Curs Sisteme Si Tehnologii de Fabricac89bie

C A P IT OL U L 1.
OP T IM IZA R E A SIS TE M EL OR DE F A B R I C A I ED IN M E D IU L IN D U S TR IA L
C O MP E T E N T A
Alegerea sistemului si a tehnologiei de fabricatie 1.1. Mediul industrial 1.2. Metode de integrare sistemica a ntreprinderii 1.3. Criterii de evaluare a utilizarii sistemelor de fabricatie
O B I EC T I VE Dupa parcurgerea acestui capitol. 1. sa descrieti mediul industrial; 2. sa explicati modul de utilizare a sistemelor de fabricatie; 3. sa evaluati utilizarea unui sistem de fabricatie adecvat, dupa criterii precizate.
CURS SISTEME I TEHNOLOGII DE FABRICA IE SCANAT DE UNGUREANU MARIN
1.1. MEDIUL IND USTR IA L

1.1.1. ntreprinderea industriala. Definitie si clasificare
Industria este o ramura a productiei materiale si a economiei nationale care totalitatea ntreprinderilor (uzine, centrale, fabrici, mine etc.) ocupate cu productia uneltelor de cuprinde munca, cu extractia materiilor prime, a materialelor si a combustibililor si cu prelucrarea Industria reprezinta sectorul principal de productie al multor tari. Este grupata pe doua ulterioara a produselor obtinute. ramuri: - industria grea - care are ca scop principal obtinerea mijloacelor de productie; - industria usoara - n care se produc bunuri de larg consum. ntreprinderea este o unitate economica care dispune de personalitate compusa dintr-un juridica, fiindgrup organizat de persoane care desfasoara procese de munca utiliznd mijloace materiale (masini-unelte, echipamente, materii prime etc), n vederea ntreprinderea, ca veriga de baza a economiei unei tari, constituie realizarii de fundamentala a economiei. atom econom ic" este indivizibil, cele treimare. functii economice componenta produse si servicii destinateAcest vnzarii pe piata si obtinerii unui profit ct mai fundamentale (productia, vnzarea si gestiunea) ale sale regasindu-se la toate nivelurile: O uniune de ntreprinderi constituita sub o singura conducere si gestiune financiara se mondial, national, regional si de ramura. numeste firma comerciala. ntreprinderea poate fi definita ca un sistem cibernetic (Fig. 1.1), deoarece ea reprezinta un sistem nchis, avnd proprietatea de autoreglare, n care intrarile (X) sunt transformate n iesiri (Y). Sistemul are cel putin o bucla de reglaj (numita feed-back sau conexiune inversa), prin intermediul careia se aplica un semnal de la iesirea sistemului la intrarea acestuia.
Fig. 1.1. ntreprinderea ca sistem cibernetic
Informatiile obtinute la iesirea sistemului sunt utilizate pentru corectarea intrarii, proces care se realizeaza prin intermediul marimii de reglare ( X). X - elemente de intrare, constituite din: materiale, energie, resurse umane, informatii, decizii; Y - elemente de iesire: bunuri materiale, servicii, energie, informatii, decizii; X - marimea de reglare; p - perturbatii. Sistemul ntreprindere este alcatuit din cele doua subsisteme - subsistemul conducator si subsistemul condus - ntre care exista diverse tipuri de interactiuni. La rndul lui, fiecare dintre aceste subsisteme este alcatuit din mai multe componente.
CURS SISTEME I TEHNOLOGII DE FABRICA IE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 2
Subsistemul condus, numit si subsistem efector sau subsistem reglat, este cel n care au loc procesele de transformare a elementelor de intrare n produse finite. Subsistemul condus se compune din: post, loc de munca, atelier, sectie, compartimente de planificare, lansare, Subsistemul conducator, numit si subsistem reglator, are rolul de a asigura reglarea urmarirea productiei, aprovizionare etc. functionarea optima a subsistemului reglat, prin ndeplinirea functiilor conducerii: si prognoza, Perturbatiile sunt schimbari ale starii sistemului generate fie de mediul organizare, coordonare, comanda si control. ntreprinderii, din beneficiari, furnizori, piete, banci, precum si de natura ambiant constituit al nconjuratoare, fie de interactiunile dintre elementele aflate n interiorul ntreprinderii. Perturbatiile pot conduce la modificarea anumitor indicatori, cum ar fi nivelul de stocuri, volumul de afaceri, numarul personalului angajat. Tabelul 1.1 - Clasificarea ntreprinderilor industriale Clasificarea ntreprinderilor industriale se Tipuri poate face dupa mai multe criterii, Criteriul de clasificare de ntreprinderi conform forma de proprietate a capitalului social - din sectorul privat (societati pe actiuni, societati cu raspundere limitata); tabelului 1.1.
- marimea - caracterul ramurii - din sectorul public (regii autonome, companii nationale). - mici si mijlocii; - mari. - dupa materiile prime folosite - din grupa industriei extractive; - din grupa ramurii industriei prelucratoare. - dupa tipul produsului fabricat si - producatoare de mijloace de productie; destinatia economica - producatoare de bunuri de consum. - n raport cu caracteristicile procesului - n care predomina procesele de productie de productie mecanice; - n care predomina procesele chimice. - dupa gradul de continuitate a pro- cu procese continue; ceselor - cu procese discontinue. - n raport cu gradul de specializare - ntreprinderi specializate; - ntreprinderi universale; - ntreprinderi mixte. - n raport cu volumul fabricatiei - cu productie n masa; - cu productie n serie; - cu productie individuala. - dupa modul de organizare a procesului - cu productie organizata n flux; de productie - cu productie organizata dupa modelele productiei individuale.
1.1.2. Tipuri de produse

Mediul industrial se caracterizeaza printr-un ansamblu de activitati economice implica fabricarea si productia, avnd ca rezultat anumite tipuri de produse. n urma desfasurarii care proceselor tehnologice rezulta bunuri materiale denumite produse. Produsul este rezultatul material al unei activitati umane, destinat satisfacerii unei nevoi si reprezinta o suma de componente materiale si imateriale cu caracteristici interdependente ce alcatuiesc un tot unitar.
Din punctul de vedere al fabricarii, produsele pot fi considerate, n general, transformarii materiilor prime n piese, prin aplicarea unor tehnologii. Deci un produs este un rezultatul ansamblu industrial destinat utilizarii. Necesitatea segmentarii pietelor pe care actioneaza diferitele firme, n vederea mbunatatirii programelor lor de marketing, a impus realizarea unei clasificari omogene a O clasificare ce tranzactiilor raspunde din unei asemenea cerinte este aceea care divide produselor ce fac obiectul cadrul pietei respective. bunurilor si serviciilor n doua grupe: produse destinate consumului final si produse destinate multimea consumului industrial, numite, pe scurt, produse industriale. Produsele industriale sunt folosite, n primul rnd, pentru producerea altor produse pentrusau asigurarea unei serii de servicii n domeniul industrial. Diferentierea acestora de produsele destinate consumului final provine din destinatia finala a acestor produse. De exemplu, computerul personal poate fi considerat un produs destinat consumului final daca este cumparat de un student sau de o alta persoana pentru uzul personal. Daca Cea mai cunoscuta clasificare a produselor industriale este realizata pe baza produsul este cuprinse n tabelul 1.2. criteriilor cumparat de o 1.2 agentie de voiaj cu scopul utilizarii n desfasurarea afacerii, atunci el poate fi Tabelul - Clasificarea produselor industriale cuprins n grupa de consumproduselor industrial. Exemple Tipuri de produselor produse Caracteristicile
- piese turnate, substanta Produse brute - nu pot fi utilizate ca atare, ntruct mai necesita operatii activa de din detergenti conditionare, purificare sau finisare Produse semifabricate - pot fi utilizate n continuare la o - tagle rotunde pentru alta etapa a procesului tehnologic sau intermediare fabricarea tevilor prin sau reprezinta materia prima laminare, fibre sintetice pentru un alt proces de fabricatie obtinute n industria petrochimica Produse finite (Fig. 1.2.) - sunt obtinute n ultima etapa - piese, a subansambluri, procesului tehnologic (finisate,ansambluri, masini, aparate, corespunzatoare din punctul de instrumente, scule, vedere al normelor de utilizare) medicamente, detergenti, tesaturi, aparatura electrocasnica, carburanti Produse principale - constituie obiectivul principal al - cocs, zahar, mobilier, procesului tehnologic piese Produse secundare - rezulta din fabricatie n mod - gudroane, ape amoniacale, inevitabil, fara sa constituie un gaze de cocserie, melasa, obiectiv special rumegus, span Produse complexe de tip- caracterizate prin varietatea - automobile bun de echipament" produselor si prin diversitatea modurilor de obtinere Produse standard de tip - au complexitate mai mica - si electrocasnice, mare public" sau bun putine variante ncaltaminte de larg consum" Produse complexe - au complexitate mare si sunt - imobile, avioane, vapoare cu valoare adaugata fabricate ca unicat sau n serie foarte mica mare 1 Produse elementar e - sunt simple, constituite din- cuie, lacate, organe de (Fig. 1.3.) componente putine masini CURS SISTEME I TEHNOLOGII DE FABRICA IE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 4
Fig. 1.2 - Produse finite
Fig. 1.3 - Produse elementare
Pentru produsele finite, exista si alte criterii de clasificare, precum propusa de David Blacklock si realizata n functie de numarul componentelor clasificarea VAT, utilizate ca de tip V, care se obtin dintr-un numar restrns de materii prime si se fabrica materie Produse prima sau ca subansambluri, dupa cum urmeaza: ntr-o gama mare de produse finite. Au o structura divergenta". Exemple: produsele din industria chimica, siderurgica etc. Produse de tip A, care se obtin prin asamblarea n mod clasic a unui numar mare de componente, ntr-o gama mica de produse. Structura produsului este convergenta", nomenclatorul este important si se constata adesea existenta a numeroase componente pe stoc. Exemple: masini-unelte clasice. Produse de tip T, care se obtin printr-o tehnologie de asamblare moderna, adaptata la o piata competitiva si fluctuanta. Structura produselor este liniara". Prin asamblarea unor Exemple: computere, DVD-playere. componente comune, se obtin numeroase produse finite. Produse de tip X, care provin dintr-o combinatie a produselor de tip A si de tip V; se obtine un numar limitat de produse semifinite de tip A, care, prin multiple combinatii, duc la obtinerea produselor finite de tip V, adaptate nevoilor specifice ale clientilor. Acest tip de Exemple: masini-unelte cu comanda centre de prelucrare. fabricatie este caracteristic produselor care numerica, au variante numeroase. n functie de proprietatile produselor finite fabricate, acestea se clasifica n omogene si produse eterogene. produse Produsele omogene se caracterizeaza prin faptul ca au proprietati identice partilen lor. Dupa starea de agregare, produsele omogene pot fi fluide sau solide. toate Produsele omogene solide difera ntre ele att sub raportul continutului, ct si sub raportul dimensiunii de livrare. CURS SISTEME I TEHNOLOGII DE FABRICA IE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 5
raport cu partile lor componente; acest fapt determina aparitia unor probleme mai complexe n timpul utilizarii, care necesita rezolvare. Dupa modul de utilizare, 1.1.3. Moduri si tipuri de productie produsele eterogene pot fi: de Productia este activitatea sociala n care oamenii exploateaza si modifica elemente din uz curent si mijloacelor de uz exceptional. natura cu ajutorul de productie, n vederea realizarii de bunuri materiale destinate
necesitatilor de consum. Modul de productie al unui produs se caracterizeaza, n principal, prin combinatia cantitatea de produse de fabricat lansata la un moment dat si fluxul procesului de productie. dintre ntr-un proces de fabricatie putem diferentia urmatoarele moduri de productie: productie continua (flow-shop), numita si productie liniara, se continua Productia si productie discontinua. faptul caracterizeaza ca produsele sufera aceeasi secventa de operatie, avnd eventual timpi operativi diferiti. prin Productia continua se refera la produsele al caror proces de transformare a materiilor prime nu trebuie sa se ntrerupa ntre doua posturi de lucru consecutive, adica nu apar stocari Procedeele folosite la acest mod de productie impun investitii importante si intermediare ntre posturi. automatizare considerabila. Posturile de ncarcare sunt dispuse n linie, ceea ce necesita o buna o echilibrare, o viteza regulata de transformare si de transfer, un sistem de aprovizionare eficient. La acest mod de productie se recurge atunci cnd volumul productiei este important si cnd exista o buna stabilitate a cererii. Productia continua este specifica industriei siderurgice, petrochimice etc. Productia discontinua(job-shop), numita si productie neliniara sau discreta, specifica estesituatiilor n care realizarea produsului antreneaza o utilizare a posturilor de ncarcare ntr-o ordine variabila, n functie de procesul sau tehnologic. Un produs este realizat n ateliere formate din unitati de transformare distincte. Procesul de fabricatie poate fi fractionat, pentru a permite reluarea produselor semifabricate. Productia discontinua este specifica industriei mecanice. Tipul de productie reprezinta modalitatea de organizare a productiei ntreprindere dintr-osau dintr-o subdiviziune organizatorica a acesteia (sectie, atelier, loc de munca). Factorii determinanti ai tipului de productie sunt precizati n figura 1.4.
Produsele eterogene au un caracter mult mai complex, proprietatile lor fiind diferite n
Fig. 1.4 - Factorii care definesc tipul de productie
n ntreprinderile de productie exista trei tipuri de productie diferentiate prin cantitatea produselor fabricate si prin repetitivitatea productiei. Acestea sunt: productia n masa, productia n serie si productia individuala.
n cadrul unitatilor industriale, exista ntreprinderi n care nu poate fi ntlnit ntr-o forma pura unul dintre cele trei tipuri de productie. n aceste cazuri, ntreprinderile vor fi ncadrate ntr-o anumita categorie n raport cu tipul de productie predominant, urmnd ca organizarea Productia se n caracterizeaza prin fabricarea unui numar redus de produse, n productiei de bazan samasa se faca functie de conditiile concrete existente. mod nentrerupt, n cantitati mari sau foarte mari. Acest tip de productie ocupa o pondere Tipului de ntreprinderilor productie n masa i este caracteristica o specializare nalta, att la nsemnata n cadrul industriale. ntreprinderii, nivelul ct si la cel al sectiilor de productie, pna la nivelul locului de munca. Ca urmare a fabricarii nentrerupte a aceluiasi tip de produs, miscarea produselor sau a pieselor de la un loc de munca la altul se face bucata cu bucata sau n flux continuu. Existenta acestei caracteristici determina, pe plan organizatoric, dotarea locurilor de munca cu utilaje specializate, amplasate n concordanta cu fluxul tehnologic si folosirea unor mijloace de transport cu mers continuu (benzi rulante, conveioare pe sine, planuri nclinate). Totodata, este n cadrul ntreprinderilor moderne, tipul de productie n masa creeaza conditii necesara folosirea deproductiei, scule si constituindu-se dispozitive specializate a unei de munca cu pentruoptime automatizarea pe aceastasi baza liniiforte de productie, sectii calificare sau corespunzatoare. Productia n serie caracterizeaza ntreprinderile care fabrica nomenclaturi mai reduse uzine complet automatizate. sau o gama mai larga de produse n mod periodic, n loturi sau serii mijlocii si mici. n raport cu acestea, se deosebesc productia de serie mare, de serie mijlocie sau de serie mica. Lotul de productie este cantitatea de produse sau semifabricate identice fabricatie simultan sau progresiv, prelucrate continuu la acelasi loc de munca, dupa care trec la puse n alt loc de munca, pe fluxul tehnologic. La ntreprinderile caracterizate prin productie de serie, gradul de specializare ntreprinderii, al sectiilor si al locurilor de munca are un caracter mai redus dect la productia n al masa, nivelul fiind dependent de marimea seriilor de fabricatie. n cadrul acestor ntreprinderi, deplasarea produselor sau a pieselor de la un loc de munca la altul se face pe loturi, folosindu-se n acest scop mijloace de transport cu functionare Sub aspect organizatoric, n productia de seriei serie se dotarea locurilor de munca cu continua sau discontinua, n raport cu marimea deimpune fabricatie. utilaje mai putin specializate, n. general universale, si folosirea unei forte de munca cu calificare corespunzatoare, capabila sa execute operatiile tehnologice necesare. Amplasarea Productia individuala caracterizeaza fabricarea unordevarietati foarte largi de locurilor de munca se se realizeaza pe prin grupe omogene utilaje, masini etc, produse, n cantitati reduse, uneori unicate, avnd un caracter instabil n timp. La ntreprinderile conform fluxului care au acest tip de de productie, fabricarea diferitelor piese sau produse se poate tehnologic, n functie marimea seriilor de fabricat. repeta la intervale de timp nedeterminate, fiind posibil ca fabricarea anumitor produse sa nu Organizarea sectiilor de baza se face dupa principiul tehnologic, ceea ce presupune ca n se mai cadrul sectiilor de baza se executa faze de proces tehnologic, iar amplasarea utilajelor se face repete niciodata. dupa metoda grupelor omogene de masini. Specializarea masinilor si a utilajelor este foarte redusa (utilaje universale), avnd capacitatea de a se adapta usor, printr-un numar foarte mic de reglaje, la schimbarea nomenclatorului de fabricatie.
Trecerea produselor de ia un loc de munca la altul se face bucata cu bucata sau n loturi mici de fabricatie, cu ajutorul unor mijloace de transport cu deplasare discontinua, de tipul Pentru fabricarea produselor se foloseste o tehnologie valabila pentru ntreaga gama de carucioarelor manuale, electrocarelor sau motostivuitoarelor. produse executate, urmnd ca detaliile tehnologice ale fiecarui produs sa fie definitivate n cadrul fiecarui loc de munca de catre muncitorul cu un nivel ridicat de Stabilirea tipului de productie tine cont de marimea coeficientului tipului de productie k, calificare, calculat dupa relatia: corespunzatoare varietatii mari de produse realizate. unde: ti j - timpul necesar pentru fabricarea unei unitati de produs i" la operatia j"; Ri - ritmul productiei pentru produsul i", stabilit ca raport dintre fondul disponibil anual si volumul productiei din produsul respectiv: de timp
Qi - volumul de productie pentru produsele i"; Fdj - fondul de timp anual programat la
un loc de munca pentru operatia j". Pentru ncadrarea ntr-un anumit tip de productie, n functie de marimea coeficientului k, sunt stabilite experimental valori ale acestuia (Tabelul 1.3). n tabelul 1.3 sunt prezentate principalele caracteristici ale tipurilor de prezentate. productie
Tabelul 1.3 - Caracteristicile tipurilor de productie Volumul produc ieiCaracteristica Forma de Nomenclatura Folosirea Tipul din fiecare tip de de locurilor deplasare a Fondului de de p r o d u c i Fabrica e produs ie de munca obiectelor munciiTimp disponibil 0 n masa - restrnsa uneori - foarte mare - specializate - individual, Timpul programat la un singur tip de tehnologic bucata cu se foloseste k = 1 produs bucata la maximum - mare, nsa scade, - specializate - individual (la Nu se acopera 0 n serie: - relativ mare, creste de la seria prin trecerea de tehnologic (la serie mare) si fondul de timp - mare mare catre seria la seria mare spre serie mare) si pe loturi (la programat 1<k<6 mica - mijlocie seria mijlocie si universale (la seria mijlocie mica serie mijlocie si si mica) 6 < k <10 - mica mica) 10 < k <20 0 individuala - foarte mare - mic, n general un - universale - individual Fondul de timp k > 20 singur exemplar disponibil este foarte mic
Exista si alte criterii de clasificare a tipurilor de productie, dupa cum urmeaza: a. dupa raporturile cu piata productiei: - productie pe stoc, caracteristica proceselor de productie n care productia declansata este prin anticiparea unei cereri potentiale fata de un produs cunoscut; - productie la cerere, caracteristica proceselor de productie n care productia declansata este n urma unor cereri ferme ale clientilor; b. dupa modul de organizare a productiei: - productie de tip continuu (flux); - productie de tip discontinuu; - productie de tip individual (proiect).
1.1.4. Tipuri de fabricatie

Fabricatia reprezinta cadrul material si organizatoric concret n care se cunostintele aplica tehnologice, n vederea realizarii unor produse si consta n ansamblul metodelor, procedeelor, activitatilor, regulilor, conditiilor tehnice si organizatorice utilizate si aplicate prin intermediul resurselor tehnice, materiale si umane existente ntr-o unitate de productie si ntr-o perioada de fabricatie reala, n procesul de executie a diferitelor produse. Tipul de fabricatie a unui produs permite definirea relatiilor caracteriznd, totodata, tipul de disponibilitate si de specificatii ale produselor fabricate. ntreprindere/client, Se disting trei tipuri de fabricatii: la comanda, pentru stocare, mixta. Fabricatia la comanda (Fig. 1.5) priveste produsele costisitoare, speciale prototipurile. Produsul nu este disponibil n momentul comenzii si necesita un sau termen de realizare. Nici pretul nu este fixat, fiind negociat n acelasi timp cu termenul, la Exemple: imobile, constructii navale etc. ncheierea comenzii.
Fabricatia pentru stocare (Fig. 1.6) priveste produsele putin costisitoare sau general, n cantitate mare. Produsul este disponibil imediat vnzarii, la un pret fixat de fabricate uz prin catalog. Productia este adesea de masa sau pe loturi economice. Exemple: electrocasnice, aparatura audio-video, semifabricate laminate, roti suruburi etc. dintate,
Fig. 1.5 - Fabricatia la comanda
Fabricatia mixta deriva din fabricatia la comanda, scopul urmarit fiind termenelor de realizare. Produsele sunt concepute astfel nct personalizarea acestora reducerea sa fie realizata n momentul comenzii, prin asamblarea unor subansambluri modulate CURS SISTEME I TEHNOLOGII DE FABRICA IE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 9 fabricate
Fig. 1.6 - Fabricatia pentru stocare
anterior si stocate. Toate ntreprinderile care doresc sa-si amelioreze performantele fata de clientii lor tind sa aleaga, din ce n ce mai mult, acest tip de fabricatie.
Exemple: utilaje de gradinarit, de agrement etc.
10
Nume COLEGIUL TEHNIC METALURGIC

SLATINA - OLT
i Prenume ElevClasa Data
EVA LU AR E Descrieti mediul industrial, raspunznd cerintelor urmatoare: 1. Ce este industria? 2. Ce reprezinta ntreprinderea? 3. Ce sunt produsele industriale? 4. Precizati tipurile de produse n functie de stadiul de prelucrare. 5. Carui mod de productie i apartin produsele industriei mecanice? 6. Enumerati factorii care contribuie la stabilirea tipului de productie. 7. Caracterizati productia n masa. 8. productiei. Clasificati tipurile de productie dupa modul de organizare a 9. Ce este fabricatia? 10. Ce tip de produse este specific fabricatiei la comanda? exemple de astfel de produse Dati
11

SLATINA - OLT
AC TIVITA TI P RA CTICE Lucrati individual! n coloana A sunt indicate tipuri de produse, iar n date coloana exemple de produse. Stabiliti asocierile corecte dintre B sunt fiecare cifra - Tipuri decorespunzatoare produse B - Exemple din coloana B. din coloana A A si litera 1. produse finite a. piese turnate
2. produse elementareb. cocs, zahar, mobilier 3. produse secundare c. automobile 4. produse brute d. masini, aparate, instrumente 5. produse principale e. gaze de cocserie, melasa, rumegus, span f. lacate, organe de masini
Lucrati n perechi! Descrieti mediul industrial din punct de vedere al tipurilor productie, de ndeplinind sarcinile urmatoare: I. Transcrieti pe caiete tabelul si completati-l cu elementele care lipsesc.
Tipul Nomenclatura de fabricatie n masa restrnsa n serie mare foarte mare Volumul productiei din Forma de deplasare aCaracteristica locurilor de munca fiecare tip de produs obiectelor muncii bucata cu bucata mare individual universale
II. Stabiliti tipul de productie pentru executia unui volum productie de 3D00 produse, cunoscnd ca fondul anual de timp de este de 2D0D de ore, iar timpul necesar pentru fabricarea unei unitati de produs, la o operatie, este de 30 de minute.
12

SLATINA - OLT
Lucrati n echipa! Formati grupe de 3-4 elevi si realizati portofoliul cu tema Alegerea sistemului si a tehnologiei de fabricatie". Acest document va sistematiza cunostintele dobndite pe capitolului parcursulMediul industrial si va avea componente realizate, individual Lista de continutului acestuia (sumarul, care include titlul sau n echipa, membrii grupei. Portofoliul trebuie sa cuprinda: lucrari/fise etc. si numarul paginii la care se gaseste); fiecarei Argumentatia, care explica ce lucrari sunt incluse n portofoliu; Lucrarile elaborate: rezumate sau selectii din notitele luate n clasa; eseuri; articole, referate, comunicari; fise individuale de studiu; temele de zi; probleme rezolvate; teste; reflectiile membrilor echipei asupra temei tratate; autoevaluari ntocmite de membrii grupului; poze, desene, scheme; dictionar cu termeni de specialitate De comun acord cu cadrul utilizati. didactic, stabiliti componentele portofoliului, modul si termenele de prezentare si de evaluare ale acestora. Stabiliti si distribuiti sarcinile fiecarui membru al echipei.
13

SLATINA - OLT
Fi a de lucru Criterii de clasificare a produselor

Copiaza pe o coala format A4 schema de mai jos, apoi completeaza spatiile marcate cu urmatoarele informatii: I) criterii de clasificare; II) tipuri de produse; III) caracteristicile produselor; IV) exemple. Aceasta fisa de lucru va completa continutul portofoliului!
14

SLATINA - OLT
Fi a de lucru Tipuri de productie 1.1. Copiaza pe o coala casutele cu cerintele specificate. Completeaza
Tipul de produs Criteriul de clasificare produse finite produse standard de tip mare public" sau bun de larg consum" produse elementare produse complexe cu valoare adaugata mare
format
A4
tabelul
urmator.
Exemple Tipul de productie
Tipul de fabricatie
1.2. a. Defineste produsul. b. Defineste tipul de productie. c. Defineste tipul de fabricatie. 1.3. Identifica produsele din imaginile de mai spatiile indicate cu tipul de productie caracteristic fiecaruia. completeaza
jos
si
Produs ..................................... Tip de productie.......................

Produs .....................................
Tip de productie.......................
Produs ..................................... Tip de productie.......................

Schimba fisa de lucru cu colegul/colega de banca si realizeaza evaluarea acesteia. Purtati discutii pe marginea cerintelor care nu au fost corect realizate.
15
Nota. Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu. Timpul efectiv de lucru Subiectul este de 2 ore. I (30 de puncte) 1.1. Pentru fiecare dintre cerintele de mai jos (1-5), scrieti litera raspunsului corect: corespunzatoare 1. n functie de marime, ntreprinderile industriale pot fi: a. cu procese continue, cu procese discontinue; b. mici si mijlocii, mari; c. specializate, 2. Dupa obtinut n urma desfasurarii proceselor deproductive, universale, mixte;rezultatul d. producatoare de mijloace de productie, producatoare bunuri de industriale se pot grupa astfel: a. produse omogene, produse eterogene; b. produse principale, produsele consum; produse secundare; c. produse brute, produse semifabricate, produse finite; d. de uz curent, de uz exceptional. 3. n practica, se disting urmatoarele tipuri de productie: a. productie la comanda, n serie si masa; b. productie n flux, n serie si masa; c. productie la nivel de sectie si la nivel de ntreprindere; d. productie n masa, n serie si 4. Modurile de productie sunt: individuala. a. de tip continuu, de tip discontinuu, de tip individual; b. tipul pe stoc, tipul la cerere; c. productia continua, productia discontinua; d. n flux, n serie si masa. 5. Tipurile de fabricatie pot fi: a. fabricatia la comanda, pe stoc si mixta; b. fabricatia n serie si la comanda; c. fabricatia directa si la comanda; 1.2. n coloana A sunt indicate tipuri de ntreprinderi, iar n coloana d. fabricatia contractuala si necontractuala. clasificare a acestora. Scrieti asocierile corecte dintre fiecare cifra din coloana A B criterii de si litera A - Tipuri de ntreprinderi corespunzatoare din coloana B. B - Criterii de clasificare a. formele judiciare 1. mici si mijlocii 2. universale b. gradul de marime
3. cu procese continue c. materiile prime folosite 4. din grupa industriei extractive d. gradul de continuitate a f. modul de organizare a procesului de productie proceselor 1.3. Transcrieti litera corespunzatoare fiecarui enunt (a, b, c) si notati n dreptul ei 5. din sectorul privat e. gradul de specializare A, daca apreciati ca raspunsul este adevarat, sau litera F, daca apreciati ca raspunsul este fals, litera
apoi transformati-le pe cele false n enunturi adevarate. a. ntreprinderea este o unitate economica care nu dispune de personalitate juridica. b. Produsele de tip V se obtin dintr-un numar restrns de materii prime si se fabrica ntr-o gama c. Modul de finite. productie al unui produs se caracterizeaza prin combinatia mare de produse produse fabricat lansata dintre de cantitatea de deodata si fluxul procesului de productie. Subiectul II_(30 de puncte) II.1. Definiti tipul de productie. II.2 Scrieti informatia corecta care completeaza spatiile libere: a. Mediul industrial se caracterizeaza printr-un ansamblu de................care implica fabricarea si productia, rezultnd anumite tipuri b. de Productia produse. n..............se caracterizeaza prin fabricarea unui numar redus de produse.
c. Fabricatia................priveste produsele costisitoare, speciale sau prototipurile. II.3. a. Enumerati factorii ce caracterizeaza tipul de productie. b. Explicati modul de stabilire a tipului de productie. Subiectul III_130 de puncte) Realizati un eseu cu tema ntreprinderea industriala - forma specifica de organizare pentru a. Definirea ntreprinderii. procesul de productie", dupa urmatoarea structura: b. Definirea productiei, a modului si a tipului de productie. c. Precizarea a cinci produse finite specifice industriei constructiilor de masini.
d. Analiza rolului pe care l are tipul de fabricatie ntr-o ntreprindere.
17
1.2. M ETOD E DE INTEGRA RE SISTEMICA A N TR EP RIND ER II

1.2.1. Notiuni de integrare a ntreprinderii industriale
Informatica si-a gasit locul la nivelul functiilor administrative ale ntreprinderii contabilitate, gestiune - si, apoi, a permis automatizarea controlului si a proceselor de productie continue, n acelasi timp, tehnicile din domenii precum: mecanica, electrotehnica, electronica etc. au evoluat, facnd posibila realizarea de noi componente performante si adaptate tratarii numerice a semnalelor. Adaugarea tehnicilor specifice informaticii la ansamblul celor mentionate permite accesul la automatizarea flexibila a proceselor de fabricatie discontinue, cum sunt cele de prelucrare. Metodele si mijloacele de productie ale industriei din domeniul mecanica sunt bulversate de aparitia calculatoarelor, a robotilor, sistemelor Integrarea ntreprinderii reprezinta modul n care se a realizeaza flexibile detuturor elementelor constituente. functionarii coordonarea fabricatie, care, sistemica dupa masinile-unelte cu comanda numerica (MUCN), ncep sa ocupe Integrarea a ntreprinderii presupune adoptarea unei strategii si un a loc tehnologii unei care sa o transforme ntr-o unitate practica, capabila sa depaseasca important n ntreprinderi. schimbarile Caile economice de realizare a din integrarii unei ntreprinderi industriale cu ajutorul tehnologice, si pe cele mediul social. informaticii sunt prezentate n figura 1.7. tehnicilor
Fig. 1.7 - Evolutia integrarii ntreprinderii
Integrarea sistemelor (Fig. 1.8) se realizeaza prin interconectarea aparaturii automatizare si de calcul cu celulele de fabricatie, n scopul obtinerii schimbului de informatii de dintre subsistemele de automatizare. Integrarea aplicatiilor se refera la realizarea interoperabilitatii ntre aplicatii, oameni si instalatii tehnologice. Integrarea proceselor lucrative vizeaza functiile de management, control si monitorizare. Integrarea ntreprinderilor nglobeaza aspectele anterioare, cu accent pe proceselor. integrarea
18
Fig. 1.8-Sistem integrat
Dupa modul n care se realizeaza integrarea sistemica (sisteme, aplicatii, ntreprinderea poate fi: extinsa/virtuala, agila, fractala sau holonica. procese), ntreprinderea extinsa/virtuala poate fi descrisa ca un model de afaceri construit pe o alianta strategica temporara n jurul unei oportunitati a pietei. ntr-o piata data (automobile, electrocasnice, audio-video etc.) se gasesc, n generai, mai multe ntreprinderi care executa produse concurente asemanatoare. Fiecare ntreprindere poseda imaginea si particularitatile sale, precum si clientela sa, care constituie sfera de ntr-o oarecare masura, ntreprinderea se reprogrameaza, si autoregleaza influenta, dupa variatiile mediului. Daca perimetrul unei piete date se micsoreaza semnificativ, oricare ar organizarea, propria piata. fi cauza, se ajunge la un punct n care sferele de influenta ale societatii care opereaza pe piata se ciocnesc si se ntrepatrund. n aceasta situatie, trebuie sa opteze pentru o politica de asociere supla, conducnd la notiunea de programe inter-ntreprinderi si de ntreprindere extinsa/ virtuala Wrtual/ExtendedEnterprise).Lundu-si responsabilitati fata de piata sa, ntreprinderea evalueaza modurile sale de conceptie, productie, distributie. n aceasta faza de etalonare concurentiala (de examinare a rezultatelor), decideca asupra domeniile n care ntreprinderea virtuala poate fi ea definita o orientarii retea de catre organizatii, dispersate exceleaza. Astfel, fiecaretehnologiilor dintre societatile grupurilor de interes Acestea economic formate dar reunite prin intermediul informationale si de comunicatie. reprezinta geografic, si motorul ntreprinderii virtuale si au misiunea de a procesa si distribui informatiile n timp real revizuieste activitatile domeniilor de competenta cel mai bine afirmate. si coordonarea n ntregul sistem, asupra pentru a permite luarea rapida a deciziilor actiunilor, ntreprinderile virtuale permit realizarea de: aplicatii de prelucrare, distributie a datelor, sisteme Structura ntreprinderii virtuale este o structura dinamica, n care organizatiile pot parasi interoperabile ntre toti partenerii, conexiuni interne si externe ntre indivizi. sau se pot atasa aliantei n orice moment. n structura unei ntreprinderi virtuale nu exista o schema organizatorica, adica nu exista ierarhii, deoarece partenerii sunt egali (structura egalitara). n ceea ce priveste durata de viata, ntreprinderea virtuala este o alianta temporara. ntreprinderea agila se caracterizeaza prin capacitatea de a se reconfigura rapid, ca raspuns la schimbari bruste si neprevazute n compozitia productiei cerute si la evolutia mediului. Agilitatea se refera att la procesele fizice, ct si la cele legate de Agilitatea se poate realiza prin integrarea tehnologiei de fabricatie flexibila cu bazele de desfasurarea cunostinte si factorul cu structurile de management flexibile, care stimuleaza cooperarea afacerilor si de uman. dintre companii.
Fabricatia agila presupune realizarea de ntreprinderi virtuale, deoarece calea scurtacea pentru mai lansarea unui produs nou consta n selectarea resurselor existente n diferite ntreprinderea fractala este un sistem deschis, compus din unitati autonome, numite companii si n sintetizarea acestora ntr-o unica entitate folosind mijloacele electronice. fractali". Acestea sunt unitati de lucru autonome, similare, avnd autoorganizare. n acest tip de ntreprindere, accentul se pune pe procesul de navigare si pe acordarea de puteri sporite factorilor umani, organizati n echipe. O fractala este o unitate organizatorica care actioneaza n mod autonom, avnd obiective si servicii clar descrise. Fractalele se organizeaza n mod individual si se integreaza obiectivelor ntreprinderii. Dezvoltarea ntreprinderii fractale se bazeaza pe urmatoarele cai: 1) identificarea a sase zone distincte (culturala, strategica, psihosociala, informationala si tehnologica); financiara, 2) realizarea unei serii de etape n pasi mici": informarea si motivarea formularea strategiilor, realizarea unei culturi de firma adecvate, reingineria personalului, proceselor, formarea fractalilor si a echipelor, organizarea dinamica a aspectelor economice, implementarea Organizarea ntreprinderilor fractale seunui face n raport cu cadrul de referinta, sistemelor informatice ale fractalilor si realizarea management activ. definitcare prineste urmatoarele aspecte: - procesele de productie trebuie sa fie orientate spre satisfacerea clientului si spre realizarea de servicii si sa integreze gestiunea resurselor; - se poate considera ca ntreprinderile se dezvolta n mod neliniar, prin schimbari neprevizibile, dar care trebuie sa fie dirijate; - organizarea cea mai adecvata este cea n retea. Reactivitatea ntreprinderii necesita structuri organizatorice orientate spre proces si capabile sa se autoadapteze la schimbarile rapide ale mediului; - toate frontierele dintre diferitele unitati sunt imprecise si permeabile informatiilor; - procesele din interiorul unitatilor fractale nu mai sunt planificate cu precizie; - determinarea proceselor se poate face prin autoorganizare si autooptimizare, angajatii putnd contribui la mbunatatirea procedeelor si a produselor; informatia este disponibila toti si ntreprinderea holonica este o ntreprindere care integreaza ntreaga gama pentru de activitati fiecare angajat o poate primi, trata si evalua. tehnologiilor existente (comunicatii bazate pe privind fabricatia, pe baza utilizarii calculator, reglare descentralizata, agenti inteligenti). tia i ca: Reingineria reprezinta regndirea fundamentala a organizatiei (firmei) si vizeaza: - schimbarea regulilor n competitie; - eficienta infrastructurii informationale; - disponibilitatea pentru schimbari majore; 1.2.2. Sisteme de fabricatie - adaptarea si dezvoltarea tehnologiilor avansate. Sistemul de fabricatie reprezinta componenta de baza a unui sistem de productie si are ca scop rezolvarea sarcinilor de fabricatie si realizarea de produse ce pot fi oferite pe piata. Functia generala a unui sistem de fabricatie consta n transformarea unui materiale a unui flux de informatii cu ajutorul unui flux de energie, astfel nct transferul fluxsi de acestora sa mareasca valoarea de ntrebuintare a produselor finite obtinute la iesirea sistemului. Componentele unui sistem de fabricatie sunt elementele tehnice si factorul Implicarea omului n sistem are loc chiar si n cazul sistemelor automate de fabricatie, cel putin uman.
ca personal de ntretinere, pentru pregatirea programelor si efectuarea de reglaje, precum si generatie de produselor. sisteme de productie trebuie sa conduca la: pentruNoua controlul calitatii - integrarea ntreprinderii, pentru a creste competitivitatea globala si capacitatea de raspuns la cerintele pietei; - crearea unui mediu ambiant eterogen: sistemele de productie trebuie sa-si adapteze componentele hard si soft la mediul industrial si informational; - interoperabilitate: un mediu informational eterogen poate utiliza limbaje de programare diferite si modele reprezentative si poate opera pe platforme de calcul diferite; - crearea unei structuri dinamice si deschise: integrarea rapida a noi subsisteme sau eliminarea unei parti din subsistemele existente din sistem, fara a se ntrerupe procesul de munca; - cooperare: ntreprinderile producatoare vor coopera cu furnizorii, partenerii si clientii pentru asigurarea materialelor, a subansamblelor si pentru comercializarea produsului final; - integrarea angajatilor mpreuna cu componentele soft si hard ale sistemelor de productie: oamenii si calculatoarele trebuie sa fie integrate pentru a lucra mpreuna la diferite niveluri ale Sistemele de fabricatie de-a lungul timpului n functie dezvoltarii produsului si chiarau peevoluat ntreaga durata de viata a unui produs;de conditiile concrete de organizare si fabricatii tehnicitate existente la un moment - obtinerea unei agile, cu capacitatea de a dat. se adapta rapid la un mediu n care au loc Varietatea sistemelor de fabricatie a condus la clasificarea acestora conform 1.9.de schimbari continue si care nu pot fi anticipate si, astfel, este o componenta vitala nfigurii strategia productie pentru o concurenta globala.
Fig. 1.9 - Clasificarea sistemelor de f abricatie
Sistemul rigid de fabricatie (STP) este format din doua componente subsistemul om (OM) si subsistemul tehnologic (TH), care are n componenta doua subsisteme, subsistemice: unul tehnic (Th), cuprinznd masina-unealta (MU), scula aschietoare (SA) si dispozitivele de orientare si fixare a semifabricatului (DOF), si celalalt, al semifabricatului (Sf), conform reprezentarii din figura 1.10.
Fig. 1.10 - Structura generala a sistemului rigid de prelucrare CURS SISTEME I TEHNOLOGII DE FABRICA IE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 21
Sistemul rigid de fabricatie poate fi reglementat sau automatizat. Sistemul rigid de fabricatie reglementat are urmatoarele caracteristici: - este specific tipului de productie n serie mare sau n masa din procesele de montaj cu ritm reglementat; - metoda de organizare a productiei are la baza principiul liniei de productie n flux; - locurile de munca si forta de munca sunt strict specializate pentru executarea unui numar mic de operatii tehnologice; - schimbarea nomenclatorului de produse conduce la oprirea procesului de productie pna la nlocuirea tehnologiei de fabricatie. Sistemul rigid de fabricatie automatizat are aceleasi caracteristici ca si sistemul anterior si, n plus, prezinta urmatoarele particularitati: - locurile de munca au un grad mare de automatizare si mecanizare si sunt amplasate n cadrul unor linii de productie tehnologice; - nivelul productivitatii muncii este ridicat. Sistemul flexibil de fabricatie este construit dintr-un grup de masini-unelte comanda cu numerica, legate ntre ele printr-un sistem automat de transfer-manipulare piese si scule, care realizeaza prelucrarea automata a oricarei piese apartinnd unei familii de piese Flexibilitatea masini se la varietatea tipurilor de ce pot asemanatoare din unei punctul de refera vedere al tehnologiei deoperatii executie, n fi executate limitele pe unui acea masina fara a se efectua algoritm de modificari majore la trecerea de la o operatie la alta. Se stie ca flexibilitatea masinilor este n fabricatie prestabilit. continua crestere, ceea ce implica si calificarea operatorilor ce le deservesc, n vederea nsusirii limbajelor de programare, cu scopul obtinerii mentenantei si al diagnosticarii procesului. Un sistem flexibil de fabricatie se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi de baza: - integrabilitate, determinata de capacitatea sistemului de integrare ntr-un sistem de productie si de cuplare functionala cu alte sisteme; - adaptabilitate, determinata de capacitatea de acomodare la schimbarea volumului si a gamei sortimentale a productiei; - dinamism structural, determinat de posibilitatea de modificare a structurii sistemului flexibil de fabricatie, n functie de cerintele concrete ale productiei. Din punct de vedere al evolutiei sistemelor flexibile de fabricatie, se pot identifica trei stadii, care difera prin complexitate si arii de cuprindere, dupa cum urmeaza: a) unitatea flexibila de prelucrare (Fig. 1.11) reprezinta o masina complexa, denumita si centru de prelucrare, echipat cu o magazie de SDV-uri complexe si cu un manipulator sau robot automat de scule, care pot functiona n mod automat;
Fig. 1.11 - Unitate flexibila de fabricatie CURS SISTEME I TEHNOLOGII DE FABRICA IE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 22
b) celula flexibila de fabricatie (CFF) este constituita din mai multe unitati flexibile de n figura 1.12 este prezentata schema a unei celule flexibile de fabricatie, cu prelucrare, cu un maximum de 20 de masinistructurala si utilaje controlate direct de calculator. cele doua sisteme din componenta: de manipulare si de prelucrare. Aceste subsisteme pot fi observate n exemplele din figurile 1.13 si 1.14. Celula flexibila din figura 1.13 are ca subsistem de manipulare doi roboti, iar cea din figura 1.14 cuprinde un robot de manipulare si doua centre de prelucrare, ca subsisteme de prelucrare.
Fig. 1.12 - Structura celulei flexibile de fabricatie
Fig. 1.13 - Celula flexibila de obtinere a pieselor sudate cu 2 robot
Fig. 1.14 - Celula flexibila de fabricatie
c) sistemul flexibil de fabricatie cuprinde mai multe celule de fabricatie conectate prin sisteme automate de transport, cu ajutorul carora se deplaseaza produsele si echipamentul tehnologic ntre masini. ntregul sistem se afla sub controlul direct al unui calculator central sau local care dirijeaza si sistemele de depozitare, echipamentele de masurare si control etc. Sistemul flexibil de fabricatie si ndeplineste integral rolul pentru care a fost creat doar daca cuprinde toate componentele unui sistem de fabricatie (de prelucrare, logistic, control si comanda) si nu se rezuma doar la subsistemul de prelucrare. Aceasta presupune o integrare totala a celor patru subsisteme componente, ceea ce impune folosirea masinilor cu comanda Structura generala a sistemului de prezentata si na figura 1.15 cuprinde cele doua numerica, a transportoarelor automate, a fabricatie robotilor industriali unei retele de comunicatii care substructuri ale sistemului, de comanda (SC) si de executie (SE), avnd un nivel sa concentreze toate fluxurile informationale care strabat sistemul flexibil de fabricatie. nalt de SISTEME I TEHNOLOGII DE FABRICA IE SCANAT DE UNGUREANU MARIN CURS 23
automatizare. n cadrul substructurii de comanda, se iau decizii n ceea ce priveste alocarea si dirijarea calculatorului de gestiune (CG) si a celor de proces (CP1( CP2) prin cele doua comenzi: de alocare (CA) si de divizare (CT). Substructura de executie este alcatuita din subsistemul de prelucrare (SSP) si din subsistemul logistic (SSL). Aici se ndeplinesc functiile de prelucrare (IP), control (C) si transport, depozitare, manipulare (TDM). Reperele prelucrate ajung la control si de aici la subsistemul TDM, de unde cele bune ies din sistem, iar cele necorespunzatoare se ntorc n prelucrare.
Fig. 1.15 - Schema structurala a unui sistem flexibil de fabricatie
Structura generala a sistemului de fabricatie se va determina alocnd functiile unor partiale elemente fizice (subsisteme ale sistemului de fabricatie), ca: depozite centrale sau intermediare, diferite tipuri de transportoare, elemente de manipulare, masini-unelte, sisteme de transmitere, transformare si prelucrare a informatiilor, depozite de asamblare, sisteme de Notiunea de flexibilitate a unui de manipulare exprima acestuia de a se transmitere si executie a energiei si desistem transformare a acesteia, dupa abilitatea care se stabilesc legaturile acomoda la schimbarea reperului, a geometriei si dimensiunilor acestuia si de a necesare ntre acestea n vederea obtinerii functiei generale a sistemului. reajusta traiectoriile de miscare, n cazul n care apare aceasta necesitate. Flexibilitatea sistemelor de n practica, poate realiza prin utilizarea unor sisteme dede transfer automate manipulare constaflexibilitatea n abilitatea se acestora de a manevra eficient diferite tipuri repere, pentru si robotizate, de tip: robocare, sisteme de orientare si transport ce utilizeaza obtinerea unei pozitionari corespunzatoare n vederea prelucrarii. manipulatoare automate si roboti, linii automate de transfer, magazii, depozite automatizate, asociate cu Functia de prelucrare automata se realizeaza n noi cadrul subsistemului tehnologic, avnd n conducerea asistata de calculator, capabile de a urma traiectorii, n cazul blocarii unui post componenta posturile de lucru PL (prelucrare, montaj etc), posturile de manipulare a pieselor si de lucru. a sculelor proprii acestora, si presupune alimentarea automata a masinii cu piese si scule, prelucrarea (montajul) propriu zisa si, eventual, optimizarea procesului de prelucrare. Functiile de depozitare, si manipulare automata se realizeaza n Subsistemul poate include posturi detransport spalare automata, ambalare etc. subsistemului cazul de depozitare si transfer si se refera la fluxul automat al materialelor n sistem. Aceste functii includ mai multe subfunctii: - depozitarea automata a pieselor, a sculelor, a dispozitivelor si a materialelor auxiliare;
- identificarea si livrarea n sistem a piesei, a sculei, a dispozitivului etc, n mod automat; - transferul automat al pieselor, al sculelor, al dispozitivelor si al materialelor auxiliare ntre depozite si posturile de lucru; - manipularea pieselor, a sculelor si a dispozitivelor n depozit; - colectarea si evacuarea deseurilor (a aschiilor si a lichidelor de racire-ungere Functiile de comanda si cele de supraveghere, control si diagnoza sunt realizate ntr-un utilizate n sistem flexibil de fabricatie de catre subsistemul informational. sistem). Functia de comanda este realizata cu ajutorul unitatii centrale de comanda, ce lucreaza n timp real, si al unitatilor locale de comanda. Programele furnizeaza ntregului sistem informatiile tehnice si organizatorice necesare comenzii procesului de prelucrare si comenzii Functia de comanda consta n emiterea comenzilor pentru functionarea operative a productiei. subsistemelor corelata acomponente, pe baza programului ntocmit n conformitate cu ciclograma de de comanda calculator central siactivitatii subsisteme de comanda lucru, Sistemul si n urmarirea modului ncontine care suntun executate diferite faze ale n sistem. componentelor sistemului flexibil, legate ntr-o retea informationala, n cadrul sistemului ONC ale (Direct Mumerical Control). Calculatorul este legat cu echipamentele de comanda ale componentelor prin legaturi seriale bidirectionale si transmite programe piesa si programe de functionare comenzi de ncepere/ ncheiere a ciclurilor de functionare, pe baza programelor Echipamentele de comanda ale subsistemelor pot fi echipamente NC proprii echipamentelor de comanda ale UP (utilaje de prelucrare), RI (roboti Control), CNC (Computer Numerical Control), RC (Robot Control) sau PLC (Numerical industriali) si (Programable DA/E Functia (dispozitivelor de alimentare/evacuare). supraveghere, Logic Controler -de automat programabil). control si diagnoza realizeaza monitorizarea flexibile de fabricatie si include mai multe subfunctii: sistemelor - supravegherea starii sculelor si a procesului de prelucrare pe masinile-unelte; - supravegherea desfasurarii fabricatiei si diagnosticarea eventualelor defectiuni; - controlul automat al pieselor prelucrate si, eventual, al parametrilor mediului ambiant. Una dintre caracteristicile sistemelor avansate de productie o constituie sistemelor flexibile de fabricatie cu procesul conducerii integrate, cu ajutorul calculatorului. n cuplarea acest fel, ia nastere un sistem computerizat de masini, care poate produce, n limitele capabilitatii lui, orice piesa aleasa ntmplator, n orice cantitate si la orice moment de timp, cu costuri comparabile sau chiar mai scazute dect cele nregistrate pentru tipul de productie de serie mare sau de masa, deoarece costurile de reprogramare a calculatorului sunt n multe cazuri Principalele avantaje ale utilizarii unui sistem flexibil de fabricatie sunt: inferioare celor pentru modificarea sau pentru ajustarea echipamentului tehnologic. - prelucrarea succesiva sau paralela a unor piese diferite, asemanatoare din punct de vedere geometric, n loturi diferite ca marime; - realizarea transferului interoperational ntre posturile de lucru din sistem, semifabricatul putnd trece de la un post de lucru la altul pe cai diferite; astfel, timpul de prelucrare pe diferite masini nu este dependent de tactul de lucru al sistemului de fabricatie flexibil. - realizarea prelucrarii pe aceleasi masini de familii de piese, fara reglari suplimentare la trecerea de la prelucrarea unei piese la alta sau de reglari ale dispozitivelor componente sau a CURS SISTEME I TEHNOLOGII DE FABRICA SCANAT UNGUREANU MARIN 25 parametrilor de lucru; eventualele reglaje IE trebuie sa DE aiba durate predeterminate si economic acceptabile;
- trecerea la productia neasistata de operatori, datorita existentei sistemelor automate de transfer si de alimentare automata cu piese si scule a posturilor de lucru; - existenta unei rezerve, cel putin pentru durata unui schimb de lucru, asigurate de depozitele centrale de piese si scule; - posibilitatea de evolutie si perfectabilitate treptata n functie de necesitatile de productie; - coordonarea prelucrarii informatiilor tehnice si organizatorice n cadrul unor programe de productie prestabilite ce pot fi corectate automat functie de starea reala de functionare a Sistemele flexibile se deosebesc de sistemele rigide de fabricatie prin sistemului la un caracteristici: urmatoarele moment dat asigurnd un coeficient ridicat de utilizare a timpului de lucru - au o capacitate mare de adaptare la schimbarea sortimentului de fabricatie doar disponibil masinilor. prin schimbarea programului la calculator, fara a se actiona asupra echipamentelor din dotarea masinilor; - prezinta autonomie de functionare pentru trei schimburi, fara interventia operatorului uman; 1.2.3. Sisteme de fabricatie - au posibilitati de ridicare a niveluluimoderne de tehnicitate, corelat cu cerintele tot mai diversificate ale consumatorului. n industriile producatoare, exista sisteme de fabricatie moderne, care conduc la obtinerea performantelor propuse. Dintre acestea, cele mai importante sunt: sistemele de fabricatie inteligente, sistemele holonice si cele bionice. Am asistat, n ultimii ani, la o generalizare a automatizarii proceselor de productie, urmare fireasca a integrarii robotilor industriali n procesele de fabricatie, a aparitiei celulelor flexibile de productie, a utilizarii robotilor autonomi Metodele si mijloacele de productie ale industriei mecanice sunt bulversate de prezenta cu capacitati sporite, a nlocuiriiprogramabile, aproape complete a omului n anumite calculatoarelor, senzoriale a robotilor, a automatelor a comenzilor numerice etc. procese Dupa tehnologice ce necesitau cu efort comanda fizic mare sau conditii periculoase de munca si a aparitia masinilor-unelte numerica, evolutiile au fost n principal dezvoltarii marcate de inteligentei ca accelerat premisa teoretica, si asociata cu un puternic suport a tehnologic. dezvoltarea artificiale ntr-un ritm a tehnicii dar de calcul, a centrelor de prelucrare, tehnologiilor de grup, a senzorilor, a tehnicilor de modelare geometrica si de procesare grafica a datelor, a Un rezultat firesc n dezvoltarea tehnologica l constituie aparitia mecatronicii, simularii, a sistemelor CAD/CAM, a sistemelor si a tehnicilor de diagnosticare, a limbajelor de combinatie sinergica si sistematica a mecanicii, electronicii si a informaticii, care o programare de nalt nivel, a inteligentei artificiale. integreaza Mecatronica n este un electromecanice, domeniu nou, acestea care devenind include: astfel microsi nanotehnologii, microprocesoarele structurile inteligente. sisteme de actionare, materiale compozite si inteligente, sisteme de conducere, interfete senzori, ommasina, structuri de procesare, sisteme proiectare integrata etc. Prin sistemevoluate inteligent se ntelege un sistemde care interactioneaza cu mediul sau. Pentru a realiza aceasta interactiune, sistemul fie ia din mediu energia necesara si o converteste n energie De-a mecanica lungulsi evolutiei caldura tehnicilor disipata, fie demanipuleaza fabricatie, auinformatii. existat masini simple, conduse de catre un operator uman, masini programate sa se comporte ntr-un anumit fel, mai avansate dect primele si, n fine, masini cu proprietati senzoriale, cu capacitate de planificare, recunoastere a formelor, navigare, nvatare (cu disponibilitati de prelucrare avansata a informatiilor), numite
sisteme inteligente. Acestea au posibilitatea sa si modifice comportarea ca o adaptare la Sistemele de fabricatie inteligente, capabile sa ia decizii, se deosebesc de modificarile din mediul intern si extern. programate masinilesa desfasoare operatii repetitive, capabile si ele de modificarea propriului comportament, dar pe baza unor comenzi date de catre un operator uman. Inteligenta nglobata ntr-o masina are rolul de a mbunatati performantele ei functionale, de a face Aceste masina mai sisteme interactioneaza cu mediul lor prin intermediul unor intrari energie, material, actiune a mediului asupra masinilor), precum si al (informatii, prietenoasa cu utilizatorul si cu mecanica mediul. unor iesiri Sistemele de fabricatie inteligente opera individual sau conectate n cadrul unor alte (informatii, energie, actiuni exercitate depot masini asupra mediului). sisteme. n acest caz, performantele globale ale acestor sisteme sunt superioare sumei performantelor masinilor componente. De asemenea, masinile inteligente opereaza autonom, Domeniile aplicabilitate aledarsistemelor inteligente suntcu variate: inginerie fara un control totalde al operatorului uman, cu posibilitatea de a colabora acesta; pot opera industrie alimentara, tehnica aero-spatiala, constructii, transport, inginerie biomedicala, nucleara, n medii nestructurate, care pot fi periculoase sau lipsite de confort. exploatare minereu, gaz, petrol, stingere incendii, aplicatii militare, interventii subacvatice etc. O masina inteligenta cuprinde urmatoarele subsisteme de baza: a. subsistemul de perceptie, care are rolul de a colecta, stoca, procesa si distribui informatii despre starea actuala a masinii si a mediului n care opereaza; b. subsistemul de cunoastere, care are roJul de a evalua informatiile colectate de subsistemul de perceptie si de a planifica actiunile masinii; c. subsistemul de executie, responsabil cu desfasurarea tuturor actiunilor masinii, pe baza instructiunilor de la celelalte doua subsisteme; instructiunile primite de la subsistemul de cunoastere determina comportamentul planificat, iar cele de la subsistemul de perceptie determina comportamentul reactiv; d. subsistemul de autontretinere, care are rolul de a mentine masina n conditii fizice din structura acestor subsisteme sunt: senzorii si bune Componentele de actuatorii, microprocesoarele, retelele de comunicatii, dispozitivele intrare/iesire, traductorii, functionare. Acest subsistem asigura o monitorizare intermitenta a comportarii de masinii pentru a efectorii preveni eventualele defecte (autontretinere preventiva) sau pentru a le sesiza imediat ce apar Sistemele de fabricatie inteligente pot opera individual, deautoreparare; exemplu pentru finali, sursele de energie etc. (autodiagnostic). n cazuri particulare autontretinerea poate nsemna chiar si indicilor de precizie rotilor dintate sau conectate cadrul unor alte sisteme (Fig. 1.16). controlul e. subsistemul de aiconversie a energiei, caren asigura cantitatea si forma de energie necesara pentru ca toate celelalte subsisteme sa aiba o buna functionare.
27
Fig. 1.16 - Sistem inteligent pentru control
Sistemul de fabricatie holonic este un mod de organizare bazat pe integrarea oamenilor, a utilajelor tehnologice si a calculatoarelor n unitati autonome si cooperante, n scopul cresterii flexibilitatii, a configurabilitatii si robustetii sistemului la perturbatii si la variatii interne si Un sistem de fabricatie holonic (HMS - Holonic Manufacturing System) nu reprezinta o externe. noua tehnologie, ci, mai degraba, o ncercare de mbinare si utilizare a unor tehnologii existente (comunicatii bazate pe calculator, reglare descentralizata, agenti inteligenti, diagnoza bazata pe model etc). Notiunea de holon a fost introdusa de Arthur Koestler si este o combinatie ntre cuvntul grec holos" (ntreg) si sufixul on", care se traduce prin particula, parte. Holonul este un bloc autonom si cooperativ al sistemelor de fabricatie, incluznd o componenta de procesare a informatiei si o componenta de procesare fizica; poate asigura transformarea, transportul, memorarea si/sau validarea informatiei sau a obiectelor fizice si poate face parte din alt holon. Sistemul de fabricatie holonic (Fig. 1.17) este format din mai multi holoni (holarhie) care coopereaza ntre ei pentru atingerea unui scop comun si care integreaza totalitatea activitatilor de fabricatie, de la gestiunea comenzilor pna la proiectare, productie si cooperare ntelegem procesul n care un set de entitati dezvolta si executa marketing. Prin planuri pentru ndeplinirea unui scop prestabilit. Astfel, se pot construi sisteme complexe, care sunt eficiente n utilizarea resurselor, rezistente la perturbatii interne si externe, adaptabile la schimbarile din Fiecare unitate de productie (capacitate de productie, resursa tehnologica) holon. Comportarea holonica poate fi exprimata prin doua tendinte complementare, poate fi un mediu. de autoafirmare si de integrare. Stabilitatea holonilor rezulta din abilitatea lor de a n general, autonomia reprezinta capacitatea unei entitati de a crea, de a controla si de a actiona executa propriul plan, conform uneide strategii elaborate mediu si mare. autonom, fara o asistenta continua, la nivel superior,pe ntimp situatii neprevazute. Autonomia holonilor se refera la: controlul local si operarea masinilor, optimizarea nivel local, la autoordonantare, auto-confi-gurare, autodiagnoza, autonvatare, autoreparare etc. Structura sistemelor holonice de fabricatie are la baza o ierarhie functionala si unitati autosimilare (o structura repetabila la toate nivelurile), iar ca suport informatic, Un exemplu de sistem de fabricatie holonic l reprezinta cel conceput n Anglia, pentru proiectarea telefoanele orientata pecelulare, obiecte. si contine noua holoni: client, manager contabil, produs, de supraveghere, fabricatie, linie, reparatie, resursa, subansamblu.
Fig. 1.17-Sistem holonic
Sistemele de fabricatie bionice au fost propuse n Japonia si au functii comportarea organismelor biologice ca: autoorganizarea, autorecuperarea si auto dezvoltarea. care imita Prin sistemele de fabricatie bionice se urmareste realizarea unor sisteme cu viteza mare de raspuns, care sa se ncadreze armonios n mediul natural. Aceasta se obtine, n principal, prin sistematizarea informatiei privind produsele pe parcursul ntregului ciclu de viata. Una dintre cele mai tinere stiinte care s-au delimitat n ultimele decenii Stabilirea si elucidarea unor analogii ntre sistemele tehnice si cele biologice este bionica. constituie o Notiunea introdusa de americanul J. E. Steele, tehnice. n 1960, si provine din inepuizabila sursaade fost inspiratie n stimularea si dezvoltarea creativitatii notiunilor de biologie (termen care provine din limba greaca: bios" - viata si logos" - stiinta) cuplarea si electronica, pentru a desemna cercetarile de cibernetica orientate n special spre studiul Bionica a fostadefinita ca stiinta care studiaza functiile organismelor vii si simularea prin simularii mecanice unor functii caracteristice organismelor. mijloace tehnice a acestor functii. Printre obiectivele cercetarii bionice actuale, o atentie speciala este acordata studiului sistemului nervos conceput ca retea hipercomplexa de senzori, studiilor organelor senzoriale si ale organelor efectoare. Studiul organelor efectoare si al Solutiile existente n vie ncatre acestorganele domeniu sunt extrem de diverse si de esentiala ingenioase. proceselor de transmitere a natura comenzilor efectoare reprezinta o parte a Cercetarile curente din domeniul acestor sisteme abordeaza probleme ca: bionicii. a) modelul de tip biologic al produsului; b) sistemul de proiectare de tip ADN (acid dezoxiribonucleic); c) functiile de prelucrare biologica a datelor etc. Studiul si imitarea acestor modele sunt de o inestimabila utilitate n nenumarate circumstante. Ca exemple tipice, pot fi citate cele ale constructiei manipulatoarelor automate (Fig. 1.18).
29
Fig. 1.18 - Manipulator cu brate articulate pentru alimentarea automata a pieselor
Biomecanica reprezinta o ramura a biofizicii care aplica principiile mecanicii n studierea si explicarea unor fenomene fiziologice de la nivelul organismelor vii. Biomecanismul este acel sistem mecanic ntlnit n organismele vii, care are caracteristici comune cu mecanismul. Mecanismul este un sistem mecanic n care corpurile materiale au componente ntre care exista legaturi mobile si care si pot schimba pozitia relativa sub actiunea fortelor, cu scopul ndeplinirii unor functii necesare (transmiterea puterii mecanice, a fortelor, a Printre biomecanismele care se remarca prin performante deosebite se numara miscarilor, ghidarea . corpurilor etc). biomecanismele care realizeaza locomotia prin salt. Acestea se caracterizeaza prin deplasare rapida, consum energetic minim, echilibrare dinamica si cuprinde componente care realizeaza recul elastic. Unitatile tehnologice din sistemele de fabricatie bionice obtin intrarile necesare mediul de fabricatie" si realizeaza, n consecinta, operatiile necesare. Iesirea din aceste unitati din se ntoarce napoi n mediul de fabricatie. Programele de reglare includ strategii al caror efect asupra mediului este pe termen lung. Un exemplu ar fi cel referitor la reasezarea Unitatile tehnologice tehnologice se comporta similar fluxului cu celulele, echipamentelor si, implicit, la reconsiderarea tehnologic. ca elemente de faptul structura, ca alcatuiesc structuri de control ierarhic la nivelul atelierului, al fabricii, al organizatiei prin etc. n aceste structuri, fiecare nivel suporta si este suportat de nivelurile adiacente. O directiva data la vrful structurii se transmite spre baza trecnd succesiv prin fiecare nivel intermediar, materializndu-se n sarcini. Sistemele de fabricatie bionice utilizeaza aceste elemente de paralelism n pentruprelucrare a evidentia aplicatiile si conceptele de modelare. Astfel, fabricatia bionica va opera cu componente distributive (masini-unelte) interconectate ntr-un sistem viu". Masinile unelte, ca si componente ale sistemelor bionice, comunica ntre ele n legatura cu deciziile luate. Procesele specifice componentelor sistemelor sunt comparate cu informatia genetica (umana). Astfel, informatiile referitoare la procesul de prelucrare a unei piese sunt nmagazinate n produs si apoi comunicate, n vederea luarii unei decizii privitoare De exemplu, o piesa virtuala care detine informatiile de prelucrare este la printr-un element de respective. modelare numit modelon. Acesta comunica si coopereaza n reprezentata programarea prelucrarii cadrul sistemului de fabricatie cu modeloanele ce reprezinta resursele necesare (scule, Similar, se poate concepe un mediu bionic de proiectare: la nivel superior, dispozitive, modelonul de vrf (modelonul-parinte), dezvolta specificatiile activitatii de proiectare, exista tehnologii etc), pentru a produce piesele unde fizicese prelucrate. care sunt transmise submodeloanelor nivelurilor intermediare si modelonului baza. CURS SISTEME I TEHNOLOGII DE FABRICA IE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 30 Acesta
executa operatiile asociate nivelului inferior, n scopul realizarii specificatiilor transmise. Transmiterea informatiei de la modelonul superior la modeloanele de pe niveluri inferioare se face asemanator modului n care este comunicata o informatie de tip ADN.
31

SLATINA - OLT
EVA LU AR E Explica modul de utilizare a sistemelor de fabricatie, raspunznd cerintele la de mai jos: 1. Cum se realizeaza integrarea sistemica a ntreprinderii? 2. Ce reprezinta ntreprinderea virtuala? 3. Definiti ntreprinderea fractala. 4. Ce este un sistem de fabricatie? 5. Din ce elemente este construit un sistem flexibil de fabricatie? 6. Definiti celula flexibila de fabricatie si precizati componenta ei. subsistemele 7. Enumerati din avantajele sistemelor flexibile de fabricatie. 8. Indicati modul de operare al sistemelor de Precizati domeniile de aplicabilitate a acestor sisteme. inteligente. 9. Ce este sistemul de fabricatie holonic? 10. Faceti o paralela ntre unitatea si celula de fabricatie. fabricatie
32

SLATINA - OLT
EVA LU AR E Lucrati individual! n coloana A sunt indicate tipuri de organizare a ntreprinderilor, iar n coloana B sunt cuprinse caracteristici specifice ale acestora. Stabiliti asocierile corecte dintre fiecare cifra din coloana A si litera A - Tipuri de ntreprinderi B - Caracteristici specifice corespunzatoare din coloana B.
1. ntreprinderea agila 2. ntreprinderea fractala 3. ntreprinderea extinsa/virtuala 4. ntreprinderea holonica 5. ntreprinderea bionica a. retea de organizatii b. reconfigurare rapida c. holonul d. modelon e. multime de fractali" f. mecanica
33

SLATINA - OLT
EVA LU AR E Lucrati n perechi! I. Transcrieti urmatoarea schema pe caiete si completati libere cu informatiile potrivite. spatiile
II. Dupa modelul schemei de clasificare a sistemelor de fabricatie mai sus, de ntocmiti o schema structurala a sistemului de fabricatie inteligent de control.
34

SLATINA - OLT
EVA LU AR E
Lucrati n echipa!
1. Formati grupe de 4 elevi si efectuati o vizita de documentare la un agent economic. Culegeti informatii referitoare la sistemele de fabricatie existente. Executati fotografii ale sistemelor. Realizati un colaj si un eseu cu tema Componentele sistemelor de fabricatie", dupa a. modul de prezentare a produselor realizate de catre agentul economic; urmatoarea b. identificarea tipurilor de sisteme de fabricatie; structura: c. prezentarea unei unitati flexibile de prelucrare din dotare; d. ntocmirea schemei structurale a unui sistem de fabricatie flexibil ntlnit. Dupa sarcinilor alegeti informatii un lider referitoare care va 2. ndeplinirea Formati grupe de 3-4precizate, elevi. Cautati prezenta sistemele la de fabricatie bionice n diverse surse de documentare (reviste de clasei materialele realizate. specialitate, internet). Realizati un referat cu tema Roboti industriali" si un pliant cu imagini sugestive. Nota: Aceste materiale sunt componente ale portofoliului tematic.
35

SLATINA - OLT
Fi a de lucru Structura sistemului rigid de fabricatie
n figura de mai jos este prezentata structura unui sistem fabricatie. rigid de
a. Defineste sistemul de fabricatie. b. Defineste sistemul rigid de fabricatie. c. Pe baza acestei scheme si a cunostintelor acumulate, alcatuieste o alta schema, n care sa existe trei unitati de prelucrare, iar sistemul de fabricatie sa devina automatizat. d. Mentioneaza subsistemele care trebuie nlocuite, ndepartate sau adaugate sistemului, astfel nct sa se obtina un sistem flexibil de fabricatie.
36

SLATINA - OLT
Fi a de lucru Componentele sistemului de fabricatie

n imaginea de mai jos este prezentat un sistem de fabricatie, iar alaturat sunt precizate componentele acestuia.
1. montarea pieselor pe palete dispozitiv; 2. depozit; 3. modul transportor; 4. centru de prelucrare; 5. centru de prelucrare; 6. centru de prelucrare; 7. centru de prelucrare; 8. masa indexare; 9. unitate centrala de comanda numerica;
Raspundeti sarcinilor urmatoare: a. Identifica sistemul de fabricatie. b. ntocmeste schema structurala a sistemului. c. Mentioneaza trei avantaje ale sistemului, prin comparatie cu sistemul rigid de fabricatie.
37

SLATINA - OLT
TEST DE EVA LU AR E - Metode de integrare sistemica a
Nota. Toate Se acorda 10 puncte din oficiu. Subiectul I de 2 ore. (30 de puncte) Timpul efectiv de lucru este I.1. Pentru (30 de puncte)fiecare dintre cerintele de mai jos (1-5), scrieti corespunzatoare raspunsului corect: litera 1. Integrarea sistemica a ntreprinderii presupune: a. o strategie si o tehnologie; b. eliminarea informaticii; c. sistemele rigide de fabricatie; d. neschimbarea sortimentului de fabricatie 2. ntr-o ntreprindere virtuala: a. nu exista o schema organizatorica; b. exista ierarhii; c. durata de viata este pe termen mare; d. nu se autoregleaza organizarea. 3. Notiunea de holon" nu implica: a. stabilitate referitor la perturbatii; b. flexibilitate, capacitatea de autoconfigurare interna; c. reciclare si reutilizare; d. adaptabilitate referitor la schimbari externe. 4. Sistemul de fabricatie holonic este format din: a. sub-modeloane; b. mai multi holoni; c. fractali; d. roboti. I.2. n coloana reprezinta A sunt indicatede baza diferite sisteme de 5. Sistemul de fabricatie componenta a unui: coloana B caracteristici de b. baza ale acestora. Realizati asocierile fabricatie, iar comanda; n a. subsistem de sistem de productie; c. subsistem corecte de A - Sisteme de fabricatie B - Caracteristici dintre fiecare din coloana A si litera corespunzatoare din coloana B. cunoastere; d.cifra sistem nervos. 1. rigid, reglementat a. autonomie si cooperare
2. rigid, automatizat b. masini cu proprietati senzoriale c. element de modelare general 3. flexibil 4. holonic d. grad mare de automatizare si mecanizare e. forta de munca strict specializata 5. inteligente f. o retea de comunicatii
ntreprinderii subiectele sunt obligatorii.
I.3. Transcrieti litera corespunzatoare fiecarui enunt (a, b, c) si notati n dreptul ei litera A, daca apreciati ca raspunsul este adevarat, sau litera
F, daca apreciati ca raspunsul este fals, apoi transformati-le pe cele false, n enunturi adevarate. a. Sistemul de fabricatie holonic nu permite realizarea unei ntreprinderi de productie agila. b. ntreprinderea fractala este un sistem global si deschis. c. Sistemele de fabricatie inteligente pot opera individual sau conectate n cadrul unor alte sisteme. II.1. Definiti sistemul de fabricatie. Subiectul II II.2. Scrieti informatia corecta care completeaza spatiile libere: (30 puncte) virtuala poate fi descrisa ca un model de..........construit a. Ode ntreprindere pe o alianta strategica temporara n jurul unei................... a pietei. b. Sistemele de fabricatie..............au functii care imita...........organismelor biologice. c. Celula............de fabricatie este constituita din mai multe.........flexibile de prelucrare maximum 20 de masini si utilaje controlate II.3. a. cu Enumerati stadiile sistemelor flexibile de fabricatie, direct Explicati modul de operare al sistemelor inteligente. b.de calculator. Subiectul III Realizati un eseu cu tema Integrarea sistemica a ntreprinderii", (30 de puncte) dupa a. Precizarea rolului informaticii n procesele de fabricatie. urmatoarea structura: b. Definirea conceptelor de ntreprindere virtuala si ntreprindere fractala. c. Mentionarea caracteristicilor acestor ntreprinderi.
39
1.3. CR ITER II DE EV ALUA RE A UTILIZAR II SISTEMELOR DE FA BR IC ATIE

De-a lungul timpului, conducerile firmelor au acordat o atentie prioritara banilor, materialelor, utilajelor si oamenilor. Astazi, ele au ajuns sa recunoasca gestionarii importanta Utilizarea tipuriinformatia. de sisteme de fabricatie n procesele de productie este nsotita capitala a unei a diverselor cincea resurse: de urmatoarele efecte: - cresterea preciziei de executie si mentinerea stabilitatii acesteia n timpul desfasurarii proceselor, facilitnd optimizarea fabricatiei si obtinerea de produse nalt calitative; - cresterea gradului de automatizare si de informatizare a fabricatiei; - cresterea productivitatii muncii; Evaluarea utilizarii sistemelor de fabricatie presupune analizarea acestora pe urmatoarele - cresterea nivelului de calitate la produsele industriale fabricate. criterii: economic, de calitate si de competitivitate.
1.3.1. Criteriul economic

Efectele economice ale utilizarii unui sistem de fabricatie care urmareste progresului tehnic se determina prin comparare cu rezultatele obtinute anterior introducerea aplicarii n acest scop, se urmareste eficienta fiecarui sistem de fabricatie, comparnd acestuia. reale cu cele standard, se urmareste cifra de afaceri si volumul cheltuielilor, nivelul profitului si costurile al investitiilor. Realizarea unei sarcini de fabricatie implica realizarea unor transformari ntr-o anumita succesiune si n anumite conditii de eficienta economica. Concurenta tot mai dinamica a pietei este factorul care determina producatorii sa accepte evolutia tehnica, sa caute cel mai potrivit scenariu de fabricatie, sa prezinte un mare grad de receptivitate la cerintele pietii, prin schimbarea si restructurarea fabricatiei, ceea ce presupune adoptarea sistemelor de productie moderne alaturi de preocuparea constanta de crestere a calitatii produselor. Se respecta astfel cel mai important principiu de piata: a produce ceea ce Prelucrarea flexibilapotrivit, a facutde posibila aducerea eficientei; productiei de scazute. masa la nivelul este necesar, la momentul calitatea cea mai buna si la costuri ct mai productiei de loturi a mai multor tipuri de produse. Astfel, productia pe loturi corespunde unei economii de scop. n acelasi timp, eficienta volumului mediu este bine' compensata prin eliminarea costurilor de reorganizare a productiei si a timpului necesar pentru trecerea de la un Pentru a determina eficienta economica a utilizarii unui sistem de fabricatie se impun: produs la altul. - ntocmirea bugetului propriu de cheltuieli, urmarirea abaterilor de la bugetul prevazut si cautarea cauzelor abaterilor; - adoptarea unui plan de masuri de corectie a abaterilor si eliminarea cauzelor care le-au determinat; 1.3.2.profesionala, Criteriul calitate - pregatirea motivarea si cresterea capacitatii de munca a resursei umane; Calitatea este o notiune complexa, ce se refera la un proces, produs, fenomen - analiza situatiei economico-financiare cu implicatii asupra marimii fondurilor alocate. etc. Are caracter dinamic si un grad mare de generalizare. Calitatea productiei se exprima un prin randamente, consumuri specifice, indicatori de utilizare intensiva si extensiva, grad de mecanizare, automatizare, cibernetizare, robotizare, cheltuieli de ntretinere, 40 de CURS SISTEME I TEHNOLOGII DE FABRICA IE SCANAT DE UNGUREANU MARIN protectie a mediului, a oamenilor etc.
Conditiile de calitate corespunzatoare fiecarui produs sau materie prima sunt prevazute n standarde, n norme interne (NI) sau n caiete de sarcini. n raport de natura si cu efectul pe care l au asupra procesului de caracteristicile utilizare, calitative ale produselor de consum pot fi grupate conform figurii 1.19. Fiabilitatea este aptitudinea unui produs de a functiona fara defectari, la un moment dat sau ntr-un anumit interval de timp. Calitatea unui produs se impune nca din faza de proiectare; aceasta este urmata de faza de fabricatie, etapa importanta de realizare a calitatii produsului, conditionata de calitatea materiilor prime si a celor auxiliare, de functionarea instalatiei la parametri optimi, de conducerea instalatiei de catre un personal calificat. Dupa executare, produsul este livrat Flexibilitatea conduce n la aceasta reducerea timpului produsului total de este prelucrare, prin beneficiarului, direct sistemului sau prin intermediari. faza, calitatea influentata micsorarea timpului de reorganizare. Totodata, introduce unele proceduri a caror de calitatea depozitarii, a transportului si a altor activitati. Cresterea calitatii produselor implica aplicare cresterea costurilor n cele treiurmatoarele faze mentionate, ceea ce afecteaza n final pretulproduselor: produsului. Se pot pune n evidenta orientari principale privind calitatea determina obtinerea de produse de nalta calitate si precizie. - orientarea spre perfectiune; - orientarea spre produs (calitatea fiind ansamblul caracteristicilor de calitate ale produsului); - orientarea spre procesul de productie (produsul este de calitate cnd corespunde specificatiilor stabilite prin proiect); - orientarea spre costuri (produsul ofera anumite performante la un pret acceptabil); - orientarea spre utilizator (corespunde cerintelor cumparatorului referitoare la protectia vietii si a sanatatii, la protectia mediului, la aspecte estetice placute, la conservarea energiei, la riscul redus de exploatare a produselor, la valorificarea resurselor naturale).
Fig. 1.19 - Caracteristici de calitate ale produselor
1.3.3. Criteriul de competitivitate

ntr-un sistem de fabricatie de tip linie tehnologica, fluxurile de materiale, de prime,materii de energie si de informatii se interconditioneaza direct, n vederea obtinerii unor semifabricate si subansamble, avnd o informatie ncorporata la un nivel ct mai ridicat. Competitivitatea sistemelor va fi determinata de aceasta informatie ncorporata.
O solutie prin care se poate mbunatati competitivitatea consta n a face ntreprinderea sa evolueze spre conceptul de sistem integrat de productie. Acest mod de organizare industriala are ca scop cresterea reactivitatii ntreprinderii si optimizarea fabricatiei. Este un proces de simplificare a procesului de productie, urmat de unificarea ntreprinderii prin automatizare si integrare. Simplificarea consta n suprimarea oricarei activitati inutile, care nu adauga valoare produsului. Aceasta presupune reconsiderarea fluxurilor n ntreprindere, n scopul de a simplifica metoda de gestiune a productiei si de a reduce de fabricatie sicapacitatea timpii de n toate sectoarele economice, competitivitatea estetermenele puternic determinata de schimbare a echipamentelor, de a evalua marimea loturilor lansate n n a producatorilor de a se adapta la schimbarile tehnologice si fabricatie, la vitezaa productiei de obtinere curs, a stocurilor, a costurilor indirecte de transport si magazinare, a procedurilor etc. unui nou produs. Operatorul uman va trece n spatele terminalelor, intervenind inteligent n adaptarea Daca sistemul de fabricatie este economic si de calitate, va permite obtinerea produse robotilor si a sistemelor flexibile, la gradul de organizare, la caracterul productiei si de la planul de competitive pe piata, care fac fata concurentei, se nnoiesc mereu si satisfac cumparatorii. fabricatie. Productia n masa asigura utilizarea sistemelor de fabricatie moderne, conducnd la costuri reduse de productie, n conditii de automatizare a proceselor de productie si de Conceptul modern de masina-unealta presupune un cadru de baza pe care se pot grefa folosire a diverse sisteme sau dispozitive dependente si independente de acesta privind robotilor industriali. actionarea si Conducerea asistata de calculator a masinii-unelte face posibila automatizarea sistemelor comanda. de alimentare-evacuare si selectarea variantei optime de prelucrare (a parametrilor tehnologici, a schimbarii sculelor programarii manipulatoarelor atasate masinii). Acest proces are ca scop scaderea pretului de cost, cresterea posibilitatilor de utilizare a masinii, cresterea complexitatii pieselor prelucrate, scurtarea timpului necesar pentru introducerea unui nou produs si cresterea calitatii obtinute. Prin urmare, flexibilitatea programului permite mbunatatirea simultana a productivitatii si a calitatii produselor, precum si reducerea timpului total, odata cu cresterea efectiva a capacitatii sistemului de a produce nesupravegheat.
42

SLATINA - OLT
EVALUARE Evaluati utilizarea unui sistem de fabricatie adecvat, dupa precizate, raspunznd urmatoarelor cerinte: criteriile 1. Enumerati criteriile de analiza aplicate pentru evaluarea sistemelor de fabricatie. utilizarii 2. Ce urmareste evaluarea economica a utilizarii unui fabricatie? sistem de 3. Ce tip de sistem de fabricatie considerati ca este economic? mai eficientArgumentati. 4. Precizati etapele parcurse pentru a determina eficienta utilizarii unui economica a sistem de fabricatie. 5. Enumerati caracteristicile prin care se apreciaza produs. unui calitatea 6. Precizati orientarile principale n ceea ce priveste produsului. calitatea 7. Cum se poate mbunatati competitivitatea? 8. Ce factori asigura o competitivitate ridicata n utilizarea flexibile de fabricatie? sistemelor 9. Explicati urmatoarea afirmatie: O solutie prin care competitivitatea consta n a face ntreprinderea se mbunatati poate sa 10. Care sunt actiunile operatorului uman n utilizarea evolueze spre conceptul de sistem integrat de productie (CIM)". fabricatiede moderne? sistemelor
43

SLATINA - OLT
AC TIVITA TI P RA CTICE
Lucrati individual! n coloana A sunt indicate caracteristicile de calitate ale produselor, iar n coloana B, descrierea acestor caracteristici. Realizati asocierile corecte dintre fiecare cifra din coloana A si litera corespunzatoare din coloana B.
A - Caracteristici de calitate
1. tehnice 2. economice 3. estetice si organice 4. fiabilitate 5. mentenabilitate
B - Descrierea caracteristicii
a. forma, culoare, design, comoditate n utilizare, confort, ambianta b usurinta n ntretinere
c. pret, greutate, termen de garantie, finisare, ambalare d calitatea produsului e. conceptie constructiva, executie, parametri de lucru, nivel tehnic f. functionare fara defectari
44

SLATINA - OLT
Lucrati n perechi!
Transcrieti pe o coala format A4 cerintele solicitate la urmatoare: activitatile I. Alegeti cte un sistem de fabricatie si completati tabelul cu informatiile urmator solicitate.
Caracteristici de calitate Descrierea caracteristicii sistemului ales tehnice economice estetice mentenabilitate II. Dupa modelul prezentat n figura 1.19 - Caracteristici de calitate ale ntocmiti o schema structurala pentru sistemul de fabricatie ales. produselor, Dupa ndeplinirea sarcinilor cerute, schimbati foaia cu colegul/colega cu care ati format pereche si evaluati modul de realizare a cerintelor. Purtati discutii privind raspunsurile care necesita mbunatatiri.
45

SLATINA - OLT
Lucrati n echipa!
I. Formati grupe de 4 elevi. Pe baza informatiilor adunate cu prilejul vizitei de documentare efectuate dupa parcurgerea capitolului Metode de integrare sistemica a ntreprinderii", raspundeti la urmatoarele sarcini: - ntocmiti un pliant ce contine fotografii pentru doua tipuri de sisteme de fabricatie, cu precizarea denumirilor acestor sisteme si un tabel ce va contine caracteristicile de calitate ale celor doua sisteme si criteriile de evaluare a utilizarii acestora; - elaborati un eseu de o pagina n care sa precizati produsele realizate cu ajutorul sistemelor alese, prezentarea sistemelor si enumerarea avantajelor progresului tehnic. CteII.un Formati elev din fiecare va prezenta colegilor pliantul grupe de grupa 3-4 elevi. Cu ajutorul unui dictionar si termeni eseul de si a informatiilor gasite prin consultarea Internetului, ntocmiti explicativ ntocmite. Fiecare echipa vacuprinda realiza autoevaluarea activitatii desfasurate si un dictionar tematic care sa urmatorii termeni: economica; o eficienta va argumenta n fata colegilor. - calitate; - caracteristici de calitate; - caracteristici tehnice; - caracteristici economice; - caracteristici estetice si organice; - caracteristici ecologice; - caracteristici functionale; - fiabilitate; - mentenabilitate. Distribuiti sarcinile n cadrul echipei si completati portofoliul cu dictionarul ntocmit.
46

SLATINA - OLT
Fi a de lucru Criterii de evaluare a utilizarii sistemelor de fabricatie Copiaza, pe o coala format A4, schema de mai jos, apoi completeaza cu informatiile potrivite spatiile libere si cele marcate.
47

SLATINA - OLT
TEST DE EVALUARE - Criterii de evaluare a utilizarii sistemelor de
fabricatie IML Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu. Timpul efectiv de lucru este de 2 ore. Subiectul I_(30 de puncte) I.1. Pentru fiecare dintre cerintele de mai jos (1-5), scrieti corespunzatoare raspunsului corect: litera 1. Utilizarea diverselor sisteme de fabricatie n procesele de productie este nsotita de: a. cresterea productivitatii muncii; b. cresterea timpului micsorarea bugetului de cheltuieli; d. cresterea costurilor. normat; c. 2. Evaluarea utilizarii sistemelor de fabricatie presupune analizarea b. economic, ecologic; acestora petehnologic, urmatoarele criterii: a. economic, calitativ, de c. estetic, functional, ergonomie; d. economic, estetic, ecologic. competitivitate; 3. 0 solutie prin care se poate mbunatati competitivitatea ntreprinderii a. mecanizarii; b. automatizarii; c. sistemelor integrate de consta n introducerea: sistemelor productie;rigide d. de fabricatie. 4. Caracteristicile de calitate tehnice ale produselor se refera la: a. forma, culoare; b. pret, greutate; c. conceptie constructiva, executie; usurinta n ntretinere. d. 5. Daca sistemul de fabricatie este economic si de calitate, va permite I.2. de n produse: coloana a.Ainteligente; sunt indicate diferite c. categorii obtinerea b. competitive; flexibile; de d. calitate, iar n coloana B, exemple ale acestora. Realizati asocierile corecte caracteristici de rigide. dintre fiecare cifra din coloana A si litera corespunzatoare din coloana B.
A - Caracteristici de calitate B - Exemple 1. ecologice a. masa 2. estetice b. functionare fara defectari 3. tehnice c. cheltuieli de ntretinere 4. mentenabilitatea d. poluarea apei e. continut n coloranti 5. economice f. stil
I.3. Transcrieti litera corespunzatoare fiecarui enunt (a, b, c) si notati n dreptul ei litera A, daca apreciati ca raspunsul este adevarat, sau litera
F, daca apreciati ca raspunsul este fals, apoi transformati-le pe cele false n enunturi adevarate. a. n nici unul dintre sectoarele economice, competitivitatea nu este determinata de capacitatea producatorilor de a se adapta la b. Efectele economice ale utilizarii unui sistem de fabricatie schimbarile care tehnologice. urmareste introducerea progresului tehnic se determina prin c. Conditiile de calitate corespunzatoare fiecarui produs sau materie comparare cu prima rezultatele obtinute anterior aplicarii acestuia. nu sunt prevazute n standarde, n norme interne (NI) sau n caiete de Subiectul II (30 de puncte) sarcini. II.1. Precizati avantajele utilizarii diverselor tipuri de sisteme de fabricatie. II.2. Scrieti informatia corecta care completeaza spatiile libere: a. Utilizarea diverselor tipuri de sisteme de............este nsotita de b. Realizarea unei sarcini de industriale fabricatie fabricate. implica realizarea cresterea nivelului de......la produsele unor.........ntr-o c. Cerintele cumparatorului se de......economica. refera la:.........vietii si anumita succesiune si n anumite conditii sanatatii, protectia II.3. mediului, aspecte estetice placute,................energiei. a. Enumerati criteriile de evaluare a utilizarii sistemelor de fabricatie. b. Precizati orientarile principale privind calitatea produselor. Subiectul III (30 de puncte) Realizati un eseu cu tema Evaluarea utilizarii sistemelor de fabricatie", a. Precizarea rolului informaticii n procesele de fabricatie. dupa urmatoarea structura: b. Definirea conceptelor de eficienta economica, calitate si competitivitate. c. Mentionarea caracteristicilor de calitate ale produselor.
49

SLATINA - OLT
TEST DE EVA LU AR E - Capitolul 1 Nota. Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu. Subiectul I._(30 puncte) Timpul efectiv dede lucru este de 2 ore. I.1. Pentru fiecare dintre cerintele de mai jos (1-5), scrieti litera 1. Un automobil raspunsului reprezinta un produs: corespunzatoare corect: a) standard; b) complex, de tip bun de echipament"; c) elementar; d) complex, cu mare valoare adaugata. 2. n practica, se disting urmatoarele tipuri de productie: a) individuala, n serie si masa; b) n flux, n serie si masa; c) la nivel de sectie si la nivel de ntreprindere; d) monitorizata si premeditata. 3. Dupa tipul de fabricatie ce defineste relatiile ntreprindere-client, se pot a) fabricatia la comanda, pe stoc si mixta; deosebi: b) fabricatia n serie si la comanda; c) fabricatia directa si la comanda; d) fabricatia contractuala si necontractuala. 4. Sistemul de fabricatie holonic utilizeaza ca unitate elementara: a) celula; b) holonul; c) veriga; d) grupul. 5. Elementul primar care sta la baza crearii sistemelor de fabricatie bionice este: a) holonul; b) modelonul; c) celula; d) organita.
50
I.2. n coloana A sunt indicate diferite tipuri de produse, iar n coloana B, criterii de clasificare a acestora. Scrieti asocierile corecte dintre fiecare 1. produse de tip A V sia. n functie de proprietatile produsului finit cifra din coloana litera corespunzatoare din coloana B.
2. produse brute b. dupa rezultatul obtinut n urma desfasurarii proceselor productive 3. produse elementare c. n functie de stadiul de prelucrare 4. produse eterogene d. din punctul de componentelor vedere al consumului f. n functie de numarul utilizate cafinal materie prima 5. produse principale e. din punctul de vedere al destinatiei I.3. Transcrieti litera corespunzatoare fiecarui enunt (a, b, c)
si notati n dreptul ei litera A, daca apreciati ca raspunsul este adevarat, sau litera F, a. nu se este poate defini ca sistem cibernetic, dacantreprinderea apreciati ca raspunsul fals, apoi transformati-le pe cele component al false n unor sisteme ierarhice superioare, precum economia nationala, societatea. enunturi adevarate. b. Fabricatia pentru stocare priveste produsele putin costisitoare sau de uz c. Fractalele nu se organizeaza n mod individual si nu general fabricate n cantitate mare. integreaza Subiectul II.__(30 de puncte) obiectivelor ntreprinderii. II.1.Definiti sistemul flexibil de fabricatie. II.2. Scrieti informatia corecta care completeaza spatiile libere: a. Produsul este rezultatul............al unei activitati umane. b. Modul de productie al unui...............se caracterizeaza, n principal, prin combinatia dintre cantitatea de produse de fabrica lansata deodata si fluxul procesului de productie. c. Tipul de fabricatie al unui produs permite definirea relatiilor............. II.3.Priviti cu atentie imaginea: client.
a. Identificati tipul sistemului de fabricatie si precizati subsistemele componente. CURS SISTEME I TEHNOLOGII DE FABRICA IE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 51
b. Alcatuiti schema structurala a sistemului de fabricatie. II.4. Indicati principalele caracteristici ale productiei de unicate. Subiectul III._(30 de puncte) Realizati un eseu cu tema Sisteme flexibile de fabricatie", avnd a. definireastructura sistemului urmatoarea de flexibil idei: de fabricatie; b. enumerarea caracteristicilor unui sistem flexibil de fabricatie; c. enumerarea celor trei stadii ale sistemelor flexibile de fabricatie; d. enumerarea a trei avantaje ale sistemelor flexibile de fabricatie e. definirea celulei flexibile de prelucrare. comparativ cu sistemele rigide de fabricatie;
52
C A P I TO LU L 2 . C O M P O N E N A I ANALI SI ST EM EL OR DE F A B R I C A I E ZA
C O MP E T E N T A
Analizarea sistemelor si a tehnologiilor de fabricatie 2.1. Componente ale sistemelor de fabricatie 2.2. Criterii de analiza a sistemelor de fabricatie 2.3. Metode de analiza a sistemelor de fabricatie
O BI EC T I VE Dupa parcurgerea acestui capitol, veti fi capabili: 1. sa identificati componentele sistemelor de fabricatie 2. sa identificati fenomenele care au loc ntr-un proces de fabricatie 3. sa identificati criteriile de analiza a sistemelor de fabricatie 4. sa justificati alegerea criteriilor de analiza 5. sa aplicati metodele de analiza a sistemelor de fabricatie folosind criteriile precizate
53
2.1. COMP ON EN TELE SISTEMELOR DE F ABRICATIE

2.1.1. Elemente si subsisteme componente ale sistemelor de fabricatie
Parte componenta a procesului de productie, sistemul de fabricatie include prin care se intervine asupra materiei prime pentru a se obtine un produs finit sau un produs activitatile intermediar; ca urmare, sistemul de fabricatie poate fi reprezentat ca un ansamblu de elemente ntre care exista conexiuni si interdependente, asupra caruia se poate actiona din exterior si Abordarea fabricatiei ca asupra un sistem n careexterior. intrarile sunt transformate n iesiri cu scopul care, la rndul sau, actioneaza mediului
realizarii sarcinii de fabricatie, conduce la reprezentarea din figura 2.1., n care xi1, xi2 xin
reprezinta marimile de intrare n sistem si xe 1 , xe 2xen reprezinta marimile de iesire din sistem.
Fig. 2.1 - Repr ezentarea schematica a fabricatiei
Orice proces tehnologic care se desfasoara cu ajutorul masinilor utilajelor si instalatiilor industriale poate fi caracterizat prin intrari s iesiri de materiale, energie si informatii. ntr-un sistem de fabricatie materialele sufera procese de transformare chimica, fizica sau biologica, precum si actiuni perturbatoare care sunt compensati prin marimile de comanda. Marimile de iesire sunt dependente att de marimile de intrare, ct si de factorii perturbatori si de comanda. Aceasta dependenta poate fi exprimata matematic prin relatia:
xe = f(xi, xp, i, e)
unde:
xe - marimea variabilelor de iesire (produs intermediar sau produs finit); xi - marimea variabilelor de intrare (materii prime, energie, materiale auxiliare);
xp - factori perturbatori (variatia compozitiei materiei prime, modificarea factorilor de mediu i , e - variabile de comanda. etc); Marimile de intrare si marimile de iesire se numesc variabile caracteristice grupate n figura si ca pot fi 2.2.
Fig. 2.2 - Clasificarea variabilelor car acteristice CURS SISTEME I TEHNOLOGII DE FABRICA IE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 54
Prin urmare, orice proces tehnologic este caracterizat prin variabile care intrarea si la iesirea intervin la din proces, sau pe parcursul procesului. Variabilele independente comandabile sunt acele marimi si caracteristici care modificate pot de fi operator n sensul si la valoarea dorita, astfel nct sa fie obtinute performantele cerute sistemului de fabricatie (calitate, cantitate, profit etc). Ca exemple de variabile independente comandabile, pot fi enumerate: cantitatea de materie prima si de materiale auxiliare; calitatea materiei prime si a materialelor auxiliare; formele de energie necesara si tipurile de surse de energie; nivelul tehnic al utilajelor; parametrii tehnologici de functionare a utilajelor; calificarea personalului. Variabilele independente necomandabile, denumite si perturbatii, sunt caracteristici care marimi si nu pot fi modificate de operator n sensul dorit, acestea avnd un caracter aleator. n general, aceste variabile provin de la: variatia compozitiei chimice si a structurii materiilor prime si auxiliare; variatia factorilor de mediu (temperatura, umiditate etc); starea tehnica a utilajului, influentata de uzura sau de ntretinerea necorespunzatoare; fluctuatia pretului materiei prime, a materialelor si a energiei; fluctuatia fortei de munca; conflictele de munca etc. Variabilele dependente (de iesire) pot fi de performanta sau intermediare. Variabilele dependente de performanta sunt acele marimi si caracteristici care la aprecierea conducperformantelor economice si tehnice ale sistemului tehnologic. Ca exemple de variabile dependente de performanta, pot fi enumerate: profitul, costul de productie, productivitatea, randamentul, cantitatea de produse principale, cantitatea de produse secundare, calitatea produselor rezultate, protectia lucratorilor si a mediului. n conducerea efectiva a sistemelor tehnologice, se impune modificarea comandabile de catre factorii de decizie (operator sau calculator), astfel nct, prin compensarea variabilelor efectelor nedorite ale factorilor perturbatori, sa se obtina valori optime ale variabilelor de Variabilele dependente intermediare sunt acele marimi si caracteristici performanta._ constatarea efectului modificarii variabilelor independente, nainte ca acest efect sa care permit se faca Variabilele dependente intermediare fi: temperaturile si presiunile din interiorul unor resimtit total sau partial asupra variabilelor pot de performanta. instalatii, compozitia chimica a produselor la iesirea din anumite utilaje intermediare etc. Variabilele intermediare pot constitui un indicator important n operatia de modificare a variabilelor comandabile (n special a parametrilor tehnologici de functionare a Principalii factori care caracterizeaza desfasurarea proceselor tehnologice din utilajelor), sistemelor de fabricatie la sa parametrii optimi dorite. sunt: consumul de materii prime, cadrulla astfel nct, finalul fabricatiei, se obtina rezultatele materiale auxiliare si energie; randamentul procesului de productie, calitatea produsului finit, investitiile Conceptul sistem conduce la o structura alcatuita din mediului. subsisteme necesare productiei,de costul produselor finite si beneficiul obtinut, precum si calitatea executarii functiei lui generale. Se poate considera ca un sistem de fabricatie este alcatuit din subordonate mai multe subsisteme de rang inferior: subsistemul efector; subsistemul logistic; subsistemul de comanda si subsistemul de control.
Functiile ndeplinite de fiecare subsistem sunt cuprinse n tabelul 2.1.

Tabelul 2.1. - Functiile subsistemelor
Denumire subsistem
Functie
Subsistemul Realizeaza modificarea formei, a compozitiei fizico-chimice si a caracteefector risticilor obiectului muncii, prin combinarea directa a fluxurilor de materiale si a celor de informatie, prin intermediul fluxului energetic. (de lucru sau de prelucrare) Subsistemul Realizeaza transferul n spatiu (manipulare, transport) si n timp (depozitare) logistic al semifabricatelor, al pieselor finite, al sculelor, al dispozitivelor, al verificatoarelor, al materialelor, al aschiilor, al deseurilor, al lichidelor de ungere etc. Subsistemul de Transforma si distribuie fluxul informational astfel nct, prin interactiuni comanda coordonate ntre toate componentele sistemului, sa se ndeplineasca functia generala a sistemului de fabricatie. Subsistemul de Compara valorile realizate ale parametrilor ce definesc calitatea pieselor cu valorile prescrise si transmite informatiile obtinute sistemului de comanda. control Subsistemul efector, denumit si subsistem de lucru sau de prelucrare, are caracteristici specifice fiecarui proces tehnologic si reprezinta elementul esential al sistemului de fabricatie. Subsistemul de comanda realizeaza att comanda procesului de fabricatie, ct si pe cea a masinilor-unelte. Subsistemul de comanda si subsistemul de control formeaza Functia generala a unui sistem de fabricatie este de a transforma un flux de materiale si mpreuna un flux de informatii cu ajutorul unui flux de energie, astfel nct sa se realizeze marirea valorii sistemul informational. de ntrebuintare a produselor obtinute la iesirea din sistem. Interactiunile si interdependentele care au loc ntre componentele sistemului urmari n functionarea unui sistem de fabricatie, cu precadere n cazul potnegative avea lansarii n Aceste urmari fabricatie a unui nou constau produs. n: - conflicte ntre subsistemele si elementele componente; - blocari ale componentelor; - incertitudini n functionarea sistemului. Procesul de fabricatie este conditionat att de functionarea corecta a fiecarui subsistem component interactiuni , ct si de numeroasele care se stabilesc ntre aceste sisteme: partajarea resurselor, sincronizarea executarii operatiilor, concurenta, 2.1.2. Partajarea resurselor Partajarea resurselor este procesul complex de proiectare rationala a fluxurilor de materii prime, materiale energetice si informationale, precum si a resurselor umane necesare ntr-un sistem de fabricatie modern, fluxurile de materiale si materii prime, energie si desfasurarii unei anumite activitati de productie. informatie se interconditioneaza direct, n vederea obtinerii unor produse competitive, n conditiile cresterii productivitatii, a profitabilitatii, a performantelor ecologice si socio-umane Resursele implicate n procesul de fabricatie se mpart n resurse umane, resurse tehnicoale ntreprinderii. materiale si resurse energetice. Resursele umane reprezinta totalitatea angajatilor implicati n desfasurarea fabricatiei. Implicarea omului se face simtita, prin activitatile sale, n toate sistemele, chiar si n sistemele
automate de fabricatie, cel putin ca personal de supraveghere si ntretinere, pentru pregatirea programelor si efectuarea de reglaje si, uneori, pentru controlul calitatii produselor. Resursele umane se caracterizeaza, n principal, prin: numarul persoanelor angajate; structura profesionala si de vrsta a salariatilor; nivelul de calificare si de inteligenta al acestora; vechimea n ntreprindere. n conditiile n care varietatea si complexitatea produselor industriale sunt n continua crestere, personalul muncitor va trebui sa se perfectioneze continuu, pentru a face fata problemelor complet noi care intervin n desfasurarea procesului de productie. Aplicarea noilor tehnologii de productie solicita nu numai o calificare superioara a personalului, ci si capacitatea acestuia de a se adapta numeroaselor meserii noi si de a-si largi domeniul de competenta (de tehnico-materiale includ la masini materiile prime, numerica). materialele, energia, exemplu,Resursele trecerea de la masini-unelte traditionale cu comanda totalitatea masinilor instalatiilor componente ale sistemului de precumechipamentelor, si fabricatie. Desfasurarea fabricatiei n conditii optime este conditionata - pe lnga al i factori - si de natura, Bilantul de materiale este prime un document n care se exprima cantitativ transformarile calitatea, accesibilitatea materiilor i a materialelor utilizate. care sunt la supuse n timpul fabricatiei materiile prime si materialele. Continutul acestuia depinde de tipul si de particularitatile procesului tehnologic. Exprimarea cantitativa a materialelor implicate n procesul tehnologic - intrate si rezultate - se realizeaza att n unitati Tabelul 2.2 - Bilant de materiale de masa MATERIALE INTRATE Cantitatea MATERIALE REZULTATE Cantitatea (UM), ct si n procente (tabelul 2.2.). UM % UM % 1. Materii prime 1. Produs finit 2. Materiale auxiliare 2. Semifabricate 3. Materiale recuperate 3. Produse secundare 4. Combustibili 4. Deseuri 5. Rebuturi 6. Materiale recuperabile 7. Pierderi tehnologice TOTAL TOTAL Din categoria materialelor intrate fac parte: - materiile prime-materialele initiale supuse transformarilor care au loc n tehnologic. Ele se regasesc n proportia cea mai mare n produsul finit. Tehnologiile noi procesul de fabricatie sunt orientate catre reducerea consumului de materii prime si valorificarea tuturor componentilor acestora; - materialele auxiliare - materiale ajutatoare (coloranti, plastifianti, aditivi etc.) participa la transformarea materiei prime si fara de care nu s-ar putea realiza produsul care finit; se consuma n cantitati mici, comparativ cu materiile prime. - materialele recuperate din alte procese de fabricatie, utilizate n scopul consumurilor de materii prime si, implicit, a costurilor de fabricatie; reducerii calculati n bilantul de materiale numai n cazul n care reactioneaza cu materia prima si combustibilii materialele.
57
Din grupa materialelor rezultate fac parte: - produsele finite (denumite si produse principale) - scopul principal al activitatii ntreprinderii industriale - obtinute dupa ultima etapa a procesului tehnologic, care ndeplinesc conditiile de calitate specificate n documentatia tehnologica. Gama acestor produse este foarte complexa, n semifabricatele - produse cu industrial; un anumit grad de prelucrare, destinate a fi functie de specificul fiecarui domeniu prelucrate n produsele - produse rezultate continuare nsecundare scopul obtinerii produsului finit; din procesul tehnologic alaturi de produsul principal, dar n cantitati mult mai mici (de exemplu, zgura rezultata din procesul de obtinere a fontei de deseurile - parti din materia prima, care pot fi refolosite n cadrul aceluiasi proces tehnologic prima fuziune); sau n altul, n scopul recuperarii materiei prime si al reducerii consumurilor specifice si a cheltuielilor materiale (de exemplu, aschiile rezultate la prelucrarea prin strunjire, fig. 2.3);
Fig. 2.3 - Deseuri rezultate n urma strunjirii
- rebuturile - produse finite care nu corespund cerintelor de calitate nscrise n documentatia tehnica a produsului si cerute de catre beneficiar. Rebuturile pot fi: recuperabile, daca defectele pot fi remediate prin operatii suplimentare sau valorificate mpreuna cu deseurile de fabricatie, n scopul largirii bazei de materii prime, ceea pot fi ce se reflecta n rezultate financiare pozitive la nivelul agentului economic; nerecuperabile, daca nu pot fi reintroduse ntr-un proces de fabricatie; - pierderile tehnologice, reprezentnd postul din bilantul de materiale care egalizeaza totalul n cele doua coloane. Ponderea ct mai redusa a pierderilor tehnologice constituie una dintre caile Calcularea setehnologice. face aplicnd legea conservarii masei: suma maselor materialelor de eficientizare abilantului proceselor intrate este egala cu suma maselor materialelor rezultate din proces. n functie de momentul la care se alcatuieste, bilantul de materiale pentru un proces de Bilantul antecalculat realizeaza naintea nceperii procesului de fabricatie si fabricatie poate fi antecalculat se si postcalculat. scop estimarea are ca cantitatii de materiale de intrare necesare fabricatiei unui produs. n etapa de proiectare, el permite compararea mai multor procese tehnologice care pot fi folosite pentru CURS SISTEME I TEHNOLOGII DE FABRICA IE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 58 obtinerea aceluiasi produs.
Bilantul postcalculat se ntocmeste la sfrsitul unei perioade de activitate si cantitatile de materii prime si de materiale consumate. El permite compararea stabileste etapei de proiectare cu cea de fabricatie, conducnd la mbunatatirea consumurilor specifice. Bilantul de materiale poate fi ntocmit pentru fiecare parte a procesului tehnologic (bilant Resursele energetice au un rol important n desfasurarea oricarui proces de deoarece acesta implica consumarea unei anumite cantitati fabricatie, partial) sau pentru ntregul proces tehnologic (bilant total). de energie. Energia necesara este, n general, transmisa din exterior, sub forma de energie electrica sau termica. Exista si procese de fabricatie n care o parte din energia necesara desfasurarii lor rezulta din nsusi procesul tehnologic, sub forma de caldura degajata din reactiile exoterme. Din energia intrata, numai o Cantitatea deutila, energie necesara se pierderi calculeaza cu ajutorul bilantului energetic, parte devine energie restul reprezentnd energetice. bazeaza pe legea care se conservarii energiei si se exprima prin relatia:
Ei = Eu + Ep
unde:
E i - energia intrata (disponibila); Eu - energia utila; Ep - energia pierduta.
Un bilant energetic se exprima printr-o singura forma de energie (de obicei, termica sau electrica). Pierderile de energie sunt determinate de: - imperfectiunile tehnico-constructive ale echipamentelor, ale masinilor-unelte, ale utilajelor sau ale instalatiilor utilizate; - starea tehnica a utilajelor folosite; - calitatea materiilor prime si a materialelor; - imperfectiuni de natura energetica ale proceselor tehnologice. Similar bilantului de materiale, bilantul energetic poate fi antecalculat sau postcalculat, partial 2.1.3. Sincronizarea sau total. Sincronizarea consta n asigurarea continuitatii executiei operatiilor pe productie n flux, liniile de fara timpi de asteptare ntre operatii. n cazul liniilor de productie n flux continuu, sincronizarea executarii operatiilor obligatorie. Liniile de productie n flux continuu se caracterizeaza, n principal, este prin permanentizarea executarii unei operatii sau a unui grup de operatii pe anumite locuri de munca, iar trecerea produselor de la o operatie la alta se face n mod continuu, potrivit tactului de functionare stabilit. Tactul de productie (T) reprezinta intervalul de timp la care un produs iese sub forma finita de pe linie si se calculeaza ca raport ntre fondul de timp disponibil al liniei pe perioada considerata si cantitatea de productie prevazuta a se executa pe linie n aceasta perioada. unde: Se exprima n minute pe bucata. Td - fondul de timp disponibil al liniei, exprimat n ore; Tp - productia prevazuta a se executa pe linie n perioada considerata.
59
Sincronizarea operatiilor este realizata n conditiile n care timpul executarii operatii, precum si intervalul de timp n care produsele trec de la o operatie la alta, sunt egale cu fiecarei tactul de productie sau cu un multiplu al acestuia. Pentru a se ndeplini aceasta conditie, numarul de locuri de munca pentru operatia i (Nlmi), de pe liniile n flux continuu se calculeaza n functie de durata fiecarei operatii si de marimea tactului. unde:
Nlmi - numarul locurilor de munca; ti - durata operatiei i, egala cu T sau cu un multiplu al acesteia;
T - durata tactului de productie.

n cazul n care durata operatiei este egala cu marimea tactului (ti = T), numarul locurilor
de munca este egal cu 1. Pentru exemplificarea sincronizarii, se considera o linie de productie n flux, pe care se executa patru operatii, cu duratele di 5 minute, 10 minute, 15 minute si, respectiv, de 5 minute, marimea tactului fiind de 5 minute.
Pentru ca aceasta linie sa functioneze sincronizat, se determina numarul de masini
necesare care vor lucra n paralel pentru executarea fiecarei operatii. Numarul de masini se calculeaza prin aplicarea relatiei:
masina executa operatia I; masini executa operatia II n paralel; masini executa operatia III n paralel; masina executa operatia IV. Deoarece operatia III se executa n 15 minute, pentru a nu exista timpi de operatia I se executa n acelasi interval de timp pentru trei produse. asteptare, Datele referitoare la numarul de operatii executate, timpul necesar executarii operatii si numarul de masini necesare pentru a ndeplini conditia de sincronizare fiecarei pot fi Tabelulconform 2.3. Sincronizarea executarii centralizate tabelului 2.3. opera iilor Operatia I II III IV Timpul executarii (min.) 5 10 15 5 Numarul de masini 1 2 3 1
Reprezentarea grafica a executarii produselor P1 P2, P3 pe masinile M1 M2, ....M7 ale unei
linii de productie n flux continuu este prezentata n figura 2.4.
60
Fig. 2.4 - Reprezentarea grafica a executarii operatiilor pe masinile unei linii de productie n flux continuu A n functie de operatie si masina; B - n functie de operatie, masina, timp
Produsele P 1 , P2 si P3 se executa, succesiv, pe masina 1. Dupa executarea primei operatii, produsul P 1 trece la masina 2. Pe masina 1 intra produsul P2, care, dupa executarea
primei operatii pe masina 1, intra pe masina 3 (pe masina 2 nu s-a terminat nca executia primului produs). Dupa executarea primei operatii pe masina 1, produsul P3 intra pe masina 2, pe care s-a terminat executia produsului P 1 . n acelasi mod continua executarea Din reprezentarile grafice din figura 2.4 se observa ca intrarea si iesirea produselor pe celorlalte linia de fabricatie se realizeaza la intervale de timp bine determinate, egale cu operatii. tactul de productie. Prelucrarea se realizeaza n mod continuu, fara a exista produse n asteptare la masini si nici timpi de nefunctionare a masinilor din cauza lipsei de produse. Masinile functioneaza n Liniile de productie n flux continuu caracterizate prin sincronizarea executarii operatiilor mod continuu, fara ntreruperi, asigurndu-se o ncarcare completa a acestora. se utilizeaza cu maxima eficacitate n cazul productiei de masa din numeroase domenii industriale (constructii de masini, electronica, electrotehnica s.a.).
2.1.4. Concurenta
Piata reprezinta elementul de referinta pentru activitatile desfasurate ntr-o ntreprindere, cadrul n care este verificata oportunitatea produselor obtinute, locul de confruntare ntre cererea si oferta de bunuri, n scopul realizarii schimbului la preturile stabilite prin negociere. Concurenta poate definita ca o o definitorii ntrecere ale ntre Concurenta reprezinta, alaturifi de cerere si oferta, unacompetitie, dintre trasaturile pietei.agentii manifestare a liberei economici, o initiative, fiecare subiect actionnd din interes propriu. Concurenta conduce la necesitatea de autocunoastere, la identificarea domeniilor n care ntreprinderea trebuie sa-si optimizeze activitatile pentru a deveni competitiva. Totodata, concurenta stimuleaza creativitatea, inovatia, capacitatea de asumare a riscurilor n scopul cresterii eficientei economice prin cresterea calitatii produselor, a productivitatii Premisa existentei concurentei este libertatea formarii pretului. Principalele muncii, a concurentei functiisunt: ale flexibilitatii productiei si a economisirii resurselor tehnico-materiale. n conditiile stimuleaza progresul economic si incita concurentii la initiativa, creativitate si inovare; dezvoltarii diferentiaza agentii economici, avantajndu-i pe cei creativi, abili siocompetenti; tehnico-economice actuale, concurenta conduce ntreprinderile catre evolutie permanenta. - salubrizeaza viata economica, eliminndu-i pe cei lipsiti de eficienta; - diferentiaza si diversifica oferta, duce la reducerea costurilor si chiar a preturilor de vnzare;
- permite determinarea celor mai bune decizii si optiuni pentru entitatile economice. Etalonarea concurentiala se numara printre tehnicile utilizate frecvent n productiva, n scopul reducerii costurilor de productie. Aceasta metoda presupune activitatea cautarea solutiilor de reducere a costurilor n afara ntreprinderii, n rndul agentilor economici producatori ai acelorasi tipuri de produse, adica n rndul concurentei. Rezultatele obtinute de competitori sunt comparate cu cele proprii, sunt identificate punctele slabe ale productiei si se propun metode de ameliorare a acestora. Scopul acestei tehnici este de a deveni cel mai bun producator din domeniu.
62

SLATINA - OLT
EVA LU AR E Identificati componentele sistemelor de fabricatie si interactiunile dintre 1. Ce sunt variabilele caracteristice ale unui sistem de fabricatie? componente, raspunznd cerintelor urmatoare: 2. Enumerati grupele de variabile caracteristice ale unui fabricatie. sistem de 3. Ce sunt variabilele independente comandabile? 4. Enumerati patru exemple de variabile independente 5. Care sunt subsistemele componente ale unui sistem de comandabile. 6. Indicati pentru fiecare subsistem component functia fabricatie? sistem. ndeplinita n 7. Care este functia generala a unui sistem de fabricatie? 8. Ce categorii de resurse sunt implicate n realizarea functiei a sistemelor de fabricatie? generale 9. Care este conditia necesara sincronizarii n executarea 10. Definiti termenul concurenta si explicati n ce consta operatiilor? etalonarea concurentiala".
63

SLATINA - OLT
AC TIVITA TI P RA CTICE Lucrati individual! I. Cititi cu atentie variabilele caracteristice sistemelor de enumerate mai jos si apoi plasati-le n grupele nscrise n fabricatie tabel: starea tehnica a utilajului, conflictele de munca, costul de productie, cantitatea de materie prima, variatia temperaturii, nivelul tehnic al utilajelor, calificarea personalului, productivitatea, temperatura din interiorul instalatiei, parametrii de functionare a utilajelor, Variabile Variabile tehnologici Variabile Variabile presiunea independente independente dependente de dependente din interiorul instalatiei. comandabile necomandabile performanta intermediare II. n cadrul unei linii de productie n flux continuu, dintre operatiiuneia este de 10 minute. Stiind ca tactul liniei este de 2 minute, durata scrieti relatia de calcul si determinati numarul de masini necesar pentru executarea acestei operatii n paralel.
64

SLATINA - OLT
Lucrati n perechi!_ 1. Explicati n ce consta partajarea resurselor materiale ntr-un sistem de fabricatie si enumerati grupele de materiale intrate si de materiale 2. Se rezultate dinconsidera sistem. o linie de productie n flux continuu, avnd tactului de 3 minute. Pentru a ndeplini conditia de marimea sincronizare, durata a) noperatii 2; poate fi scrisa sub forma: fiecarei b) n 3; c) n 4; d) n 5, unde n N *. Motivati raspunsul!
65

SLATINA - OLT
Lucrati n echipa!_
1. Formati echipe de cte patru colegi. Analizati figura de mai jos, n care este reprezentata grafic executarea operatiilor pe masinile unei linii de productie n flux continuu, cu tactul de 2 minute. Fiecare a. Care este membru al timpul executarii fiecarei operatii? b. Care numarul masini utilizate pentru executia fiecarei echipei vaeste raspunde uneia de dintre cerintele: c. n ce consta sincronizarea operatiilor? operatii? d. Mentionati doua avantaje ale sincronizarii executiei operatiilor.
2. Utilizati surse de informare accesibile (internet, manual, reviste cu continut tehnic etc.) si realizati un eseu cu tema Componentele sistemelor de fabricatie", avnd urmatoarea structura de idei: a. Definirea sistemului de fabricatie. b. Precizarea functiei generale a sistemului. c. Enumerarea subansamblurilor componente. d. Exemple de resurse tehnico-materiale implicate n sistem. e. Functiile concurentei. Prezentati lucrarea n fata colegilor. Puteti lucra si n perechi sau n echipe. Pentru acest capitol, veti realiza un portofoliu cu tema Atentie! Componenta si Componentele portofoliului pot asemanator fi realizate individual sau n echipa. 1. analiza sistemelor de fabricatie", celui ntocmit la capitolul - Stabiliti, de comun acord cu profesorul, termenele de finalizare a fiecarui component, modalitatile de prezentare si de evaluare. - Fisele de lucru pot fi incluse n portofoliu.

SLATINA - OLT
Fi a de lucru Variabilele caracteristice sistemelor de fabricatie Copiaza, pe o foaie format A4, schema de mai jos, apoi completeaza spatiile marcate cu denumirile celor doua grupe de variabile caracteristice, respectiv cu exemple de variabile, conform tipurilor specificate n fiecare casuta. Aceasta fisa de lucru va completa continutul portofoliului!
67

SLATINA - OLT
FI A DE LUCRU Partajarea resurselor materiale 1. Copiaza, pe caiet, bilantul de materiale din figura de mai jos. 2. Aplica legea conservarii maselor si completeaza casutele marcate cu x. MATERIALE INTRATE Cantitatea MATERIALE REZULTATE Cantitatea 3. Interpreteaza, n scris, rezultatele obtinute.
UM % 1. Materii prime 120 1. Produs finit 2. Materiale auxiliare 5 2. Semifabricate 3. Materiale recuperate 10 3. Produse secundare 0 0 4. Combustibili 0 4. Deseuri 5. Rebuturi 6. Materiale recuperabile 5 X 7. Pierderi tehnologice X X TOTAL 135 TOTAL UM % 122 X 0 0 3 X 0 0 X X
Schimba fisa de lucru cu cea a colegului/colegei de banca apreciaza rezultatele acestuia/acesteia. Purtati discutii pe marginea si rezultatelor incorecte si apreciati modalitati de mbunatatire a acestora.
68

SLATINA - OLT
FI A DE LUCRU Sincronizarea executarii operatiilor
Pe o linie de productie n flux continuu, al carei tact este de 5 minute, se executa un numar de 9500 de piese, lucrndu-se n doua schimburi a cte 8 ore pe zi, iar timpul afectat executarii unei grupe de operatii la un loc de munca este de 10 minute. Transcrie situatia-problema prezentata si 1. Utilizeaza simbolurile precizate n textul lectiilor si exprima raspunde cerintelor urmatoare: fiecare 2. Determina cu pas, folosind relatiile de calcul indicate: marime data npas enunt. a. fondul de timp disponibil; b. numarul de ore lucrate pe zi; c. numarul de zile necesare pentru a obtine volumul de piese mentionat; d. numarul de locuri de munca.
69

SLATINA - OLT
TEST DE EV ALUA RE - Com pone nt ele sist em elor de
fabr ic at ie Nota. Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu. Subiectul (15 puncte) Timpul efectivIde lucru este de 45 de minute. Pentru fiecare dintre cerintele de mai jos (1-5), scrieti litera corespunzatoare raspunsului corect. 1. Cantitatea de materie prima utilizata ntr-un sistem de face fabricatie parte din categoria variabilelor: a. independente comandabile; b. independente necomandabile; c. dependente de performanta; d. dependente intermediare. 2. Functia de modificare a formei, a compozitiei fizico-chimice si caracteristicilor obiectului muncii este realizata de subsistemul: a a. de control; b. de comanda; c. logistic; d. efector. 3. Documentul n care se exprima cantitativ transformarile sunt la supuse caremateriile prime si materialele n timpul fabricatiei se numeste: a. fisa tehnologica; b. plan de operatii; c. bilant de materiale; d. bilant energetic. 4. Etalonarea concurentiala este una dintre tehnicile activitatea productiva n scopul: utilizate n a. reducerii costurilor de productie; b. maririi costurilor de productie; c. diferentierii agentilor economici; d. sincronizarii operatiilor. 5. Produsele finite care nu corespund cerintelor de calitate nscrise n documentatia tehnica a produsului si cerute de catre beneficiar se numesc: a. deseuri;
b. rebuturi; c. materiale auxiliare; d. pierderi tehnologice. Subiectul II_(30 puncte) 1. Transcrieti litera corespunzatoare fiecarui enunt (a, b, c) si n dreptul notatiei litera A, daca apreciati ca raspunsul este adevarat, sau litera F, daca apreciati ca raspunsul este fals, apoi modificati-le pe cele false, a. Fluctuatia pretului materiei prime, al materialelor si al astfel nct sa fie adevarate. energiei face b. Ponderea ct mai redusa independente a pierderilor tehnologice constituie una parte din categoria variabilelor comandabile. dintre c. Operatiile de transport si manipulare caile de eficientizare a proceselor tehnologice. a semifabricatelor sunt realizate de 2. Scrieti pe foaia de lucrare informatia corecta care subsistemul efector. spatiile libere din enunturile de mai jos: completeaza a. Variabilele.......................pot fi comandabile si necomandabile. b. Sistemul de comanda si sistemul de control formeaza mpreuna c. Sincronizarea executarii........................este obligatorie n cazul sistemul................ liniilor Subiectul III_(45 puncte) de productie n flux continuu. Pe o linie de productie n flux, care functioneaza sincronizat, se executa trei operatii, tactul de productie al liniei fiind de 4 minute. Prima operatie se executa n 4 minute, a doua operatie n 12 minute si a treia n 4 minute. 1. Calculati numarul de masini necesare pentru executarea Raspundeti cerintelor: fiecarei operatii. 2. Determinati numarul de locuri de munca. 3. Reprezentati grafic executarea produselor pe linia de 4. Precizati productie n avantajele sistemelor de fabricatie caracterizate prin functie de operatie, masina si timp. sincronizarea executarii operatiilor.
71
2.2. C RITERII DE A NA LIZA A SISTEMELOR DE F ABRICA TIE

Criteriile de analiza stabilesc principiile normele, punctele de vedere pe baza carora se realizeaza clasificarea, definirea si aprecierea sistemelor de fabricatie, examinnd fiecare dintre partile componentele ale acestora. Principalele criterii de analiza ale sistemelor de fabricatie sunt: ergonomia, evaluarea riscului, rezultatele activitatii, atributiile locului de munca, tipurile 2.2.1. Ergonomia de echipamente si tehnologiile de fabricatie. Componenta cea mai importanta a unui sistem de fabricatie o constituie factorul uman. Progresul tehnic, materializat prin introducerea mecanizarii, a automatizarii si a robotizarii fabricatiei, a condus la schimbarea raportului dintre munca fizica si munca intelectuala, n sensul ca, din executant, omul devine operator si conducator al procesului tehnologic. Pe masura dezvoltarii societatii, oamenii au devenit mai exigenti n ceea ce priveste confortul, conditiile de viata si de munca, ceea ce a condus la aparitia unei noi discipline - ergonomia, care studiaza munca sub toate aspectele ei: fizice, cognitive, sociale, organizationale si de mediu. Ergonomia integreaza cunostinte dintr-o varietate de discipline care includ anatomia, fiziologia, igiena muncii, medicina muncii, antropometria, stiintele tehnice, Managementul resurselor umane, organizarea si amenajarea locului de munca, limitele psihologia, capacitatii sunt puse n corelatie cu munca de catre Studiile sociologia, omului economia etc. Scopul acestei discipline este acela de a ergonomie. crea conditii de specifice munca si organizarii a fabricatiei sunt ndreptate spre: uman n limitele posibilitatilor lui viata care ergonomice sa conduca la solicitarea factorului factorul uman; biologice. conceptia de organizare a locului munca; Pentru aceasta, organizarea muncii de trebuie sa asigure evitarea efortului fizic si intelectual inutil, Privitor la factorul uman, optimizarea activitatii omului implica ndeplinirea mediul industrialinfluentele si influenta sanocive asupra omului. sa nlaturare ale unor microclimate excesive, combaterea urmatoarelor conditii: zgomotului, - orientarea si a selectia riguroasa a factorului uman; vibratiilor, trepidatiilor, sa creeze o ambianta psihica optima si o securitate maxima a muncii. - reorientarea profesionala; Realizarea deziderate conduce cula instituireaumane; unor motivatii care sa faca - proiectarea acestor echipamentelor n concordanta posibilitatile placuta - crearea si unei ambiante care sa asigure securitate si ^ . confort; interesanta activitatea angajatului. - repartizarea rationala a sarcinilor; - economia energetica a organismului uman (economia de miscari). Pentru procesele manuale sau manual-mecanice, este important a se respecta principiile economiei de miscari (tabelul 2.4.). Ergonomia este disciplina care se ocupa cu studiul relatiilor om - masina - mediu, ca scop optimizarea activitatii omului si a performantelor sistemului din care acesta face parte. avnd
Tabelul 2.4 - Principiile economiei de miscari CURS SISTEME I TEHNOLOGII DE FABRICA IE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 72
Sfera de aplicabilitate Principii ergonomice Sa existe o interdependenta a minilor si a bratelor. 1.Aplicabile corpului Munca sa fie astfel organizata nct sa permita un ritm omenesc natural, usor si oriunde este posibil. Miscarile care cer precizie mare sa nu implice un efort important. muscular 2.Aplicabile locului de Pe suprafata de lucru sa se mentina numai materialele munca care se utilizeaza n ziua respectiva. Sa existe un loc bine definit pentru fiecare material. 3.Aplicabile Dimensiunile echipamentului fie corelate cu datele Materialele sa fie plasate aproape sa de locul de utilizare. antropometrice ale executantului. echipamentului tehnic Elementele componente sa asigure unghiul vizual optim si o pozitie confortabila n timpul lucrului. n timpul activitatii, trebuie sa se asigure executantului posibilitatea alternarii asezatpozitiei cu cea ortostatica. Daca se impune o singura pozitie, este de preferat pozitia asezat. Un loc de munca care necesita o pozitie ortostatica implica o solicitare intensiva a picioarelor. Aceasta poate duce la umflarea picioarelor, deoarece muschii nu se misca suficient pentru a pompa spre inima cantitatea de snge necesara. Inima nu este alimentata cu o cantitateConceptia de organizare a locului de munca are la baza principiile ergonomice n organizarea locului de munca, care sunt specificate n Normele generale" de suficienta de snge, iar individul se va simti obosit. La polul opus se situeaza muncile n ritm sanatate si accelerat, care duc la intensificarea circulatiei sngelui, din cauza efortului fizic depus. securitate n munca elaborate de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, Dintre aceste principii obligatoriu de respectat n organizarea oricarui loc de munca, pot mpreuna c~u fi enumerate urmatoarele: Ministerul Sanatatii si Familiei n anul 2002. - dimensionarea locului de munca n functie de particularitatile anatomice, fiziologice si psihologice ale omului, dar si de caracteristicile echipamentului utilizat; - asigurarea posibilitatii de miscare si de modificare a pozitiei n timpul lucrului; - amenajarea corespunzatoare a spatiului de lucru; - utilizarea echipamentelor tehnice care respecta reglementarile n vigoare; - optimizarea fluxului tehnologic; - manipularea corecta a materialelor; - asigurarea cailor de circulatie ntre posturile de lucru; - asigurarea circulatiei usoare si rapide a materiilor prime, a materialelor si a produselor; - respectarea naltimii planului de lucru n functie de pozitia angajatului (asezat sau ortostatic) si den tipul de activitate manuale, de principiile precizie, lucrari de birou, lucrarea amintita (lucrari mai sus, sunt lucrari stabilite ergonomice de lucrariproiectare care utilizare a echipamentelor tehnice. Dintre acestea pot fi enumerate: si implica mnuireaconstructive, pieselor grele etc.) caracteristicile functionale si de securitate ale echipamentului tehnic trebuie sa corespunda particularitatilor constitutive, psihofiziologice si mentale ale operatorului, precum si naturii si caracteristicilor sarcinii de munca; - amplasarea echipamentului tehnic trebuie sa asigure realizarea cu usurinta a operatiilor pe care le efectueaza operatorul, o pozitie de lucru confortabila, miscari n conformitate cu CURS SISTEME I TEHNOLOGII DE FABRICA IE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 73 ritmurile
naturale ale corpului, reducerea spatiului si a timpului de deplasare, cerinte de forta situate la un nivel acceptabil; - organele de comanda ale echipamentului tehnic trebuie sa fie vizibile, identificabile cu usurinta si marcate corespunzator; amplasarea lor se va face n afara zonei periculoase, astfel nct manevrarea lor sa nu genereze riscuri suplimentare; - pornirea echipamentului tehnic trebuie sa fie posibila numai printr-o actiune voluntara a operatorului; - echipamentele electrice trebuie sa fie proiectate, montate, ntretinute, exploatate astfel nct sa asigure protectie mpotrivaechipament pericolelor generate de sarcina-electrica. - sarcina - mediu operator Proiectarea echipamentelor tehnice trebuie sa aiba n toate interactiunile acestuia Mediul industrial si influenta sa asupra omului n vedere derularea procesului de productie din constituie, de asemenea o preocupare a ergonomiei. Factorii legati de mediul (ambianta) n care procesul muncii: se desfasoara munca se refera, n principal, la: - microclimat, determinat de temperatura si umiditatea aerului din ncapere, de viteza curentilor de aer si de temperatura suprafetelor din zona de lucru; - ventilatie, care se realizeaza n ncaperile de lucru cu mijloace care sa asigure conditiile de calitate a mediului prin eliminarea sau reducerea pna la limita admisa a urmatoarelor elemente: fumuri, gaze, vapori toxici; pulberi; substante toxice sau iritante; substante explozive; umiditate; curenti de aer; caldura. de mediu poate conduce, pe lnga alteconsecinte, la Nerespectarea conditiilor iluminat, presiune, zgomot, vibratii. bolilor profesionale. aparitia Boala profesionala reprezinta o afectiune cauzata de agenti nocivi fizici, biologici caracteristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor organe chimici sau sau sisteme n procesul de munca. Cauzele bolilor profesionale sau ale accidentarilor, enumerate n tabelul 2.5, sunt factori proprii elementelor componente ale sistemului de munca care au Tabelul 2.5 - Boli legate de profesie si principalele lor cauze potentiale provocat accidentul sau boala profesionala si care, nainte de producerea acestor evenimente, Boli legate de profesie Factori profesionali cauzali constituiau factori de risc. Hipertensiune arteriala Zgomot, vibratii, temperatura ridicata, stres Cardiopatie ischemica Solicitari fizice si psihice crescute Microclimat nefavorabil, vibratii, efort fizic Afectiuni osteo-musculoarticulare crescut, postura incomoda etc. Afectiuni digestive Noxe chimice, temperatura ridicata etc. Afectiuni respiratorii Pulberi, gaze iritante etc. Afectiuni neuropsihice Zgomot, vibratii, stres etc. n tarile UE, principala cauza de mbolnavire legata de activitatea manipularea manuala profesionala este a maselor la locul de munca, pe locul al doilea situndu-se stresul n munca. Desi n ultimii ani procentul lucratorilor care efectueaza operatii de manipulare manuala a maselor a scazut - ca urmare a mecanizarii, automatizarii si robotizarii fabricatiei -, el se Manipularea manuala a maselor (Fig.aproximativ 2.5) poate cauza afectiuni sistemului musculo- ca mentine totusi la un nivel ridicat, 35% dintreale lucratori declarnd scheletic, executa precum si traumatisme acute produse prin accidentare (taieturi, fracturi etc). operatii de ridicare, sustinere, asezare, mpingere, sau deplasare a maselor grele. CURS SISTEME I TEHNOLOGII DE FABRICA tragere IE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 74
Fig. 2.5 - Manipularea manuala a maselor
2.2.2. Evaluarea riscului

Riscul reprezinta posibilitatea (probabilitatea) aparitiei unor evenimente nedorite, prejudicieze activitatea ntreprinderii. care sa ntr-un sistem de fabricatie pot aparea riscuri care determina: accidente si mbolnaviri (risc profesional), deteriorari ale echipamentelor (risc tehnic), pierderi de productie (risc Evaluarea riscului constituie o cerinta a managementului si ndeplineste functia economic). monitorizare a factorilor de risc si de aplicare de masuri de prevenire, limitare sau contracarare de a consecintelor acestora, obiective care se realizeaza prin: tehnici de prevenire, supraveghere, acoperire a daunelor; efectuarea studiilor de fezabilitate; alegerea optima a tehnologiilor si a echipamentelor tehnice; pregatirea profesionala a angajatilor; efectuarea instructajului la locul de munca etc. Riscul profesional se refera la probabilitatea producerii unei vatamari sau mbolnaviri a lucratorului, ca urmare a expunerii la un pericol la locul de munca. Evaluarea riscului profesional are ca scop mentinerea sanatatii si asigurarea securitatii lucratorilor, contribuind la Evaluarea riscurilorsi profesionale necesita parcurgerea etapelor enumerate n figura 2.6. cresterea competitivitatii a productivitatii ntreprinderii.
Fig. 2.6 - Evaluarea riscurilor profesionale
1. Colectarea este etapa n care se culeg informatii despre: pozitia locului de persoanele angajate (sex, vrsta, persoane cu disabilitati etc), echipamentele tehnice utilizate, munca, materialele prelucrate, procedeele tehnologice utilizate, sarcinile de munca executate, pericolele identificate si masurile de protectie aplicate. Aceste informatii se obtin prin:
- examinarea mediului de munca; - studierea datelor tehnice despre: echipamente si materiale folosite, procedee tehnice si instructiuni de lucru, standarde si alte prescriptii legale; - masuratori ale factorilor nocivi; - nregistrari ale accidentelor de munca; 2. Pericolele identificate de catre angajator sunt structurate n Fisa de expunere la - discutii cu angajatii etc. profesionale, riscuri care este specifica fiecarui loc de munca. Aceasta cuprinde date despre: tipul activitatii, spatiul de lucru, pozitia de lucru, factorii de mediu,) echipamentele de lucru 3. si Evaluarea riscurilor consta n estimarea probabilitatii si a gravitatii ncadrarea riscului ca acceptabil sau inacceptabil. n functie de gravitatea consecintelor, se consecintelor si fiind mijloacele de protectie utilizate. stabileste daca riscul este mic, mediu sau mare (tabelul 2.6). Daca riscul este mare, se impun masuri imediate de reducere a acestuia. n actiunea de evaluare a riscurilor, implicarea lucratorilor este obligatorie. Se va tine cont si de sexul, de vrsta si de starea 4. Pentru generala de fiecare risc identificat, se planifica actiuni specifice de reducere a efectelor pe care acesta le poate genera. sanatate a acestora. 5. Elaborarea documentatiei este etapa care consta n completarea Fisei de evaluare a riscurilor (tabelul 2.7). Aceasta reprezinta un document centralizator al operatiilor efectuate n etapele precedente.
Tabelul 2.6 - Evaluarea riscului
Probabilitate Gravitatea consecintelor Vatamare Vatamare Vatamare medie moderata grava Putin probabil Mied) Mied) Mediu(2) Probabil Mied) Mediu (2) Mare (3) Foarte probabil Mediu (2) Mare (3) Mare (3)
Tabelul 2.7 - Fisa de evaluare a riscurilor
Nr. Pericol Masuri de prevenire/ Estimarea/ protectie utilizate Evaluarea riscurilor Crt.
Activitati planificate n scopul reducerii riscurilor
Riscul tehnic poate fi generat de functionarea utilajelor, a instalatiilor si a tehnologiilor adoptate, prevazute n etapa de proiectare a procesului. Este dat de probabilitatea de functionare a componentelor sistemelor tehnice. Reducerea factorilor de risc tehnic se realizeaza prin metode specifice fiecarui domeniu. Indiferent de structura sistemului tehnologic, reducerea factorilor de risc se poate realiza prin analiza fenomenelor stocastice (ntmplatoare) care pot aparea n derularea procesului de productie.
2.2.3. Atributiile locului de munca

Locul de munca reprezinta cel mai mic compartiment productiv nzestrat cu mijloace munca (masini, utilaje, scule si dispozitive etc.) si obiecte ale muncii (materii prime, materiale, de semifabricate etc.) necesare ndeplinirii sarcinii de productie. Sarcina de productie reprezinta totalitatea actiunilor care trebuie efectuate de catre sau mai multi executanti cu pregatirea necesara, prin intermediul mijloacelor de munca, pentru unul
realizarea unei operatii sau lucrari n conditii tehnice, organizatorice si de protectia mediului Locurile de munca pot fi individuale (pentru un executant) sau colective precizate. formatie, atelier, (pentru o sectie etc). Organizarea ergonomica a locului de munca presupune asigurarea conditiilor pentrunecesare munca de nalta productivitate, cu cele mai reduse consumuri de eforturi, fara miscari inutile sau obositoare si cu minimum de cheltuieli. Etapele parcurse n organizarea rationala a locului de munca sunt: - orientarea si selectia riguroasa a factorului uman; - reorientarea profesionala; - proiectarea echipamentelor n concordanta cu posibilitatile umane; - crearea unei ambiante care sa asigure securitate si confort; - repartizarea rationala a sarcinilor; - economia energetica a organismului Postul de lucru (sau de uman. munca) din figura 2.7 reprezinta un element organizatorice al unei unitati economico-sociale care consta din totalitatea al structurii obiectivelor, sarcinilor, autoritatilor si responsabilitatilor alocate spre exercitare unui executant, n mod Fisa postului este documentul care precizeaza sarcinile si responsabilitatile titularului postului, conditiile de lucru, standardele de performanta, modalitatile de cei revin regulat si organizat. recompensare, precum si caracteristicile personale necesare angajatului pentru ndeplinirea Fisapostului. postului este un document important att pentru activitatea de resurse umane, ct si cerintelor pentru derularea n bune conditii a ntregii activitati a ntreprinderii. Acest document este anexat contractului colectiv de munca si constituie unul dintre cele mai importante instrumente manageriale prin care sunt exprimate asteptarile si exigentele organizatiei fata de munca pe care o vor desfasura persoanele care ocupa postul respectiv.
Fig. 2.7 - Loc de munca
informatiile tabelul 2.8.
Continutul de baza al unei fise de post elaborat ntr-o conceptie actuala cuprinde
specificate
77
Tabelul 2.8 - Fisa postului
Cuprinsul fisei postului Detalii 1. Date despre locul de munca - denumirea profesiei conform Clasificarii Ocupatiilor din Romnia (COR); - numarul persoanelor angajate pe postul respectiv; - persoana responsabila de ntreaga activitate, subordonatii. 2. Obiectivul postului - cerinta principala specifica postului - performantele solicitate detinatorului locului de 3. Competente munca: studii, experienta, abilitati (unii angajatori mentioneaza si 4. Atributii principale care revin - atributiile de executie: prezinta, trasaturi de posturilor personalitate necesare opereaza, celui care ocupa postului, n conexiune cu ntretine, executa, urmareste, mentine etc; postul rezultatele - cheie asteptate atributiile posturilor de specialitate: analizeaza, propune, respectiv); elaboreaza, evalueaza, dezvolta, sprijina, recomanda etc. - atributiile posturilor manageriale: asigura, implementeaza, antreneaza, aloca, controleaza, planifica, directioneaza, stabileste etc; 5. Responsabilitati - lista de obligatii ce revine detinatorului locului de munca; 6. Conditii materiale ale muncii - unelte si materiale cu care lucreaza angajatul; 7. Conditii de munca - orele de munca; posibilitati de munca peste program; - tipul de munca (sedentara sau activa); - particularitati ale mediului fizic al muncii (vibratii, acceleratii, noxe, umiditate etc).
2.2.4. Rezultatele activitatii

Rezultatele activitatii desfasurate ntr-un sistem de fabricatie pot fi analizate punctul vedere al calitatii produsului industrial obtinut, ct si din punctul de attdedin vedere al a. muncii Analiza sistemului de fabricatie calitatii prestate de catre angajat. prin prisma calitatii produsului. O importanta deosebita pentru produsele rezultate din fabricatie o reprezinta calitatea de conformitate care este determinata de masura n care executia produsului a respectat Tabelul 2.9 Clasificareaelaborata. operatiilor de control al produselor documentatia de- proiectate Criteriul de Opera ii de control al produselor clasificare a. Locul unde se - la locul de munca efectueaza - la posturile de control plasate de-a lungul fluxului tehnologic; - ntr-un spatiu afectat special acestui scop, dotat cu mijloace de masurare si control corespunzatoare (Fig. 2.8) b. Continut - analize de laborator - control geometric - probe tehnologice - control exterior - controlul respectarii disciplinei tehnologice
Documentele tehnice care definesc calitatea produselor sunt standardele, normele tehnice si contractele. Aceste documente stabilesc conditiile tehnice de calitate, regulile si metodele de verificare a calitatii, prescriptiile speciale de transport, depozitare si ambalare a produsului. Efectuarea n conditii optime a operatiilor de control necesita adoptarea unor forme organizatorice corespunzatoare. Clasificarea operatiilor de control se poate face conform tabelului urmator.
Fig. 2.8 - Controlul automat al produselor
n urma efectuarii controlului produselor, vor fi respinse produsele cu deficiente si se vor propune masuri de ameliorare a nivelului calitatii produselor. Controlul activitatii n faza de productie este deosebit de important pentru calitatea finala a produsului, deoarece conduce la prentmpinarea aparitiei rebuturilor sau a pierderilor ca b.aAnaliza sistemului de fabricatie prin prisma calitatii activitatii lucratorului urmare nerespectarii tehnologiei de fabricatie. Analiza activitatii lucratorului se realizeaza prin observarea directa a activitatii ntocmirea unei fise de apreciere care are ca reper atributiile si responsabilitatile si ce revin fiecarui angajat n conformitate cu fisa postului. n cadrul aprecierilor activitatii, sunt urmarite o serie de elemente cum ar fi: - rezultatele obtinute la nivelul postului pe care-l ocupa; - potentialul salariatului; - perspectivele de dezvoltare profesionala. Prezentam mai jos un model de fisa de apreciere a Fisa de apreciere a personalului (model) personalului muncitori, tehnicieni si functionari). Etape Con(pentru inutul etapei 1. Aprecierea performantei 1. Cunoasterea activitatii postului 2. Calitatea activitatii desfasurate 3. Volumul activitatii desfasurate 4. Respectarea instructiunilor de munca (n legatura cu lucrarile executate, securitatea muncii etc.) 5. Capacitatea de asimilare si de apreciere 6. Capacitatea de adaptare (posibilitatea de nsusire de noi cunostinte) 7. Calitatile personale (memorie, spirit de echipa, creativitate, initiativa etc.) 8. Aprecierea generala privind postul pe care-lpostului. ocupa Corelarea pregatirii profesionale cu cerintele Masura n care propriile competente permit mobilitatea n cadrul firmei. Potential de conducere Potential de promovare
79
II. Orientarea profesionala III. Potentialul profesional
2.2.5. Tipuri de echipamente

Echipamentele implicate n sistemele de fabricatie, numite si echipamente de munca, pot fi mpartite dupa destinatie n categoriile prezentate n continuare. Echipamentele individuale de lucru sunt utilizate pentru a proteja personala mpotriva uzurii si a murdaririi excesive (salopete, halate, sepci etc.) mbracamintea Echipamentele individuale de protectie (Fig. 2.9) reprezinta totalitatea mijloacelor cu care este dotat fiecare participant la procesul de munca pentru a fi protejat mpotriva actiunii factorilor de risc de accidentare si mbolnavire profesionala (manusi de protectie, casti de protectie, veste de protectie, mbracaminte din bumbac, ochelari de protectie, masca de sudura, centura de siguranta etc). Proiectarea acestor echipamente n conformitate cu cerintele ergonomice poate constitui un factor important n reducerea riscurilor de accidentare si a stresului fizic, n mentinerea starii de sanatate si n mbunatatirea confortului la locul de munca.
Fig. 2.9 - Echipament individual de protectie
Echipamentele tehnice sunt ansambluri de piese, dispozitive si mecanisme, mpreuna cu elementele de legatura dintre acestea, cu rol bine determinat n cadrul unui sistem tehnic. Echipamentele tehnice pot fi: masini, utilaje, instalatii, aparatura, dispozitive, unelte si alte mijloace utilizate n procesul muncii; ele reprezinta o parte componenta a n alegerea echipamentului tehnic, angajatorul trebuie sa aiba n vedere mijloacelor de aspecte: urmatoarele productie. - echipamentul sa fie adecvat sarcinii de fabricatie sau sa fie adaptabil cu usurinta pentru ndeplinirea acesteia; - echipamentul sa poata fi utilizat fara a prezenta riscuri pentru sanatatea si Echipamentele tehnice pot fi actionate mecanic, electric, hidraulic, pneumatic sau mixt. securitatea Echipamentele actionate mecanic folosesc energia potentiala sau energia de deformatie pentru a angajatilor. furniza lucru mecanic. Echipamentele actionate electric folosesc curentul electric ca agent purtator de energie si informatie. Acest tip de actionare este cel mai des utilizat, ntruct confera echipamentelor pret de cost scazut, fiabilitate ridicata, viteza mare de raspuns, posibilitatea miniaturizarii si a Echipamentele actionate hidraulic folosesc ca mediu de lucru un lichid sub modularizarii. Utilizarea lichidului sub presiune, ca mediu de lucru, ofera o gama larga de avantaje: obtinerea presiune. unor forte si momente foarte mari; posibilitatea reglarii continue si precise a vitezelor de lucru, a fortelor si a pozitiei sarcinii antrenate; schimbarea facila a sensului de miscare a sarcinii antrenate; functionarea fara socuri si vibratii; durabilitatea ridicata a elementelor componente; posibilitatea tipizarii elementelor componente. Datorita avantajelor pe care le ofera, sistemele hidraulice sunt din ce n ce mai frecvent utilizate n industria constructoare de masini, aviatie, minerit, industria navala etc. Dintre dezavantajele actionarilor hidraulice, pot fi enumerate: necesitatea asigurarii unor etansari perfecte; necesitatea utilizarii unor materiale de CURS SISTEME I TEHNOLOGII DE FABRICA IE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 80 calitate superioara; vitezei mica de raspuns; variatia parametrilor de lucru ai instalatiei cu temperatura fluidului de lucru.
Echipamentele actionate pneumatic utilizeaza ca mediu de lucru un gaz sub presiune (de obicei, aerul comprimat). Principalele avantaje ale utilizarii actionarilor pneumatice sunt: greutate redusa a elementelor componente, eliminare a riscului ca suprancarcarea sa produca avarii sistemului; ntretinere usoara, pericol redus de accidente, complet nepoluante. Actionarile pneumatice se utilizeaza n aplicatiile industriale care nu necesita forte si momente Echipamentele actionate mixt, prin combinatii ntre sisteme de actionare mari, n pneumatice sau hidraulice, realizeaza cu usurinta componentele de forta, putere, electrice, instalatiile din industria alimentara si farmaceutica, n liniile automate de mbuteliere etc. moment, precum si diferite regimuri de miscare, asigura durabilitate n functionare, permit 2.2.6. Tehnologii de fabricatie_ miniaturizarea, tipizarea, modularizarea. Tehnologia reprezinta ansamblul de procese, metode, procedee, reguli, conditii tehnice operatii si care se desfasoara n scopul obtinerii unui anumit produs (piesa, organ de Comisia economica ONU pentru Romnia defineste tehnologia ca fiind masina, sistem tehnic, constructie industriala sau de alta natura etc). corecta a cunostintelor stiintifice si tehnice n conceptia, dezvoltarea si fabricarea unui produs". aplicarea Potrivit acestei definitii, tehnologia poate fi privita ca un sistem de cunostinte stiintifice si tehnice nglobate n procedee, materiale, echipamente si sisteme informationale specifice (planuri, programe, documentatii). Tehnologia de fabricatie a unui produs impune executarea operatiilor ntr-o ordine determinata si prestabilita. Tehnologia de fabricatie influenteaza n mod Analiza direct modul de de valorificare investitiilor resurselor, modul de utilizare sistemelor fabricatie peabaza tehnologieisi utilizate ntr-o ntreprindere se face a fortei de n functie de: n principal munca, costul de productie si organizarea ntreprinderii. Alegerea optima a a. nivelul de dezvoltare tehnologica; tehnologiei dede nzestrare tehnica si modul n care sunt conduse procesele tehnologice; b. gradul obtinere a unui produs conduce la cresterea rentabilitatii si a productivitatii ntreprinderii, c. flexibilitatea tehnologiilor; la d. noutatea procedeelor aplicate. Dupa nivelul de dezvoltare tehnologica, tehnologiile se clasifica reducereaa. consumurilor de materiale. tabelului 2.10. conform
Tabelul 2.10 - Caracteristicile diferitelor tipuri de tehnologii
Tipuri de Caracteristici tehnologii emergente - fiind foarte noi, putin testate si aplicate, nu si-au dovedit nca defectele si calitatile; - aplicarea lor poate conduce la cresterea riscurilor de fabricatie si la scaderea profitului; evolutive - sunt deja cunoscute prin performantele lor; pentru ca aplicarea lor conduce la cresterea profitului ntreprinderii, urmeaza a fi generalizate; mature - sunt cunoscute n detaliu si sunt aplicate n mod curent cu rezultate bune; n declin - sunt depasite de alte tehnologii sub aspect calitativ si aplicarea lor nu mai reprezinta un avantaj concurential pentru ntreprindere; depasite - nu mai asigura performante sub aspectul calitatii produsului si al costului de fabricatie.
81
Emergenta, evolutia, maturizarea, declinul si depasirea sunt faze care desfasurarea n timp a oricarei tehnologii, proces care se poate reprezenta grafic ca n fi gura caracterizeaza 2.10.
Fig. 2.10 - Performantele tehnologiei n timp OA - emergenta; AB - evolutia; BC - maturizarea; CD - declinul; DE - depasirea
De exemplu, procedeul de fotolitografiere utilizat pentru fabricarea circuitelor integrate este un procedeu socotit matur, cu diferite variante ce l fac evolutiv, iar utilizarea laserului categoriade tehnologiilor se nscrie cea introdusa de masinile cu pentrun deschiderea ferestre este unevolutive procedeu emergent. numerica (Fig. 2.11). comanda
Fig. 2.11 - Masina cu comanda numerica
b. Dupa gradul de nzestrare tehnica si dupa modul n care sunt procesele tehnologice, tehnologiile pot fi: conduse - manuale, n care munca este efectuata de catre om, avnd o pondere neglijabila n cadrul economiei moderne; - mecanizate, n care efortul este preluat de catre masini conduse n mod direct de catre om; - automatizate, caracterizate prin faptul ca o parte dintre functiile operatorului uman este preluata de catre o instalatie care realizeaza controlul unor factori comandabili, ca: urmarire, semnalizare, comanda, reglare valorilor ntre anumite limite, blocare, dispecerizare etc. Tehnologiile manuale sunt a utilizate pentru executia unor operatii cu ajutorul sculelor de - cibernetizate (automatizate complex), care conducerea proceselor tehnologice se mna sau a unor dispozitive simple. Deoarecela prin utilizarea acestor tehnologii productivitatea realizeaza muncii este foarte mica, ele sunt utilizate ndeosebi n cadrul productiei de unicate, de exemplu prin calculator; n cazul reconditionarii pieselor uzate prin sudare sau n operatiile de lacatusarie. - robotizate (automatizate flexibil), care permit realizarea unor lucrari complexe fara CURS SISTEME I TEHNOLOGII DE FABRICA IE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 82 interventia directa a omului.
Mecanizarea consta n introducerea masinilor, a mecanismelor, a aparatelor si instrumentelor pentru executarea unor activitati productive. Mecanizarea a constituit n urma a cu cteva decenii principala cale de crestere a productivitatii muncii si de diminuare a efortului uman n cadrul proceselor de productie industriala, prin utilizarea energiei masinilor-unelte si a agregatelor complexe. Automatizarea (Fig. 2.12) permite realizarea unor valori optime ale regimului de lucru prin sesizarea la timp a abaterilor si prin anularea rapida a parametrilor defectelor n cadrul aceleiasi faze a procesului tehnologic, prentmpinnd astfel dereglari ale fazelor urmatoare ale procesului si asigurnd calitatea produselor. De asemenea, se asigura controlul la distanta al proceselor care se desfasoara n medii toxice, chimice sau explozive, la temperaturi limita sau n conditii de radiatii puternice.
Fig. 2.12 - Vopsire automata
Ansamblul format din procesul supus automatizarii si dispozitivele tehnice care asigura automatizarea formeaza un sistem automat. Echipamentele tehnice specifice sistemelor Sistemele automate utilizate n sistemele de fabricatie realizeaza urmatoarele automate sunt: regulatoare automate, amplificatoare, relee, traductoare, elemente defunctii: executie. - reglarea parametrilor functionali si mentinerea lor n limitele optime; - urmarirea marimilor de iesire si realizarea modificarii lor n functie de variatia marimilor de intrare; - invariatia marimilor de iesire fata de actiunea factorilor perturbatori; - optimizarea regimului de lucru. Automatizarea conduce la cresterea randamentului utilajelor si al instalatiilor reducerea prin timpului de pornire si a timpului de stationare cauzat de opriri accidentale, la cresterea calitatii produselor prin respectarea riguroasa a parametrilor regimului de lucru, la n cadrul de fabricatie, dupa prin sfera de cuprindere a operatiilorsi de cresterea durateisistemelor de functionare a utilajelor eliminarea suprasarcinilor a automatizarile pot fi simple sau complexe. productie, socurilor n Automatizarea simpla consta n introducerea n procesul de fabricatie a unor exploatare. masini sau dispozitive care permit realizarea unor operatii sau activitati fara aparate, participarea Automatizarea nemijlocita a omului. complexa asigura executarea unui ansamblu de operatii de productie, de baza, ct si auxiliare sau de servire (operatii de productie, control, transport, reglaj, protectie, att blocaj etc). Automatizarea complexa poate fi ntlnita fie n cadrul unor masini, utilaje sau instalatii unde este posibila automatizarea unei succesiuni de operatii sau a tuturor operatiilor din ciclul operational al acestora, fie n cadrul unor linii tehnologice, sectii sau uzine Automatizarea are o larga aplicabilitate n conducerea proceselor continue si a liniilor de asamblare complexe. automatizate.
Cibernetizarea utilizeaza calculatorul de proces n conducerea tehnologice. proceselor Calculatoarele de proces sunt calculatoare universale prevazute cu unitati numite interfete specifice - de proces - care le permit sa interactioneze direct cu procesul tehnologic Echipamentele tehnice specifice proceselor cibernetizate sunt: condus. - calculatorul numeric - echipament electronic care prelucreaza informatia primita; - interfete de proces, alcatuite din dispozitive functionale distincte (multiplexoare, demultiplexoare, decodoare, blocuri de comanda, convertoare) cu rol de memorare a informatiei, de control si comanda secventiala a perifericelor de proces si de adaptare a semnalelor; Utilizarea calculatoarelor de proces permite vizualizarea unor informatii despre echipamente periferice (consola imprimanta, memorie externa, parametrii procesului, detectarea rapida a operatorului, defectiunilor aparute, eliminarea lucrarilor de rutinabloc de din afisaj activitatea operatorilor tehnologici (registre, bilanturi datorate posibilitatii numeric) cu rolul de a scoate si de a introduce date n sistem. imprimarii acestor date), optimizarea corelata n timp real a tuturor proceselor din instalatia reglata Robotizarea a condus la nzestrarea proceselor de productie cu sisteme informatice, precum si cu roboti industriali. automatizate, automat. Robotii industriali au aparut prin mbinarea inteligentei calculatorului cu manipulatoarele mecanice. Robotii pot fi definiti ca masini automate, programabile, care pot efectua lucrari simple, repetitive si care au capacitatea de percepere si interpretare a semnalelor din mediul exterior, precum si capacitatea de adaptare la mediu n timpul procesului de lucru. Robotii industriali se utilizez cu precadere n ramuri industriale cu procese discontinue cui sunt industria constructoare de masini, de prelucrare a lemnului industria usoara s.a., pentru executarea unor operatii de sortam manipulare, transport, sudare, vopsire, lipire, asamblare etc. n figura 2.13 sunt ilustrate doua exemple de operatii executate ci ajutorul robotilor industriali.
Fig. 2.13 - Operatii efectuate de roboti industriali
84
Introducerea robotilor industriali n sistemele de fabricatie ofera numeroase muncitorilor, industriilor si implicit tarilor care le utilizeaza. Dintre acestea, pot fi enumerate: avantaje - cresterea securitatii muncii, prin utilizarea robotilor n spatii periculoase, n conditii de mediu daunatoare omului sau n conditii necunoscute de exploatare; - cresterea calitatii produselor si a productivitatii; - reducerea substantiala a pretului de cost, prin scaderea consumurilor de materii prime; - scaderea stocurilor de piese si semifabricate; - nlocuirea omului n executarea unor actiuni repetitive, monotone sau pentru manipularea Industriile moderne, caracterizate prin fabricatie de unicat sau de serii mici si mijlocii, maselor grele. cu utilizeaza precadere automatizarea flexibila, bazata pe folosirea microprocesoarelor, a Automatizarea, cibernetizarea si robotizarea au devenit factori decisivi n robotilor si a informaticii industriale. fiecarei tari, prin introducerea unor efecte pozitive substantiale, att n plan tehnico-economic, dezvoltarea ct si n plan social. n plan tehnico-economic, introducerea acestor tehnologii conduce la: - cresterea productivitatii muncii; - ntarirea controlului asupra sigurantei n functionare a instalatiilor industriale; - economisirea de energie si de materii prime; - optimizarea costurilor de infrastructura; - realizarea unor operatii de productie complexe; - cresterea calitatii produselor. n plan social, efectele aplicarii acestor tehnologii contribuie la: - mbunatatirea conditiilor de munca prin plasarea operatorului uman la distanta fata de sursele de zgomot, vibratii, temperaturi extreme, noxe etc; - eliminarea stresului produs de actiunile monotone, repetitive si de manipulare a maselor grele; - cresterea securitatii muncii prin eliminarea pericolului de producere a exploziilor sau a c. Din punctul de vedere al flexibilitatii, tehnologiile pot fi clasificate n: incendiilor. sisteme cu flexibilitate naturala, la care masinile pot fi folosite n orice succesiune pentru realizarea unui produs (de exemplu, atelierele de lacatusarie); sisteme rigide, n cadrul carora se realizeaza un singur produs, schimbarea acestuia implicnd modificarea componentei si a liniei de fabricatie (de exemplu, benzile rulante din sectiile de asamblare); sisteme cu flexibilitate artificiala, cunoscute si sub denumirea de sisteme flexibile de Flexibilitatea reprezinta de fabricatie a se adapta la fabricatie, care pot realizacapacitatea diferite proceselor produse fara interventiade omului, folosind diferite de productie, la o nnoire a produselor, sau de a adapta mijloace de productie diferite, volume masini-unelte pentru a obtine acelasi produs. programabile si roboti industriali. Sistemele flexibile de fabricatie sunt alcatuite din utilaje tehnologice dispozitive de schimbare automata a sculelor, dispozitive automate de ncarcare - descarcare a programabile, masinilor-unelte, sisteme de depozitare si transport a pieselor si a sculelor. Componenta de baza a unui sistem flexibil o constituie unitatea flexibila, care este reprezentata de catre o masinaunealta cu comanda numerica. Mai multe masini-unelte a caror activitate este coordonata de d. calculator Din punctul de vedere al noutatii procedeelor catre un de proces alcatuiesc o celula flexibila. aplicate, tehnologiile pot fi: clasice, utilizate pe scara larga n industria prelucratoare; neconventionale.
Tehnologiile clasice de prelucrare a materialelor n vederea obtinerii de piese finite materializeaza prin procedee de turnare, de deformare plastica (laminare, forjare, se trefilare, Tehnologiile neconventionale nu frezare, nlocuiesc, ci alezare completeaza tehnologiile de extrudare) si prin aschiere (strunjire, rabotare, gaurire, etc). clasica, n situatiile n care acestea devin nesatisfacatoare: pentru prelucrarea unor materiale cu prelucrare proprietati deosebite (materiale refractare, materiale cu duritate foarte mare, materiale compozite etc), imposibil sau greu de prelucrat prin procedee clasice si pentru prelucrarea unor piese de dimensiuni mici si complexitate ridicata din mecanica fina, electronica, automatica s.a. Prelucrarile neconventionale se utilizeaza, n general, pentru ndepartarea excedentului de material ntr-un proces de eroziune care seneconventionale desfasoara ntre un agent eroziv (descarcare electrica Costul instalatiilor pentru prelucrari este foarte ridicat, motiv pentru care n impulsuri, substanta chimica, jet de plasma, radiatii, ultrasunete) si obiectul eroziunii (piesa utilizarea acestor tehnici de prelucrare este justificata numai n situatiile n care de prelucrat). procedeele clasice sunt nesatisfacatoare. Prelucrarile neconventionale se realizeaza prin eroziune electrica, eroziune electrochimica, cu ultrasunete, cu fascicul de electroni, cu laser, prin Comparativ cu tehnologiile conventionale, cele neconventionale prezinta o serie eroziune cu avantaje: de plasma etc - cresterea vitezei de desfasurare a proceselor; - reducerea timpului de prelucrare; - diminuarea consumului de materiale si energie; - mbunatatirea calitatii produselor. Tehnologiile neconventionale necesita nsa instalatii complexe, medii de lucru deosebite (presiuni mari sau vid, medii speciale de ionizare). Costul prelucrarii este mai mare dect la prelucrarile prin procedee conventionale si poate fi redus prin cresterea numarului de piese de Analiza acelasi tip. sistemelor de fabricatie din punctul de vedere al tehnologiilor utilizate trebuie sa evidentieze n ce masura aceste sisteme sunt caracterizate prin capacitatea de a se adapta usor unor noi sarcini de productie, prin utilizarea procedeelor tehnologice adaptate tipului de productie si de produse executate, prin conducerea automatizata, cibernetizata sau robotizata a productiei. Tehnologiile noi (Fig. 2.14) reprezinta rezultatul creativitatii umane, al inovatiei si al progresului tehnic si urmaresc att cresterea flexibilitatii productiei, a calitatii produselor, ct si cresterea calitatii vietii profesionale si protectia mediului ambiant.
Fig. 2.14 - Prelucrar e n 3D cu laser
86

SLATINA - OLT
EVALUARE Justificati alegerea criteriilor de analiza a sistemelor de raspunznd fabricatie cerintelor de mai jos: 1. Definiti ergonomia. 2. Enumerati principiile ergonomice care stau la baza locului de munca. organizarii 3. Enumerati cauzele aparitiei bolilor profesionale. 4. Definiti locul de munca si sarcina de productie. 5. Definiti riscul profesional si riscul tehnic. 6. Indicati masurile de ordin general care se aplica n monitorizarii factorilor de risc, al prevenirii, al limitarii sau scopul al 7. contracararii Clasificati echipamentele de munca dupa destinatie. consecintelor acestora. 8. Dati exemple de trei echipamente de lucru. 9. Enumerati echipamentele tehnice specifice proceselor 10. Enumerati echipamentele tehnice specifice proceselor automatizate. cibernetizate.
87

SLATINA - OLT
AC TIVITA TI P RA CTICE Lucrati individual! I. Faceti legatura dintre elementele coloanei A, n enumerate boli legate de profesie, si elementele coloanei B, n care care sunt suni A factori - Boli profesionale B - Factori cauzali indicati profesionali cauzali.
1. Afectiuni osteo-musculo-articulare a. Noxe chimice, temperatura ridicata 2. Afectiuni digestive b. Gaze iritante 3. Afectiuni neuropsihice c. Stres 4. Hipoacuzie d. Zgomot peste limita maxima admisa e. Vibratii, postura incomoda
II. n scopul evaluarii riscului profesional se parcurg mai multe etape.
Stabiliti ordinea cronologica de parcurgere a acestor etape: Evaluarea riscurilor generate de pericole (estimarea probabilitatii si a gravitatii consecintelor si decizia ncadrarii riscului ca fiind acceptabil sau inacceptabil); - Colectarea informatiilor legate de locul de munca, de echipamente, de lucratori etc; - Identificarea pericolelor care pot provoca accidentari, vatamari sau care pot cauza sanatatii lucratorilor; III. Realizati un eseu cu tema Evaluarea riscurilor asociate - Planificarea activitatilor de eliminare a riscurilor si analiza evaluarii; la locul de munca", cu urmatoarea structura de idei: stresului a. Stresul si solicitarile locului de munca. - Elaborarea documentatiei de evaluare a riscurilor. b. Etape n evaluarea riscurilor asociate stresului. c. Masuri organizatorice luate la locul de munca pentru prevenirea stresului.
88

SLATINA - OLT
Lucrati n perechi!
Folosindu-va de experienta acumulata n cadrul activitatilor instruire de practica din atelierul scoala sau al celor desfasurate la diversi agenti economici, purtati discutii cu colegul/colega de echipa si ndepliniti 1. prezentate Analizati n implicatiile sarcinile continuare. nerespectarii principiilor ergonomice organizare a locului de munca n ndeplinirea functiei generale de a unui 2. de Alegeti un loc de munca specific domeniului vostru de calificare sistem fabricatie. identificati factorii de risc profesional care pot aparea. si 3. Analizati influenta factorilor de risc profesional asupra activitatii de productie. desfasurarii Comunicati rezultatele activitatii voastre unei alte perechi din clasa. Ascultati si apreciati activitatea acesteia.
89

SLATINA - OLT
Lucrati n echipa! I. Formati echipe din 3-4 colegi. Priviti cu atentie imaginea din figura 2.15 a, n care este reprezentata o masina cu comanda numerica, ce poate realiza prelucrari complexe, la o singura prindere a piesei, utiliznd diverse scule, dispuse ntr-o magazie de scule, n conditiile unei precizii de executie ridicate. Studiati figurile 2.15 b, c, d, e, f si g, 1. Indicati trei actiuni pe care le efectueaza operatorul n acest sistem n care sunt de ilustrate facilitatile oferite de utilizarea acestei masini si fabricatie. ndepliniti 2. Analizati sistemul de fabricatie prezentat din punctul de sarcinile urmatoare: vedere al respectarii principiilor ergonomice n organizarea locului de munca si a. Asigurarea posibilitatii de miscare a executantului si de n modificare a utilizarea echipamentului tehnic, apoi apreciati daca sunt pozitiei n timpul lucrului; ndeplinite b. Respectarea naltimii planului de lucru n functie de pozitia criteriile enuntate mai jos. Motivati raspunsul! angajatului; c. Organele de comanda ale echipamentului tehnic sunt vizibile, d. Amplasarea echipamentului tehnic asigura realizarea cu identificabile usurinta a cu usurinta si marcate corespunzator; amplasarea lor se va pe care le efectueaza operatorul, o pozitie de lucru operatiilor face n afara zonei periculoase astfel nct manevrarea lor sa nu confortabila, genereze miscari n conformitate cu ritmurile naturale ale corpului, riscuri suplimentare; reducerea spatiului si a timpului de deplasare.
90
Alegeti un lider al echipei care sa prezinte rezultatele activitatii si celorlalti colegi din clasa. Dupa sustinerea prezentarilor de catre toate grupele, realizati reciproc o evaluare a fiecarei echipe, II. P.A. este mecanic de ntretinere, are vrsta de 60 de argumentata cu vechime n omunca de 40 de ani. Munca acestuia se desfasoara ani si note sau cu calificative. att n atelierul de reparatii, ct si n sectiile de baza ale ntreprinderii. n activitatea pe care o desfasoara pot aparea probleme precum expunerea la praf si la zgomot sau lucrul n zone greu accesibile; uneori apare necesitatea lucrului n schimburi. P.A. utilizeaza n mod curent instrumente si control si electrice, testere, 1. Completati de fisa masura de expunere la riscurimecanice profesionale. surubelnite, clesti, pile, masini de prelucrare prin aschiere etc. Transcrieti 2. Identificati riscurile. peCURS o foaie format A4 datele acestei situatii-problema si rezolvati sarcinile91 SISTEME I TEHNOLOGII DE FABRICA IE SCANAT DE UNGUREANU MARIN urmatoare.
Fig. 2.15 - Masina cu comanda numerica si facilitati oferite de utilizarea acesteia a - masina cu comanda numerica; b - arborele principal al masinii, situat la 1050 mm de sol, cu un spatiu de acces de 500 mm; c - usa de acces glisanta; d - pupitru de comanda orientabil; e - acces frontal la rezervorul cu ulei; f - platforma mobila de lubrifiere; g - panou pentru schimbarea sculelor.
3. Completati fisa de evaluare a riscurilor. III. Munca unui tehnician mecanic pentru ntretinere si include o gama larga de activitati legate de interventiile dintr-o reparatii ntreprindere, dintre care: inspectarea si repararea masinilor-unelte si a dispozitivelor de transport, aplicarea unor teste de functionare, reconditionarea unor componente pentru masini si echipamente, reglarea masinilor conform indicatorilor de toleranta specifici. Activitatea acestuia se desfasoara n ateliere ale ntreprinderilor sau n firme de service, n locuri greu accesibile, cu expunere la praf, zgomot, vibratii. 1. Precizati atributiile locului de munca. manuale, mijloace de masurare Echipamentele utilizate sunt: instrumente 2. factorii demasini, risc tehnic si profesional. si Indicati diagnosticare, utilaje etc. Bazndu-va pe informatii 3. ntocmiti fisa postului de tehnician mecanic pentru ntretinere despre si activitatile tehnicianului mecanic pentru ntretinere si reparatii si reparatii. despre Atentie! care consultativa ati rezolvat sarcinile de echipei la activitatile II si III conditiileFisele de pe lucru, n cadrul si rezolvati, IV. Dotarea cu echipament individual de protectie se face n pot n scris, accidentelor de munca si a mbolnavirii profesionale. prevenirii scopul intra cerintele urmatoare. portofoliului echipei. Echi-n componenta pamentele individuale de protectie trebuie sa fie utilizate atunci cnd riscurile nu pot fi evitate sau limitate prin mijloace tehnice de protectie colectiva sau prin masuri, metode sau procedee de organizare a muncii. Riscuri Parti ale corpului Echipament Avnd vedere partile craniu corpului aflate n pericol de a fi 1. cadere de n la naltime 2. soc, lovire, impact, compresiune craniu, ochi, fata, piele, picioare, vatamate, trunchi transcrieti pe caiete si completati de mai jos cu 3. ntepare, taiere, abraziune mini, brate, picioare, piele tabelul echipamentele 4. alunecare, cadere de la acelasi nivel picioare 5. expunere la frig trunchi, mini, picioare individuale de protectie necesare pentru fiecare dintre riscurile precizate.
6. expunere la pulberi 7. mproscare, stropire cu diverse substante 8. expunere la caldura ochi, cai respiratorii ochi, fata, mini, brate cap, trunchi
92
V. Priviti cu atentie figura de la pagina 61, n care este reprezentata schematic o celula flexibila robotizata, destinata prelucrarii arborilor. Semifabricatele utilizate sunt bare laminate cu masa de 15 kg. Echipamentele tehnice care intra n componenta celulei sunt urmatoarele:
- strung cu comanda numerica pentru executia operatiei de degrosare (S1); - strung cu comanda numerica pentru executia operatiei de finisare (S2); - robot industrial (RI); - dispozitiv de alimentare (DA); - dispozitiv de evacuare (DE); - calculator de proces (CP); - container cu semifabricate (CSf).
Purtati discutii n cadrul echipei si ndepliniti sarcinile urmatoare:
1. Analizati celula de fabricatie din punctul de vedere al echipamentelor si al tehnologiilor utilizate si completati tabelul de mai Criteriul de clasificare Tipul de tehnologie utilizat jos:
Nivelul de dezvoltare Gradul de nzestrare tehnica Noutatea procedeelor aplicate Flexibilitatea
2. Apreciati care sunt beneficiile utilizarii robotului industrial din punctul de vedere al riscurilor profesionale.
93

SLATINA - OLT
Fi a de lucru Tehnologii de fabricatie n figura de mai jos este prezentat manipularea unor piese. care executa
un
robot
industrial
Raspunde cerintelor urmatoare: a. Defineste robotul industrial. b. Indica tipul de sistem din punctul de vedere al flexibilitatii. c. Mentioneaza alte doua operatii pentru executia carora pot fi utilizati robotii industriali.
94

SLATINA - OLT
TEST DE EV ALUA RE - C rite rii de analiz a a siste me lor de
fabr ic at ie Nota. Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu. Timpul efectiv de lucru este de 45 de Subiectul I (30 de puncte minute. I.1. Pentru fiecare dintre cerintele de mai jos (1-5), corespunzatoare raspunsului corect: scrieti litera 1. Disciplina care se ocupa cu studiul relatiilor om - masina mediu n scopul optimizarii activitatii omului si a performantelor a. psihologie; sistemului din b. ergonomie; care acesta face parte se numeste: c. sociologie; d. antropometrie. 2. Evaluarea riscurilor profesionale este efectuata de catre: a. angajator, fara implicarea angajatului; b. angajat, fara implicarea angajatorului; c. angajator, cu implicarea obligatorie a angajatului; d. angajat, cu implicarea obligatorie angajatorului. 3. Fisa de expunere la riscuri profesionale este specifica: a. fiecarei ramuri industriale; b. fiecarei ntreprinderi; c. fiecarui loc de munca; d. fiecarui produs. I.2. Transcrieti litera corespunzatoare fiecarui enunt (a, b, c) si n dreptul ei litera A, daca apreciati ca raspunsul este adevarat, sau litera notati F, daca apreciati ca raspunsul este fals, apoi modificati-le pe cele false a. Calitatea de conformitate este determinata de masura n astfel nct enunturile sa fie adevarate. care executia b. Riscul a tehnic se documentatia refera la probabilitatea vatamari sau produsului respectat de proiectareunei elaborata. mbolnaviri a c. Echipamentele individuale protectie sunt utilizate lucratorului, ca urmare a expunerii lade un pericol la locul de munca. pentru a proteja mbracamintea personala mpotriva uzurii siDE a murdaririi excesive. 95 CURS SISTEME I TEHNOLOGII DE FABRICA IE SCANAT UNGUREANU MARIN
Subiectul II (30 de puncte) II.1. Completati spatiile libere cu informatiile corecte. a. Tehnologia de fabricatie a unui produs impune executarea......ntr-o b. Flexibilitatea reprezinta............proceselor de fabricatie de a se ordine determinata si prestabilita. adapta la volume diferite de productie, la o nnoire a produselor sau c. format din procesul supus si.........care de Ansamblul a adapta mijloace de productie diferiteautomatizarii pentru a obtine acelasi asigura produs. II.2. Indicati formeaza trei echipamente tehnice specifice sistemelor automatizarea un sistem automat. Subiectul III (30 de puncte) automatizate. Realizati un eseu cu tema Criterii de analiza a sistemelor de fabricatie", avnd n vedere urmatoarea structura de idei: 1. Enumerarea a cinci dintre criteriile de analiza a sistemelor de 2. Definirea tehnologiei de fabricatie a unui produs. fabricatie. 3. Clasificarea tehnologiilor de fabricatie dupa nivelul de dezvoltare. 4. Justificarea alegerii tehnologiei de fabricatie tinnd seama de criteriile de analiza a sistemelor de fabricatie.
96
2.3. METODE DE AN ALIZA A SISTEM ELOR DE F ABRICA TIE

2.3.1. Fenomene stocastice
Pe lnga studiul componentelor sistemelor de fabricatie si al interactiunilor care au loc ntre ele, o problema foarte importanta n analiza acestora o constituie descrierea fenomenelor stocastice (ntmplatoare) care pot aparea. Acestea sunt: a. defectarea si repararea masinilor si a utilajelor; b. variatia timpilor de prelucrare. a. Defectarea si repararea masinilor si utilajelor Siguranta n functionare este o cerinta esentiala a sistemelor de fabricatie. tehnologic are o functionare corecta daca evolutia sa nu contine erori, iar timpul de executie a Un sistem unei comenzi nu depaseste o limita specificata. Conform standardelor n vigoare, defectul se defineste prin nendeplinirea unei cerinte referitoare la o utilizare intentionata sau specificata". Defectul este, deci, o imperfectiune a unui element al sistemului, care genereaza o functionare eronata. Defectarea unui sistem reprezinta deteriorarea sau ntreruperea capacitatii acestuia asigura oa functie ceruta n conditiile de functionare specificate. de Un defect nu conduce neaparat la o detectare, sistemul putnd continua sa functioneze, dar la un nivel mai redus. Producerea unei defectari este nsa cauzata ntotdeauna de aparitia unuia sau a mai multor defecte. Clasificarea defectelor se poate face dupa mai multe criterii, conform tabelului 2.11.
Tabelul 2.11 - Clasificarea defect elor
Dupa durata Dupa forma Dupa extensie - permanente (fig. 2.16. a.); - sistematice; - locale; - tranzitorii (fig. 2.16. b.); - aleatorii. - globale. - intermitente (fig. 2.16. c); - cu zgomot (fig. 2.16. d.); - n deriva (fig. 2.16. e.)
Fig. 2.16 - Clasificarea def ectelor dupa durata
n figura 2.16 sunt reprezentate grafic tipurile de defecte, n functie de durata. Din punctul de vedere al componentei afectate, pot aparea defecte ale sistemelor mecanice, ale hardului sau ale softului. Cea mai importanta cauza a defectarii sistemelor mecanice o reprezinta fenomenul de uzura. Aparitia uzurii conduce la scaderea randamentului masinii, ia cresterea consumului de lubrifiant, la cresterea nivelului de zgomot si vibratii, la modificarea raportului de n cazul masinilor-unelte, a manipulatoarelor, a robotilor industriali, a caror transmitere esentiala o deteriorarea reprezinta sistemului asigurareamecanic, preciziei cinematice, functie si, n final, la fara posibilitatea modificarea de reparare. dimensiunilor elementelor n afara uzurii, defectiunile sistemelor mecanice pot fi cauzate de: componente datorata uzurii conduce la functionarea lormai incorecta, adica la defectare.
- factori de mediu ambiant (temperatura, umiditate, radiatii solare, radiatii nucleare, microorganisme, praf); - factorul uman, prin incompleta instruire sau prin neatentie; - conceptia constructiva si tehnologica neadecvata. Defectiunile pot fi clasificate dupa mai multe criterii, conform tabelului 2.12.
Tabelul 2.12 - Criterii de clasificare ale defectiunilor sistemelor mecanice
- vizibila - ascunsa 2. Mijlocul de eliminare a defectiunii - prin schimbarea piesei defecte - prin reglare - folosind un sistem mecanic nereparabil - inerenta (cauzata de utilizarea 3. Consecinta defectiunii necorespunzatoare) - critica majora - critica minora 4. Gradul de dependenta a defectiunii - dependenta - independenta 5. Posibilitatea eliminarii cauzei defectiunii - eliminabila - neeliminabila - simpla 6. Complexitatea interventiei necesare pentru eliminarea defectiunii - complexa - brusca 7. Viteza de aparitie - progresiva - unica 8. Frecventa aparitiei defectiunii - sistematica - total 9. Nivelul de defectare - partial - primara 10. Ordinea de aparitie - secundara Sistemele tehnice (masini, utilaje, instalatii) sunt alcatuite din mai multe parti componente, fiecare dintre acestea caracterizndu-se printr-o anumita fiabilitate. Fiabilitatea, denumita si siguranta n exploatare a produselor, reprezinta capacitatea produs de asi ndeplini functia pentru care a fost creat, pentru un interval de timp prestabilit. unui
Fiabilitatea totala a sistemului R( t)
componente Ri( t ) .
Nr. Criterii de clasificare crt. 1. Modul de depistare
Tipul defectiunii
este data de produsul fiabilita ilor elementelor
unde:
R( t) - fiabilitatea totala a sistemului; Ri( t) - fiabilitatea unui element component;
i = 1 ...n, unde n este numarul de elemente componente. Specific exprimarii numerice a fiabilitatii este faptul ca principalul indicator de fiabilitate se exprima printr-o probabilitate, deci printr-un numar cu valori cuprinse ntre 0 si 1. n aprecierea fiabilitatii intra doua componente:
- dimensiunea temporala; - conditiile concrete de functionare (inclusiv mediul ambiant). Utiliznd reprezentarea grafica din figura 2.17, se poate afirma ca:
- fiabilitatea scade n timp (este o functie descrescatoare); - la momentul punerii n functiune, sistemul tehnic trebuie sa aiba fiabilitatea maxima (valoarea fiabilitatii la momentul punerii n functiune este 1); - la durate mari de functionare (t 8), fiabilitatea devine nula (R( t) = 0).
Fig. 2.17 - Reprezentarea fiabilitatii n timp
Fiabilitatea unui produs este legata de fenomenele de defectare, pentru care se definesc notiunile de mentenabilitate, mentenanta si disponibilitate. Mentenabilitatea este probabilitatea ca un sistem tehnic defect sa fie repus n stare de functionare ntr-un interval de timp prestabilit. Mentenanta este activitatea depusa n vederea restabilirii capacitatii de buna functionare a unui produs sau a unui sistem tehnic defectat. Disponibilitatea este probabilitatea ca un sistem sa fie apt de buna functionare dupa o activitate de mentenanta. Pentru a realiza evaluarea previzionala a fiabilitatii unui echipament tehnic electric, hidraulic sau pneumatic) se poate aplica metoda AMDEC - ET (Analiza Modurilor de (mecanic, Defectare, a Efectelor si a Criticitatii Echipamentelor Tehnice). AMDEC - ET este o metoda de analiza care are ca obiectiv evaluarea si fiabilitatii, a mentenabiiitatii, a disponibilitatii si a securitatii echipamentelor tehnice garantarea prin Metoda AMDEC - ET implica parcurgerea mai multor etape, cuprinse n tabelul 2.13. prevenirea defectelor.
Tabelul 2.13 - Etapele parcurse prin metoda AMDEC - ET
Etape Actiuni 1. Initierea studiului - Definirea fazelor de functionare - Definirea obiectivelor analizei - Constituirea grupului de lucru - Stabilirea planului de actiune - Punerea la punct a suportilor de studiu 2. Descompunerea functionala a sistemului - Descompunerea pe subansambluri si elemente componente - Schema contextului de utilizare a unui subansamblu - Id entificarea fu nctiilor elementelor componente 3. Analiza AMDEC a sistemului - Identificarea modurilor de defectare - Cercetarea cauzelor - Cercetarea efectelo r - Recenzarea modurilor de defectare - Estimarea timpilor de interventie - Evaluarea criteriilor de cotare - Calculul criticitatii 4. Sinteza studiului - Ierarhizarea defectelor - Lista punctelo r critice - Lista recomandarilor
99
Sistemele de fabricatie moderne au n componenta sisteme de detectare si defectelor (FDD a - Fault Detection and Diagnosis). diagnoza Functia de detectare a defectelor este o necesitate n orice sistem practic si este de functia urmata de localizare a defectelor, n egala masura importanta pentru buna functionare a Functia de diagnosticare a sistemului stabileste o legatura cauza-efect ntre un sistemelor. observat si defectarea care i urmeaza, ntre cauzele si consecintele sale, utiliznd simptom algoritmi specifici si conducnd la detectarea timpurie a situatiilor anormale, prevenind astfel avarii Performantele unui sistem de detectie si diagnoza sunt determinate de caracteristici ale sistemului: urmatoarele importante. promptitudinea detectiei: detectarea defectelor la putin timp dupa aparitia acestora; sensibilitatea la defect: capacitatea sistemului de a detecta erori relativ mici; robustetea: capacitatea sistemului de a functiona n prezenta zgomotului, a perturbatiilor si a erorilor de modelare; exactitatea: identificarea corecta a componentelor defecte. Metodele de detectare si diagnoza ale defectelor nu au un caracter universal. n functie de natura proceselor, a echipamentelor sau a sistemelor de conducere, trebuie sa se puna n Procedura de data, detectare si diagnosticare se focalizeaza ntotdeauna n folosite. jurul urmatoarelor practica, de fiecare metode specifice care sa tina cont de tehnologiile etape: - extragerea de informatii necesare compararii caracteristicilor asociate functionarii normale si anormale, utiliznd mijloace de masura adecvate, precum si observatii utile furnizate de catre personalul de exploatare si supraveghere a instalatiei; - elaborarea caracteristicilor asociate simptomelor revelatoare de defectare, cu scopul detectarii unei disfunctionalitati; - utilizarea unei metode de diagnosticare a defectelor, plecnd de la utilizarea relatiilor cauzaefect; - luarea deciziei n functie de consecintele defectelor detectate. Aceasta etapa poate conduce la o oprire a instalatiei, daca consecintele sunt grave, sau la o reconfigurare a functionarii Reconfigurarea functionarii instalatiei consta n: instalatiei. reparametrizarea comenzii, daca defectele constatate sunt minore; nlocuirea elementelor functionale blocate, daca defectele constatate sunt majore. n strnsa relatie cu diagnoza, functia de mentenanta contribuie la cresterea sigurantei n functionare, permitnd urmarirea starii masinilor, a utilajelor si a instalatiilor, precum si Activitatea de ntretinere si reparare a utilajelor are ca obiective principale: planificarea adecvata pentru realizarea operatiilor de ntretinere si reparare. - mentinerea utilajului n stare de functionare pe o perioada ct mai ndelungata; - evitarea uzurii excesive si a iesirii n mod accidental din functiune; - cresterea timpului de functionare att prin marirea duratei dintre doua interventii tehnice, ct si prin reducerea timpilor necesari executarii reparatiilor; - modernizarea masinilor si a utilajelor nvechite. Reparatia este lucrarea efectuata n scopul mentinerii utilajului de productie n stare de functionare. Pentru a evita iesirea accidentala din functiune a utilajului, s-au 1. sistemul elaborat doua de ntretinere si reparare pe baza constatarilor; sistemul tipuri2. de sisteme de de ntretinere ntretinere si si reparare reparare preventiv-planificat. a utilajelor:
Sistemul de ntretinere si reparare pe baza constatarilor prevede sistematica a modului de functionare a utilajului de catre personalul specializat si ntocmirea supravegherea unei fise care cuprinde informatii despre defectiunile constatate, reparatiile care trebuie efectuate, precum si data intrarii n reparatie. Acest sistem are dezavantajul ca nu permite Sistemul de de ntretinere si reparare preventiv-planificat permite elaborarea unui plan reparatii pentru o perioada ndelungata de timp, ceea ce activitati de ntretinere, control si reparare, care se efectueaza la intervale de timp desfasurarea unor creeaza bine dificultati n activitatea de productie. determinate, cu scopul de a preveni aparitia uzurii premature si a avariilor si de a mentine Conform metodei standard, fiecare utilaj intra nAcest reparatie la intervale calitatile de exploatare necesare functionarii normale a utilajului. sistem poate fi aplicat de stabilite, indiferent de standard starea lui de functionare, pe baza unei documentatii tehnice timpmetode: bine metoda prin doua si metoda dupa revizie. bine Metoda dupa revizie consta n aplicarea unei revizii tehnice prealabile, cu ntocmite. stabilirolul concret lucrarile care trebuie executate pentru fiecare utilaj, eliminnd astfel posibilitatea de a efectuarii unor reparatii care nu sunt impuse de starea tehnica a acestuia. n afara interventiilor tehnice prevazute prin sistemul de reparatii preventiv-planificat, n cadrul ntreprinderii se mai executa si alte tipuri de reparatii: - reparatii accidentale determinate de iesirea neprevazuti din functiune a utilajelor; - reparatii de renovare efectuate n cazul utilajelor care au un grad avansat de uzura fizica si reparatii avarii de exploatarea necorespunzatoare a utilajelor sau de care necesitade lucrari de cauzate modernizare; calamitati Pe parcursul utilizarii lor, masinile naturale (cutremure, inundatii etc). si utilajele sunt supuse att uzurii fizice, ct si uzurii morale. Uzura fizica este nlaturata prii activitatile de ntretinere si reparare, iar uzura morala poate 1 ncetinita prin modernizarea utilajelor. Metodele moderne de executare a reparatiilor au ca scop reducerea executie a acestora, duratei de scaderea cheltuielilor si cresterea calitatii lucrarilor de reparatie. Dintre metodele moderne de executare a reparatiilor fac parte metoda de subansambluri metoda de reparare dupa principiul liniilor de productie n flux. reparare si pe Metoda de reparare pe subansambluri, aplicabila n cadrul ntreprinderilor care au un numar mare de utilaje de acelasi tip,: prevede demontarea pieselor si a subansamblurilor uzate si nlocuirea acestora cu altele identice, existente ntr-un stoc de subansambluri n stare de functionare. Subansamblurile defecte vor fi reparate si vor intra n componenta stocului de Metoda de reparare dupa reduce principiul liniilor de marind, productie n durata flux se subansambluri functionale. Aceasta metoda timpul de reparatii, implicit, utilajelor care necesita demontarea de pe fundatii si transportarea n atelierele de aplica de functionare a utilajului. reparatii. Pentru executarea reparatiilor se vor utiliza posibilitatile oferite de liniile de productie n flux b. Variatia de prelucrare din cadrul sectiilortimpilor de baza ale ntreprinderii. O problema importanta a organizarii productiei o reprezinta echilibrarea consta, n esenta, acesteia si n egalizarea timpilor de executie a tuturor operatiilor de la fiecare loc de munca, pentru a se obtine o durata egala, denumita tact sau cadenta. n acest mod, se asigura capacitatea dorita si o activitate continua, n conditii de efort minim si de confort maxim pentru executanti. Obiectivul echilibrarii timpilor de prelucrare este de a minimiza costurile de CURS SISTEME I TEHNOLOGII DE FABRICA IE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 101
productie pentru o cadenta de lucru dorita, cu o ncarcare uniforma si completa a fortei de munca si a utilajelor, a ceea ce se realizeaza practic, prin minimizarea timpilor de neutilizare a Problema echilibrarii liniei se pune n toate cazurile n care durata executarii operatiilor masinilor. nu poate fi egala cu tactul sau cu un multiplu al acestuia. Variatia timpilor de prelucrare poate conduce la efectele enumerate n figura 2.18.
Fig. 2.18 - Efectele variatiei timpilor de prelucrare
n cazul productiei de serie mica, care are un pronuntat caracter manual, dificultatile de echilibrare sunt determinate de: - variatia ndemnarii executantilor n timpul schimbului; - gradul diferit de dotare tehnica a liniilor tehnologice; - executarea fazelor operatiilor ntr-o ordine subiectiva. Din cauza dificultatilor de divizare, 2.3.2. de a functionarii sistemului fabricatie operatiile de Metode prelucrare seanaliza echilibreaza mai greu comparativ cude cele de asamblare. Sistemele de fabricatie actuale sunt caracterizate printr-un nalt grad de complexitate, din cauza numeroaselor elemente componente, a interactiunilor dintre acestea, precum si a Pentru a utiliza eficient un sistem care de fabricatie necesara diversitatii fenomenelor si a proceselor au loc n este interiorul lor.analiza functionarii lui lund n consideratie fenomenele stocastice (aleatorii) care apar n sistem. Metodele de analiza a sistemelor de fabricatie se aplica n scopul optimizarii proceselor de proiectare, al mbunatatirii fabricatiei si al reducerii costului de productie. Analiza sistemelor de fabricatie (Fig. 2.19) se poate face fie prin metode analitice, care recurg la descompunerea ntregului n parti componente, fie prin tehnici de simulare (inductive), care permit abordarea sistemica, integratoare a fabricatiei, ceea ce a condus, n ultima perioada, la rezultate valoroase n plan teoretic si practic.
Fig. 2.19 - Metode de analiza a functionarii sistemelor de fabricatie
Metodele analitice de analiza a unui sistem propun separarea obiectului n componente, elemente determinarea locului si a rolului fiecarui element, precum si identificarea raporturilor de interdependenta cu celelalte elemente din sistem. Aceste metode permit obtinerea rapida a solutiei problemei de conducere a sistemului printr-un rationament bazat pe Simularea sistemelor fabricatie dese realizeaza calculator, prin algoritmi. Algoritmul reprezinta de o succesiune operatii parcursape n scopul solutionarii programe specializate, si are ca scop analiza comportarii sistemelor n cazul unei utilizarea unor variatiei unor probleme. parametri caracteristici. Simularea ofera o imagineDEaUNGUREANU comportarii sistemului 102 de CURS SISTEME I TEHNOLOGII DE FABRICA IE SCANAT MARIN fabricatie n
diverse situatii, utiliznd un parcurgerea 1. descrierea etape: modelului; urmatoarelor 2. executia efectiva a modelului;
model
al
acestuia.
Simularea
se
realizeaza
prin
3. efectuarea analizei.
Modelarea unui sistem este o reprezentare logica a partilor importante din Modelul de simulare descrie sistemul de fabricatie n termeni specifici unui limbaj sistem. de programare, denumit limbaj de simulare. Modelele sunt utilizate pentru a ajuta n explicarea, ntelegerea sau mbunatatirea unui sistem real. Pentru sistemele de fabricatie se ntr-un model matematic, componentele unui sistem de fabricatie si atributele lor folosesc, n reprezentate de variabile matematice. sunt general, modele matematice sau grafice. ntr-un model grafic, operatiile dintr-un sistem de fabricatie pot fi vizualizate cu ajutorul unor imagini simplificate, numite icoane, sau al simbolurilor. Modelele grafice sunt foarte apropiate de sistemele reale. Simularea sistemelor de fabricatie prezinta att avantaje, Tabelul ct si 2.14 - Avantajele si dezavantajele simularii sistemelor de fabricatie Avantaje (Tabelul 2.14). Dezavantaje dezavantaje testarea de noi metode, procedee, sisteme de transport, moduri construirea modelului de organizare, fluxuri informationale etc, fara functionarea cere experienta; sistemului; rezultatele simularii pot fi analiza interactiunilor dintre variabilele sistemului si a dificil de interpretat; analiza modelarii cere performantelor acestuia, n diverse situatii; timp ndelungat; identificarea blocajelor din sistem; simularea prezinta identificarea cauzelor aparitiei fenomenelor stocastice. riscuri n aplicare; produsele software utilizate sunt scumpe.
103

SLATINA - OLT
EVA LU AR E I. Identificati fenomenele care au loc ntr-un proces de raspunznd cerintelor de mai jos. fabricatie 1. Numiti fenomenele stocastice (ntmplatoare) care pot aparea ntr-un sistem de fabricatie. 2. Definiti conceptele de defect" si defectare". 3. Clasificati defectele dupa durata. 4. Enumerati cauzele aparitiei defectelor sistemelor mecanice. 5. Explicati conceptul de fiabilitate. 6. Explicati care este scopul aplicarii metodei AMDEC - ET. 7. Enumerati etapele procedurii de detectare si diagnosticare a sistemelor de fabricatie. 8. Precizati care sunt obiectivele activitatii de ntretinere si reparare a II. Raspundeti cerintelor de mai jos referitoare la utilizarea utilajelor. de a sistemelor metodelor 9. analiza Precizati carede fabricatie. este scopul metodelor moderne de 1. Precizati executare a scopul aplicarii metodelor de analiza a sistemelor de reparatiilor. 2. Enumerati metodele de analiza a sistemelor de fabricatie. fabricatie. 10. Enumerati doua metode moderne de executare a reparatiilor. 3. Descrieti metodele analitice de analiza. 4. Precizati etapele parcurse n simularea sistemelor de fabricatie.
104

SLATINA - OLT
AC TIVITA TI P RA CTICE Lucrati individual! I. n coloana A sunt indicate performante ale sistemelor de si diagnoza detectare a defectelor, iar n coloana B sunt date definitiile acestora. Copiati, pe caiete, cele doua coloane, apoi stabiliti asocierile corecte dintre A - Performante B - coloana Definitii A si litera corespunzatoare din coloana B. fiecare cifra din
1. Exactitate 2. Promptitudinea detectiei 3. Sensibilitatea la defect 4. Robustete a. capacitatea sistemului de a detecta erori relativ mici b. capacitatea sistemului de a functiona n prezenta zgomotului cu ct mai putine alarme false c. detectarea defectelor la putin timp dupa aparitia acestora d. evitarea identificarii incorecte a componentelor defecte e. siguranta n exploatare
II. Stabiliti ordinea cronologica de parcurgere a etapelor de si diagnosticare detectare a defectelor: - luarea deciziei n functie de consecintele defectelor detectate; - extragerea de informatii necesare compararii caracteristicilor asociate functionarii normale si anormale, utiliznd mijloace de masura adecvate, precum si de observatii utile furnizate de catre personalul de exploatare si supraveghere a instalatiei; - utilizarea unei metode de diagnosticare a defectelor plecnd de la III. Realizati un eseu cu tema Fenomene stocastice n sistemele de utilizarea relatiilor cauza-efect; fabricatie", dupa urmatoarea structura: elaborarea caracteristicilor asociate simptomelor a. Enumerarea fenomenelor stocastice care revelatoare au loc de n defecte, sistemele de b. Indicarea cauze ale aparitiei defectelor cu scopul detectariiprincipalelor unei disfunctionalitati. fabricatie. sistemelor c. Clasificarea metodelor de analiza a sistemelor. mecanice. d. Justificarea necesitatii echilibrarii liniilor de productie.
105

SLATINA - OLT
Lucrati n perechi!
Folosindu-va de experienta acumulata n timpul stagiilor de pregatire practica, purtati discutii cu colegul/colega de banca si raspundeti cerintelor urmatoare: 1. Enumerati cauzele aparitiei defectiunilor sistemelor mecanice. 2. Analizati influenta uzurii asupra starii tehnice a sistemelor mecanice specifice domeniului vostru de calificare.
3. Precizati care sunt obiectivele activitatii de ntretinere si reparatii.
106

SLATINA - OLT
FI A DE EVALUARE. Metode de analiza a functionarii sistemului de fabricatie Pentru a realiza un studiu comparativ al metodelor de analiza aplicate sistemelor de fabricatie, copiaza tabelul de mai jos pe caietele de clasa si Metode analitice Tehnici de simulare apoi completeaza conform cerintelor specificate n prima coloana. Scopul aplicarii
Definire Avantaje
Dezavantaje
107

SLATINA - OLT
Fi a de lucru Repararea masinilor si a utilajelor 1. Stabileste asocierile corecte dintre elementele coloanei A, n care sunt enumerate diverse tipuri de reparatii, si elementele coloanei B, n care sunt enumerate conditiile n care se aplica acestea.
A - Tipuri de reparatii a. reparatii accidentale b. reparatii de renovare c. reparatii de avarii B - Conditii de aplicare 1. utilajul a trecut prin mai multe reparatii capitale si are un grad avansat 2. uzura iesirea neprevazuta din functiune a utilajului de 3. utilajul a fost exploatat necorespunzator
2. n figura de mai jos este prezentat un robot industrial utilizat ntrun sistem de fabricatie. a. Indica tipul de sistem din punctul de vedere al flexibilitatii. b. Denumeste trei operatii care pot fi efectuate de robotii industriali. c. Precizeaza trei dintre avantajele utilizarii robotilor industriali n sistemele de fabricatie moderne.
108

SLATINA - OLT
TEST DE EVA LU AR E - Me tode de analiza a sist em elor de
fabr ic at ie Nota. Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu. Timpul efectiv de lucru este de 45 de Subiectul minute. I (30 de puncte) I.1. Pentru fiecare dintre cerintele de mai jos (1-3), corespunzatoare raspunsului corect: scrieti litera 1. Activitatea depusa n vederea restabilirii capacitatii de buna functionare a unui produs sau a unui sistem tehnic defectat se numeste: a. fiabilitate; b. disponibilitate; c. mentenanta; d. mentenabilitate. 2. La momentul punerii n functiune, fiabilitatea unui sistem tehnic trebuie a. sa 0; fie: b. 1; c. 2; d. +8. 3. Printre fenomenele stocastice care pot aparea ntr-un sistem de a. defectarea; fabricatie se numara si: b. sincronizarea; c. concurenta; d. simularea. I.2. Transcrieti litera corespunzatoare fiecarui enunt (a, b, c) si n dreptul ei litera A, daca apreciati ca raspunsul este adevarat, sau litera notati F, daca apreciati ca raspunsul este fals, apoi transformati-le pe cele false n enunturi adevarate. a. Un sistem tehnologic are o functionare corecta daca evolutia sa nu contine erori, iar timpul de executie a unei comenzi nu depaseste o b. Metodele de detectare si diagnoza a defectelor au un caracter limita universal. specificata.
c. Reconfigurarea functionarii unei instalatii consta n reparametrizarea Subiectul II 30 de comenzii, n situatia n puncte) care defectele constatate sunt majore. II.1. Scrieti pe foaia de lucrare informatia corecta care spatiile libere din enunturile de mai jos: completeaza a. Reparatiile......sunt determinate de iesirea neprevazuta din functiune a b. Echilibrarea liniei de productie consta n......... timpilor utilajelor. de executie a c. Cea mai importanta cauza a defectarii sistemelor operatiilor. mecanice o II.2. Enumerati trei dintre principalele obiective ale reprezinta....... ntretinere si reparare activitatii de a utilajelor. Subiectul III (30 de puncte) Realizati un eseu cu tema Metode de analiza a sistemelor fabricatie", avnd n vedere structura de idei urmatoare: de a. Enumerarea a doua dintre fenomenele stocastice care pot aparea n b. Clasificarea metodelor de analiza. sistemele de fabricatie. c. Enumerarea etapelor de aplicare a simularii. d. Justificarea aplicarii simularii pentru analiza sistemelor de fabricatie.
110

SLATINA - OLT
TEST DE EVA LU AR E - Capitolul 2 Nota. Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu. Subiectul (30 de puncte) Timpul efectivIde lucru este de 2 ore. I.1. Pentru fiecare dintre cerintele de mai jos (1-5), scrieti corespunzatoare raspunsului corect: litera 1. Exactitatea sistemelor de detectare si diagnosticare a defectelor se a. capacitatea de detectare a defectelor la putin timp dupa refera la: aparitia b. capacitatea sistemului de a detecta erori relativ mici; acestora; c. capacitatea sistemului de a functiona n prezenta zgomotului, a perturbatiilor si a erorilor de modelare, cu ct mai putine alarme 2. Riscul profesional se refera la probabilitatea de: false; a. mbolnavire d. accidentare capacitateasi sistemului dea alucratorului; identifica corect componentele defecte. b. functionare a componentelor sistemelor tehnice; c. aparitie a defectelor; d. pierderi de productie. 3. Echipamentele actionate pneumatic utilizeaza ca agent de lucru: a. lichid sub presiune; b. gaz sub presiune; c. gaz la presiune atmosferica; d. curent electric. 4. Printre avantajele echipamentelor actionate hidraulic se numara si: a. obtinerea unor forte si a unor momente foarte mari; b. necesitatea asigurarii unor etansari perfecte; c. viteza mica de raspuns; d. variatia parametrilor de lucru ai instalatiei cu temperatura fluidului de 5. Etapa finala a evaluarii riscurilor profesionale consta n: lucru. a. culegerea informatiilor despre locul de munca; b. identificarea factorilor de risc; c. planificarea activitatilor de eliminare a riscurilor; d. elaborarea documentatiei de evaluare a riscurilor.
I.2. n coloana A sunt indicate tipurile de tehnologii n nivelul de dezvoltare, iar n coloana B, caracteristici ale acestora. Scrieti functie de asocierile corecte dintre fiecare cifra din coloana A si litera corespunzatoare din coloana B.
A - Tipuri de tehnologii B - Caracteristici 1. emergente 2. evolutive 3. mature 4. n declin 5. depasite a. pot realiza diferite produse fara interventia omului; b. nu mai asigura performante sub aspectul calitatii produsului; c. sunt cunoscute n detaliu si sunt aplicate n mod curent; d. sunt putin testate si aplicate, nu si-au dovedit calitatile si defectele; e. sunt depasite de alte tehnologii, sub aspect calitativ; f. sunt deja cunoscute prin performantele lor, urmnd a fi generalizate.
I.3. Transcrieti litera corespunzatoare fiecarui enunt (a, b, c) si n dreptul ei litera A, daca apreciati ca raspunsul este adevarat, sau litera notati F, daca apreciati ca raspunsul este fals, apoi transformati-le pe cele false n enunturi adevarate. a. Componenta de baza a unui sistem flexibil de fabricatie o constituie celula flexibila reprezentata de catre o masina-unealta cu b. Utilizarea echipamentelor de manipulare electrice sau mecanice comanda (roboti, numerica. transportoare, stivuitoare etc.) reduce riscurile provocate de c. Mentenabilitatea reprezinta capacitatea unui produs de manipularea asi ndeplini manuala a maselor. Subiectul (30a de puncte) functia pentruII care fost creat, pentru un interval de timp prestabilit. II.1. Definiti tehnologia de fabricatie a unui produs. II.2. Scrieti informatia corecta care completeaza spatiile libere: a. Echipamentele......sunt ansambluri de piese, dispozitive si mecanisme, mpreuna cu elementele de legatura dintre acestea, cu rol b. se realizeaza prin bine Reducerea determinat nfactorilor cadrul unuide.............tehnic sistem tehnic. metode c. n cadrul sistemelor............de fabricatie se realizeaza un singur specifice fiecarui domeniu. produs, schimbarea acestuia implicnd modificarea componentei II.3. de fabricatie. si a liniei a. Enumerati performantele necesare sistemelor de detectare diagnosticare a defectelor, b. Explicati cum se realizeaza si reconfigurarea unei instalatii n functie de defectul constatat.
Subiectul III (30 puncte) Realizati un eseu cu tema Ergonomia - criteriu de analiza a sistemelor de fabricatie", dupa structura urmatoare: a. Definirea ergonomiei. b. Indicarea principalelor ramuri ale ergonomiei. c. Mentionarea a cinci dintre principiile ergonomice de organizare a d. Analiza rolului ergonomiei n functionarea sistemelor de fabricatie. locului de munca.
113
Stabilirea legaturii dintre sistemele de fabricatie si aspectele planificarii si controlului 3.1. Procese n sistemele de fabricatie 3.2. Aspecte ale planificarii si controlului procesului de productie
C A P I TO LU L 3 . C O N E X I U N EA F U N C IO N TEH N O LO GI C A D IN TR E S IS TE M E LE DE AL F A B R I C A IE I P R OC ES EL E DE P R OD U C I C OE MP E T E N T A
Dupa parcurgerea acestui capitol, veti fi capabili: 1. sa identificati procesele care au loc n sistemele de fabricatie; 2. sa explicati influenta aspectelor planificarii si controlului asupra sistemelor de fabricatie; 3. sa propuneti solutii de optimizare a sistemelor de fabricatie.
114
3.1. PROCESE IN SISTEM ELE DE F ABRICA TIE

3.1.1. Procesul de prelucrare
n cadrul unui sistem de fabricatie, procesul de prelucrare reprezinta procedee tehnologice prin care se modifica succesiv sau succesiv-simultan fie reuniunea unor calitatea Din punctul de vedere al naturii proceselor, materialului, fie forma geometrica a unei piese. deosebim grupele prezentate n continuare. Procese de semifabricare, prin care materiile prime si materialele transformate semifabricate, avnd, de regula, forme geometrice si dimensiuni standardizate. brute n sunt Aceste procese cuprind, n general, procedee de prelucrare fizico-chimice, prin care se urmareste obtinerea calitatii impuse materialului prin documentatia de executie. Principalele de tratament termic, deformarea prin care se modifica structura procese Procese de semifabricare sunt: turnarea, plastica la cald (laminarea, materialului piesei, a cu scopul mbunatatirii proprietatilor fizico mecanice si metalografica forjarea, tehnologice ale matritarea). Procese de prelucrare mecanica, prin care se schimba forma materialului. dimensiunile finale si calitatea suprafetei unei piese finite, n concordanta cu geometrica, cerintele de precizie impuse. Din categoria proceselor de prelucrare mecanica fac parte: - procedee de prelucrare prin aschiere (strunjire, gaurire, frezare, rabotare, mortezare, Procese de prelucrari neconventionale (electroeroziune, vibratii ultrasonice, laser). rectificare); Procese de asamblare, prin care piese distincte, realizate la precizia - procedee de deformare plastica la rece (ambutisare, fasonare). documentatia executie, sunt mbinate ntr-o unitate de asamblare finala (produs finit), dupa o impusa deprin schema determinata. Produsul finit trebuie sa respecte conditiile de functionare cerute de Schema globala a proceselor existente ntr-un sistem de fabricatie este beneficiar si sa corespunda cerintelor reale ale pietei libere. figuraprezentata 3.1. n Se observa ca blocurile care cuprind procesele de semifabricare, de prelucrare asamblare se desfasoara ntr-o succesiune bine determinata. si de Procesele de tratamente termice sunt incluse n procesele de semifabricare si n procesele de prelucrare, ntruct ele intervin n diferite etape ale procesului tehnologic global proiectat pentru realizarea unui anumit produs finit. Procedeele de control tehnic sunt executate dupa procesele de semifabricare, prelucrare si de asamblare si cuprind operatii de control specifice, n diferite de momente ale n tabelul sunt definite procedeele de prelucrare prezentate. aceluiasi proces 3.1 tehnologic de fabricatie global.
115
Fig. 3.1 - Schema de principiu a procesului tehnologic general de fabricare a pieselor/ansamblelor mecanice Tabelul 3.1 - Procese PROCEDEE DE SEMIFABRICARE ale sistemului de fabricatie
Exemple Denumire Definitie Turnarea Procedeu de obtinere a unor semifabricate de fo rme Lingouri, arbori cotiti, carcase p entru pompe, geo metrice si d imensiuni variate, prin care un aliaj aflat n reductoare, masini electrice. stare lichida este introdus ntr-o forma de turnare. Profile (patrat, rotund , dreptunghiular, cornier, profil n Laminarea Operatia la care are loc modificarea continua a aliajului, ca ur mare a trecerii materialului printre doi cilindri aflati n miscare U, T etc), table si benzi, tevi. de rotatie, ceea ce conduce la modificarea dimensiunii si a for mei semifabricatului. PROCEDEE DE TRATAMENT TERMIC Domeniul de aplicare Denumire Definitie Se aplica pieselor turnate, fo rjate, pentru elimi narea Recoacerea Tratament termic care are drept scop modificarea structurii cristaline n vederea obtinerii de graunti fini si uniform tensiunilor interne, pentru uniformizarea structurii cristaline, pentru mbunatatirea prelucrabilitatii prin distribuiti. aschiere. Calirea Tratament termic aplicat aliajelor n sco pul cresterii duritatii, a Piese din constructia de masini, scule etc. rezistentei mecanice, a rezistentei la uzura, la ob oseala. Revenirea Tratament termic aplicat ntotdeauna dupa calire pentru elimi Se aplica tuturor pieselor calite: arbori, biele, arcuri, narea tensiunilor interne/fragilitatii aparute dupa calire. membrane. PROCEDEE DE PRELUCRARE PRN A CHIERE Tipuri de suprafete prelucrate/Domenii de aplicare Denumire Definitie Suprafete de revolutie exterioare si interioare, suprafete Strunjirea Procedeu de prelucrare prin aschiere, executat cu ajutorul unor scule numite cutite de strung, pe masini -unelte numite frontale, suprafete profilate, filete. strunguri. Gaurirea Procedeu de prelucrare prin aschiere a suprafetelor de Suprafete de revolutie interioare. revolutie interioare, executat cu ajutorul unor scule numite burghie, pe masini de gaurit. Frezarea Procedeu de prelucrare prin aschiere, executat cu ajutorul unor Suprafete plane, canale de pana, caneluri, suprafete scule numite freze, pe masini de frezat. p rofilate, filete, roti dintate. Alezarea Procedeu de finisare a unor suprafete de revolutie interioare, Suprafete de revolutie existente. existente. Suprafete plane, ghidaje, canale longitud inale. Rabo tarea Procedeu de prelucrare prin aschiere, executat cu ajutorul unor scule numite cutite de rabotat, pe masini de rabotat. Mortezarea Procedeu de prelucrare prin aschiere, executat cu ajutorul unor Suprafete plane verticale, canale de pana, caneluri n scule numite cutite de mortezat, pe masini de mortezat. alezaje. Rectificarea Procedeu de prelucrare prin aschiere, de finisare, executat cu Suprafete de revolutie exterioare, suprafete plane, ajutorul pietrelor abrazive, care se aplica n urma operatiilor de caneluri, suprafete profilate, roti dintate. Se utilizeaza ca prelucrare de mai sus, n scopul asigurarii unei precizii ridicate procedeu de prelucare unic, la semifabricate turnate sau forjate din punct de vedere dimensional si ca forma geo metrica si a care au adaos de prelucrare mic si duritate mare a materialului. unei calitati superioare a suprafetei.
116
Pe lnga procedeele de prelucrare clasice, cuprinse n figura 3.1, exista si procedee de prelucrare neconventionala (Tabelul 3.2).
Tabelul 3.2 - Procedee de prelucrare neconventionale PROCEDEE DE PRELUCRARE NECONVENTIONALE Denumire Definitie Exemple/tipuri de piese Placi Electroeroziunea Procedeu de prelucrare a alezajelor si a active ale stantelor si matritelor, ascutirea cavitatilor n materiale conductive electric, sculelor simple si profilate, fabricarea sapelor prin detasare controlata de material, de fo-foraj pentru industria petroliera. losind topirea sau vaporizarea materialului, prin impulsuri electrice. Electrochimia Procedeu de prelucrare bazat pe Se prelucreaza si se finiseaza piese cu desprinderea localizata si controlata de geometrie complexa. material prin dizolvare anodica ntr-o celula electrolitica. Piesa este fixata la anod, iar scula este catodul. Vibratiile Procedeu de prelucrare prin eroziune Se nprelucreaza materiale dure si fragile: sticla, ultrasonice cmp ultrasonic, prin care are loc detasarea ceramica, cuart, carburi metalice, oteluri aliate. controlata de material, sub actiunea eroziva Se realizeaza finisarea elementelor active ale a unor particule abrazive aflate n suspensie. stantelor si matritelor, ascutirea sculelor aschietoare.
3.1.2. Procesul de control_ Functia de control, de verificare si de certificare a calitatii piesei finite sau a produsului final este specifica sistemelor de fabricatie. n sistemul de fabricatie, controlul poate fi operational, interoperational sau final si are rolul de a detecta, ct mai devreme posibil, aparitia abaterilor sau a erorilor. Controlul operational se desfasoara pe parcursul derularii unei operatii din procesului tehnologic, de regula ntre fazele componente ale acelei operatii. Prin acest control cadrul se certifica obtinerea parametrilor dimensionali si geometrici impusi pentru faza/operatia tehnologica respectiva. Se efectueaza direct de catre operatorul care executa operatia Controlul interoperational desfasoara n intervalul procesare unei tehnologica, folosind mijloace de se masura si control adecvate delocului de a munca consecutive din secventa de fabricare si urmareste sa stabileasca daca piesa este apta din punct operatii (sublere, de vedere comparatoare). calitativ pentru a trece la operatia urmatoare din secventa de fabricare. micrometre, n afara controlului dimensional si geometric, n aceasta etapa se pot verifica si proprietatile fizicomecanice ale materialului piesei, asa cum au rezultat din operatia anterioara (duritate, structura metalografica, rezilienta, tenacitate). Se efectueaza, de regula, de catre controlori specializati, la Controlul final se realizeaza la sfrsitul secventei de fabricare si locuri de munca special si dotate cu logistica acestui tip certificarea faptului ca amenajate piesa finita ndeplineste toate necesara cerintele continutului impuse privitoare la urmareste de precizia control (Fig. 3.2). dimensionala, geometrica si la calitatea materialului, pentru a fi introdusa n n cazul n care controlul final vizeaza un produs finit, obtinut li montajul general, se va procesul de verifica respectarea parametrilor: asamblare. - functionali (productivitate); - constructivi; - tehnologici (costul fabricatiei, timpul necesar asamblarii); - ergonomiei (respectarea normelor psihologice n utilizarea acelui produs).
Fig. 3.2 - Control interoperational
Controlul final se executa de catre controlori specializati, la nivelul locurilor de munca sau n sectii special amenajate. n etapa de control final al produsului pot fi implicati si Spre exemplificare, n tabelul 3.3 sunt enumerate fazele procesului de control al piesei reprezentanti ai beneficiarului. reprezentate n figura 3.3.
Tabelul 3.3 - Fazele procesului de control
Controlul o perational - verificarea dimensiunilor fusurilor: 026, 020, 010, 08; - verificarea lungimilor treptelor corespunzatoare diametrelor masurate anterior: 110, 75, 54,16; - verificarea razei de racordare R10; - verificarea conicitatii 60 si a tesiturilor; - verificarea rugozitatii. Controlul interoperational - verificarea tuturor p arametrilor o btinuti prin prelucrare; - verificarea calitatii materialului n strat superficial dupa tratamentul termic; - verificarea pozitiei reciproce a suprafetelor (cilindricitate, bataie frontala, co axialitate). Controlul final - verificarea parametrilor dimensionali si geo metrici; - verificarea defectelor de suprafata; - verificarea duritatii materialului; - ncercari de rezistenta.
Fig. 3.3 - Desen de executie al unei piese (vrf de centrare) CURS SISTEME I TEHNOLOGII DE FABRICA IE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 118
3.1.3. Procesul de stocare

Stocul reprezinta cantitatea de materiale (constnd n semifabricate, piese diferite stadii de aflate n executie, scule etc.) care trebuie sa fie atribuita fiecarui loc de munca pentru a asigura continuitatea procesului tehnologic pe linia de fabricatie. Stocul are rolul de a asigura stabilitatea tuturor activitatilor cu caracter tehnologic de pe flux, n conformitate cu ritmul impus fabricatiei. Daca stocul este prea mare, atunci are loc o imobilizare pe fluxul tehnologic a unor valori materiale, ceea ce implica cresterea costului de fabricatie. Daca stocul este prea mic, pot aparea ntreruperi n desfasurarea fluxului tehnologic, cauzate de producerea de discontinuitati n aprovizionarile realizate succesiv. Conducerea ntreprinderii trebuie sa stabileasca marimea optima a stocului, care sa situeze ntre cele doua variante mentionate, tinnd seama de toti parametrii care conditioneaza se derularea ritmica a procesului de productie. Tendinta actuala este de a minimiza stocurile, pentru a micsora costul de fabricatie si de imobilizarile de mijloace circulante. Aceste obiective pot fi atinse printr-un management tehnologic al procesului, care sa permita o aprovizionare fluenta cu toate bunurile materiale care intra n structura unui stoc. Unele strategii actuale de management tehnologic - de exemplu, Just In Time - se caracterizeaza prin aplicarea Principalele categorii de stocuri dintr-un sistem de fabricatie sunt: principiului la minimum sau al eliminarii stocurilor de materii prime, materiale, piese, a) stocuri dereducerii semifabricate; subansambluri, productie neterminata si, implicit, reducerea aferente acestor stocuri, b) stocuri de productie neterminata (piese n diferite stadii decosturilor prelucrare); indiferent de piese volumul productiei. c) stocuri de finite (care asteapta trecerea la sistemul tehnologic consecutiv de pe linia de fabricatie); d) stocuri de scule aschietoare e) stocuri de piese de schimb pentru interventii necesare restabilirii parametrilor functionali ai sistemului. ntr-un sistem de fabricatie, dimensionarea rationala a stocurilor trebuie sa asigure: - aprovizionarea ritmica a procesului de productie; - alocarea unor fonduri minime pentru asigurarea nivelului stocurilor; - cheltuieli rationale de aprovizionare, depozitare, distribuire. Gestionarea stocurilor consta n determinarea cantitatii din fiecare momentului optim material si nacare trebuie facuta aprovizionarea. Pornind de la faptul ca procesul de aprovizionare se desfasoara n conditiile existente n fiecare ntreprindere, pot fi diferentiate patru tipuri de gestiune a specifice stocurilor, si anume: 1. gestiune cu cerere constanta si reaprovizionare cu cantitati egale n perioade fixe; 2. gestiune cu cerere variabila si reaprovizionare cu cantitati variabile n perioade fixe de reaprovizionare, astfel nct stocul sa atinga nivelul maxim la sfrsitul fiecarei perioade; 3. gestiune cu cerere variabila si reaprovizionare cu cantitati fixe pna la un anumit nivel, ntr-o perioada variabila de aprovizionare; Din ratiuni legate de specificul economiei libere cu cerere variabila de produse pe piata si 4. gestiune cu cerere variabila si reaprovizionare cu cantitati ntr-o perioada variabila de cu perioade variabile n furnizarea componentelor unui stoc, fixe, n figura 3.4 se exemplifica ultima reaprovizionare. varianta enuntata (cu cerere variabila si reaprovizionare cu cantitati fixe). S-au utilizat notatiile:
T1 T2 T3 - perioade de productie; p - interval de siguranta; t1 t2, t3, t4 - momentele n care se solicita reaprovizionarea; n - cantitatea fixa de bucati cu care se face aprovizionarea.
Fig. 3.4 - Gestiune cu cerere variabila si reaprovizionare cu cantitati fixe ntr -o perioada variabila de reaprovizionare
Se poate observa ca la momentul t0 stocul are nivelul maxim. Ca urmare a consumului de
materiale, are loc o scadere liniara a nivelului stocului. La momentul t 1 aflat cu un interval de siguranta t naintea atingerii nivelului de alarma, se face comanda de reaprovizionare cu o cantitate fixa a stocului. Astfel, odata ce comanda este onorata, la momentul t 1 T2 + t, datorita stocul unor comenzi multiple, se apreciaza ca viteza de descrestere a stocului este mai mare [T2 < T 1 ). mod similar, la momentul t2 aflat cu acelasi de siguranta t naintea creste brusc, de lan nivelul de alarma la nivelul maxim. Pentruinterval urmatoarea perioada de productie
atingerii nivelului de alarma, se face comanda de reaprovizionare cu cantitati fixe. Ca urmare, n momentul t2 + t, stocul va creste din nou, de la nivelul de alarma la cel maxim. n gestiunea stocurilor este utila determinarea stocului mediu (Sm), marime necesara n
programarea si n conducerea procesului de productie. n cazul general, daca se cunoaste functia S(t) de evolutie a stocului ntr-o perioada de timp T, atunci se poate determina Sm cu relatia: n practica, graficul functiei S(t) se poate aproxima prin segmente liniare regresie, modeleaza care, prin variatia stocului ntr-o anumita perioada de timp. Graficul functiei matematice S(t), reprezentat n figura 3.5, se poate aproxima n practica prin segmente liniare care, prin regresie, modeleaza variatia stocului ntr-o anumita perioada de timp (Fig. 3.6).
Fig. 3.5 - Graficul functiei matematice
120
Fig. 3.6 - Graficul functiei n varianta acceptata n practica
Aplicatie Fie urmatoarea situatie a stocurilor la un sistem de fabricatie: Starea stocului: la 31 decembrie, 0 bucati; la 30 aprilie, 10 bucati; la 31 octombrie, 26 bucati; la 31 decembrie, 18 bucati. Intrari n stoc: la 1 ianuarie, 110 bucati; la 1 mai, 60 bucati; la 1 noiembrie, 124 bucati. Aplicnd formula de determinare a stocului mediu , rezulta unde:
Sm - stocul mediu total, exprimat n bucati, corespunzator intervalului T; n cazul aplicatiei date, T = 12 luni. T1 T2, T3 = perioade de timp (luni). S m1 ,Sm2 ,Sm3 = stocurile medii corespunzatoare perioadelor T1 T2T3.
Starea stocului este analizata pe trei cele trei perioade astfel:

T1 = 4 luni, de la 31 decembrie pna la 30 aprilie; T2 = 6 luni, de la 1 mai pna la 31 octombrie;
T3 = 2 luni, de la 1 noiembrie pna la 31 decembrie. Initial, exista n stoc 10 bucati. Pe 1 ianuarie, intra n stoc 110 bucati, deci stocul mediu este La 30 aprilie se afla pe stoc 10 bucati, iar la 1 mai se adauga 60 de bucati. La finalul perioadei
T2, pe 31 octombrie, pe stoc mai sunt 26 de bucati. Prin urmare, stocul mediu este
Analog se calculeaza pentru perioada T3
Stocul mediu total este: Cu datele numerice obtinute se traseaza: a) graficul evolutiei variatiei stocului (Fig. 3.7); b) graficul curbelor cumulate de intrari si iesiri (Fig. 3.8).
Fig. 3.7 - Graficul evolutiei variatiei stocului
Fig. 3.8 - Graficul curbelor cumulate de intrari si iesiri
3.1.4. Procese de transport si manipulare

Transportul reprezinta activitatea prin care se asigura transferul materialelor, al pieselor aflate materiilor prime, al n diferite stadii de executie, al pieselor/produselor finite, ntre diferite locuri de munca, ntre locurile de munca si spatiile de depozitare temporara (buffere) sau direct la locul de expediere. ncarcarea, descarcarea si depozitarea sunt parti componente ale activitatilor de transport. ntr-un sistem tehnologic precum cel prezentat n figura 3.9, sistemul de transport contine transportoare, manipulatoare (roboti), precum si elemente de comanda si reglare a ritmului de transport (calculatorul sistemului).
Fig. 3.9 - Schema de transport ntr -un sistem de fabricatie
Din depozitul intermediar de piese (buffer), n care se nmagazineaza piesele obtinute n alte etape ale procesului de productie din cadrul sistemului de fabricatie, un manipulator preia succesiv piesele, le aseaza pe transportor si le aduce n spatiul de lucru al centrului de prelucrare, de unde I un alt manipulator le instaleaza n DE dispozitivul de prelucrare. CURS SISTEME TEHNOLOGII DE (robot) FABRICA IE SCANAT UNGUREANU MARIN 122
Calculatorul sistemului de fabricatie comanda preluarea piesei din depozit atunci cnd sistemul de prelucrare este disponibil, comanda actiunea transportorului si selecteaza piesele Manipularea asigura functiunea de transfer al materialelor pe raza locului de munca care urmeaza sa fie prelucrate. n imediata sau vecinatate a acestuia. Transportul mpreuna cu manipularea formeaza miscarea materialelor. Ritmul efectuarii operatiilor de transfer trebuie sa fie n concordanta cu timpii tehnologici pretinsi de efectuarea operatiei de prelucrare, pentru a se asigura si conditiona desfasurarea n a figura 3.10 este prezentat schematic procesul de manipulare a pieselor continua ntregului proces tehnologic. prelucrarii. supuse Sistemul tehnologic de fabricatie este format din masini-unelte MU dispuse n succesiunea ceruta de secventa tehnologica de prelucrare a unei multimi P de piese. Prelucrarea are loc cu ajutorul unei multimi S de scule aschietoare. Transferul pieselor de la o Pe figura mai sunt utilizate urmatoarele notatii: SP - sistem de prindere a piesei, masinadefineste piesa se - masina; SSS - sistem de schimbare a sculei, care unealta larelatia urmatoarea realizeaza cu ajutorul manipulatoarelor M. care defineste relatia scula masina; SC - sistem de comanda al miscarilor de lucru ale piesei sau sculei, care defineste relatia piesa-scula.
Fig. 3.10 - Manipularea n sistemele de fabricatie
Activitatea de organizare integrata a sistemului de transport-manipulare din sistemele de fabricatie conduce la obtinerea urmatoarelor avantaje: - reducerea ciclului de productie; - accelerarea rotatiei mijloacelor circulante; - cresterea volumului de produse care se pot obtine pe fiecare utilaj; - cresterea productivitatii muncii; - reducerea efortului personalului si a accidentelor de munca; - diminuarea pierderilor nregistrate din cauza deplasarii necorespunzatoare. Mijloacele tehnice de transport-manipulare pot fi clasificate n raport cu proceselor de fabricatie (Tabelul 3.4). cerintele
Tabelul 3.4 - Clasificarea mijloacelor de transport
Criteriul de clasificare Mijloace de transport Modul de actionare/Sursa de energie folosita - manuale: roaba de mna, carucioare; - cu actionare electrica: elevatoare (Fig. 3.11), ascensoare, macarale; - cu actionare pneumatica: trolii, macarale, elevatoare. Grad ul de continuitate a miscarii - cu deplasare continua: transportoare cu banda, cu lant, cu cablu; - cu deplasare discontinua: macarale, poduri rulante (Fig. 3.12). Natura resursei transportate - materiale vrac: transportoare, bene auto mate, roabe; - semifabricate si produse finite: elevatoare, poduri rulante, macarale; - produse containerizate: macarale, poduri rulante, stivuitoare. Directia de deplasare - pe o rizontala si n plan nclinat: transportoare, funiculare; - pe verticala: elevatoare, macarale, ascensoare; - alternativ, pe orizontala si pe verticala: stivuitoare, macarale. Gradul de integrare cu fluxul tehnologic - independent de flux: macarale, poduri rulante; - integrate partial n flux: manipulatoare, roboti.
123
Fig. 3.11 - Elevator
3.1.5. Comanda
Comanda asigurarii scopul sistemului
Fig. 3.12- Pod rulant
unei desfasurari corecte a programelor de fabricatie, cu respectarea cerintelor de minimizare costului fabricatiei, si asitimpului n tabelulatt 3.5 a sunt indicate activitatile ct curente elementele tehnologic de decizie procesul de comanda. cuprinse n necesar executiei. Tabelul 3.5 - Activitati si elemente de decizie ale procesului de comanda
Activitati curente Elemente de decizie > repartizarea diferitelor piese/loturi de fabricatie pe > alegerea parametrilor regimului diferite sisteme tehnologice de fabricare, urmarind de prelucrare: alegerea avansului, a minituratiei timpului tehnologic > stabilirea pozitiei relative mizarea de > armonizarea functionarii transportului interoperational al reglaj scula - piesa pieselor/unitatilor de asamblare ntre diferite sisteme > functionarea robotilor industriali > functionarea auxiliarelor tehnologice. sistemului Functia de comanda poate fi organizata pe urmatoarele niveluri: superior, mediu, local. Nivelul superior este localizat, de regula, la subsistemul de productie si cuprinde referitoare la gestiunea bazelor de date, privind: functii - piesele componente ale loturilor de fabricatie ce urmeaza a intra n prelucrare; - sculele, verificatoarele si dispozitivele necesare; - monitorizarea si simularea subsistemului de productie; - supravegherea starii de functionare a sistemului tehnologic. Nivelul mediu urmareste, n cadrul unui sistem tehnologic de fabricatie, stabilirea comenzi care asigura sincronizarea diferitelor operatii tehnologice, lund n considerare toate acelor informatiile provenite din proces, precum si optimizarea fluxului tehnologic pentru fiecare CURS TEHNOLOGII DE FABRICA IE SCANAT DE UNGUREANU MARIN piesa. SeSISTEME urmareste I comportarea fiecarei componente a sistemului tehnologic (de exemplu, n 124
tehnologic
implica
luarea
unor
decizii/dispozitii
cazul unei masini-unelte, papusa principala, masa masinii, dispozitivele utilizate, mandrina port-scula), dinamica pozitiei relative piesa-scula n timpul prelucrarii, precum si Nivelul local de comanda gestioneaza, n principal, operatiile si fazele derularea prelucrare, n concordanta cuintra transportul sin cu depozitarea pieselor. La acelasi nivel local tehnologice de succesiunii pozitiei pieselor care succesiv sistem, n vederea executiei. se asigura si emiterea mesajelor de eroare aparute n derularea fluenta a procesului, primindu-se Sistemul de comanda al corectia sistemului tehnologic de fabricare STF din figura 3.13 contine semnalul de feed-back pentru necesara. un calculator central si sisteme de comanda ale componentelor STF-ului. Calculatorul este legat cu echipamentele de comanda ale componentelor prin legaturi bidirectionale. Calculatorul central transmite echipamentelor de comanda ale UP (utilaje de prelucrare), Rl (roboti industriali) si DA/E (dispozitive de alimentare/evacuare) programele-piesa si Echipamentele de comanda pot fi echipamente de tipul: NC (Numerical Control), CNC programele de (Computer Numerical Control), (de RC ncepere/ncheiere (Robot Control) sau PLC (Programable Logic Controler comanda a functiilor sistemului a ciclurilor de transport al robotilor de automat programabil). alimentare cu semifabricate, de evacuare a pieselor finite etc).
Fig. 3.13 - Sistemul de comanda al unui sistem tehnologic de fabricare
3.1.6. Conducerea
Conducerea unui sistem tehnologic este un ansamblu de functii care urmareste rationala, n conditii optimale, a potentialului acelui sistem tehnologic. utilizarea Conducerea unui sistem de fabricare se regaseste la diferite niveluri ierarhice sistemului ale de conducere a procesului de productie respectiv. n conceptul de conducere a unui sistem tehnologic se pot identifica mai multe functii, conform figurii 3.14.
Fig. 3.14 - Functiile de conducere ale unui sistem tehnologic
Functia de prognoza, pentru un sistem tehnologic de fabricatie, are evidentia acelui sistem de a prelua noile comenzi de productie si de a rolul capacitatea de a identifica de organizareala nivelul sistemelor tehnologice de fabricatie urmareste: posibile Functia solutii de modernizare tehnologiilor de fabricatie. - stabilirea ponderii adecvate fiecarei componente (de baza sau auxiliare), a timpului tehnologic necesar efectuarii secventei de fabricare pe acel sistem;
- respectarea normelor ergonomice si de protectia muncii n activitatile desfasurate la acel loc de munca. Functia de coordonare la nivelul unui sistem tehnologic de fabricatie se refera, n special, la acomodarea/armonizarea ritmului de fabricatie al sistemului cu functionarea altor unitati asociate (unitati de transport, flux de aprovizionare cu materii prime si materiale, Functia de control este o altapresupune componenta a conducerii, care trebuie sa respecte: semifabricate, scule etc). Coordonarea cunoasterea interdependentei dintre asigurareasi continuitatii controlului; elementele performantele functionale ale tuturor componentelor sistemului tehnologic. - monitorizarea permanenta a activitatii si a rezultatelor; - respectarea informarii imediate a conducerii de nivel ierarhic superior asupra rezultatelor controlului, pentru a permite luarea unor masuri corective n timp real; - identificarea cauzelor care determina distorsiuni si abateri n informatiile de Procesul de conducere a unui sistem tehnologic de fabricatie trebuie privit ca un sistem control si, cibernetic (Fig. 3.15) n care apar: implicit, stabilirea de masuri corective pentru nlaturarea acestora. - elemente de intrare: materiale, semifabricate, scule, energie, resursele umane; - elemente de iesire: piese finite, produse finale.
Fig. 3.15 - Procesul de conducere - sistem cibernetic
Aceasta abordare armonizeaza fluxul de intrari si de iesiri, permitnd definirea logica a performantelor functionale si tehnologice ale sistemelor de fabricatie. n acelasi timp, responsabilitatile tuturor participantilor la activitatea din acel sistem tehnologic de fabricatie privind folosirea integrala a capacitatilor sistemului sunt mai precise.
126

SLATINA - OLT
EVA LU AR E Stabiliti legatura dintre procesele care au loc n sistemele fabricatie, de raspunznd urmatoarelor cerinte: 1. Care sunt procesele care au loc n sistemele de fabricatie? 2. Definiti procesul de prelucrare. Dati exemple de procese prelucrare de ntlnite n domeniul vostru de pregatire. 3. Care este rolul controlului n sistemele de fabricatie? 4. Precizati ce diferenta exista ntre controlul interoperational controlul si final. 5. Care este diferenta dintre transport si manipulare, n cadrul sistem de fabricatie? unui 6. Care este rolul organizarii integrate a sistemului de manipulare din sistemele de fabricatie? transport7. Ce urmareste controlul pe nivelul mediu ntr-un sistem fabricatie? de 8. Care sunt functiile conducerii unui sistem de fabricatie? 9. Precizati care este rolul functiei de prognoza a sistem de fabricatie. conducerii unui 10. Care este rolul functiei de control ntr-un sistem de fabricatie?
127

SLATINA - OLT
AC TIVITA TI P RA CTICE Lucrati individual! 1. Mijloacele tehnice de transport-manipulare pot fi clasificate mai multe dupa criterii. Identificati mijloacele de transport corespunzatoare fiecarui de clasificare criteriu cuprins n tabelul de mai jos.
Mijloace de transport Criteriul de clasificare Modul de actionare/sursa de energie folosita Gradul de continuitate al miscarii Natura resursei transportate Directia de deplasare Gradul de integrare cu fluxul tehnologic Principiul constructiv si posibilitatile de deplasare
2. Explicati care sunt avantajele utilizarii robotilor cadrul proceselor de industriali n fabricatie, din perspectiva optimizarii transportului.
128

SLATINA - OLT
Lucrati n perechi!
Studiati figura 3.1 de la pagina 72, n care este prezentata schema de principiu a procesului tehnologic general de fabricare a pieselor/a ansamblelor mecanice. Pornind de la aceasta schema, alegeti o piesaa. procesul de semifabricare pentru piesa aleasa; b. procese de prelucrare pentru obtinerea piesei. specifica domeniului n care vanecesare pregatiti si precizati: Fiecare membru al echipei realizeaza pe caiete schema procesului tehnologic pentru piesa aleasa. Realizati apoi o evaluare reciproca a sarcinilor ndeplinite.
129

SLATINA - OLT
Lucrati n echipa!_
1. Formati echipe de cte 4 elevi, purtati discutii si precizati influenta corelarii proceselor de prelucrare, control, stocare, transport, 2. Mergeti comanda si n vizita la un agent economic si urmariti cu atentie procesul de conducere asupra unui sistem de fabricatie. indentificati procesele de prelucrare/asamblare care au loc; obtinere a unui produs. Raspundeti urmatoarelor cerinte: - precizati modul n care se realizeaza transportul si manipularea produselor; - indicati cum se exercita functia de control, componenta a conducerii procesului de obtinere a produsului; - ntocmiti, pe echipe, cte un referat cu tema: Procese desfasurate 3. Realizatinportofoliul cu tema Legatura dintre sistemele de cadru prelucrarii/asamblarii produsului.......", care sa contina fabricatie aspecte ntlnite agentul economic vizitat, dar si informatii obtinute din planificare - la control ale productiei". Adaugati referatele alte surse: reviste de specialitate, alte module, Internet. realizate de echipa cu ocazia vizitei efectuate la agentul economic.
130

SLATINA - OLT
Fi a de lucru procese n sistemele de fabricatie
Pentru realizarea produsului de baza, o ntreprindere diferite componente de la furnizorii sai. Situatia stocurilor este achizitioneaza urmatoarea: Starea stocului: la 5 decembrie, ora 7 0 bucati la 5 decembrie, ora 8 12 unitati la 5 decembrie, ora 14 42 unitati la 5 decembrie, ora 18 28 unitati Intrari n stoc: la 5 decembrie, ora 7,30 22 unitati la 5 decembrie, ora 9 34 unitati la 5 decembrie, ora 15 36 unitati a. calculeaza stocul mediu; b. traseaza graficul curbelor cumulate de intrari si iesiri.
131

SLATINA - OLT
Fisa de lucru Procese n sistemele de fabricatie 1. Fie piesa din desenul de mai jos, confectionata din otel. Identifica parametrii (geometrici, constructivi si functionali) care vor fi controlati n cadrul fiecarui tip de control (operational, interoperational, final) si noteaza-i pe caiet ntr-un tabel realizat dupa modelul de mai jos.
Tipul de control Parametri operational interoperational final
2. Transcrie pe caiet tabelul de mai jos. Da valori cotelor a, b, c, d, g si e, alege mijloacele potrivite pentru masurarea acestora. Completeaza Cota de desen Valoarea numerica Mijloc de masurare aceste informatii n pe tabel.
a
b c d e g
Atentie! Fisele componente ale portofoliului.
de
lucru
si
testele
de
evaluare
pot
fi
132

SLATINA - OLT
TEST DE EVA LU AR E - Pr oc ese n siste me le de f abricatie Nota. Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu. Subiectul I (30 de lucru puncte) Timpul efectiv este de 45 de minute. I. Pentru fiecare din cerintele de mai jos, indicati litera corespunzatoare 1. Daca ntr-un proces stocul este prea mare, atunci: raspunsului corect. a. apar ntreruperi n desfasurarea fluxului tehnologic; b. are loc o imobilizare a unor valori materiale pe fluxul tehnologic; c. nu se produc perturbari, marimea stocului nu are importanta n 2. Controlul final ntr-un proces de fabricatie realizeaza: proces. a. ncercari de rezistenta ale piesei; b. numai controlul dimensiunilor piesei; c. numai defectele de suprafata ale materialului piesei. 3. Nivelul superior al functiei de comanda a unui proces de fabricatie: a. este localizat, la subsistemul de productie gestionnd bazele de date b. asigura comunicarea cu piata de desfacere; privind: schitele, planurile, proiectele; c. urmareste stabilirea acelor comenzi care asigura sincronizarea Subiectul (20 de puncte) diferitelorII operatii tehnologice. II. n coloana A sunt indicate tipuri de mijloace de transport intern, iar n coloana B, exemple ale acestora. Notati n caiete asocierile corecte 1. Integrate partial n flux a. macarale dintre 2. Pe post fix b. poduri rulante fiecare cifra din coloana A c. siroboti litera corespunzatoare din coloana B. 3. Mobile Subiectul III (20 de puncte) III. Completati spatiile libere cu informatia corecta. a. Functia de......................., componenta a conducerii, trebuie sa asigure continuitatea controlului si monitorizarea permanenta a b. Procesele de.............asigura functia de transfer pe raza activitatii si a rezultatelor. locului de munca sau n imediata vecinatate a IE acestuia. CURS SISTEME I TEHNOLOGII DE FABRICA SCANAT DE UNGUREANU MARIN 133
4. Manuale automate
d.
linii
e. carucioare
Subiectul IV (20 de puncte) IV. Completati schema urmatoare cu acele componente care lipsesc.
134
3.2. A SP EC TE A LE PLAN IF IC AR II SI C ON TR OLULUI P ROC ESU LUI DE PRODU CTIE

3.2.1. Planificarea productiei_
n cadrul unei organizatii (firma, ntreprindere), planificarea productiei consta adaptarea n capacitatii de productie la sarcina de productie. Planificarea productiei face parte dintr-un complex de activitati de operational al productiei/ conducere operativa a productiei, care mai cuprinde programarea si management conducerea productiei, conform reprezentarii din figura 3.16.
Fig. 3.16 - Schema managementului operational al productiei
Capacitatea de productie reprezinta productia maxima pe care o poate realiza o de productie, unitatentr-un timp dat, n conditii tehnico-organizatorice optime. Sarcina de productie reprezinta volumul de piese/produse care trebuie realizate respectarea cu termenelor contractuale. Cunoasterea capacitatii de productie determina: - elaborarea si fundamentarea stiintifica a planului de productie; - dimensionarea corecta a unitatilor de productie si stabilirea necesarului de utilaje; - adoptarea variantei optime de prelucrare. n atingerea obiectivului de planificare optima a productiei pot aparea factori cu influenta negativa (impedimente), cum ar fi cei enumerati n tabelul 3.6.
Tabelul 3.6 - Impedimente ntmpinate n atingerea obiectivului de planificare
Obiectivul planificarii productiei Impedimente n atingerea obiectivului - cererea pietei de desfacere este instabila de-a Desfasurarea continua, fluenta a programului de fabricatie, n conditiile unor costuri de lungul timpului, adesea sezoniera; sortimentul de productie impus de piata este productie ct mai avantajoase, pentru a obtine variat; profit. - dependenta productiei de aprovizionarea cu materii prime, materiale, componente sau de comenzi executate prin subcontractare; - ajustarea permanenta a programelor de productie, n vederea respectarii termenelor contractuale. Sistemul de planificare este organizat n cascada cu doua niveluri (cu termen mediu si cu termen scurt), n dependenta de durata medie a ciclului de productie.
Ciclul de productie reprezinta durata totala a parcurgerii etapelor tehnologiei de fabricatie sau de asamblare la executarea pieselor sau a produselor. n tabelul 3.7 sunt mentionate principalele caracteristici ale ciclurilor de domeniile de aplicare productie si ale acestora.
Tabelul 3.7 - Caracteristicile ciclurilor de productie
Durata medie a ciclului Termen de mediu Termen Domeniul de aplicare scurt productie Cicluri scurte 1 an 1- 3 luni Productia de bunuri de larg calendaristic consum Cicluri lungi 18 luni - 3 ani 12 luni Masini si utilaje grele, aeronautica, vapoare Activitatea de planificare are doua componente: - planificarea tehnico-economica, care are ca obiect stabilirea principalilor cantitativi si calitativi (productie, progres tehnic, forta de munca, salarizare, indicatori aprovizionare- planificarea carede are ca obiect elaborarea programelor de activitate desfacere, costuri), pe operativa, toate domeniile activitate; sectii, pentru ateliere etc, pe diferite unitati de timp: luna, decada, zi, schimb, ora. Pentru a realiza o planificare operativa riguroasa a productiei, se parcurg enumerate n figura 3.17. etapele
Fig. 3.17 - Etapele planificarii productiei
1) Programarea productiei reprezinta totalitatea activitatilor strict necesare n asigurarii tuturor conditiilor pentru desfasurarea la nivel optim a procesului de vederea fabricatie a Programarea productiei este necesara ntruct asigura: produselor. productii corespunzatoare calitativ; obtinerea cantitatilor solicitate de client; respectarea termenelor prevazute n contractul economic. Programarea productiei presupune cunoasterea urmatoarelor date de baza: caracteristicile tehnice ale produsului; numarul de produse executate si esalonarea livrarii acestora; resursele organizatiei; costul estimat al produselor. Pentru programarea activitatilor specifice locului de munca, este necesara cunoasterea urmatoarelor elemente: desenul de executie, volumul productiei,consta semifabricatul utilajul si 2) Lansarea programelor de productie n folosit, ntocmirea de care se dispune, calificarea muncitorilor. conducatorii directi ai productiei a documentelor referitoare la manopera, salarii, transmiterea catre materiale, utilitati etc. si IaTEHNOLOGII documentatiei tehnico-economice necesare realizarii programelor CURS SISTEME DE FABRICA IE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 136 operative.
Documentele referitoare la materiale, manopera, utilitati etc. formeaza documentatia economica a lansarii si va servi la calculatia costului produselor. 3) Executia propriu-zisa a programului de productie cuprinde lucrari si legate activitati de desfasurarea efectiva a fabricatiei, ca, de exemplu, repartizarea lucrarilor pe locuri de munca, pregatirea locurilor de munca, nregistrarea aspectelor legate de functionarea masinilor si a utilajelor. 4) Controlul ndeplinirii programelor de productie se realizeaza pe parcursul ntregii desfasurari a fabricatiei, rezultnd informatii necesare corectarii programelor initiale.
3.2.2. Controlul productiei_

Controlul productiei este un atribut managerial esential n conceperea si n procesului de productie, avnd roluri multiple: desfasurarea - verifica respectarea programelor puse n aplicare (timp, spatiu, resurse umane); - masoara abaterile constatate fata de programul stabilit; - identifica factorii si cauzele care au generat abaterile; - decide asupra modului n care trebuie sa se intervina pentru eliminarea/corectarea abaterilor. n vederea ndeplinirii obiectivelor propuse, controlul productiei trebuie pregatit tinnd cont de corelatia existenta ntre elementele specifice procesului de productie: materiale - produse - procese - metode - tehnici - oameni Programul de organizare si desfasurare a controlului trebuie elaborat unitar, ntregul proces de productie, dar si pentru celelalte activitati care concura la derularea activitatii pentru ntreprinderii, avnd n vedere folosirea eficienta a resurselor. Controlul productiei reuneste activitatile cuprinse n figura 3.18.
Fig. 3.18 - Activitatile specifice controlului productiei
3.2.3. Controlul calitatii_

Controlul calitatii cuprinde tehnicile si activitatile cu caracter operational utilizate pentru ndeplinirea cerintelor privind calitatea.
137
Calitatea unui produs este determinata de ansamblul nsusirilor si acestuia, care se pot observa, ncerca, masura sau compara cu un etalon sau/si care caracteristicilor sunt n Din numeroasele nsusiri ale unui produs, numai uneleacelui pot determina, concordanta cu cerintele functionale impuse de beneficiarul produs. la un moment dat, calitatea; acestea sunt denumite caracteristici de calitate. Caracteristicile de calitate se pot clasifica n functie de mai multe criterii, conform celor cuprinse n tabelul 3.8.
Tabelul 3.8 - Clasificarea caracteristicilor de calitate
Criteriul Exemple
Tipuri
de
caracteristici
- cheltuieli de fabricatie, cheltuieli de exploatare, cheltuieli de mentenanta - productivitate, viteza, raport de transfer, proprietati fizico-chimice, mecanice, structura materialului. starea suprafetelor - influenta asupra mediului, gradul de poluare, proprietati ergonomice, aspect exterior - lungimea, diametrul unei piese, grosimea unei table
> economice > tehnice > sociale
a) Natura caracteristicilor
c) Modul de > cantitative - se exprima prin marimi concrete, masurabile exprimare > calitative - se exprima printr-o - bun/rau, lucios/mat, aspru/neted apreciere calitativa > direct masurabile - dimensiuni, greutati, concentratii d) Posibilitatea de > indirect masurabile - puterea unui motor electric masurare > compar abile cu o mostr a etalon - gradul de alb al unei tesaturi, caroiajul unui imprimeu textil > psihosenzoriale - se determina - gust, miros cu ajutorul simturilor
Indicatorii calitatii produselor constituie expresii cantitative ale acestora si arata n ce masura un anumit produs ndeplineste conditiile specifice destinatiei sale caracteristicilor n procesul utilizarii. Sunt instrumente indispensabile care permit masurarea performantei si de calitate unui produs elemente lucrative relevaIndicatorii ecartul dintre nivelul ai calitatii atins sisunt nivelul calitatii dorit. care permit: - masurarea satisfactiei clientului; - identificarea punctelor slabe ale procesului de productie n toate compartimentele sale (inclusiv n depozite, n biroul de vnzari etc); - masurarea conformitatii rezultatelor muncii cu cerintele. Indicatorii calitatii produselor sunt prezentati n figura 3.19.
138
Fig. 3.19 - Indicatorii calitatii produselor
Indicatorii functionali (tehnici si de exploatare) sunt legati direct de utilizare al produsului. procesul de Indicatorii tehnologici sunt legati direct de procesul de fabricatie si de produsului si caracterizeaza nivelul tehnico-stiintific al solutiilor adoptate n etapa de executie a reparatie a produsului sau n activitati de ntretinerereparatii. Indicatorii ergonomiei sunt legati direct de interactiunea om-produs-mediu seamasi de tin ansamblul de norme igienice, antropometrice, psihofiziologice. Indicatorii economici (pret, volum de productie) sunt legati direct de caracteristicile economice ale conceptiei, fabricatiei si utilizarii produsului analizat. Indicatorii estetici (design industrial) sunt legati direct de caracteristicile produsului derivate din cerintele respectarii relatiilor frumos - rational, estetic - functional, n constructia produselor industriale. Acesti indicatori iau n considerare solicitarile pietelor de desfacere Indicatorii fiabilitate sunt legati de probabilitatea produsul fabricat si utilizat n privind echilibrul side armonia constructiei produsului, aspectul ca exterior, finisajul si cromatica. conditii normale sa-si mentina o perioada de timp stabilita parametrii functionali, tehnologici si economici initiali. Verificarea calitatii reprezinta procesul de masurare, examinare, ncercare etalonare sau orice alta modalitate de comparare a unitatii de produs verificate cu specificatiile (testare), care i sunt aplicabile. Inspectia calitatii este o activitate de evaluare a conformitatii, care se observarea si judecarea desfasoara prin unitatii de produs si este nsotita, dupa caz, de masurari, ncercari sau comparari cu un calibru. Unitatea de produs verificata poate fi un produs individual, un lot de produse, un proces de fabricatie. Indiferent de natura produsului finit (materii prime, materiale, semifabricate, subansamble, repere, produse simple sau complexe), controlul calitatii produsului vizeaza urmarirea acelorasi elemente, iar modalitatea de control urmareste aceleasi etape, precum n reprezentarea Mijloacele din figura 3.20. de control utilizate n sistemele de fabricatie sunt: standurile de proba, care sunt instalatii complexe ce permit probarea si a produselor n stare de functionare prin verificarea unuia sau a mai multor parametri; subansamblelor
instalatiile de control activ, care sunt montate pe mijloacele de controleaza caracteristica de calitate prevazuta n documentatia tehnica, n timpul procesului de productie si care fabricatie; instalatiile de control automat, care controleaza n mod automat caracteristica calitate prevazuta n documentatia tehnica, dupa ce reperul, subansamblul sau produsul a fost de executat; instalatiile de control multidimensional, care permit verificarea simultana a sau mai multe caracteristici dimensionale. doua Metodele de control adoptate trebuie sa fie adecvate proceselor verificate evidentieze si saconformitatea cu cerintele, determinnd astfel eficacitatea controlului. Dupa procedeul aplicat, controlul delimiteaza trei metode de control: ncercarea si observarea. Cele mai utilizate metode de control n sistemele de fabricatie masurarea, sunt prezentate n figura 3.21.
Fig. 3.20 - Controlul calitatii produseloi
Fig. 3.21 - Metode de control n sistemele de fabricatie CURS SISTEME I TEHNOLOGII DE FABRICA IE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 140
Autocontrolul este controlul desfasurat n timpul procesului de fabricatie, realizat muncitorul care executa, la un moment dat, o operatie de prelucrare. Pentru de aplicarea autocontrolului, executantul trebuie sa cunoasca doua elemente: modul de efectuare a operatiei Controlul n lant se aplica n procesul de fabricatie n flux atunci cnd la un produs de prelucrare si modul de control al operatiei efectuate. lucreaza mai multi executanti. n acest caz, nainte de a realiza propria operatie de prelucrare, fiecare executant controleaza operatia anterioara si numai n cazul n care aceasta a fost corect executata, efectueaza propria sa operatie. Dupa efectuarea operatiei proprii, muncitorul efectueaza autocontrolul. Executantul trebuie sa cunoasca trei elemente: modul de control al volant arede ca scop a urmarirea respectarii tehnologiilor operatiei Controlul anterior executate, modul efectuare operatiei proprii de prelucrare si modul de si procesului de fabricatie din punctul de vedere al preciziei si al reglajului. Acest control vizeaza stabilizarea control al operatiei efectuate. procesul de fabricatie si nu piesele, reperele, subansamblurile. Atunci cnd parametrii masinilor si ai utilajelor nu corespund celor prevazuti n documentatia tehnica, acestea sunt oprite pentru efectuarea reglajelor si a corectiilor necesare pentru a mpiedica aparitia rebuturilor. Controlul calitatii prin esantionare statistico-matematica consta n verificarea unui numar restrns de unitati de produse (numit esantion), extrase dintr-un lot sau dintr-un proces de fabricatie, pe baza unor criterii stiintifice, statistico matematice. Verificarea esantionului se face piesa cu piesa. n functie de numarul de piese corespunzatoare din esantion (numar de piese care este stabilit matematic), se ia decizia de acceptare/ respingere a ntregului lot de Metoda se aplica n cazul productiei de serie (de exemplu, la executia de produse. pistoane, arcuri, ace, supape, becuri, hrtie, nasturi, produse chimice si farmaceutice, cereale, rulmenti, produse alimentare) si la verificarea unor parametri tehnici n fluxul proceselor, n vederea Controlul activ este o forma de delucru, control care consta n verificarea a unui parametru mentinerii sub control a temperaturilor a concentratiilor, a presiunilor, debitelor. a uneisau caracteristici, n cursul desfasurarii procesului tehnologic, cu ajutorul unor instalatii de control activ, care dau informatii asupra marimii valorii urmarite si care actioneaza pentru mentinerea procesului n limitele prescrise. Metoda se aplica n domeniul prelucrarilor mecanice: rectificarea, finisarea arborilor Controlul automat reprezinta verificarea unor caracteristici tehnice a si a finite sicutiilor a subansamblelor fara interventia omului, n decursul desfasurarii produselor alezajelor de viteze. procesului de Metoda se dispozitive, aplica n procesul obtinerii complexe produselor electronice (la verificarea fabricatie, folosind aparate si instalatii de control. componentelor electronice active si pasive, a circuitelor integrate, a placilor functionale), a produselor chimice (la fabricarea motorinei, a benzinei etc), a automobilelor (la executarea segmentilor, a motoarelor, a supapelor, a hoiturilor, a pistoanelor, a axelor pentru cutiile de multidimensional se executa cu ajutorul unor ridicata mijloace si aparate viteze, aControlul bucselor). Utilizarea acestei metode de control asigura o precizie a masurarilor la un sistem de calcul automat care reda ncadrarea n limitele de toleranta a ntregii fabricatii, prin conectate respectarea tolerantelor prevazute, realiznd totodata separarea produselor bune de prin masurarea simultana a mai multor caracteristici de calitate. cele Metoda se aplica la controlul produselor complexe cu multe cote, ca, de exemplu, arbori necorespunzatoare. cotiti, biele, carcase, roti dintate, axe etc. Aceasta metoda furnizeaza informatii asupra
ncadrarii ntregului reper sau produs n limitele de toleranta prescrise si confera masuratorilor o productivitate si o precizie ridicata.
3.2.4. Sanatatea si securitatea muncii

Principiile de organizare a activitatii de sanatate si securitate n munca sunt enuntate n Legea securitatii si sanatatii n munca nr. 312/2006 si sunt armonizate cu prevederile europene din Directiva Cadru 89/391/CEE. Principiile generale de prevenire pe care angajatorul trebuie sa le urmareasca implementarea masurilor de asigurare a sanatatii si securitatii n munca sunt: n a) evitarea riscurilor; b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate; c) adaptarea muncii la om, n special n ceea ce priveste proiectarea locurilor de munca; alegerea echipamentului tehnic si a metodelor de munca, pentru a evita activitatile monotone si pe cele desfasurate ntr-o cadenta predeterminata si pentru a reduce efectele acestora asupra sanatatii; d) progresul tehnic: a masurilor de protectie colectiva fata de masurile de g) adaptarea adoptarea,lan mod prioritar, e) nlocuirea pericolelor cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai putin periculos; protectie f) dezvoltarea politici corespunzatoare de prevenire a lucratorilor; pericolelor care sa cuprinda tehnologiile, h) furnizarea deunei instructiuni individuala; organizarea i) protejarea grupurilor expuse la riscuri de accidentare si de mbolnavire profesionala. muncii si a conditiilor demajora munca, relatiile sociale siconditiilor influenta factorilor de mediu; Responsabilitatea n asigurarea de siguranta la locul de respectarea prevederilor de securitate si sanatate n munca revin angajatorului. munca si Pregatirea si instruirea personalului reprezinta mijlocul prin care se poate influenta mod hotartor att scaderea numarului de accidente de munca, ct si a celui de n mbolnaviri De asemenea, legea impune angajatorului sa asigure, pe cheltuiala unitatii, profesionale. testarea si perfectionarea profesionala a lucratorilor care au atributii n domeniul securitatii si instruirea, sanatatii n munca. Pregatirea si instruirea n domeniul sanatatii si securitatii muncii constituie o parte componenta a pregatirii profesionale care are ca scop nsusirea cunostintelor si formarea Instructajul de sanatate si securitate n munca cuprinde trei faze: instructajul introductiv deprinderilor de securitate si sanatate n munca. general, instructajul la locul de munca si instructajul periodic. Toate aceste faze vor fi consemnate n mod obligatoriu n Fisa individuala de instructaj, cu indicarea materialului predat, a duratei si a datei instruirii. Totodata, n acest document se trec datele personale ale angajatului, data la care a fost realizat instructajul, materialele prezentate. Fisa este semnata de persoana care a efectuat instructajul, de angajat si de o persoana desemnata sa n cadrul instructajului introductiv general se vor expune urmatoarele probleme: verifice a) riscurile de accidentare si de mbolnavire profesionala specifice unitatii; efectuarea instructajului. b) legislatia de sanatate si securitate n munca n vigoare; c) consecintele posibile ale necunoasterii si ale nerespectarii legislatiei de sanatate si securitate d) masuri tehnico-organizatorice de prevenire, alarmare, interventie, evacuare si prim n munca; Instructajul la locul de munca se face dupa instructajul introductiv general si ajutor. scop prezentarea riscurilor si a masurilor de prevenire specifice locului de munca unde a fost are ca
repartizata persoana respectiva. Acest instructaj se face de catre conducatorul direct al locului de munca respectiv. Instructajul periodic se face ntregului personal si are drept scop aprofundarea instructiunilor proprii de sanatate si securitate n munca elaborate la cunoasterea si nivelul fiecarui loc de munca, pe baza evaluarilor de riscuri. Acest instructaj se va completa n mod obligatoriu si cu demonstratii practice. Instructajul periodic se face de catre n continuare, sunt prezentate principalele reguli de sanatate si securitate n munca a conducatorul caror respectare se impune n cadrul sistemelor de fabricatie. locului de munca respectiv. Purtarea echipamentului individual de protectie este obligatorie, n scopul prevenirii accidentelor de munca si al mbolnavirilor profesionale. Echipamentele tehnice trebuie sa fie mentinute, printr-o ntretinere adecvata, ntr-o stare corespunzatoare, care sa nu prezinte riscuri pentru securitatea si sanatatea angajatilor. Angajatorul trebuie sa ia toate masurile necesare pentru ca angajatii sa dispuna informatii de adecvate si de instructiuni scrise referitoare la echipamentul tehnic utilizat n munca. Echipamentele tehnice trebuie amplasate, instalate si utilizate astfel nct sa reduca riscurile pentru utilizatori prin asigurarea unui spatiu suficient ntre partile mobile ale echipamentului tehnic si structurile fixe sau mobile din vecinatatea lor. Partile mobile ale Masurile de care sanatate si timpul securitate n gabaritul munca acestora trebuie elaborate echipamentelor tehnice depasesc n functionarii trebuie vopsite nde echipamentului tehnic. dungi producatorul alternative galben-negru, n formele si dimensiunile standardizate. Angajatorul trebuie sa detina Cartea tehnica/Manualul de utilizare/Instructiunile de utilizare pentru fiecare echipament tehnic. Echipamentele tehnice trebuie utilizate numai pentru operatiile carora le-au destinate si n conditiile precizate n Cartea tehnica/Manualul de fost utilizare/Instructiunile de Operatiile de ntretinere trebuie sa poata fi efectuate doar atunci cnd echipamentul utilizare. tehnic este oprit. Daca echipamentele tehnice sunt prevazute cu programe de ntretinere, acestea trebuie respectate ntocmai si la zi. Echipamentele trebuie prevazute cu dispozitive care sa nu permita punerea accidentala n functiune a acestora pe perioada de repaus necesara pentru revizii, reparatii sau pentru alte lucrari. Pentru asigurarea cerintelor de securitate si sanatate n munca, la utilizarea echipamentelor tehnice trebuie sa se respecte principiile ergonomice. proiectarea si Organele de comanda trebuie proiectate, alese si amplasate astfel nct sa compatibile fie cu caracteristicile fiziologice (n special de miscare) ale partilor corpului utilizate pentru actionare, sa fie vizibile, iar actionarea lor sa fie comoda si sigura. Echipamentele electrice trebuie sa fie astfel proiectate, fabricate, montate, ntretinute si exploatate nct sa fie asigurata protectia mpotriva pericolelor generate de energia electrica si a celor datorate influentelor externe. Proiectarea, fabricarea, montarea, exploatarea si verificarea instalatiilor sub presiune, de ridicat si de transportat, trebuie sa se faca n conformitate cu prescriptiile tehnice cuprinse n colectia Inspectiei pentru cazane, recipiente sub presiune si instalatii de ridicat [ISCIR). Executarea interventiilor la instalatiile sub presiune, de ridicat si de (depanari, reparatii, modificari, racordari etc.) trebuie sa se faca numai de catre transportat personal calificat, instruit si autorizat n acest scop.
3.2.5. Tehnologia informatiei n realizarea sistemelor de fabricatie

Dezvoltarea tehnologiei informatiei a atras, n mod firesc, implementarea n productia de bunuri a sistemelor asistate de calculator. Prin utilizarea informaticii, n procesul de cercetareproiectare-planificare-productie-control se introduce totalitatea cunostintelor tehnologice disponibile pentru linia de productie respectiva. Utilizarea tehnologiei informatiei n realizarea sistemelor de fabricatie este conditionata de existenta resursei umane calificate (ingineri, tehnicieni, desenatori), de software-ul necesar si de baza materiala (calculatoare, sisteme de comanda digitala). Activitatile care pot fi desfasurate cu ajutorul calculatorului, n sistemele de sunt cuprinse n figura 3.22. productie CAD (Computer-Aided Design) - proiectarea asistata de calculator este tehnologia/tehnica care priveste utilizarea sistemelor computerizate, n vederea realizarii proiectarii, analizei si optimizarii produselor. Este clasificat ca un software CAD orice program pe calculator specializat n grafica computerizata si aplicatii care faciliteaza activitati ingineresti ACTIVITA I DESFA URATE CU AJUTORUL CALCULATORULUI n procesele de proiectare. CAD(Computer Aided Design) CAP(Computer Aided Work Planninh) CAP(Computer Aided manufacturing) PPS (Production Planning System) CADS(Computer Aided uality Assurance) CAP(Computer Aided Organisation)
Fig. 3.22 - Activitatile care pot fi desfasurate cu ajutorul calculatorului
CAD se refera la proiectarea produselor pe baza unor soft-ware-uri specifice, cu ajutorul carora se desfasoara urmatoarele activitati: - realizarea schitelor, a planurilor, a proiectelor; - efectuarea de calcule; - realizarea specificatiilor de materiale, materii prime si energie necesare pentru realizarea produsului si pentru evaluarea costurilor; - testarea si verificarea asistata de calculator a variantelor alese n etapele anterioare; Evolutia sistemelor de fabricatie a determinat producerea saltului de la - selectarea modelelor finale pe baza criteriilor tehnico-economice. traditionala, secventiala, la ingineria simultana (numita si paralela sau concurenta), ingineria care permite proiectarea si realizarea simultana a produselor si a proceselor necesare obtinerii n cadrul ingineriei simultane, se utilizeaza urmatoarele sisteme de proiectare: produselor si cuprinde activitati ce privesc pregatirea fabricatiei, fabricatia propriu-zisa, teste, Design for Manufacturing (DFM), pentru procesul de fabricatie; verificari de fiabilitate si mentenanta. - Design forAssembly (DFA), pentru procesul de asamblare. DFM rezolva problema concordantei dintre datele de proiectare Tabelul 3.9 - Caracteristicile proiectarii DFM si posibilitatile de fabricatie, pe tot parcursul dezvoltarii si realizarii produsului (Tabelul 3.9).
Parametrii de proiectare ai DFM Parametrii de productie Concept: apartenenta la un sortiment, numar de variante Tehnologia necesara, investitia/capitalul, marimea masinilor/a constructive pentru produs celulelor de fabricatie Structura: module, sistem de baza, modificari tehnologice Capacitatea de productie, retehnologizarea n anumite sectii Numarul de prelucrari, optimizarea proceselor Detaliu: dimensiunea, forma, toleranta
Principiile DFA care stau la baza proiectarii procesului de fabricatie al produselor sunt: - reducerea numarului total de piese componente;
- dezvoltarea unei proiectari modularizate; - utilizarea componentelor standardizate; - proiectarea reperelor componente care au caracteristici comune mai multor produse; - minimizarea directiilor de asamblare; - maximizarea flexibilitatii; - micsorarea numarului de mnuiri. CAP (Computer-Aided Work Planning) - planificarea activitatilor calculator are de drept scop pregatirea fabricatiei, care consta n: definirea proceselor, asistata elaborarea listelor de materii prime, materiale, repere, subansambluri si SDV-uri necesare, elaborarea Pregatirea pentru fabricatiei include stabilirea asistata de calculator a naturii si a programelor masinile-unelte cu comanda numerica, roboti industriali, operatiilor de prelucrare, asamblare si control, precum si selectarea procedeelor si a metodelor succesiunii sisteme de de productie. transport, elaborarea documentatiei tehnologice. CAM (Computer-Aided Manufacturing) - fabricatia asistata de calculator drept are scop utilizarea sistemelor computerizate, n vederea conducerii si a supravegherii operatiilor de prelucrare prin stabilirea unei legaturi ntre computer si resursele de productie ale ntreprinderii. Functiile CAM sunt: - programarea robotilor, a masinilor-unelte cu comanda numerica care opereaza n sistemele de fabricatie, a sistemelor de transport; - selectarea, pozitionarea sculelor/pieselor/semifabricatelor n vederea prelucrarii sau a PPS (Production Planning System) - gestiunea productiei asistata de calculator se asamblarii. refera la utilizarea sistemelor asistate de calculator pentru planificarea organizatorica si pentru comanda si supravegherea desfasurarii productiei, de la preluarea comenzii pna n momentul desfacerii/livrarii produsului. CAD (Computer-Aided Quality Assurance) -asigurarea calitatii asistata calculator de are drept scop realizarea planurilor si a programelor de control, precum si executarea CAO (Computer-Aided operatiilor de masurare si control. Organization) - organizarea activitatii asistata calculator are drept scop organizarea cu ajutorul calculatorului a activitatilor de comerciale, economice, de marketing si de promovare a produselor ntreprinderii.
145

SLATINA - OLT
EVA LU AR E Explicati influenta aspectelor planificarii si controlului asupra sistemelor de fabricatie, raspunznd cerintelor urmatoare: 1. Care este obiectivul planificarii productiei? 2. Definiti sarcina de productie. 3. Ce contine documentatia economica a lansarii? 4. Ce sunt indicatorii de calitate ai unui produs? 5. Enumerati mijloacele de control utilizate n sistemele de fabricatie? 6. Ce este controlul activ? 7. Ce este controlul multidimensional? Cui se aplica acest tipcontrol? de 8. Care sunt fazele instructajului de sanatate si securitate n munca? 9. Ce este proiectarea asistata de calculator CAD? 10. Care este rolul asigurarii calitatii asistate de calculator?
146

SLATINA - OLT
AC TIVITA TI P RA CTICE Lucrati individual! 1. n coloana A sunt indicate activitatile care pot fi ajutorul calculatorului, desfasurate cu iar n coloana B, caracteristicile acestora. Realizati asocierile dintre cifrele din coloana A si literele corespunzatoare din A. Activitatile fiCaracteristici coloana B. care pot B.
desfasurate cu ajutorul calculatorului 1. CAD - proiectarea asistata a. are drept scop realizarea planurilor si a programelor de control, precum si executarea operatiilor de masurare si control. de calculator b. are drept scop organizarea activitatilor comerciale, economice, 2. CAM - fabricatia asistata de marketing si de promovare a produselor ntreprinderii cu ajude calculator 3. CAP - planificarea torul calculatorului. activitatilor asistata de c. tehnica care priveste utilizarea sistemelor computerizate n vederea proiectarii, analizei si optimizarii produselor. calculator d. se refera la utilizarea sistemelor asistate de calculator pentru 4. CAQ - asigurarea calitatii planificarea organizatorica, comanda si supravegherea asistata de calculator productiei. 5. CAQ - organizarea desfasurarii e. are drept scop utilizarea sistemelor computerizate pentru conactivitatii asistata de ducerea si supravegherea operatiilor de prelucrare prin stabilirea calculator unei legaturi ntre computer si resursele de productie ale prinderii. ntref. are drept scop pregatirea fabricatiei, elaborarea programelor sisteme de transport si a documentatiei tehnologice. pentru masinile-unelte cu comanda numerica, roboti industriali,
2. Explicati care sunt cadrul sistemelor de informatiei nfabricatie.
avantajele
utilizarii
tehnologiei
147

SLATINA - OLT
Lucrati n perechi!_ Notati pe caiete rezolvarile sarcinilor urmatoare. 1. Indicati activitatile care se desfasoara n cadrul proiectarii asistate de calculator. 2. Asociati fiecarei metode de control precizate n tabel mijloacele control de corespunzatoare si completati pe caiete, conform modelului de mai jos.
Metoda de control Controlul automat Controlul volant Controlul prin esantionare statisticomatematica Controlul activ Controlul multidimensional Mijloace de control Instalatii de control automat Instalatii de control activ
Alegeti un lider care sa prezinte materialul ntocmit. Apreciati reciproc calitatea materialelor celorlalte echipe, pe baza unor criterii de evaluare anterior stabilite. Purtati discutii cu colegul/colega de echipa si apreciati corectitudinea raspunsurilor date.
148

SLATINA - OLT
Lucrati n echipa!_ Faceti o vizita la un agent economic din domeniul vostru de pregatire. Formati echipe de 3-4 elevi si ntocmiti un referat cu tema Respectarea regulilor de sanatate si securitate n 1. Precizarea tipului de instructaj devedere sanatate si securitate n munca obligatoriu la munca - prioritate si necesitate", avnd n urmatoarea structura: angajare, dupa terminarea liceului, n situatia n care veti lucra ca tehnicieni n domeniul n care 2. Mentionarea obligatiilor pe care angajatorul le are n implementarea masurilor de v-ati asigurare pregatit. a 3. Enumerati regulile de sanatatii si a securitatii nsanatate munca. si securitate n munca pe care va trebui sa le respectati dupa angajare.
149

SLATINA - OLT
Fi a de lucru - Aspecte ale planificarii si ale controlului procesului de
productie Alege un produs pe care 71 cunosti foarte bine (telefon mobil, calculator, produs electrocasnic etc). Copiaza tabelul pe caiet si scrie ct mai multe Produsul dintre caracteristicile de calitate care corespund produsului ales.
Caracteristici Tehnice Economice Sociale Direct masurabile Descriere
Psiho-senzoriaie
150

SLATINA - OLT
TEST DE EV ALUA RE Aspe ct e ale planificarii si ale c ont rolului proc esului de pr oduct ie Timp de lucru 45 minute. Se acorda 10 puncte din oficiu. Subiectul I (30 de puncte) I. Pentru fiecare dintre cerintele de mai jos indicati corespunzatoare raspunsului corect. litera 1. Ciclurile de productie scurte corespund: a. fabricarii produselor de tip unicat; b. productiei de bunuri de larg consum; c. fabricarii utilajelor grele. 2. Instructajul la locul de munca cuprinde: a. riscurile de accidentare si mbolnavire profesionala specifice b. legislatia de sanatate si securitate n munca n vigoare; unitatii; c. riscurile si masurile de prevenire specifice locului de munca. 3. Programarea productiei presupune cunoasterea urmatoarelor date de a. caracteristicile tehnice ale produsului; baza: b. documentele referitoare la manopera, la salarii si la materiale; c. lucrari legate de desfasurarea efectiva a fabricatiei. Subiectul II (20 de puncte) II. n coloana A sunt indicate caracteristicile de coloana B, exemple calitate, iar n adecvate. Stabiliti asocierile corecte dintre fiecare A. Caracteristici de calitate B. Exemple din coloana B. cifra din coloana A si litera corespunzatoare
1. economice a. grosimea unei table 2. direct masurabile b. zgomotul unui utilaj c. mirosul unui parfum 3. tehnice 4. sociale d. cheltuielile de exploatare e. viteza si puterea unui autovehicul
Subiectul III (20 de puncte) III. Completati pe caiete spatiile libere cu informatia corecta. a. Sarcina de productie reprezinta........de piese care trebuie realizat cu b. Instructajul de contractuale. sanatate si securitate n munca se respectarea termenelor consemneaza n.........individuala de instructaj, cu IE indicarea materialului predat, 151 CURS SISTEME I TEHNOLOGII DE FABRICA SCANAT DE UNGUREANU MARIN
a duratei si a datei instruirii. Subiectul IV (20 de puncte) IV. Copiaza pe o coala format A4 schema de mai jos si cu informatii potrivite casetele goale. completeaza
152

SLATINA - OLT
TEST DE EVALU ARE Capitolul 3 Nota. Timp de lucru: 3 ore. Se acorda 10 puncte din oficiu Subiectul I (30 de puncte) I.1. Pentru fiecare din cerintele de mai jos (1-5), corespunzatoare raspunsului corect. indicati litera 1. Controlul operational se desfasoara: a. la sfrsitul operatiei de prelucrare din cadrul procesului tehnologic; b. pe parcursul derularii unei operatii din cadrul procesului c. nainte de nceperea unei operatii din cadrul procesului tehnologic; tehnologic; d. asupra produsului finit. 2. Instalatiile de control multidimensional permit: a. verificarea simultana a doua sau mai multe caracteristici b. controlul automat al unei singure caracteristici de calitate; dimensionale; c. verificarea defectelor de suprafata ale materialului pieselor; d. probarea subansamblelor si a produselor n stare de functionare. 3. Prin folosirea CAD, n proiectarea proceselor de realizeaza: productie se a. elaborarea schitelor, a planurilor, a proiectelor; b. comunicarea cu piata de desfacere; c. programarea robotilor, a masinilor-unelte cu comanda numerica; d. organizarea activitatilor comerciale, economice, de marketing. 4. ntr-un sistem de fabricatie, dimensionarea rationala trebuie asigure: a sa stocurilor a. estimarea termenelor de livrare a produselor catre clienti; b. crearea unei baze de date; c. aprovizionarea ritmica a procesului de productie; d. utilizarea tehnologiei informatiei n planificarea productiei. 5. Pentru lansarea n executie a fabricatiei, trebuie urmatoarele elemente: cunoscute a. operatiile de prelucrare prin care va realizata piesa: b. cerintele clientilor referitoare la performantele tehnice ale pieselor; c. datele tehnice ale pieselor care urmeaza a fi produse; d. documentele referitoare la: manopera, salarii, materiale, utilitati. I.2. n coloana A sunt indicate functiile conducerii sistem de fabricatie, iar n coloana B, continuturile aferente specifice unui acestora. CURS SISTEME I TEHNOLOGII DE FABRICA IE SCANAT DE UNGUREANU MARIN 153
Realizati asocierile dintre cifrele din coloana A si literele corespunzatoare din coloana B.
A. Functiile conducerii B. Continutul functiilor a. armonizarea ritmului de fabricatie al sistemului cu fluxul de 1. Functia de prognoza pentru un sistem tehnologic de aprovizionare cu materii prime si materiale b. evidentiaza capacitatea acelui sistem de a prelua fabricatie noile 2. Functia de organizare la comenzi de productie si de a identifica posibile solutii nivelul sistemelor tehnologice de de fabricatie sau auxiliare) a timpuluidetehnologic modernizare a tehnologiilor fabricatie. necesar efectuarii 3. Functia de coordonare la secventei de fabricare pe acel sistem c. stabilirea ponderii adecvate fiecarei componente (de nivelul unui sistem tehnologic d. monitorizeaza permanent activitatile desfasurate si baza de fabricatie rezultatele obtinute 4. Functia de control, e. dispozitii pentru respectarea cerintelor de minimizare att a componenta a conducerii costului fabricatiei ct si a timpului tehnologic necesar executiei.
I.3. Scrieti litera corespunzatoare fiecarui enunt (a, b, c) si notati n dreptul ei litera A, daca apreciati ca enuntul este adevarat, sau litera F, daca apreciati ca enuntul este fals. Transformati enunturile a. Responsabilitatea majora n asigurarea conditiilor de siguranta la pe care le locul considerati false n enunturi adevarate. b. automat este folosit n cazul productiei de serie mica. de Controlul munca i revine angajatorului. c. Controlul ndeplinirii programelor de productie are loc doar la sfrsitul Subiectul II (30 de puncte) fabricatiei. II.1. Definiti procesul de prelucrare propriu-zisa. II.2. Completati spatiile libere cu informatia corecta: a. Stocul prea mare determina o imobilizare a unor valori materiale, ceea b. Procesele de.............asigura ce implica.......costului de fabricatie. functia de transfer pe raza locului de c. n sau cadrul proceselor de productie, n sistemele de munca n imediata vecinatate a acestuia. fabricatie trebuie II.3. normele Controlul multidimensional se aplica frecvent n respectate de.......si securitate a muncii. sistemelor de fabricatie. cadrul a. Precizati scopul acestui tip de control. b. Enumerati 5 produse care pot fi supuse acestui tip de control.
II. 4. Procesul de conducere a unui sistem tehnologic trebuie ca un sistem cibernetic. de privit fabricatie a. Reprezentati procesul de conducere ca sistem cibernetic. b. Denumiti elementele sistemului. Subiectul III (30 de puncte) Realizati un eseu cu tema Influenta aspectelor planificarii sistemelor asuprade fabricatie", care sa respecte urmatoarea structura de idei. 1. Definiti notiunea de planificarea productiei. 2. Explicati necesitatea cunoasterii capacitatii de productie. 3. Precizati componentele activitatii de planificare.
4. Enumerati etapele planificarii operative a productiei.
155
BAR EM DE CORECTARE I N OTAR E

Nota. La toate testele, pentru raspuns incorect sau lipsa raspunsului se acorda 0 p.
CAPITOLUL 1 TEST DE EVALUARE - Mediul industrial Subiectul I (30 de puncte) 1.1.1.b;2. b;3.d; 4. c; 5. a. (2 p. x 5 = 10 p.) 1.2.1. f; 2. a; 3. e; 4. c; 5. b. (2 p. x 5 = 10 p.) 1.3. a. F; b. A; c. A. (2 p. x 5 = 10 p.) a. ntreprinderea este o unitate economica care dispune de personalitate juridica. Se acorda cte 2 puncte pentru fiecare alegere corecta si 4 puncte pentru o justificare corecta a raspunsului. Subiectul II (30 de puncte)
11.1. (4 p.) Pentru raspuns partial corect sau incomplet se acorda 2 puncte. 11.2. a. activitati economice; b. masa; c. la comanda. (2 p. x 3 = 6 p.) 11.3. a. vezi pag. 10. Se acorda 2 puncte pentru fiecare factor corect mentionat. (2 p. x 5 = 10 p.) Pentru raspuns partial corect sau incomplet se acorda 1 punct. b. (10 p.) Se acorda cte 3 puncte pentru scrierea corecta a fiecarei relatii de la pag. 11 (coeficientul tip de productie si ritmul productiei). Se acorda cte 1 punct pentru explicarea notatiilor Ri, tij, Qi, Fdj.
Subiectul III (30 de puncte) a. vezi pag. 6. (4 p.) b. vezi pag. 9. (6 p.) c. (10 p.) Pentru fiecare produs mentionat corect se acorda 2 puncte, d. Pentru raspuns corect se acorda 10 puncte. Pentru raspuns partial corect sau incomplet se acorda 5 puncte.
156
TEST DE EVALUARE - Metode de integrare sistemica a ntreprinderii Subiectul I (30 de puncte) 1.1.1.a;2.a;3.c; 4. b; 5. b. (2 p. x 5 = 10 p.) 1.2.1.e;2.f;3.d; 4. a; 5. b. (2 p. x 5 = 10 p.) 1.3. a. A; b. F; c. A. (2 p. x 3 = 6 p.) b. ntreprinderea fractala este un sistem global si deschis.(4 p.) Se acorda cte 2 puncte pentru fiecare notare corecta (A sau F) si 4 puncte pentru scrierea enuntului corect. Subiectul II (30 de puncte) 11.1. vezi pag. 18. (6 p.) 11.2 a. afaceri; oportunitati; b. bionice; comportarea; c. flexibila; unitati. (4 p. x 6 = 24 p.)
157
TEST DE EVALUARE - Criterii de evaluare a utilizarii sistemelor de fabricatie Subiectul I (30 de puncte) 1.1.1. a; 2. a; 3. c; 4. c; 5. b. (2 p. x 5 = 10 p.) 1.2.1.d;2.f;3. a; 4. b; 5. c. (2 p. x 5 = 10 p.) 1.3. a. F; b. A; c. F. (2 p. x 3 = 6 p.) a. Competitivitatea n toate sectoarele economice este determinata de capacitatea producatorilor de a se adapta la schimbarile tehnologice. (2 p.) c. Conditiile de calitate corespunzatoare fiecarui produs sau materie prima sunt prevazute n standarde, n norme interne (NI) sau n caiete de sarcini. (2 p.) Se acorda cte 2 puncte pentru fiecare notare corecta (A sau F) si 4 puncte pentru scrierea Subiectul II (30 de puncte) enuntului 11.1. vezi corect. pag. 19. (6 p.) II.2 a. fabricatie, calitate; b. transformari, eficienta; c. protectia, conservarea. (4 p. x 6 = 24 p.)
158
TEST DE EVALUARE - Capitolul 1 Subiectul I (30 de puncte) 1.1.1.b; 2. a; 3. a; 4. b; 5. b. (2 p. x 5 = 10 p.) 1.2.1.f; 2. c; 3. e;4. a;5.b(2p.x5 = 10 p.) 1.3. a. F; b. A; c. F. (2 p. x 3 = 6 p.) a. ntreprinderea se poate defini ca sistem cibernetic, deoarece reprezinta o componenta a unor sisteme ierarhice superioare, precum economia nationala. (2 p.) c. Fractalele se organizeaza n mod individual si se integreaza obiectivelor ntreprinderii. (2 p.) Subiectul II (30 de puncte) 11.1. vezi pag. 19. (4 p.) 11.2. a. material; b. produs; c. ntreprindere. (2 p. x 3 = 6 p.) 11.3. (2p.x5 = 10 p.) 11.4. vezi pag. 11. (10 p.) Subiectul III (30 de puncte)
Vezi pag. 19-20.
159
CAPITOLUL 2_ TEST DE EVALUARE - Componentele sistemelor de fabricatie (pag. 47)_ Subiectul I (30 de puncte) 1. a; 2. d; 3. c; 4. a; 5. b. (3 p. x 5 = 15 p.) Subiectul II (30 de puncte) 1.a. F;b. A; c. F. (3 p. x 5 = 15 p.) Fluctuatia pretului materiei prime, al materialelor si al energiei face parte din categoria variabilelor independente necomandabile. Operatiile de transport si manipulare a semifabricatelor sunt realizate de subsistemul logistic. 2. a. independente; b. Informational; c. operatiilor. (5 p. x 3 = 15 p.) Subiectul III (30 de puncte) 1. o masina; 3 masini; o masina. (3 p. x 3 =9 p.) 2. 1 + 3 + 1 = 5 locuri de munca. (6 p.) 3. vezi pag. 41, figura 2.4. B; (20 p.) 4. vezi pag. 41.(1 Op.)
160
TEST DE EVALUARE - Criterii de analiza a sistemelor de fabricatie (pag. 62)_ Subiectul I (30 de puncte) 1.1. b; 2.C.-3.C. (5p.x3 = 15 p.) 1.2. a. A; b. F; c F. (3p. x 5 = 15 p.) Riscul profesional se refera la probabilitatea unei vatamari sau a unei mbolnaviri a lucratorului ca urmare a expunerii la un pericol la locul de munca. Echipamentele individuale de lucru sunt utilizate pentru a proteja mbracamintea personala Subiectul II (30 si de mpotriva uzurii apuncte) murdaririi excesive. 11.1. a. operatiilor; b. capacitate; c. dispozitivele tehnice. (5 p. x 3 = 15 p.) 11.2. vezi pag. 53; (5 p. x3 = 15 p.) Subiectul III (30 de puncte) 1. ergonomia, evaluarea riscului, atributiile locului de munca, rezultatele activitatii, tipuri de echipamente, tehnologii de fabricatie (1p. x 5 = 5 p.) 2. vezi pag. 52 (5 p.) 3. vezi pag. 52(2 p.x5 - 10p.) 4. vezi pag. 55 (10 p.)
161
TEST DE EVALUARE - Metode de analiza a sistemelor de fabricatie_ Subiectul I (30 de puncte)
1.1. c; 2. b; 3. a. (5 p. x 3 = 15 p.) 1.2. a. A; b. F; c. F. (3 p. x 5 - 15 p.) Metodele de detectare si diagnoza a defectelor nu au un caracter universal. Subiectul II (30 de puncte) Reconfigurarea functionarii unei instalatii consta n nlocuirea II. 1. a. accidentale; b. egalizarea; c. uzura. (5 p. x 3 = 15 p.) 11.2. vezi pag. 64(5 p.x3 = 15 p.) elementelor functionale blocate, Subiectul III (30 de puncte) daca defectele constatate sunt majore.
III. a. vezi pag. 61 (6 p.); b c, d. vezi pag. 65 (8 p. x 3 - 24 p.)
162
TEST DE EVALUARE - Capitolul 2 Subiectul 1 1.1.1.d; 2. a; 3. b;4.a;5. d. (2 p. x 5 = 10 p.) 1.2.1. d; 2. f; 3. c; 4. b; 5. e. (2 p. x 5 = 10 p.) I.3.a. F; b. A; c. F. (2 p. x 5 = 10 p.) (30 de puncte)
Componenta de baza a unui sistem flexibil de fabricatie o constituie unitatea flexibila reprezentata de o masina-unealta cu comanda numerica. Fiabilitatea reprezinta capacitatea unui produs de a si ndeplini Subiectul II (30 de puncte) 11.1. vezi pag. 52. (6 p.) functia pentru care a fost II.2. a. individuale de protectie; b. tehnice; c. rigide. (2 p. x 3 = 6 creat pentru un interval de timp prestabilit. p.) II.3. a. vezi pag. 63; b. vezi pag. 64 (18 p.) Subiectul III (30 de puncte)
a., b. vezi pag. 46
(7,5 p. x 2.);
c, d. vezi pag. 47. (7,5 p. x 2.)
163
CAPITOLUL 3 TEST DE EVALUARE - Procese n sistemele de fabricatie Subiectul 1 1. b; 2. a; Subiectul II 1.c;2.a;3.b;4.e. (30 de puncte) 3. a. (10 p. x 3 = 30 p.) (20 de puncte) (5 p. x 4 = 20 p.) (20 de puncte) (20 de puncte)
Subiectul III a. control; b. manipulare. (10 p. x 2 = 20 p.) Subiectul IV
Control, stocare, transport, conducere (4 x 5 p. = 20 p.)
164
TEST DE EVALUARE - Aspecte ale planificarii si controlului procesului de productie Subiectul 1 (30 de puncte) 1. b; 2. c; 3. a. (10 p. x 3 = 30 p.) Subiectul II l.d; 2.a;3.e; 4. b. (5p.x4 = 20 p.) Subiectul III a. volumul; b. fisa. (10 p. x 2 = 20 p.) (20 de puncte) (20 de puncte)
Subiectul IV (20 de puncte) Planificarea productiei, organizarea productiei, lansarea productiei, urmarirea productiei (5 p. x 4 = 20 p.)
165
TEST EVALUARE - Capitolul 3 Subiectul 1 1.1.1. b; 2. a; 3. a; 4. c; 5. d. (2,5 p. x 4 = 10 p.) I.2.1. b; 2. c; 3. a;4. d. (2,5 p.x4= 10 p.) 1.3. a. A (2 p.); b. F (4 p.); c. F. (4 p.) (30 de puncte)
Subiectul II (30 de puncte) 11.1. vezi definitie (4 p.) II.2. a. cresterea; b. manipulare; c. sanatate. (2 p. x 3 = 6 p.) II.3. a. vezi definitia controlului multidimensional. (5 p.); b. vezi domeniul de aplicare (5 p.). 11.4. a. vezi schema (4 p.); b. elementele de intrare: materiale, ; elementele de iesire: piese finite, semifabricate, scule, energie, resursa umana (2 p.) produse finale (2 p.); procesul de conducere a unui STF (2 p.) Subiectul III (30 de puncte)
1.
(4p.);
2. (6 p.); 3. (8 p.); 4. (12 p.).
166
BIBLIOGRAFIE 1. Baloiu, L. M., Frasineanu, I. - Gestiunea inovatiei, Editura Economica, Bucuresti, 2001 2. Barbulescu, C, Bgu, C. - Managementul productiei, Editura Tribuna Economica, 3. Barbulescu, C. - Economia si gestiunea ntreprinderii, Editura ASE, Bucuresti, 1995 Bucuresti, 2001 4. Brabie, G. - Optimizarea proceselor si echipamentelor tehnologice de prelucrare mecanica. 5. Ciobotaru, Angelescu, Editura AGIR, V., Bucuresti, 2006 A., Visan, S. - Progres tehnic, calitate, standardizare, Editura 6. Dima, I. C. - Management industrial - Lucrari practice si studii de caz, ASE, Bucuresti, 2001 Editura AGIR, 7. Dragoi,2007 G. - ntreprinderea integrata: metode, modele, tehnici si instrumente de Bucuresti, dezvoltare si 8. Ispas, C. si col. - Masini-unelte. Conceptie integrata, Editura AGIR, Bucuresti, 2007 realizare a produselor, Editura Politehnica Press, Bucuresti, 2003 9. Lefter, V. - Fundamente ale managementului resurselor umane, Editura Economica, 10. Neagu, C. - Ingineria si Managementul Sistemelor de Productie, Editura Bren, Bucuresti, 2007 Bucuresti, 11. Olaru, D. S. - Economia si gestiunea ntreprinderii, Editura Tribuna Economica, 2004 Bucuresti, 12. Olaru, M. - Managementul calitatii, Editura Economica, Bucuresti, 1995 1999 13. Rusu, S. - Tehnologia Fabricarii Utilajului Tehnologic, Litografia ICB, 1985 14. Savii, Gh., Cojocaru, G. - Flexibilitatea n fabricatia de masini, Editura Facla, Timisoara, 15. Stoica, N. - Economia si organizarea productiei. Manual pentru licee industriale, 1977 clasa a 16. Visan, S., profesionale, si col. - Tehnologii industriale, Lucman, Bucuresti, 2003 XII-a si scoli Editura DidacticaEditura si Pedagogica, Bucuresti, 1992 17. Vlase, A. si col. - Tehnologii de prelucrare pe strunguri, Editura Tehnica, Bucuresti, 18. Revista Informatica Economica nr.1(29)/2004, ntreprinderile virtuale versus 1989 ntreprinderile traditionale" 19. www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca 20. www.contabilizat.ro/file/cursuri_de_perfectionare/management_si_marketing 21. www.mec.utt.ro/ ~ draghici/brdsi99. 22. www.mec.utt.ro/ ~ dolga/cursul_1. 23. www.mec.utt.ro/ ~ dolga/cursul_4. 24. www.mec.utt.ro/~dolga/cursul 7.
167

Curs Sisteme Si Tehnologii de Fabricac89bie

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Sisteme Si Tehnologii de Fabricac89bie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C A P IT OL U L 1.

CURS SISTEME I TEHNOLOGII DE FABRICA IE SCANAT DE UNGUREANU MARIN

1.1. MEDIUL IND USTR IA L

Fig. 1.1. ntreprinderea ca sistem cibernetic

1.1.2. Tipuri de produse

CURS SISTEME I TEHNOLOGII DE FABRICA IE SCANAT DE UNGUREANU MARIN

Fig. 1.2 - Produse finite

Fig. 1.3 - Produse elementare

Fig. 1.4 - Factorii care definesc tipul de productie

1.1.4. Tipuri de fabricatie

Fig. 1.5 - Fabricatia la comanda

Fig. 1.6 - Fabricatia pentru stocare

Exemple: utilaje de gradinarit, de agrement etc.

CURS SISTEME I TEHNOLOGII DE FABRICA IE SCANAT DE UNGUREANU MARIN

Nume COLEGIUL TEHNIC METALURGIC

i Prenume ElevClasa Data

CURS SISTEME I TEHNOLOGII DE FABRICA IE SCANAT DE UNGUREANU MARIN

Nume COLEGIUL TEHNIC METALURGIC

i Prenume ElevClasa Data

CURS SISTEME I TEHNOLOGII DE FABRICA IE SCANAT DE UNGUREANU MARIN

Nume COLEGIUL TEHNIC METALURGIC

i Prenume ElevClasa Data

CURS SISTEME I TEHNOLOGII DE FABRICA IE SCANAT DE UNGUREANU MARIN

Nume COLEGIUL TEHNIC METALURGIC

i Prenume ElevClasa Data

Fi a de lucru Criterii de clasificare a produselor

CURS SISTEME I TEHNOLOGII DE FABRICA IE SCANAT DE UNGUREANU MARIN

Nume COLEGIUL TEHNIC METALURGIC

i Prenume ElevClasa Data

Exemple Tipul de productie

Produs ..................................... Tip de productie.......................

Produs ..................................... Tip de productie.......................

CURS SISTEME I TEHNOLOGII DE FABRICA IE SCANAT DE UNGUREANU MARIN

d. Analiza rolului pe care l are tipul de fabricatie ntr-o ntreprindere.

CURS SISTEME I TEHNOLOGII DE FABRICA IE SCANAT DE UNGUREANU MARIN

1.2. M ETOD E DE INTEGRA RE SISTEMICA A N TR EP RIND ER II

CURS SISTEME I TEHNOLOGII DE FABRICA IE SCANAT DE UNGUREANU MARIN

Fig. 1.8-Sistem integrat

Fig. 1.9 - Clasificarea sistemelor de f abricatie

Fig. 1.12 - Structura celulei flexibile de fabricatie

Fig. 1.13 - Celula flexibila de obtinere a pieselor sudate cu 2 robot

Fig. 1.14 - Celula flexibila de fabricatie

Fig. 1.15 - Schema structurala a unui sistem flexibil de fabricatie

CURS SISTEME I TEHNOLOGII DE FABRICA IE SCANAT DE UNGUREANU MARIN

Fig. 1.16 - Sistem inteligent pentru control

Fig. 1.17-Sistem holonic

CURS SISTEME I TEHNOLOGII DE FABRICA IE SCANAT DE UNGUREANU MARIN

Fig. 1.18 - Manipulator cu brate articulate pentru alimentarea automata a pieselor

CURS SISTEME I TEHNOLOGII DE FABRICA IE SCANAT DE UNGUREANU MARIN

Nume COLEGIUL TEHNIC METALURGIC

i Prenume ElevClasa Data

CURS SISTEME I TEHNOLOGII DE FABRICA IE SCANAT DE UNGUREANU MARIN

Nume COLEGIUL TEHNIC METALURGIC

i Prenume ElevClasa Data

CURS SISTEME I TEHNOLOGII DE FABRICA IE SCANAT DE UNGUREANU MARIN

Nume COLEGIUL TEHNIC METALURGIC

i Prenume ElevClasa Data

CURS SISTEME I TEHNOLOGII DE FABRICA IE SCANAT DE UNGUREANU MARIN

Nume COLEGIUL TEHNIC METALURGIC

i Prenume ElevClasa Data

CURS SISTEME I TEHNOLOGII DE FABRICA IE SCANAT DE UNGUREANU MARIN

Nume COLEGIUL TEHNIC METALURGIC

i Prenume ElevClasa Data

Fi a de lucru Structura sistemului rigid de fabricatie