Dupa modul de participare la realizarea unor produse,lucrari sau servicii procesele de productie se

impart in:

-procese de baza

-procese de servire

-procese auziliare

Flexibilitatea productiei poate fi defiita ca fiind:

-capacitatea unui system de productie de a se adapta cu suplete si rapiditate la modificarile

conditiilor pietei,atat in cee ace priveste volumul productiei,cat si In ceea ce priveste gama
produselor

Dupa metoda de organizare a productiei,intrepriderile se clasifica in:

-Intreprideri cu prod de loturi

-intreprinderi cu productie de unicate sau pe comenzi

-intreprinderi cu productie in flux

Din punct de vedere al rolului lor in cadrul proceselor de productie,operatiile se pot grupa in urmat
categ.:

-operatii(de consum de timp)privind locurile de munca

-operatii pregatitoare care cuprind tot cee ace se fae inainte de a incepe o activitate(reglaj,curatenie)

-consum de timp pentru eliminarea oboselii:pauzele periodice in timpul lucrului peru refaere

Abordarea intreprinderii ca sistem este necesara din mai multe motive:

-intrepr este un sisttem global si deschis

-frontierele intre diferitele uniati(interne si externe) sunt imprecise si permeabile

-intr se dezvolta intr o maniera nelineara

Obiectivele managementul productiei pe baza fluxurilor trase sunt:

-reducerea duratei ciclului industrial

-situarea ciclului industrial in interiorul perioadei de livrare cerute de client

-diferentierea produselor cat mai tarziu probabil

O clasificare a sistemelor de productie poate fi facuta in functie de urmatoarele criterii:

-relatiile cu clientii

-autonomia de conceptie

-organizarea fluxuilor de productie

-marimea seriilor de faricatie si repetitivitatea

Capacitatea de regim este:

-este acel indicator care exprimă posibilităţile maxime de producţie pentru o perioadă dată, ţinând
seama de factorii concreţi ce vor acţiona în perioada previzionată de gestiune

Munca in echipa ca si componenta a lui Toyotismului se caracterizeaza prin:

-utilizarea muncitorilor temporari, cooperarea în producţie şi apelul la orele suplimentare.

-raţionalizarea muncii în forma tayloriană nu mai este suficientă

-formarea unor echipe mici cărora li se trasează un număr de responsabilităţi pentru a acoperi
ansamblul sarcinilor pe care fiecare trebuie să le facă singur.

-Pe parcursul unei zile în activitatea unui muncitor alternează perioade de activitate intensă cu
perioade mai liniştite.

Procesele analitice de productie se caracterizeaza prin aceea ca:

-dintr-un singur fel de materie primă rezultă mai multe feluri de produse finite (de exemplu, în
industria chimică, rafinarea petrolului)

Dupa destinatia economica a productiei fabricate intreprinderile se pot clasifica in:

-firme care produc bunuri de producţie

-firme care produc bunuri de consum

In categoria productiei cu structura covergenta includem:

-produsele standardizate care încorporează numeroase componente.

Procesele discontinue sau discrete sunt acelea in care:

- sunt acelea în care produsele se obţin printr-o serie de prelucrări succesive efectuate la diferite
locuri de muncă, grupate în ateliere sau secţii de producţie

-existând întreruperi şi aşteptări în realizarea operaţiilor

Toyotismul ar putea fi definit ca o forma de organizare a productiei alcatuita dintr o serie de
microinovatii bazate pe concepte ca:

-lucru in echipa

-juste in time

-Cooperarea

-automatizarea

Fabricatia sau exploatarea refera la:

-se referã la transformarea materiilor prime şi a materialelor în produse, servicii sau lucrări

-obiectul activităţii de bazã al întreprinderii;

Clasificarea sistemelor de productie in functie de autonomia de comanda si conceptie cuprinde:

-producatorul

-subcontractantii

-subcontractantii sezoneri

Industrializarea laptelui este o productie:

-structura divergenta

Obiectivele managementului productiei pe baza fluxurilor trase sunt:

-reducerea duratei ciclului industrial

-diferenţierea produselor cât mai târziu posibil

-situarea ciclului industrial în interiorul perioadei de livrare cerute de client.

Printre mijloacele productiei sunt:

-Personalul care lucreaza in activitatile operationale si cele funct

-capitalul in sens tehnic (capac de productie)

-resurse financiare

-Materiile prime şi alte componente.

Toyotismul ar putea fi definit ca o forma de organizare a productiei alcatuita dintr-o serie de
microinovatii bazate pe conceptii ca:

-cooperarea

-lucrul în echipă

-juste in time

-automatizare

Industria ambalajelor are o productie de:

-Structura paralelă

Din punct de vedere al rolului lor in cadrul proceselor de productie,operatiile se pot grupa in urmat
categ:

-Operaţii pregătitoare care cuprind tot ceea ce se face înainte de a începe o activitate (reglaj,
curăţenie etc.)

-Operaţii (consum de timp) privind locul de muncă: se includ aşteptările pentru primirea materiilor
prime, opririle datorate defecţiunii maşinii etc.)

-Consum de timp pentru eliminarea oboselii: pauzele periodice în timpul lucrului pentru refacere

Procesul de productie se compune uratoarele categorii de fenomene:

-transformarea,

-controlul,

-transportul

-aşteptarea

Diagnosticul fabricatiei are urmat obiective:

-evaluarea rezultatelor întreprinderii, mijloacele materiale şi umane de care aceasta dispune, savoir-
fair-ul);

- stabilirea a ceea ce trebuie făcut pe termen scurt şi mediu pentru dezvoltarea sau, în cel mai rău
caz, pentru menţinerea competitivităţii,
Productia in flux continuu flow shop:

-are un grad ridicat de automatizare

-Tehnologiile utilizate sunt adaptate produselor care se fabrică şi au o flexibilitate redusă

- este organizată pe baza liniilor tehnologice, ceea ce permite tratarea unor cantităţi importante de
produse

Join-venture este un fenomen ce defineste:

-formarea uneori temporară a unei entităţi organizaţionale în scopul obţinerii unui efect sinergic,
partenerii păstrându-şi independenţa juridică

Complexitatea produselor este determinata de:

-nomenclatorul şi gama de producţie

Organizarea privita ca actiune poate fi:

-procesuala

-structurala

-mixta

Misiunea functiunii de roductie consta in urmatoarele deziterate:

-realizarea de produse care sã corespundã cerinţelor pieţei;

- conceperea de procedee şi metode de fabricaţie;

- organizarea mijloacelor materiale şi umane în vederea realizării producţiei;

- fabricarea de produse competitive din punct de vedere al cantităţii, calităţii, costurilor de fabricaţie
şi a termenelor de livrare.

Procesele directe de productie sunt acelea din care rezulta:

-un singur fel de produs finit, obţinut prin prelucrarea unui singur fel de materie

-un singur fel de produs finit obtinut prin prelucrarea unui sortiment redus de materii

-Fluxul tehnologic este compus din mai multe faze ce se execută succesiv

Fabricatia sau exploatarea se refera la:

-transformarea materiilor prime şi a materialelor în produse, servicii sau lucrări

-obiectul activităţii de bazã al întreprinderii;

Relatii verticale externe ale functiunii de produse definesc:

-legăturile funcţiunii de producţie cu celelalte funcţiuni aflate în amonte şi în aval de producţie

Complexitatea mijoacelor de productie este determinata de:

-specializarea utilajelor: maşini care realizează anumite operaţiuni sau ateliere flexibile polivalente;

-performanţă şi calitate: fiabilitate, calificare, savoir-faire;

- cunoaşterea gradului de încărcare a maşinilor şi a posibilităţilor subcontractării de capacitate sau de

specialitate

Intreprinderea care opteaza pentru concentrare:

-a va încerca să-şi mărească partea de piaţă în scopul de a deveni lider

-îşi va concentra resursele asupra unui singur produs

-isi va concentra resursele asupra unei singure piete si asupra unei singure tehnologii

Strategia concentrarii prezinta avantaje legate de :

-e posibilitatea de alocare eficientă a resurselor

-diminuarea cantitativă a riscurilor

-diversitatea redusă a activităţilor determină o puternică claritate a obiectivelor

Producția de serie mare cu lansare repetitivă include:

-electrocasnice.

Ținând seama de natura activităților ce fac obiectul funcțiunii de producție, în cadrul ei se

cuprind următoarele.
-fabricația sau exploatarea;
-controlul tehnic de calitate al materiilor prime, semifabricatelor și subansamblelor pe întreg
fluxul tehnologic
-gestiunea producției.

Punctul de plecare în planificarea producției de masă îl reprezintă:

-carnetul de comenzi.

Sectorul secundar cuprinde:

-întreprinderile prelucrătoare sau de transformare a bunurilor, ce fac parte din ramurile
industriale de transformare și din ramura construcțiilor.

Avantajele cooperării ca și formă a Toyotismului:

-furnizorii au responsabilitate legată de inovație, de a produce la costuri reduse și la calitate
ridicată. Acest lucru va permite obținerea unei productivități ridicate și un preț redus al
componentelor;
-constructorul se poate concentra asupra meseriei sale şi nu va suporta investiţiile ridicate în
utilajele necesare fabricării componentelor;
-subcontractanții amortizează fluctuațiile legate de variația cererii pe piață.

Factorul de timp are, în principal, în vedere:

-reducerea ciclului de inovare, de concepție și comercializare pentru noile produse.

Lisajul producției este posibil prin:

-netezirea vârfurilor planului director de producție;
-fabricarea alternativă a diferitelor produse;
-fabricarea unor loturi de dimensiuni reduse.

Producția în flux discontinuu (job shop):

-se utilizează în cazul realizării unei cantități mici de produse variate;
-prelucrările specifice sunt realizate în ateliere care regrupează utilaje în funcție de operațiile
pe care acesta le realizează;

Printre factorii care determină mărimea capacității de producție regăsim:

-mărime suprafețelor de producție existente;
-numărul de muncitori direct productivi;
-fondul de timp maxim disponibil de funcționare a utilajelor;
-sortimentul producției care se fabrică.

Concentrarea se impune:
-în cazul în care firma nu poate și/sau nu vrea să atace totalitate unei industrii;
-când dimensiunea și resursele sale sunt insuficiente;
-când nu se dorește o creștere prea rapidă, respectiv depășirea unei anumite dimensiuni.

Printre diferențele între Fordism și Toyotism regăsim:

-uzinele japoneze au un număr minim de salariați, în timp ce constructorii americani și
europeni au suficienți salariați pentru a produce;
-constructorii occidentali reduc personalul în cazul scăderii producției, în timp ce firmele
japoneze cresc numărul de ore în cazul în care producția crește;
-în firmele nipone o scădere a cererii este suportată pe ansamblul filierei de producției, dar
costurile cele mai mari sunt suportate de micile firme de la baza piramidei.

Industria automobilelor are o producție:

-prin puncte de regrupare;

Dinamica specializării are la bază următoarele direcții de acțiune:

-abandonarea unor segmente de piață puțin interesante și concentrarea asupra unor segmente
deja abordate sau nu, considerate ca fiind interesante și coerente între ele;
-și/sau a face același lucru în ceea ce privește gama produselor și serviciilor corespondente.

Funcțiunile întreprinderii sunt:

-activități de execuție (tehnologice, de transformare fizică a materialelor și de gestiune).

Intreprinderea industrială se organizează pe baza următoarelor principii:

-principiul unității tehnico-productive;
-principiul unității organizatorice și administrative;
-principiul unității economice.