, insamantare la 2-3 cm, ierbicidare, administrare de ingrasamant natural 50 to/ha sau chimic N 50 Kg/ha; P 50 Kg/ha i K 50 Kg/ha. Structura optima a amestecului furajer este de 70% graminee (lolium, dactylis, festuca) si 30% leguminoase (lucerna, trifoi, ghizdei, etc.), cantitatea totalade samanta fiind de 30- 35 Kg/ha. Se impune asigurarea unei surse fixe sau mobile de apa. Terenul se imparte in 5-6 parcele pentru fiecare revenind 5-6 zile de pasunat, intrarea in prima parcela facandu-se cand plantele au inaltimea de 12 14 cm. Pentru eficientizare, parcelarea se face prin delimitare cu garduri vii, din arbusti de foioase si rasinoase (soc, salcioara, catina alba, paducel, alun). In lipsa arbustilor se pot executa garduri permanente sau mobile in scopul delimitarii parcelelor. 10. Domeniul de activitate conform CAEN (Clasificarea Activitatilor din Economia Nationala din Romania)

0145 Cresterea ovinelor si caprinelor

Produsele, capacitate de productie anuala (fizic si valoric), structura si volumul produselor Ferma SC La capra SRL produce pe an aprox.170000 l, pe care il vinde cu pretul de 3,5 lei/litru. De asemenea, SC La capra SRL comercializeaza iezii rezultati din fatari, apreciind un numar de 600 de capete din care 50% femele mentinute pentru prasila si 300 iezi masculi cu greutatea medie de 11 kg,valorificati in luna mai cu 12 lei/kg. ACHIZITIONAREA CAPRELOR Cumpararea caprelor se face dupa o studiere amanuntita a acestora impreuna cu certificatul de sanatate pentru fiecare animal in parte.

24

O capra din rasa Alba de Banat costa aproximativ 250 RON. Achizitionand un numar de 400 de capete, estimam sa obtinem o reducere de 50 de lei la fiecare capra, rezultand un pret de 200 RON. 400 de capete caprine vor costa ( 200lei X 394)capre+(500leix6)tapi=(78800 +3000) lei= 81800 lei

Procesul tehnologic, concurenta,clientii potentiali Productia de lapte materie prima pune probleme deosebite adesea insuficient cunoscute desi ele determina atat tratamentul ulterior al laptelui cat si salubritatea produselor finite. Trebuie retinut faptul ca nici un tratament tehnologic nu se poate adapta unui lapte materie prima de proasta calitate, fara inconveniente. De aceea pastrarea calitatii initiale a laptelui din momentul mulgerii si pana la prelucrare are o importanta economica deosebita si tinand seama de modificarile pe care le pot suferi principalele componente ale laptelui mai ales sub influenta microorganismelor. La aceasta se mai adauga si influenta unor factori fizici cum sunt lumina si caldura. 11. Clientii De preluarea si procesarea laptelui se ocupa firma SC LAPTE SA BACAU.

CAPITOLUL 3. CONCLUZII

Sc La Capra Srl isi propune o abordare ecologica in conformitate cu Standardele Europene ale procesului de productie si are in vedere atragere de investitii pentru extindere. Este important ca procesul de productie sa se desfasoare in conditii optime pentru producator asigurand consumatorului final un pret pe care sa si-l permita. Noi apreciem o crestere rapida a volumului vanzarilor intrucat aduce beneficii atat pe plan economic,prin largirea bazei de salariati din judetul Bacau cat si prin asigurerarea unui confort al sanatatii de lunga durata. Consumatorii sunt numerosi dar apar si multi concurenti si imitatori. Firma doreste sa-si diversifice gama de produse, sa-si extinda distributia si sa stimuleze preferinta de marca. In urmatoare randuri evidentiem cele mai importante avantaje ale consumului de lapte de capra: - din punct de vedere al compozitiei, de laptele matern, poate fi consumat fara riscul imbolnavirii pe care il prezinta deseori laptele de vaca - este cunoscut ca un leac lent, dar sigur pentru multe suferinte

25

- creste imunitatea organismului - inlatura oboseala - mentine nivelul tensiunii in limite normale - previne imbatranirea - in compozitia laptelui de capra intra calciul, fosforul, potasiul, magneziul precum si importante cantitati de vitamina A, B1, B2, si C Curiozitate: In Muntii Caucaz, unde indeletnicirea de baza a localnicilor este cresterea caprelor, traiesc cei mai batrani oameni de pe planeta. Guiness Book a inregistrat cazul azerului Shirali Muslimov, mort pe 2 septembrie 1973, la incredibila Varsta de 168 de ani. Cercetatorii au vrut sa descopere secretul acestei longevitati si asa au aflat ca locuitorii din zona consuma zilnic chefir din lapte de capra, util mai ales in afectiuni ale sistemului nervos si in infectii cronice de tip herpes. Pe langa chefir din lapte de capra, caucazienii mananca, in cantitati uriase, usturoi, miere si polen, multe fructe si legume si beau Bahmaz, un suc natural din agude albe, bogat in vitamine, minerale si aminoacizi.

BIBLIOGRAFIE
Publicaia Ghidul practic tehnico-economic i de management - Producie animal Florica Badea - ,,Managementul productiei Claudia-Elena Tuclea - ,, Managementul intreprinderilor mici si mijlocii din turism si servicii Maricica Stoica - ,, Conceperea, managementul si auditul performantei proiectelor de investitii Georgeta Cuculeanu - ,,Tehnologii industrial si de constructii Vadineanu Angheluta - ,,Dezvoltatrea durabila.Teorie si practica Niculescu O., Verboncu I. - ,,Metodologii manageriale Malita Mircea - ,,Inginerie industriala prezent si perspectiva

26

Eftenie Mariana - ,,Conceptie si proiectare in urbanism Berca Mihai - ,,Ingineria si managementul resurselor pentru dezvoltare durabila Revista ,,Ferma Revista ,,Magazin Agricol Directia Judeteana de statistica Bacau Ghid SAPARD ,,Ferma europeana de capre Ghidul ,,Cresterea caprelor pentru profit www.csjbacau.ro/ www.scribd.com subventionarea fermei de capre www.afaceri-capre.ro Management Vasile Deac, Mihai Vrincut

27