Grile MQ

MANAGEMENTUL CALITATII TOTALE
1.Un produs este de calitate superioara daca are:

a) cost ridicat
b) cost scazut
c) pret ridicat
d) pret scazut
e) nici una din situatii nu este general valabila
2.Clasa de calitate reprezinta un calificativ pentru o categorie de produse care:

a) apartin aceluiasi sortiment
b) apartin la sortimente diferite
c) au valorile caracteristicilor cuprinse intre anumite limite
d) au aceeasi destinatie
e) au destinatie diferita
3. Spirala calitatii evidentiaza principalele etape in realizarea unui produs. Dupa parcurgerea unui ciclu
etapele se reiau:
a) la acelasi nivel, valorificandu-se experienta acumulata
b) la un nivel inferior, deoarece eforturile necesare fiecarei etape sunt mult
mai mici
c) la un nivel superior plecand de la o baza informationala perfectionata
4. Caracteristicile de calitate referitoare la utilizarea produselor in timp sunt:

a) fiabilitatea
b) flexibilitatea functionala
c) mentenabilitatea
d) maneabilitatea
e) durabilitatea
f) dirijabilitatea
5.Caracteristicilie de calitate de natura tehnica orhanizatorica se intalnesc in special:

a) in activitati de cercetare proiectare
b) in procese de productie
c) in servicii
6. Principalele subgrupe de caracteristici tehnice sunt:

a) caracteristici tehnico-constructive
b) caracteristici ergonomice
c) caracteristici tehnologice
d) caracteristici tehnico- organizatorice
e) caracteristici de natura tehnico-comerciale
f) caracteristici senzoriale
7. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: viteza, greutate, consum specific:
a) sociale propriu-zise
b) senzoriale fiziologice
c) psiho-senzoriale
d) psihologice
e) ergonomice
f) psoho-sociale
g) nici una
8. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: forma, linie, culoarea:

1
c) psiho-senzoriale de natura estetica
d) psihologice de natura estetica
e) ergonomice
f) psiho-sociale de natura estetica
g) nici una
9. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: amplasarea organelor de comanda,

evitarea solicitarii unidirectionale, asigurarea unei pozitii confortabile pentru utilizaror:
c) psiho-senzoriale
d) psohologice
e) orgonomice
f) psiho-sociale
g) nici una
10.Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: precizia in functionare,

mentenabilitate, sarcina utila:
c) psiho-senzoriale
d) psihologice
e) ergonomice
f) psiho-sociale
11. Care afirmatii sunt adevarate in legatura cu caracteristicile sociale?

a) unele trebuie sa aiba niveluri cuprinse intre anumite limite
b) nu sunt percepute usor de utilizatori
c) realizarea lor la nivelul cerut necesita cheltuieli foarte mari
d) pun in evidenta modul in care produsul sau serviciul influenteaza viata
persoanelor si a grupurilor sociale
e) sunt percepute usor de utilizatori
12. Caracteristicile senzoriale se individualizeaza de celelalte caracteristici prin:

a) costul ridicat al realizarii lor
b) sunt percepute prin intermediul organelor de simt
c) sunt strict necesare pentru realizarea functiei de baza a produsului
13. Arhetipul precede prototipul?

a) da
b) nu
14. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata?

a) expresivitatea este specifica formelor iesite din comun
b) expresivitatea este specifica formelor standardizate
c) expresivitatea este specifica numai formelor complexe
15. Caracteristicile ergonomice au ca scop:

a) cresterea modernitatii produselor
b) reducerea consumurilor specifice in exploatarea produselor
c) corectarea dimensionala a bunurilor cu caracteristicile antropometrice ale
utilizatorului
d) corelarea dimensionala a bunurilor cu caracteristicile antropometrice ale
producatorului
e) evitarea solicitarii unidirectionalea unor organe in timpul exploatarii
2
f) evitarea solicitarii unidirectionale a utilajelor
g) consunul minim de energie pentru accesul la organele de comanda
16. Coeficientul defectelor se calculeaza :

a) pe zile pentru fiecare tip de defect
b) pe luni pentru fiecare tip de defect
c) pe zile si e luni prin raportarea numarului de defecte la total produse
verificate
d) pe zile si luni prin raportarea numarului de defecte la total produse
verificate intr-o luna
17. Cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca in indicator al calitatii sunt:

a) sa fie simplu
b) sa fie pertinent
c) san nu poata fi falsificat
d) sa fie verificabil
e) sa poata fi calculate de orice persoana
18. Principalele elemente luate in calcul in calaulul nivelului tehnic al intreprinderii sunt:
a) produsele
b) materiile prime si materialele utilizate
c) procesele tehnologice
d) personalul
e) cladiri, instalatii si utilaje
f) managementul
19. Pentru calculul indicatorului “nivel tehnic” se utilizeaza:

a) toate caracteristicile tehnice
b) numai anumite caracteristici tehnice
c) toate caracteristicile
20. Solicitand unor beneficiari sa aprecieze calitatea unui serviciu prestat de o firma, in functie de
caracteristicile esentiale, s-au obtinut urmatoarele note:
Persoana Note acordate pentru caracteristici
C1 C2 C3 C4 C5
P1 8 5 10 0 9
P2 7 0 9 4 10
P3 10 4 6 7 8
Coeficientii de importanta: 0,30; 0,20; 0,10,0,15,0,25
Nivelul sintetic al caracteristicilor sociale ale serviciului este:
a) 0,645
b) 0,801
c) 0,743
21. Asupra calitatii mediului intreprinderii managerii pot actiona:

a) direct, asupra tuturor componentelor
b) indirect, asupra tuturor componentelor
c) direct asupra componentelor mediului intern
d) partial si indirect asupra componentelor micromediului extern
22. Cererile de actiuni crective se completeaza de catre:

a) solicitantul auditului
b) responsabilul compartimentului “Calitate”
c) auditori
d) managerul general
e) proiectanti
3
23. Asupra calitatii componentelor mediului extern intreprinderea poate actiona prin:
a) impunerea de restrictii
b) negociere
c) selectie
24. Calitatea unui studio de cercetare de marketing poate fi apreciata pe baza:

a) cheltuielilor facute, care trebuie sa fie cat mai mici
b) efectelor, care trebuie sa fie cat mai mari
c) raportului efecte/ effort care trebuie sa fie cat mai mare
d) raportului efecte/ effort care trebuie sa fie cat mai mic
25. Calitatea pretului, privita ca o componenta a mixului de marketing, poate fi apreciata ca fiind buna
daca acesta :
a) este mai mare decat al concurentilor
b) este mai mic decat al concurentilor
c) are o flexibilitate ridicata
26. Calitatea promovarii este apreciata:

a) de catre producator si consummator, in funcdtie de acelasi criteriu
deoarece ambii sunt interesati de o buna colaborare
b) de catre producator daca acesta contribuie la cresterea vanzarilor si a
fidelitatii clientilor
c) de catre comparator daca este purtatoare de informatii
27. Calitatea in specificare si proiectare este apreciata in functie de :

a) calitatea proiectarii produselor si tehnologiilor si calitatea proiectelor
obtinute
b) numai in functie de calitatea produselor
c) in functie de calitatea resurselor utilizate
28.Pentru aprecierea calitatii documentatiei de procurare a resurselor se analizeaza:

a) planul de productie
b) documente referitoare la concurenta
c) documente de fundamentare a necesarului
d) documente privind relatiile cu furnizorii
e) documente de livrare care insotesc produsele
f) documentele de certificare a calitatii
g) documentele privind legalitatea functionarii furnizorului
h) documentele privind produsele respinse pe fluxul de fabricatie
29. Trasabilitatea reprezinta;

a) traseul pe care il va parcurge produsul
b) inregistrari pe baza carora se poate reface “istoricul” produsului
c) inregistrari pe baza carora se poate stabili calitatea produsului
30.Marcajele de identificare de pe produse se mentin pana cand:

a) are loc receptia la beneficiar si informatiile sunt preluate in documentele
de receptie
b) dispar ca urmare a actiunii factorilor atmosferici
c) are loc prelucrarea suprafetelor ce poarta semen de identificare
d) are loc prelucrarea suprafetelor ce poarta semen de identificare si
incorporarea produsului in alt produs care are propriile marcaje
31. La definirea calitatii resurselor umane trebuie sa avem in vedere:

a) caracteristicile individuale si comune ale acestora, care sunt utilizate in
4
mod involuntar in vederea realizarii obiectivelor organizatiei
b) climatul social si de management
c) dotarea tehnica a intreprinderii
d) sistemul de stimulente
e) numarul si structura acestora
32. Competenta unei persoane se apreciaza in functie de:

a) pregatirea profesionala
b) inteligenta
c) starea de sanatate
d) varsta
e) rezultatele obtinute anterior in activitati similare sau in alte activitati
f) spiritual de colaborare
g) usurinta adaptarii la cerintele postului
33. Asistenta de specialitate in alegerea produsului este necesara:

a) in cazul produselor complexe
b) in cazul produselor de import
c) in cazul majoritatii produselor
34. Intre cerintele de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca piesele de schimb putem mentiona:
a) interschimbabilitatea
b) marcajele de identificare a producatorilor
c) complexitatii corespunzatoare
d) prêt scazut
35. Urmarirea produselor in exploatare are ca obiective:

a) identificarea utilizatorilor
b) identificarea cauzelor care genereaza defectiunile
c) asigurarea conditiilor pentru exploatarea carecta a produselor la utilizatori
d) defectarea operativa a interventiilor in perioada de garantie
36. Intre documentele sistemului calitate intalnim:

a) manualul calitatii
b) manualul mecanicului sef
c) instructiuni de lucru
d) instructiuni de utilizare
e) inregistrari privind calitatea
37. Conform standardelor ISO procedurile calitatii se elaboreaza pentru:

a) analiza contractelor
b) analiza activitatilor economico-financiare
c) identificarea si trasabilitatea produselor
d) identificarea si selectia personalului
e) inspectii si incercari
f) audituri interne ale calitatii
g) tehnici statistice
h) actiuni de control si gestiune
38. Problema auditului calitatii a aparut in etapa:

a) inspectiei calitatii
b) controlului integral al calitatii
c) controlului statistic al calitatii
d) asigurarii calitatii
e) managementului calitatii
5
39. Intre obiectivele auditului calitatii putem enumera:
a) verificarea calitatii produselor sau a corectitudinii controlului
b) verificarea aplicarii corecte a procedurilor de lucru in vederea realizarii
calitatii
c) verificarea calitatii pe fluxul de fabricatie
d) verificarea gradului in care realizarile efective corespund masurilor
prestabilite
e) verificarea masurii in care produsele livrate satisfac cerintele
beneficiarilor
40. Auditul extern poate fi efectuat de catre:

a) un furnizor al intreprinderii
b) un investitor care doreste sa investeasca in intreprindere
c) un beneficiar al intreprinderii la solicitarea acesteia
d) un beneficiar al intreprinderii din proprie initiativa
e) un organism neutru la solicitarea intreprinderii
41. Initiatorul unui audit poate fi:

a) o organizatie de protectie a consumatorilor
b) conducerea intreprinderii
c) un beneficiar al intreprinderii
d) un organism specializat care efectueaza auditul in sistem de prestare de
serviciu
42. Auditul calitatii produsului urmareste:

a) masura in care documentele de referinta au fost corect alese si contin
cerinte pentru realizarea calitatii corespunzatoare
b) masura in care responsabilitatile pentru produse sunt corect stabilite
c) masura in care documentatia de produs corespunde cerintelor
d) masura in care produsele se realizeaza conform specificatiilor
e) masura in care beneficiarii cunosc specificatiile si pretind realizarea
produselor in conformitate cu acestea
43.Denumirea de “audit extern” provine de la faptul ca:

a) vizeaza mediul extern al in treprinderii
b) este realizat de specialistii din afara intreprinderii
c) este realizat de specialisti din afara unotatii auditate
d) este realizat asupra aspectului exterior al produselor
44. Intre componentele Raportului de audit intalnim:

a) pagina de identificare
b) lista cererilor de actiuni corective
c) lista persoanelor sanctionate
d) cereri de actiuni corective
e) recomandari pentru auditati in vederea inlaturarii deficientelor
45.In cazul auditului extern solutionarea cererilor de actiuni corective este verificata de catre:
a) managerul firmei
b) managerul calitatii
c) auditori
d) specialisti apartinand unitatii auditate
46. Conditii pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana pentru a avea calitatea de auditor:
a) pregatire profesionala adecvata
b) capacitate de evaluare corecta
c) coeficient ridicat de inteligenta
6
d) capacitate de memorare
e) capacitate de analiza si sinteza
f) capacitate de nogociere
g) cinste si corectitudine
47. Intre motivele unei intreprinderi pentru a obtine certificarea sistemului calitate putem mentiona:
a) valorificarea rezultatelor obtinute in domeniul cresterii calitatii
b) respectarea prevederilor legale
c) pentru a stimula cresterea vanzarilor
d) pentru a evita unele sanctiuni
48. Certificarea calitatii se refera la:

a) produsele din nomenclatorul de produse al intreprinderii
b) produsele fabricate intr-o anumita perioada
c) produsele care vor fi exportate
d) sistemul calitatii
e) manualul calitatii
f) intreg personalul intreprinderii
g) persoanele care lucreaza in anumite domenii
h) laboratoarele intreprinderii
49. Certificarea produselor are ca scop:

a) evaluarea calitatii
b) auditul produselor
c) atestarea posibilitatilor de a realiza produse cu anumite niveluri ale
caracteristicilor de calitate
50. Certificarea produselor este impusa de :

a) cresterea complexitatii produselor
b) dimensiunea intreprinderii
c) relatiile cu organisme internationale
d) aparitia realizatorilor de produse contrafacute
51.Certificarea produsului are ca baza :

a) Declaratia de conformitate intocmita de un beneficiar
b) Declaratia de conformitate intocmita de un laborator propriu
c) Declaratia de conformitate intocmita de un organism specializat
d) Certificatul de conformitate eliberat de beneficiar
e) Certificatul de conformitate eliberat de un laborator
f) Certificat de conformitate eliberat de un organism neutru
52.Certificarea sistemului calitatii este atestata prin:

a) Declaratia de conformitate a sistemului de asigurare a calitatii
b) Certificatul de conformitate a sistemului de asigurare a calitatii
53. Certificarea personalului este necesara pentru:

a) persoana care realizeaza produse care prezinta riscuri deosebite pentru oameni si mediu
b) persoanele care lucreaza la operatii complexe
c) persoanele care lucreaza in compartimentele de asigurarea calitatii
54. Acreditarea laboratoarelor se realizeaza de catre:

a) conducerea intreprinderilor
b) conducerea compartimentului “ Asigurarea calitatii”
c) un organism neutru
d) beneficiarii produselor intreprinderii
7
55. Intre strategiile globale ale calitatii putem mentiona:
a) strategia implementarii TOM
b) strategia cresterii fiabilitatii poduselor
c) strategii in domeniul factorilor care influenteaza calitatea
d) strategia restructurarii intreprinderii
e) asimilarea unor produse si tehnologii noi
f) cresterea calitatii in activitatea de service
g) diminuarea pierderilor datorate noncalitatii
h) strategia imbunatatirii continue
56. Strategia inovatiei ca alternative la strategia imbunatatirii continue presupune:

a) schimbarea lenta si continua
b) schimbarea intensa si continua
c) schimbarea continua in salturi mici
d) schimbarea brusca
57.Strategia imbunatatirii continue este frecvent intalnita in:

a) intreprinderile japoneze
b)intreprinderile americane
c) intreprinderile romanesti aflate in restructurare
58. Premiul National Baldrigo se acorda in :

a) SUA din anul 1987
b) Japonia din anul 1987
c) Japonia din anul 1951
d) Uniunea Europeana din anul 1992
e) SUA din anul 1951
59. Premiile calitatii se acorda pentru:

a) respectarea legislatiei calitatii
b) realizari deosebite in domeniul calitatii
c) recompensarea producatorilor corecti
60. Principalele grupe de costuri ale calitatii la producatori/ prestatori sunt:

a) costuri de prevenire asigurare
b) costuri de productie
c) costuri de evaluare a calitatii
d) costurile datorate noncalitatii
e) costul clientelei pierdute
61. In compartimentul de marketing al unei firme lucreaza 5 persoane cu un salariu mediu de 2000000 lei
din care doua efectueaza studii de piata pentru identificarea cerintelor si atitudinii consumatorilor:
Seful compartimentului are un salariu mediu lunar de 4.000.000 lei
Cheltuielile facute intr-un an in cadrul compartimentului pentru identificarea cerintelor si atitudinii
consumatorilor
- costul formularelor de culegere a informatiilor: 20.000.000 lei
- cheltuieli cu deplasarile: 50.000.000 lei
- costul prelucrarii informatiilor: 20.000.000 lei
- cheltuieli dependente de salarii: 45%
In anul anterior cheltuielile totale pentru studiul pietii au fost de 200.000 mii lei.
Indicele sporului cheltuielilor (sporul relativ) a fost:
a) 11,12%
b) 14,60%
c) 22,25%
8
62. O firma realizeaza intr-un an urmatoarele cheltuieli cu experimentarea:
- costul materialelor si energiei consummate: 20 milioane lei
- costul componentelor distruse: 40 milioane lei
- sume din valorificarea componentelor distruse : 12 milioane lei
- ponderea cheltueielilor salariale in totalul cheltuielilor cu experimentarea rezulta din analize statistici si
este de 25%
Cheltuieli totale pentru studiul pietei, conceptie si experimentare au fost de 125 milioane lei
Ponderea cheltuielilor cu experimentarea in totalul cheltuielilor pentru studiul pietei, conceptie si
experimentare a fost:
a) 35,12%
b) 49,16%
c) 51,20%
63. O intreprindere organizeaza intr-un an cursuri pentru ridicarea calificarii si initierea in domeniul
calitatii.
Categorii de persoane Nr.ore curs Costul orei de curs (mii lei) Ore in timpul
Programului
- muncitori direct
productivi 100 100
- muncitori indirect
productivi 50 40
- personal TESA 70 120
Productivitatea medie pentru muncitorii direct productivi este de 500 mii lei/h. Cheltuielile totale cu
ridicarea calificarii in vederea cresterii calitatii au fost:
a) 68.500 mii lei
b) 60.400 mii lei
c) 67.900 mii lei
64.O intreprindere a vandut urmatoarele produse:

Produsul Cantitatea Cantitatea Pret unitar Bonificatii
Vanduta(buc) declasata(buc) (mii lei/buc) (%)/buc
A 100 20 1000 10
B 200 10 800 25
C 270 30 2000 20
Incasarile totale s-au redus ca urmare a declasarii unor produse cu:
a) 2,00%
b) 1,60%
c) 3,50%
65, Imbunatatirea calitatii unui produs necesita cheltuieli suplimenrare de 15.000 lei buc.
Se mai cunosc :
- vanzari anterioare : 2000 buc/an
- prêt anterior: 95 mii lei/buc
- cost anterior: 75 mii lei/buc
Care este cantitatea suplimentara care trebuie vanduta pentru acoperirea pierderilor de profit ca urmare a
cheltuielilor suplimentare/
a) 6000 buc
b) 5000 buc
c) 8000 buc
9
66. In urma aplicarii unor masuri de crestere a calitatii unui produs la o intreprindere rezulta:
Specificatie Vanzari(buc) Pret(mii lei/buc) Cost ( mii lei/buc)
1.Anterior cresterii calitatii 200 500 400
2. Dupa cresterea calitatii 300 560 420
Sporul de venit net ca urmare a influentei calitatii asupra volumului vanzarilor va fi:
a) 12.500
b) 15.000
c) 22.000 200*(500-400)=20000
42000-20000=22000
d) 19.000 300*(560-420)=42000
67. In legatura cu inlocuirea unor utilaje inferioare calitativ cu altele de calitate superioare se cunosc:
Utilajul Timp de functionare Productivitatea orara(buc/H)
1.Inferior calitativ 3500 2,0
2.Superior calitativ 3800 mai mare cu 30%
Capacitatea de productie ca urmare a cresterii gradului de folosire extensiva prin inlocuirea utilajului vechi
cu cel nou este:
a)
b)
c)
d)
6 .calitatii la o firma se prezinta astfel:

Valoare (mii lei) Cheltuieli Valoare
1 Spor de vechime 30000 1. Costul prevenirii asigurarii 15000
2.Economii de resurse 2. Costul evaluarii 25000
- naturale 10000 3. Costul noncalitatii 15000
- avansata 20000 4. Costul clientelei pierdute 5000
- umane 6000
- consumate 15000
Egalitatea bilantiera se realizeaza la valoarea de:
a) 70000 mii lei
b) 80000 mii lei
c) 10000 mii lei
d) 50000 mii lei
69. O economie la cheltuieli cu reparatiile, in cazul cresterii calitatii utilajelor se obtin prin:
a) reducerea numarului intreruperilor accidentale
b) reducerea complexitatii activitatilor de reparatii
c) cresterea timpului de functionare intre doua interventii successive
d) micsorarea cheltuielilor salariale ale atelierelor de reparatii
70. Bilantul calitatii pune in evidenta:

a) cheltuielile si efectele legate de calitate
b) castigul net din cresterea calitatii
c) contributia calitatii la cresterea activului intreprinderii
71. Pentru calculul nivelului calitatii productiei se utilizeaza :

a) indicatorii care se calculeaza diferit pentru productia omogena si pentru
10
cea eterogena
b) acelasi mod de calcul pentru indicatorii referitori la productia omogena si
pentru cei referitori la productia eterogena
c) nici una din afirmatii nu este corecta
d) ambele afirmatii sunt corecte
72. O intreprindere realizeaza un produs de 3 clase de calitate. Se cunosc:

Calitatea Productia vanduta Pret unitar (mii lei)
Extra 100 60
I 50 50
II 200 45
Atribuind claselor coeficienti care difera cu 0,15 de la o clasa la alta, coeficientul mediu al calitatii pe
intreprindere va fi:
[(pe baza preturilor 100*60+50*50+200*45)/100+50+200]60=0,833
a) 0.950
b) 0,708 pe baza coef.atribuiti (100*1+50*0,85+200*0,70)/350=0,807
c)
d) 55,20
presupun ca se face media celor doua = 0,82
e) 50,00
73. O intreprindere realizeaza un produs pe 3 clase de calitate. Se cunosc:

Calitatea Productia vanduta Pret unitar (mii lei)
Extra 100 60
I 50 50
II 200 45
Nivelul mediu calitatii calculate in functie de pretul de vanzare va fi: 0,833
a)
b) [(100*60+50*50+200*45) /(100+50+200) ] /60
c)
d) Productia*pret /produs ,adunate ,se impart la total produse si apoi rezultatul se imparte la cel mai mare
e) dintre preturi.
74. Care dintre urmatoarele afirmatii privind “noncalitatea” si “calitatea” inferioara sunt adevarate?
a) noncalitatea este data de niveluri ale caracteristicilor care fac imposibila
utilizarea produsului
b) calitatea inferioara este data de niveluri ale caracteristicilor care fac
imposibila utilizarea produsului
c) noncalitatea afecteaza utilizarea produselor conform destinatiei sau face
ca acestea sa nu satisfaca exigentele la nivelul dorit
d) calitatea inferioara afecteaza utilizarea produselor conform destinatiei sau
face ca acestea sa nu satisfaca exigentele la nivelul dorit
e) nu exista deosebiri intre noncalitate si calitatea inferioara
75. In raport cu gravitatia lor, defectele pot fi:

a) critice
b) ascunse
c) principale
d) secundare
e) evidente
f) minore
g) accidentale
76.Fiabilitatea poate fi definita ca fiind:

a) aptitudinea unui produs de a defini un ansamblu de caracteristici care-I
11
confera posibilitatea satisfacerii unor necesitati speciale sau implicite
b) aptitudinea unui produs de a-si indeplini corect toate funciile, o perioada
de timp data, in conditii de exploatare fixate
c) aptitudinea unui produs de a raspunde nevoilor utilizatorului la un
moment dat
d) aptitudinea unui produs de a fi mentinut sau adus in stare de functionare, in conditii date de utilizare si
de efectuare a operatiilor de intretinere
e) aptitudinea unui produs de a-si indeplini functiile pentru care a fost
realizat, o perioada de timp cel putin egala cu durata normala de viata
77. Calitatea poate fi definita ca fiind:

a) aptitudinea unui produs de a detine un ansamblu de caracteristici care-I
confera posibilitatea satisfacerii unor necesitati specificate sau implicite
b) aptitudinea unui produs de a-si indeplini corect toate functiile, o perioada
moment dat
d) aptitudinea unui produs de a fi mentinut sau adus in stare de functionare,
in conditii date de utilizare si de efectuare a operatiilor de intretinere
78. Mentenabilitatea poate fi definita ca fiind:

b) aptitudinea unui produs de a-si indeplini corect functiile, o perioada de
timp data, in conditii de exploatare fixate
moment dat
in conditii date de utilizare si de efectuare a operatiilor de intretinere
e) aptitudinea unui produs de a-si indeplini funciile pentru care a fost
79. Disponibilittea poate definita ca fiind:

confera posibilitatea satisfacerii unor necesutati specificate sau implicite
b) aptitudinea unui produs de a-si indeplini corect toate functiile, o perioada de timp data, in conditii de
exploatare fixate
moment dat
d) aptitudinea unui produs de a fi mentinut sau adus in stare de functionare ,
in conditii date de utilizare si de efectuare a operatiilorde intretinere
80. Durabilitatea poate fi definita ca fiind:

b) aptitudinea unui produs de a-si indeplini corect toate functiile, o perioada
moment dat
12
in conditii date de utilizatorul de efectuare a operatiilor de intretinere
81. Studiul pietei in vederea identificarii cerintelor si atitudinii consumatorilor intra in categoria :
a) costurilor de prevenire a noncalitatii si asigurare a calitatii
b) costurilor de evaluare
c) costurilor noncalitatii la producator
d) costurilor noncalitatii la consumatorilor/utilizator
e) costurilor clientelei pierdute
82. Cheltuielile cu elaborarea proiectelor de produse noi si reproiectate si cele cu experimentarea intra in
categoria;
a) costurilor de prevenire a noncalitatii si asigurare a calitatii
d)costurilor noncalitatii la consummator/utilizator
83. Cheltuielile cu achizitionarea de utilaje pentru mecanizarea si automatizarea operatiilor manuale intra
in categoria:
a) costurilor de prevenire a noncalitatii si asigurarea calitatii
d) costurilor noncalitatii la consummator/utilizator
84.Cheltuielile cu repararea si intretinerea masinilor si utilajelor in vederea mentinerii preciziei de lucru

intra in categoria:
85.Cheltuielile cu ridicarea calificarii personalului intra in categoria:

86. Cheltuielile cu investitii in utilaje, standuri si aparatura pentru verificari intra in categoria:
87.Cheltuielile cu remanierea si reconditionarea produselor intra in categoria:

13
88. Prin cresterea calitatii se realizeaza economii de resurse destinate consumului.acestea pot fi:
a) relative
b) absolute
c) atat relative cat si absolute
89.Dupa complexiitatea lor indicatorii calitatii pot fi grupati astfel:

a) indicatori simpli, referitori la caracteristicile elementare de calitate
b) indicatori critici , aferenti caracteristicilor critice
c) indicatori complecsi, pe grupe de caracteristici
d) indicatori principali, aferenti caracteristicilor principale
e) indicatori integrali care au in vedere toate caracteristicile unui produs
f) indicatori secundari, aferenti caracteristicilor secundare
90. Un indicator care tine seama de ansamblul unor caracteristici tehnice speciale si se calculeaza prin
compararea acestora cu niveluri de referinta si agregarea sub diferite forme a rezultatelor compararii
este:
a) un indicator al calitatii tehnice
b) un indicator al nivelului tehnic
c) un indicator al nivelului calitatii
d) un indicator al calitatii speciale
91.Riscul de a fi respins lotul la controlul statistic de receptie ca fiind necorespunzator, desi acesta
corespunde prevederilor din contract, este:
a) riscul furnizorului
b) riscul beneficiarului
c) riscul intermediarului
92.Pentru calculul nivelului calitatii productiei se utilizeaza:

a) indicatori care se calculeaza diferit pentru productia omogena si pentru
cea eterogena
b) acelasi mod de calcul pentru indicatorii referitori la productia omogena si
pentru cei referitoari la productia eterogena
c) nici una din afirmatii nu este corecta
d) ambele afirmatii sunt corecte
93.” Aptitudinea unui produs de a dispune de un ansamblu de caracteristici care-I confera posibilitatea
satisfacerii intr-un anumit grad a unor necesitati specificate sau implicite” este o definitie pentru:
a) fiabilitate
b) disponibilitate
c) mentenabilitate
d) durabilitate
e) fezabilitate
94. “Ansamblul caracteristicilor individuale si comune care intr-un anumit climat social si de
management, a unui sistem de stimulente si in prezenta unor conditii materiale adecvate sunt utilizate
voluntar in vederea realizarii obiectivelor organizatiei la un nivel ridicat de performanta” este o definitie
pentru:
a) calitatea sistemelor de productie
b) calitatea mijloacelor tehnice din intreprindere
c) calitatea resurselor umane
d) calittea resurselor materiale
95. Realizarea produselor pe clase de calitate poate fi:

a) o actiune planificata, pentru a corela caracteristicile ofertei cu cererea
solvabila
14
b) nu are legatura cu cererea solvabila, mai degraba, cu cererea potentiala
c) rezultatul actiunii factorilor care influenteaza calitatea si care pot duce la
abateri semnificative ale calitatii efective de la cea proiectata
d) nu are legatura cu factorii care influenteaza calitatea decat in domeniul
serviciilor
96. In standardizarea ISO clasa de calitate este considerata:

a) un calificativ acordat managementului
b) un indicator de categorie sau rang
c) un indicator al Sistemului de Management al Calitatii
d) un standard de referinta
97. Certificarea de produs poate fi data de :

a) laboratoarele proprii care au dotarea tehnica necesara
b) laboratoarele proprii acreditate
c) organizatii acreditate in domeniu
d) Organizatia Internationala de Standardizare
e) organizatii specializate ale consumatorilor
f) Institutul Roman de Standardizare
98. In enuntul: “ caracteristicile elementare sunt cuprinse in caracteristicile de ordin superior astfel incat
sa ajunga pana la urma la o caracteristica finala complexa care caracterizeaza calitatea ……….a
produsului” lipseste cuvantul:
a) economica
b) tehnica
c) sociala
d) integrala
e) partiala
99. Intre caracteristicile economice sintetice de cheltuieli pot fi incluse:

a) cost anual total
b) capital total
c) costul unui articol de calculatie
d) pierderi din cauza morala II
e) investitii totale
f) cheltuieli echivalente ( ca natura sau dupa timp)
g) pierderi unitare sau totale de risc
h) investitii pe unitatea de produs
100. Intre caracteristicile economoce sintetice de efecte pot fi incluse:

a) economii anuale si totale
b) venitul net anual total
c) economii complexe anuale sau totale (directe, indirecte si conexe)
d) cheltuieli la 1000 lei productie
e) curs de revenire brut si net
f) rata rentabilitatii
101. Dupa complexitatea lor indicatorii calitatii pot fi grupati astfel:

a) indicatori simpli, referitori la caracteristicile elementare de calitate
b) indicatori critici, aferenti caracteristicilor critice
c) indicatori complecsi, pe grupa de caracteristici
d) indicatori principali, aferenti caracteristicilor principale
e) indicatori integrali care au in vedere toate caracteristicile unui produs
f) indicatori secundari, aferenti caracteristicilor secundare
15
102. Un indicator care tine seama de ansamblul unor caracteristici tehnice speciale si se calculeaza prin
compararea acestora cu niveluri de referinta si agregarea sub diferite forme a rezultatelor compararii
este:
a) un indicator al calitatii tehnice
b) un indicator al nivelului ethnic
c) un indicator al nivelului calitatii
d) un indicator al calitatii speciale
103. Care dintre urmatoarele afirmatii se ataseaza categoriei estetice ornament?

a) se realizeaza prin modelare artistica, nu are autonomie fata de obiect si isi
pierde importanta estetica odata cu distrugerea formal
b) se aplica altei forme, are autonomie fata de forma de baza
c) este elemental essential prin care produsul se prezinte si comunica cu
beneficiarul si mediul
d) reflecta legatura care trebuie sa existe intre structura interna, configuratia
produsului si elementele din mediulinconjurator
104. O data cu cresterea calitatii vanzatorul poate negocia intr-o anumita proportie pretul produsului. Se
recomanda ca intre indicele sporului de prêt si indicele cresterii relative a calitatii sa fie o relatie de
forma:
a) iOp> iCk pentru a acoperi cheltuielile facute in vederea cresterii calitatii
b) iOp> iOk pentru a asigura o crestere a raportului calitate-pret
c) iOp= iOk aceasta fiind corelatia normala
d) iOp<iOk pentru a asigura o crestere a raportului calitate-pret
e) iOp<iOk pentru a nu incalca legislatia privind protectia consumatorului
105. Principalele cerinte ale asigurarii calitatii sunt:

a) a scrie ce faci
b) a comunica ce faci
c) a face ce scrii
d) a scrie ce fac executantii
e) a aduce dovezi
f) a insirui pe altii
106. Principalele cerinte ale managementului calitatii sunt:

a) implicarea tuturor compartimentelor in realizarea si ameliorarea calitatii
b) in cadrul fiecarui compartiment toti salariatii au atributii precise privind
calitatea
c) implicarea tuturor clientilor in realizarea si ameliorarea calitatii
d) compartimentele utilizeaza toate mijloacele pentru realizarea si
ameliorarea calitatii
e) problema calitatii este in primul rand o problema de evitare a noncalitatii
si apoi de crestere a nivelului calitativ
f) problema calitatii este in primul rand o problema de crestere a nivelului
calitativ si apoi de evitare a noncalitatii
g) implicarea intreprinderii trebuie se vizeze intreg ciclul de viata al
produsului si intreaga durata de viata a fiecarui exemplar livrat
107. Trilogia calitatii dupa opinia lui Juran este:

a) planificarea calitatii
b) realizarea calitatii
c) tinerea sub control a calitatii
d) comunicarea calitatii
e) imbunatatirea calitatii
16
108.Urmatoarea definitie a managementului calitatii: “ ansamblul activitatilor functiei generale de
management care determina politica in domeniul calitatii, obiectivele si responsabilitatile si le
implementeaza in cadrul sistemului calitatii prin mijloace cum ar fi: tinerea sub control, asigurarea si
imbunatatirea calitatii” este dat de :
a) Juran
b) Kolada
c) Organizatia Internationala de Standardizare
d) Ishikawa
e) Deming
109. Verigile lantului lui Deming au urmatoarea succesiune:

a) Imbunatatirea calitatii – Creasterea productivitatii – Reducerea preturilor -
Cresterea cotei de piata – Reducerea costurilor- Asigurarea de locuri de
munca – Recuperarea investitiei – Consolidarea pozitiei
b) Imbunatatirea calitatii- Cresterea productivitatii- Reducerea costurilor-
Reducerea preturilor- Cresterea cotei de piata- Consolidarea pozitiei –
Asigurarea de locuri de munca – Recuperarea investitiei
c) Imbunatatirea calitatii – Cresterea productivitatii – Reducerea costurilor –
Asigurarea de locuri de munca – Recuperarea investitiei – Consolidarea
pozitiei – Reducerea preturilor –Cresterea cotei de piata
110. Conform Standardului ISO 9001:2000 produsul este rezultat al activitatilor sau proceselor,
respectiv:
a) materialele procesate
b) serviciile
c) mediul
d) mijloacele
e) ideile
f) hardware
g) software
h) o combinatie a acestor elemente
111. Internalizarea relatiei client furnizor inseamna:

a) precizarea clara a relatiilor cu clientii si furnizorii intreprinderii
b) generalizarea relatiilor specifice client-furnizor pentru toate
compartimentele si persoanele din intreprindere
c) stabilirea unor relatii specifice cu clientii si furnizorii interni, respectiv cu cei externi
d) armonizarea relatiilor cu clientii si furnizorii cu mediul intern al firmei
112.Elementele sistemului de management al calitatii sunt structurate:

a) potrivit ciclului PEVA
b) potrivit ciclului PDCA
c) potrivit ciclului SWOT
d) potrivit ciclului de viata al intreprinderii
e) pe cinci sectiuni distincte
f) pe opt sectiuni distincte
113. Sectiunile sistemului de management al calitatii sunt:

a) Sistemul de management al calitatii
b) Responsabilitatea managementului
c) Resposabilitatea executantilor
d) Realizarea produsului
e) Vanzarea produsului
f) Managementul resurselor
g) Realizarea procedurilor
h) Masurare, analiza si imbunatatire
17
114. Procedurile documentale ale SMC in varianta ISO 9000:2000 sunt:
a) controlul documentelor
b) controlul personalului
c) controlul inregistrarilor
d) auditul intern
e) controlul produsului neconform
f) actiuni preventive
g) actiuni corective
h) controlul proceselor
115. Standardele ISO 9000:2000 prevad organizarea activitatii:

a) pe procese
b) pe functii
c) pe sectoare
d) pe activitati
116. Conditii pentru asigurarea succesului prin managementul calitatii

a)
b) alocarea de timp suficient pentru proiectul MCT : realizare proiectare
c) realizarea intr-un timp cat mai scurt pentru a surclasa concurenta
d) asigurarea resurselor necesare
e) coordonarea activitatilor
f) consultarea consumatorilor
117. Intre principiile SMC prevazute in ISO 9004: 2000 putem mentiona:
a) orientarea spre client
b) promovarea unor relatii de parteneriat cu subcontractantii
c) implicarea conducerii
d) abordarea procesuala a activitatilor
e) argumentarea cu date a deciziilor
f) abordarea sistematica a proceselor de management
g) implicarea personalului
h) imbunatatirea continua
118. Certificarea calitatii este foarte asemanatoare cu:

a) auditul calitatii
b) controlul calitatii
c) inspectia calitatii
d) managementul calitatii
119. Dupa modul in care evolueaza in raport cu evolutia calitatii, costurile calitatii pot fi:
a) costuri care cresc pentru a asigura o crestere a calitatii
b) costul static al calitatii
c) costul dinamic al calitatii
d) costuri care scad a data cu cresterea calitatii
120. Costurile calitatii sunt: “costurile pe care le implica asigurarea unei calitati corespunzatoare si cele
necesare pentru a da incredere, ca si pierderile datorate nerealizarii calitatii corespunzatoare”. Aceasta
definitie este data de :
a) standardul ISO 8402
b) Organizatia Europeana pentru Calitate
c) Deming El in lucrarea “Qualite, la revolution du management”
d) Juran in lucrarea “Quality Control Handbook”
e) Juran in lucrarea “ Planificarea calitatii”
f) Crosby Ph.in lucrarea “Quality is free”
18
121 Un produs se vinde cu pretul de 1320 mii lei. Costul acestuia este de 770 mii lei. Se fac cheltuieli
pentru cresterea calitatii produsului in valoare totala de 110 mii lei. Pentru a se obtine din vanzare cel
putin profitul anterior cresterii calitatii, vanzarile trebuie sa creasca cu:
a) 40%
b) 25%
c) 10%
d) 60%
122. Documentatia sistemului de management al calitatii va urmarii sa realizeze conditii pentru:

a) realizarea conformitatii cu cerintele
b) identificarea persoanelor care realizeaza rebuturi
c) identificarea furnizorilor incorecti
d) asigurarea premiselor pentru instruirea adecvata a personalului
e) repetabilitate si trasabilitate
f) furnizarea de dovezi obiective
g) evaluarea eficacitatii si a adecvarii SMS
123. Principalele documente ale sistemului de management al acalitatii sunt:

a) manualele calitatii
b) planurile calitatii
c) procedurile
d) ghiduri
e) specificatiile, documente care stabilesc cerintele ce trebuie respectate
f) inregistrarila calitatii
g) auditurile calitatii
124. Documnentele SMC vor fi dimensionate luand in considerare mai multi factori:
a) tipul si dimensiunea organizatiei
b) complexitatea si interactiunea proceselor
c) complexitatea produselor
d) cerintele clientilor
e) cerintele furnizorilor
f) cerintele documentelor de reglementare aplicabile firmei
g) abilitatile personalului demonstrate la verificari preliminarii, la audituri si
in activitatea curenta
h) masura in care este necesar sa se demonstreze indeplinirea cerintelor
SMC
125. Planurile calitatii sunt documente care:

a) prezinta modalitatile de aplicare a SMC pentru produse, proiecte, contracte
b) contin informatii referitoare la SMC, utile pentru realizarea unor scopuri
interne si externe
c) precizeaza modalitatile concrete de realizare a activitatilor si proceselor
pentru a raspunde cerintelor
d) stabilesc recomandari sau sugestii
e) furnizeaza dovezi obiective privind activitatile desfasurate si rezultatele
obtinute
126. Inregistrarile calitatii sunt documente care:

a) prezinta modalitatile de aplicare a SMC pentru produse, proiecte,
contracte
b) contin informatii referitoare la SMC, utile pentru realizarea unor scopuri
interne si externe
19
c) precizeaza modalitatile concrete de realizare a activitatilor si proceselor
pentru a raspunde cerintelor
d) stabilesc recomandari sau sugestii
e) furnizeaza dovezi obiective privind activitatile desfasurate si rezultatele
obtinute
127 Prin realizarea SMC sunt asteptate rezultate pentru salariati privind:
a) imputernicire
b) instruire mai buna, policalificare
c) promovarea pe post
d) mai multe satisfactii
e) siguranta locului de munca
f) incredere in companie, manageri, perspective
128. Prin realizarea SMC sunt asteptate rezultate pentru societate privind:
a) mai putine probleme sociale
b) cheltuieli mai mici pentru societate
c) poluare redusa
d) incredere
e) corectitudine in achitarea obligatiilor fiscale
129. Prin realizarea SMC intreprinderea asteapta rezultate privind:

a) calitate superioara
b) personal mai motivat
c) productivitate superioara
d) sanctiuni financiare mai mici
e) reducerea normelor de timp
f) costuri reduse
g) noncalitate scazuta
h) lantul lui DEMING
130. De la realizarea SMC in intreprinderile furnizoare clientii asteapta:

a) mai putine probleme
b) respect- este tratat cu mai multa grija
c) o mai buna satisfacere a nevoilor
d) incredere in furnizori
e) siguranta locului de munca
131. Ca urmare a nemultumirilor privind calitatea produselor livrate unii clienti ai firmei se orienteaza
spre alti furnizori:
Vcs Fc Nr. clienti p(%)

100 3 200 5
100 5 400 10
400 8 500 15
200 2 300 8
Vcs – Volumul cumparaturii specifice ( Kg/cumparatura)

Fc – Frecventa de cumparare – cumparari /an
P – Procentul clientilor pierduti %
Pretul unitar mediu a fost de 10 mil lei/kg
Rata rentabilitatii comerciale este 20%
Pierderile de profit datorate pierderii clientelei sunt:
a) 43.100 mii lei
b) 52.010 mii lei
20
c) 54.520 mii lei
132. Din categoria efectelor economice ale calitatii la producator fac parte:
a) spor de venit net
b) protectia mediului ambient
c) reducerea numarului accidentelor in exploatarea produselor
d) economia de resurse
133. Care este relatia cu care se poate calcula economia la cheltuielile cu resursele umane ca urmare a
cresterii calitatii? S-au folosit notatiile:
Np- numarul persoanelor care lucreaza la productia de calitate superioara
S – salariul mediu pe o persoana
K – coefficient de cheltuieli dependente de salarii
V – incasari in vanzarea productiei
O- spor de incasari ca urmare a cresterii calitatii
a) Np.i/\ S.i/\v
b) Np.s(1+k)./\v
c) Np.s(1=k).i/\v
d) /\Np./\S.i/\v
134. Firma “X” stabileste urmatorul program pentru cresterea calitatii prin asimilarea unui produs nou:
Cod act. Denumirea activitatii Activitati precedente Si Mi Bi
A Definirea problemei - 2 3 4
B Cercetarea preliminara a pietei A 4 5 6
C Culegerea si analiza A 3 5 7
informatiilor
D Stabilirea obiectivelor B,C 2 4 6
E Asigurarea resurselor necesare B 8 15 16
F Cercetarea pietei D,E 20 25 30
G Cercetarea-proiectarea tehnica D,E 40 60 74
H Definitivarea proiectului F,G 2 4 6
I Analiza economica a proiectului H 2 3 4
Stiind ca un concurrent poate realiza un proiect similar in 75 de zile calitatea proiectarii la firma “X” este:
a) buna deoarece firma realizeaza proiectul mai repede cu 9 zile
b) buna deoarece firma realizeaza proiectul mai repede cu 10 zile
c) buna deoarece firma realizeaza proiectul mai repede cu 17 zile
d) buna deoarece firma realizeaza proiectul mai repede cu 47 zile
e) slaba deoarece firma realizeaza proiectul mai tarziu cu 10 zile
f) slaba deoarece firma realizeaza proiectul mai tarziu cu 9 zile
135. O intreprindere realizeaza un produs 3 pe clase de calitate. Se cunosc:
21
Calitatea Productia vanduta Pret unitar mii lei/buc
Extra 500 80
I 140 75
II 260 50
Pentru masurarea calitatii se atribuie claselor coeficienti care difera cu 0,15 de la o clasa la alta.
Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate?
a) Nivelul mediu al calitatii calculat in functie de pretul de vanzare este 0,75
b) Nivelul mediu al calitatii calculat in functie de pretul de vanzare este 0,88
c) Nivelul mediu al calitatii calculat in functie de coeficientii claselor este 0,89
d) Nivelul mediu al calitatii calculat in functie de coeficientii claselor este 0,85
136. Situatia rebuturilor la o intreprindere:

Prod qr Qr qd Pv grm qdr Pd Cr
A 850 25 15 100 10 5 90 15
B 1000 20 30 125 10 6 100 20
Pd – Pret produs declasat
Cr – cost remaniere
Qf – cantitate fabricata; Qr – cantitate rebuturi; Qd – cantitate declasata
Qrm – cantitate remaniabila; Qdr – cantitate declansata dupa remaniere
La rebuturi procentul de recuperare este de 10%
La produsele vandute rata rentabilitatii comerciale (profit/cifra de afaceri) a fost de 10% pentru A si
20% pentru B
Pierderile datorate noncalitatii sunt:
a) 2200
b) 1850
c) 1775
d) 1240
137. Din jurnalul calitatii pe luni la o intreprindere rezulta urmatoarele categorii de defecte:
Luna Critice Principale Secundare Minore Npv Nd
1 3 6 10 7 100
2 5 2 9 12 100
3 4 8 7 15 100
4 6 5 12 20 100
Npv – Numar produse verificate
Intr-un sistem de punctaj al gravitatii defectelor de :100; 50;10; 1, avem:
a)Coeficientul defectelor pe intraga perioada :0,327

b) Coeficientul defectelor pe intreaga perioada : 0,265
c) Demeritul pe intreaga perioada: 7,75
22
d) Demeritul pe intreaga perioada :8,21
e) Demeritul maxim este in saptamana 1
f) Demeritul maxim este in saptamana 4
g) Coeficientul minim al defectelor este in saptamana 2
h) Coeficientul minim al defectelor este in saptamana 3
138. Solicitand unor beneficiari sa aprecieze calitatea unui serviciu prestat de o firma, in functie de
caracteristicile esentiale, s-au obtinut urmatoarele note pe o scala de la 1 la 10:
Persoana C1 C2 C3 C4 C5
P1 8 5 10 7 9
P2 6 3 9 4 10
P3 10 4 8 7 8
0,30 0,20 0,10 0,15 0,25
Ki – coeficienti de importanta
Opiniile persoanelor difera ca importanta: P1:0,50; P2 : 0,20; P3: 0,30
In intervalul [0;1] calitatea serviciului este:
a) 0,925
b) 0,725
c) 0,743
139. O intreprindere a achizitionat intr-un an 3 utilaje noi pentru inlocuirea celor existente. Se cunosc:
Utilajul Duv Pa v Grad de uzura Cr
%
U1 8 1800 800 60 4
U2 10 1000 700 20 1,5
U3 5 500 150 40 2,5
Duv – Durata de viata
Pa – Pret de achizitie fara TVA(mil)
V – Valoarea unui utilaj vechi (mil)
Cr – Coeficient de reevaluare
Ponderea cheltuielilor anuale pentru calitate in valoarea totala a utilajelor achizitionate este :
a) 11,64
b) 10,96
c) 6,55
d) 8,50
140. O intreprindere a vandut urmatoarele produse:
23
Produsul Qt Qd Pret unitary Bonificatii(%)
A 100 20 1000 20
B 200 10 800 10
C 250 20 2000 15
D 500 80 500 5
Qt – Cantitatea totala vanduta

Qd – Cantitatea declasata
Pierderile datorate productiei declasate sunt:
a) 15.800
b) 14.400
c) 16.200
d) 12.800
141. Ca urmare a nemultumirilor privind calitatea produselor livrate unii clienti ai firmei se orienteaza
spre alti furnizori.
Vcs Fc Numar clienti P(%)
100 3 200 5
100 5 400 10
400 8 500 15
200 2 300 8
Vcs – Volumul cumpararii specifice (kg/cumparatura)
Fc – Frecventa de cumparare – cumparari/an
P - Procentul clientilor pierduti(%)
Pretulul unitar mediu a fost de 10 mil lei/kg
Rata rentabilitatii comerciale este 20%
Pierderile de profit datorate pierderii clientelei sunt:
a) 43.100
b) 52.010
c) 54.520
142.O circulatie mai larga pe plan mondial o au definitiile calitatii care fac referire la:
a) grad sau nivel
b) proprietate sau insusire
c) utilitate
143. Elementul comun majoritatii definitiilor calitatii este:

a) satisfacerea nevoilor utilizatorilor
b) referirea la caracteristici
c) referirea la costuri sau preturi
24
144. Grupele mari de caracteristici care reflecta calitatea sunt:
a) caracteristici tehnice
b)caracteristici zonale
c) caracteristici sociale
d) caracteristici economice
e) caracteristice estetice
f) caracteristici tehnologice
145. Calitatea integrala a unui produs/serviciu se refera la:

a) intreaga productie realizata
b) toate caracteristicile si intreaga viata a produsului
c) intreg personalul care participa la realizarea productiei
146. In functie de stadiul in care se afla un produs avem:

a) calitatea in aprovizionare
b) calitatea in consum
c) calitatea de conceptie
d) calitatea proiectelor
e) calitatea de conformanta
f) calitatea realizata
g) calitatea in utilizare
h) calitatea proiectata
146. In cazul produselor intalnim frecvent impartirea pe clase de calitate:

a) masa, superioara, extra, lux
b) calitatea I,II,III….
c) corespunzator, necorespunzator
d) rebut, produs remaniabil, produs bun
147. In servicii clasele de calitate sunt differentiate prin:

a) calificative: masa, superior, extra, lux
b) calitatea I,II,III….
c) clase
d) stele
e) categorii
148.Dintre urmatoarele categorii estetice, dinamice mai accentuata o are:

a) continutul, care se schimba in functie de destinatia produsului
b) continutul, care se schimba in functie de resursele din care este realizat
produsul
c) continutul, care se schimba in functie de progresul tehnic
d) continutul, care se schimba in functie de pretul produsului
e) forma, care se schimba in functie de influenta factorilor de mediu
f) forma, care se schimba in functie de resursele materiale din care este
realizat produsul
g) forma, care se schimba in functie de cerintele speciale ale beneficiarilor
h) forma, care se schimba in functie de : capacitatea de productie, si
calificarea executantilor
25
149. Care din urmatoarele afirmatii se ataseaza categoriei estetice décor:
pierde importanta estetica odata cu distrugerea formei
c) este elemental essential prin care produsul se prezinta si comunica cu
produsului si elementele din mediul inconjurator
150. Care din urmatoarele afirmatii se ataseaza categoriei estetice forma?

pierde importanta estetica odata cu distrugerea formei
c) este elemental essential prin care produsul se prezinta si comunica cu
produsului si elementele din mediul inconjurator
26
1. O circulatie mai larga pe plan mondial o au definitiile calitatii care fac referire la:
a) grad sau nivel
(X) proprietate sau insusire
b) utilitate
2. Prin calitate intelegem „aptitudinea la utilizare”, este opinia:

a) I.S.O.
b) AFNOR
(X) Joseph Juran
c) P. Jica, E. Maxim
3. Definitia data de ISO calitatii face referire la:

(X) proprietati si caracteristici
a) costuri minime
(X) nevoi exprimate sau implicite

(X) satisfacerea nevoilor utilizatorilor
a) referirea la caracteristici
b) referirea la costuri sau preturi
5. Calitatea este:
a) similara cu valoarea de intrebuintare
(X) diferita de valoarea de intrebuintare prin:
1. numarul caracteristicilor de referinta
2. nivelurile caracteristicilor de referinta
(X) gradul de satisfacere a cerintelor
6. Care definitii ale calitatii sunt corecte:

(X) analitice
(X) sintetice
7. Definitia calitatii utilizata de P. Jica si E. Maxim face referire la:

(X) aptitudini sau insusiri
(X) categorii de caracteristici
a) costuri minime
(X) necesitati specificate sau implicite
b) preturi maxime
8. Un produs este de calitate superioara daca are:

a) cost ridicat
b) cost scazut
c) pret ridicat
d) pret scazut
(X) nici una din situatii nu este general valabila
9. Expresia „satisfacerea intr-un anumit grad” utilizata in definitia calitatii are in vedere:
a) delimitarea calitatii de utilitate
(X) delimitarea calitatii de valoarea de intrebuintare
b) delimitarea calitatii produselor de cea a serviciilor
10. Nevoile specificate sau implicite se stabilesc:
(X) prin standarde
(X) prin contracte
(X) prin cercetari de piata
a) prin analize economice
(X) prin normare
b) prin lege
11. Calitatea are caracter:

(X) obiectiv, determinat de caracteristici
a) obiectiv, determinat de cerintele consumatorilor
(X) subiectiv, determinat de deosebirile dintre persoane

(X) caracteristici tehnice
a) caracteristici zonale
(X) caracteristici sociale
(X) caracteristici economice
b) caracteristici estetice
II. FORMELE CALITATII
13. In functie de caracteristicile avute in vedere, calitatea unui produs sau serviciu poate
fi:
(X) partiala
(X) integrala
(X) totala
14. Calitatea partiala a unui produs /serviciu se refera la:

(X) o caracteristica
(X) un grup de caracteristici…..
a) un esantion din populatia totala
b) un stadiu in realizarea produsului sau serviciului
15. Calitatea integrala a unui produs /serviciu se refera la:

(X) toate caracteristicile si intreaga viata a produsului
a) intreg personalul care participa la realizarea productiei

b) intreaga productie realizata
(X) intreaga viata a produsului /serviciului
c) toate operatiile sau fazele realizarii

(X) toate caracteristicile
(X) intreaga viata a produsului
d) intreaga productie realizata

b) calitatea in productie
c) calitatea in consum
(X) calitatea de conceptie
(X) calitatea de conformanta
(X) calitatea realizata
(X) calitatea in utilizare
(X) calitatea proiectata
19. Clasa de calitate reprezinta un calificativ pentru o categorie de produse care:
(X) apartin aceluiasi sortiment
a) apartin la sortimente diferite
(X) au valorile caracteristicilor cuprinse intre anumite limite
(X) au aceeasi destinatie
b) au destinatie diferita

a) un indicator de eficienta
b) un calificativ
(X) un indicator de categorie sau rang

(X) masa, superioara, extra, lux
(X) calitatea I, II, III …
a) corespunzator, necorespunzator
b) rebut, produs remaniabil, produs bun
22. In servicii clasele de calitate sunt diferentiate prin:

a) calificative: masa, superioara, extra, lux
b) calitatea I, II, III …
(X) clase
(X) stele
(X) categorii
23. Clasa de calitate poate fi exprimata prin:

a) pret minim pentru produsele unei intreprinderi
b) pret minim pentru un produs la un moment dat
c) pret minim pentru un produs intr-o anumita perioada de timp
(X) pret mediu pentru mai multe produse apartinand aceluiasi sortiment
d) pret mediu al unui produs intr-o perioada mai mare de timp
24. Clasa de calitate se refera la:

(X) produse apartinand aceluiasi sortiment
a) produse apartinand aceleiasi intreprinderi
(X) produse realizate din aceleasi sortimente de material
(X) produse realizate prin acelasi proces tehnologic
b) produse realizate printr-un proces tehnologic mai performant si din materiale de
calitate superiaora
III. CARACTERISTICI DE CALITATE
25. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: protectie, securitate:

(X) sociale propriu-zise
a) senzoriale fiziologice
b) psiho-senzoriale
c) psihologice
d) ergonomice
e) psiho-sociale
f) nici una
26. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: miros, gust,

consistenta:
(X)senzoriale fiziologice
c) psiho-senzoriale
d) psihologice
e) ergonomice
f) psiho-sociale
g) nici una
27. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: viteza, greutate,

consum specific:
c) psiho-senzoriale
d) psihologice
e) ergonomice
f) psiho-sociale
(X)nici una
28. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: forma, aspect,

cromatica, eleganta, moda:
b)senzoriale fiziologice
(X)psiho-senzoriale de natura estetica
e) ergonomice
g) nici una
29. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: ornamentul, decorul,

moda:
(X) psiho-senzoriale de natura estetica
d) psihologice
e) ergonomice
g) nici una
30. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: amplasarea

organelor de comanda, evitarea solicitarii unidirectionale, asigurarea unei pozitii
confortabile pentru utilizator:
c) psiho-senzoriale
d) psihologice
(X)ergonomice
f) psiho-sociale
g) nici una
31. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: precizia in

functionare, maneabilitate, sarcina utila:
c) psiho-senzoriale
d) psihologice
e) ergonomice
f) psiho-sociale
(X)nici una
32. Caracteristicile sociale propriu-zise sunt cele care:

a) sunt cerute de grupuri sociale
b) au aceleasi niveluri la toate produsele similare
(X) afecteaza grupuri de persoane
33. Care afirmatii sunt adevarate in legatura cu caracteristicile sociale:

(X) unele trebuie sa aiba niveluri cuprinse intre anumite limite
a) nu sunt percepute usor de utilizatori
b) realizarea lor la nivelul cerut necesita cheltuieli foarte mari
(X) pun in evidenta modul in care produsul sau serviciul influienteaza viata persoanelor si a
grupurilor sociale
(X) sunt usor percepute de utilizatori
34. Confortul este o caracteristica:

a) tehnica
b) fiziologica
c) economica
d) estetica
e) senzoriala de natura fiziologica
(X) senzoriala de natura psiho-fiziologica
35. Care dintre urmatoarele caracteristici sunt de natura senzorial – fiziologica:

(X) mirosul
a) duritatea
(X) aroma
b) forma
36. Care dintre urmatoarele caracteristici sunt de natura estetica:

a) gustul
(X) forma
b) consistenta
(X) linia

(X) sunt percepute prin intermediul organelor de simt
b) sunt strict necesare pentru realizarea functiei de baza a produsului
38. Care este legatura dintre forma si linie?

(X) de incluziune
a) de dependenta
b) de indiferenta

(X) Da
a) Nu
40. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata?

(X) expresivitatea este specifica formelor iesite din comun
a) expresivitatea este specifica formelor standardizate
b) expresivitatea este specifica formelor complexe
41. Dintre urmatoarele categorii estetice, dinamica mai accentuata o are:

a) continutul, care se schimba in functie de:
a1- destinatia produsului
a2- resursele din care este realizat produsul
a3- progresul tehnic
a4- pretul produsului
(X) forma, care se schimba in functie de:

b1- resursele materiale din care este realizat produsul
b2- ….si … comerciantilor?
42. Care dintre urmatoarele afirmatii se ataseaza categoriilor estetice mentionate:

a) se realizeaza prin modelare artistica, nu are autonomie fata de obiect si isi pierde
importanta estetica odata cu distrugerea formei
(X) ornamentul
1. decorul
2. forma
1. ornamentul
(X) decorul
2. forma
c) este elementul esential prin care produsul se prezinta si comunica cu beneficiarul si
mediul
1. ornamentul
2. decorul
(X) forma
d) reflecta legatura care trebuie sa existe intre structura interna, configuratia produsului si
elementele din mediul inconjurator
1. ornamentul
2. decorul
3. forma
(X) continutul
(X) functionalitatea
43. Ornamentul si decorul au:

(X)utilitate estetica
a) utilitate functionala
b) utilitate economica
44. Moda este data de:

a) comportamente si opinii individuale ,are functie de:
a1- uniformizarea produselor
a2- diferentierea produselor
a3- perfectionarea produselor
a4- orientarea spre anumite produse sau servicii
b) comportamente si opinii colective si se manifecta prin:
(X) uniformizarea produselor
(X) diferentierea produselor
b3- perfectionarea produselor
(X) orientarea spre anumite produse sau servicii
(X)corelarea dimensionala a bunurilor cu caracteristicile antropometrice ale utilizatorului
c) corelarea dimensionala a bunurilor cu caracteristicile antropometrice ale
producatorului
(X)evitarea solicitarii unidirectionale a unor organe in timpul exploatarii
d) evitarea solicitarii unidirectionale a utilajelor
(X)consumul minim de energie pentru accesul la organele de comanda
IV. MASURAREA CALITATII
52. Jurnalul calitatii este un document in care se consemneaza:

a) opiniile managerilor privind calitatea
b) constatarile controlorilor de calitate
c) situatia statistica a defectelor la fiecare loc de munca
(X) situatia statistica a defectelor pe categorii de defecte
53. Coeficientul defectelor se calculeaza:

a) zilnic pentru fiecare tip de defect
b) lunar pentru fiecare tip de defect
(X) zilnic sau lunar prin raportarea numarului de defecte la total produse verificate
d) zilnic sau lunar prin raportarea numarului de defecte la total produse verificate intr-o luna
54. Coeficientul defectelor reflecta:

(X) situatia de ansamblu a noncalitatii
b) gravitatea defectelor
(X) ponderea defectelor in total produse verificate
55. Demeritul reflecta:

a) situatia de ansamblu a defectelor
(X) gravitatea defectelor
c) ponderea defectelor in total produse verificate
V. SISTEMUL SI SUBSISTEMELE CALITATII
68. Calitatea mediului intern al firmei este reflectata direct de:

(X) calitatea componentelor si a relatiilor dintre ele
b) numai calitatea componentelor
c) de satisfactiile persoanelor din intreprindere
d) de calitatea produselor realizate
b) negociere
(X) selectie
70. Asupra calitatii elementelor de mediu intreprinderea poate actiona:

(X) direct asupra componentelor mediului intern
(X) partial, asupra tuturor componentelor micromediului extern
(X) indirect, asupra tuturor componentelor macromediului extern
71. Calitatea unei cercetari de marketing poate fi apreciata pe baza urmatoarelor elemente:
a) volumul informatiilor obtinute
(X) metoda stiintifica
(X) valoarea si costul informatiilor
72. Intr-o cercetare de marketing sunt mai usor de evaluat:

(X) cheltuielile
b) efectele
73. Calitatea unui studiu de cercetare de marketing poate fi apreciata pe baza:

(X) raportului efecte / efort care trebuie sa fie cat mai mare
75. Calitatea pretului privita ca o componenta a mixului de marketing, poate fi apreciata ca

fiind buna daca acesta:
a) este mai mare decat al concurectilor
b) este mai mic decat al concurectilor
(X) are o flexibilitate ridicata

a) de catre producator si consumator, in fuctie de acelasi criteriu deoarece ambii sunt
interesati de o buna colaborare
(X) de catre producator daca aceasta contribuie la cresterea vanzarilor si a fidelitatii clientilor
c) de catre cumparator daca este purtatoare de informatie
(X) de catre cumparator in functie de informatie, forma, stil s.a.
77. Calitatea in specificare si proiectare este apreciata in functie de:

(X) calitatea proiectarii produselor si tehnologiilor si calitatea proiectelor obtinute
b) numai in functie de calitatea proiectelor
78. Calitatea planului de aprovizionare este influientata de:

(X) stabilirea corecta a normelor de consum
b) calitatea receptiei, transportului si depozitarii
(X) fundamentarea corecta a stocurilor
(X) corelarea cu planul de productie
e) calitatea aprovizionarii proceselor de productie
79. Fisa pentru aprecierea calitatii unui furnizor trebuie sa contina:

(X) date de identificare
b) informatii privind concurenta acestuia
(X) aspecte tehnice, comerciale, economice
80. Pentru aprecierea calitatii documentatiei de procurare a resurselor se analizeaza:

(X) documente de fundamentare
(X) documente privind relatiile cu furnizorii
(X) documente care insotesc produsele
81. Pentru aprecierea calitatii documentatiei de procurare a resurselor se analizeaza

urmatoarele documente privind relatiile cu furnizorii:
a) fisele tehnice pentru normarea consumurilor
(X) fise privind furnizorii
c) procese - verbale de receptie
(X) fise de evaluare a furnizorilor
(X) comenzi si contracte

urmatoarele documente la livrarea produselor:
(X) procese - verbale de receptie
b) certificatul de omologare a prototipului si a seriei zero
(X) avizul de expeditie
d) factura
e) chitanta care atesta plata produselor
urmatoarele documente privind calitatea produselor livrate:
(X) certificatul de calitate
b) documentul de certificare a calitatii furnizorului
(X) certificatul de garantie
(X) cartea tehnica a produsului
e) certificatul de omologare a prototipului si a seriei zero
84. Trasabilitatea reprezinta:

(X) inregistrari pe baza carora se poate reface „istoricul” produsului
85. Marcajele de identificare de pe produse se mentin pana cand:

a) are loc receptia la beneficiar
c) are loc prelucrarea suprafetelor ce poarta semne de identificare
(X) are loc prelucrarea suprafetelor ce poarta semne de identificare si incorporarea produsului
in alt produs care are propriile marcaje
86. Modalitatile de determinare a calitatii in vanzarea internationala se grupeaza dupa:

a) volumul si diversitatea produselor
(X) natura marfii si formele de vanzare practicate
c) cantitatile aprovizionate si locul receptiei
87. Calitatea relatiilor dintre vanzatori si cumparatori poate fi apreciata pe baza:

a) planurilor de aprovizionare si vanzari
(X) modalitatii de contactare a cumparatorilor si de stabilire a relatiilor cu acestia
c) studiilor de piata
(X) sistemului de asigurare si garantare a calitatii
e) resurselor compartimentului de vanzari
(X) sistemului de distributie si serviciile post-vanzare
88. Bunurile fungibile sunt cele care:

(X) se pot inlocui unele cu altele fiind determinate genetic si ale caror caracteristici sunt
similare:
a) au caracteristici specifice si nu pot fi inlocuite unele cu altele
c) sunt bunuri necorporale
89. Bunurile nefungibile sunt cele care:
a) se pot inlocui unele cu altele fiind determinate genetic si ale caror caracteristici sunt
similare:
(X) au caracteristici specifice si nu pot fi inlocuite unele cu altele
90. in cazul determinarii calitatii prin documentatii tehnice produsele expediate trebuie sa
corespunda calitativ cu:
a) produse de referinta
b) produse livrate si altor cumparatori
c) monstra etalon de oferta
d) monstra etalon de comanda
e) tipul de marfa indicat
(X) documente tehnice intocmite de vanzator
(X) documente acceptate de cumparator la negociere
91. in cazul determinarii calitatii pe baza de mostre calitatea produselor livrate trebuie sa
corespunda cu:
(X) monstra etalon de oferta
(X) monstra etalon de comanda
f) documente tehnice intocmite de cumparator
g) documente acceptate de cumparator la negociere
92. in cazul existentei unei marfi ale carei caracteristici de calitate sunt intrate in uzante
internationale si partile contractante o specifica in contracte, calitatea produselor expediate
trebuie sa corespunda cu:
(X) tipul de marfa indicat

a) caracteristicile individuale si comune ale acestora, care sunt utilizate in mod involuntar in
vederea realizarii obiectivelor organizatiei
(X) climatul social si de management
(X) sistem de stimulente
94. Caracteristicile de calitate avute in vedere la recrutare si selectie sunt:

(X) competenta
b) sexul
(X) varsta
(X) starea de sanatate
e) cazierul judiciar
(X) potentialul de dezvoltare
g) originea sociala

(X) pregatirea profesionala
(X) inteligenta
d) varsta
(X) rezultatele obtinute anterior in activitati similare sau in alte activitati
f) spiritul de colaborare
(X) usurinta adaptarii la cerintele postului
96. Principalele componente ale activitatii de service avute in vedere de TQM sunt:
(X) asistenta de specialitate in alegerea produselor
(X) urmarirea produselor in exploatare
c) transportul produselor de la magazin la domiciliu
(X) reparatii in perioada de garantie
e) fabricarea pieselor de schimb

(X) in cazul majoritatii produselor
98. Asistenta tehnica la utilizatori este necesara:

(X) in cazul produselor complexe
(X) in cazul produselor care necesita conditii speciale de instalare si punere in functiune
d) in cazul bunurilor de folosinta indelungata
99. intre cerintele de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca piesele de schimb putem
mentiona:
(X) interschimbalitatea
(X) marcajele de identificare a producatorilor
c) marcajele de identificare a seriei de fabricatie
d) complexitatea corespunzatoare
100. Compartimentul de service trebuie sa solutioneze operativ reclamatiile referitoare la:

(X) defectele de fabricatie
(X) calitatea lucrarilor proprii
c) calitatea lucrarilor executate de alte ateliere de service daca acestea apartin de aceeasi firma
VI. AUDITUL SI CERTIFICAREA

(X) asigurarea calitatii
102. Auditul calitatii consta in:

a) verificarea persoanelor cu atributii speciale in … calitatii
b) examinarea tuturor persoanelor pentru a verifica daca acestea cunosc si respecta cerintele
privind calitatea
(X) examinarea activitatilor si rezultatelor referitoare la calitate pentru a stabili daca respecta
dispozitiile prestabilite
103. intre obiectivele auditului calitatii putem enumera:

a) verificarea calitatii produselor sau corectitudinea controlului
(X) verificarea existentei unor proceduri si sisteme de lucru care sa asigure realizarea calitatii
(X) verificarea corespondentei procedurilor de lucru cu standardele in domeniu

(X) verificarea aplicarii corecte a procedurilor de lucru in vederea realizarii calitatii
105. Rezultatele auditului conduce la:
a) sanctionarea intreprinderii
b) sanctionarea persoanelor care nu respecta cerintele privind calitatea
(X) identificarea stadiului realizarilor in domeniul calitatii si a posibilitatilor de perfectionare
106. Auditul calitatii se poate realiza pentru:

(X) produse sau servicii
(X) procese de productie
c) materii prime si materiale aprovizionate
d) documentatia de proiectare
(X) sistemul calitatii
107. Auditul intern al calitatii:

a) se realizeaza de experti neutri
(X) se realizeaza de specialisti din intreprindere
(X) se realizeaza dupa implementarea unui plan sau program al calitatii
(X) se reia cu o anumita periodicitate
e) se reia doar la implementarea unor planuri sau programe noi privind calitatea

(X) un beneficiar al intreprinderii din proprie initiativa
(X) un organism neutru la solicitarea intreprinderii
109. Initiatorul auditului poate fi:

(X) conducerea intreprinderii
(X) un beneficiar al intreprinderii
110. Frecventa auditului poate fi:

a) anuala
b) trimestriala sau semestriala
(X) ocazionata de schimbari in viata intreprinderii
(X) in functie de obiectivele conducerii in domeniul calitatii
111. Responsabilul auditului poate fi:

(X) managerul calitatii
(X) seful compartimentului „Calitate”
(X) un specialist din intreprindere
112. Entitatile audiate se stabilesc:

a) in preziua inceperii auditului
b) prin decizia responsabilului de audit
c) de catre conducerea intreprinderii responsabilul calitatii si responsabilul de audit pe masura
efectuarii auditului
(X) cu cateva zile inainte de inceperea auditului
113. Principalele informatii care se comunica inca de la inceput entitatilor audiate sunt:
(X) data, durata si scopul auditului
(X) numele auditorilor
c) costul auditului
d) mijloacele de investigare care vor fi utilizate
114. Desfasurarea auditului presupune parcurgerea mai multor etape:

(X) interviul introductiv
(X) auditul propriu-zis
(X) reuniunea finala
d) decontarea lucrarilor de audit
115. Cererile de actiuni corective se completeaza de catre:

b) responsabilul compartimentului „Calitate”
(X) auditori
116. Raportul de audit contine:

(X) pagina de identificare
(X) cereri de actiuni corective
e) recomandari pentru auditati in vederea corectarii deficientelor
117. Cererile de actiuni corective elaborate cu ocazia auditului contin informatii privind:
(X) auditorii care le-au intocmit
(X) reprezentantii domeniului calitatii
(X) cererile corective
(X) data la care vor fi verificate corectiile efectuate
e) propunerile de sanctiuni
118. in cazul auditului extern solutionarea cererilor de actiuni corective este verificata de
catre:
a) managerul firmei
c) auditori pe baza prevederilor din contractul initial
(X) auditori pe baza unui act aditional la contract
(X) pregatire profesionala adecvata
(X) capacitate de evaluare corecta
(X) capacitate de analiza si sinteza
f) capacitate de negociere
(X) cinste si corectitudine
120. intre motivele unei intreprinderi pentru a obtine certificarea sistemului calitate putem
mentiona:
(X) valorificarea rezultatelor obtinute in domeniul cresterii calitatii
(X) pentru a stimula cresterea vanzarilor
121. Certificarea calitatii este o etapa a auditului?

a) Da
(X) Nu
c) in unele situatii

(X) produsele din nomenclatorul de produse al intreprinderii
(X) laboratoarele intreprinderii

(X) atestarea posibilitatilor de a realiza produse cu anumite caracteristici de calitate
124. Certificarea produselor este impusa de:

(X) cresterea complexitatii produselor
(X) aparitia realizatorilor de produse contrafacute
125. Certificarea de produs poate fi data de:

(X) laboratoarele proprii acreditate
(X) organizatii specializate externe
d) Institutul Roman de Standardizare
126. Declaratia de conformitate se elaboreaza de catre:

(X) un laborator propriu acreditat pe baza unor incercari, teste, documente
b) un laborator propriu care efectueaza controlul calitatii produselor
c) un beneficiar
d) un auditor extern specializat
127. Certificarea produsului are ca baza:

(X) Declaratia de conformitate intocmita de un laborator propriu
f) Certificatul de conformitate propriu
(X) Certificatul de conformitate elibera de un organism neutru
128. Certificarea sistemului calitate este realizata de:

(X) un laborator propriu
(X) un beneficiar
c) un furnizor
(X) un organism neutru specializat
129. Certificarea sistemului calitatii este atestata prin:

(X) Certificatul de conformitate a sistemului de asigurare a calitatii
c) Marca de conformitate a sistemului de asigurare a calitatii

(X) persoane care realizeaza produse care prezinta riscuri deosebite pentru oameni si mediu
131. Documentul care atesta certificarea unei persoane este:

a) Declaratia de competenta
b) Diplomade competenta
(X) Certificatul de competenta
d) Autorixatia de competenta
132. Pentru a executa unele activitati la care se impune certificarea, persoana trebuie sa aiba:
a) Certificat de competenta
(X) Certificat de competenta si Autorizatie
c) Certificat de continuitate

b) conducerea compartimentului „Asigurarea calitatii”
(X) organism neutru
134. Pentru a solicita acreditarea, un laborator trebuie sa dispuna de:

a) Manualul calitatii pe intreprindere
(X) Manualul propriu de calitate
(X) Registru pentru inregistrarea datelor si documentelor pe care le elaboreaza
d) Mijloace de prelucrare automata a informatiilor
e) Personalitate juridica
(X) Avize si autorizatie de functionare
VII. PREMIILE CALITATII
135. Premiul Deming se acorda in:

(X) Japonia din anul 1951
136. Premiul National Baldrege se acorda in:

(X) SUA din anul 1987

(X) realizari deosebite in domeniul calitatii
138. Criteriile avute in vedere la acordarea premiului Deming sunt:

(x) politica si planificarea campaniei
b) personalul companiei
(X) managementul si organizarea companiei
d) managerii companiei
(X) educatia in domeniul calitatii
f) furnizorii companiei
(X) organizarea calitatii
(X) efectele obtinute, planuri de viitor
i) cheltuielile pentru imbunatatirea calitatii
j) procedurile de control utilizate
139. Examinarea pentru acordarea Premiului deming este facuta de:

a) organisme specializate
(X) experti guvernamentali si din institutii nonprofit
c) experti guvernamentali si din institutii de certificare a calitatii
d) guvern
e) un consiliu de examinatori format din experti in domeniul calitatii
f) auditori independenti special calificati
140. Premiul Deming se acorda pentru:

(X) persoane cu realizari deosebite in domeniul calitatii
b) intreprinderi cu realizari deosebite in domeniul calitatii
(X) certa valoare in domeniul calitatii
d) produse de calitate deosebita
e) intreprinderi cu o dinamica accentuata a cifrei de afaceri ca urmare a cresterii calitatii
141. Premiul National Baldrige se acorda pentru:

a) persoane cu realizari deosebite in domeniul calitatii
(X) intreprinderi cu realizari deosebite in domeniul calitatii
c) certa valoare in domeniul calitatii
142. Premiul European pentru Calitate se acorda pentru:

143. Examinarea pentru acordarea Premiului National Baldrige este facuta de:
b) experti guvernamentali si din institutii nonprofit
d) guvern
(X) un consiliu de examinatori format din experti in domeniul calitatii
144. Examinarea pentru acordarea Premiului European pentru Calitate este facuta de:
d) guvern
(X) auditori independenti special calificati
145. Criteriile in baza carora se acorda Premiul National Baldrige sunt:

(X) conducere
b) personal
(X) informatie si analiza
(X) planificarea strategica a calitatii
e) controlul calitatii
(X) dezvoltarea si managementul resurselor umane
g) managementul investitiilor
(X) managementul proceselor
(X) calitatea si rezultatele afacerii
j) orientarea spre profit
(X) orientarea spre clienti si marketing
146. Daca avem in vedere urmatoarele trei grupe de criterii pentru acordarea Premiului
National Baldrige:
I. managementul(310), II. calitatea si rezultatele afacerii(450), III. marketing(80)
Dupa punctajul repartizat pe criterii, ordinea acestora este:
a) I, III, II
b) II, III, I
(X) III, I, II
c) I, II, III
147. Obiectivele Premiului European pentru Calitate sunt:
(X) orientarea salariatilor spre TQM
b) orientarea managerilor spre calitate superioara
(X) impulsionarea companiilor si persoanelor pentru imbunatatirea continua a calitatii
d) prosperitatea firmelor
(X) evidentierea rezultatelor benefice ce pot fi obtinute prin TQM
148. Criteriile pe baza carora se acorda Premiul European pentru Calitate sunt:
(X) conducerea firmei
b) informatii si analiza
(X) satisfacerea personalului, clientilor si a societatii
d) planificarea strategica a calitatii
(X) rezultatele afacerii
(X) politica si strategie
g) orientarea spre clienti si marketing
(X) resurse si procese
VIII. STANDARDIZAREA INTERNATIONALA
149. Standardele internationale sunt simbolizate:

(X) ISO – 9000
b) EN – 29000
c) CEN – 29000
150. Standardele internationale ghid au ca scop:

a) orientarea intreprinderilor in domeniul calitatii
b) orientarea in metodologia TQM
(X) orientarea in selectarea si utilizarea standardelor ISO
151. Standardele internationale pot fi:

(X) standarde ghid
b) standarde oficiale
(X) standarde de metodologie
d) standarde adaptabile
(X) standarde de referinta
f) standarde de proceduri
IX. ECONOMIA CALITATII
152. Principalele grupe de costuri ale calitatii sunt:

(X) costuri de prevenire asigurare
b) costuri de crescatoare
(X) costuri de evaluare a calitatii
d) costuri la producatori
(X) costurile datorate noncalitatii
(X) costul clientelei pierdute
153. in grupa costurilor de prevenire asigurare se includ:

(X) cheltuieli pentru prospectarea pietei, conceptie si experimentare
b) cheltuieli cu acreditarea / autorizarea laboratoarelor si atestarea personalului
(X) cheltuieli pentru asigurarea conditiilor materiale necesare realizarii calitatii superioare
(X) cheltuieli cu managementul prevenirii noncalitatii si asigurarea calitatii
e) cheltuieli pentru activitatea de service
154. in grupa costurilor de evaluare se includ:

a) cheltuieli pentru evaluarea calificarii personalului
b) cheltuieli pentru evaluarea defectelor
(X) cheltuieli pentru asigurarea conditiilor materiale necesare evaluarii
(X) cheltuieli cu personalul care efectueaza activitatea de evaluare
X. EFECTELE CALITATII
184. Principalele categorii de efecte ale calitatii sunt:

(X) efecte tehnice
(X) efecte sociale
c) efecte materiale
d) efecte banesti
(X) efecte tehnico- sociale conexe
(X) efecte economice
g) efecte morale
185. Efectele tehnice se obtin:

(X) prin cheltuieli suplimentare
b) prin actiuni sustinute de publicitate
c) prin informarea consumatorilor
186. Efectele sociale se manifesta intr-o proportie mai mare la:

(X) beneficiari
b) producatori
c) intermediari
d) organisme publice
187. Efectele ecologice sunt de natura:

a) tehnica
b) economica
(X) sociala
188. Efectele tehnico-sociale conexe se manifesta la:
a) furnizorii de materii prime de calitate superioara ce vor fi incorporate in produse
b) la realizarea produselor de calitate superioara
(X) la utilizatorii produselor de calitate superioara
(X) la utilizatorii produselor realizate cu utilaje de calitate superioara
189. Din categoria efectelor economice fac parte:

(X) cresterea competitivitatii
b) cresterea securitatii in exploatare
(X) spor de productie fizica sau valorica

(X) sporv de venit net
b) protectia mediului ambiant
c) reducerea minimului accidentelor in exploatarea produselor
(X) economie de resurse

a) reducerea numarului reclamatiilor
(X) spor de incasari sau economii valutare
d) reducerea poluarii
192. Pentru a aprecia efectele generate de un anumit nivel al calitatii se face referire la:
(X) nivelul mediu al calitatii pe ramura, sector sau intreprindere, in care se realizeaza produse
similare
b) nivelul tehnic al produselor intreprinderii
c) efectele economico-sociale conexe
(X) cel mai scazut nivel al produselor similare care sunt totusi cerute pe piata
194. Pentru a evalua efectul imbunatatirii calitatii la nivel de incredere, elementele de

referinta sunt:
a) nivelul mediu al calitatii pe ramura, sector pentru alte produse decat cele ale intreprinderii
(X) nivelul mediu al calitatii pe ramura, sector pentru produse similare
195. Pentru a evalua efectul imbunatatirii calitatii unui produs se au in vedere:

a) nivelul mediu al calitatii produselor inlocuitoare
(X) nivelul anterior al calitatii produsului in intreprindere
(X) nivelul calitatii pentru produsele concurentei
196. Pentru a aprecia efectele calitatii prin asimilarea unui produs nou se au in vedere:
a) nivelul maxim alproduselor similare realizate in tara sau comercializate pe piata
(X) nivelul calitativ al produsului inlocuit
197. O data cu cresterea calitatii vanzatorul poate negocia intr-o anumita proportie pretul
produsului. Se recomanda ca indicile sporului de pret sa fie:
a) mai mare decat indicile sporului calitatii ( i∆p > i∆k)
b) egal cu indicile sporului calitatii ( i∆p = i∆k)
(X) mai mic decat indicile sporului calitatii ( i∆p < i∆k)
203. Cresterea calitatii este insotita de o scadere a productivitatii atunci cand:

a) produsul este de complexitate ridicata
b) utilajele folosite au un nivel tehnic scazut
(X) muncitorii trebuie sa depuna un efort suplimentar si, ca urmare, cresc normele de timp
204. Cresterea calitatii nu este insotita de o modificare a productivitatii atunci cand:
(X) cresterea calitatii se realizeaza pe alte cai decat cresterea efortului muncitorilor
b) cresterea calitatii este redusa
c) cresterea calitatii este foarte mare
205.Sporul de productie fizica obtinut prin cresterea calitatii au caracter:

a) conventional, deoarece o unitate de produs de calitate superioara este echivalent cu mai
multe unitati de calitate inferioara
(X) conventional, deoarece in unitati fizice nu apar diferente intre o cantitate calitate
superioara si aceeasi cantitate de calitate inferioara
c) efectiv , deoarece produsele de calitate superioara satisfac intr-o mai mare masura cerintele
utilizatorilor
206. Pentru a determina sporul de venit net ca urmare a influientei calitatii asupra volumului
vanzarilor la intern, se utilizeaza relatia:
a) q1(p1- c1)
b) q0 (p1 – c1)
(X) ∆q (p1-c1)
d) ∆q (p1-c0)
e) ∆q (c1-c0)
productiei exportate, se utilizeaza relatia:
a) qexp(po1- po0)
b) qexp (c1 – c0)
(X) ∆qexp (po1-c1)
d) ∆qexp (po1-c0)
208. Pentru a determina sporul de venit net ca urmare a influientei calitatii asupra preturilor
produselor la intern, se utilizeaza relatia:
a) q1(p1- c1)
b) q0 (p1 – c1)
(X) q0 (p1- p0)
d) q1 (p1-p0)
produselor exportate, se utilizeaza relatia:
(X) q0exp(po1- po0)
b) q1exp (po1 – po0)
210. Pentru a determina sporul de venit net ca urmare a influientei calitatii asupra costurilor
unitare, se utilizeaza relatia:
a) q1(c1- c0)
(X) q0 (c1 – c0)
c) q1 (p1- c0)
d) q0 (p0- c0)
211. Economia de resurse naturale ca urmare a calitatii se calculeaza cu relatia:
(X) En = qn (v1-v0) Pn
v0
212. Economiile de resurse avansate ca urmare a cresterii calitatii se calculeaza cu relatia:
(X) Ea = Nu x i∆v x Pu : D
213. Economia valorica de resurse umane ca urmare a cresterii calitatii se calculeaza cu
relatia:
(X) Np - ≤ (1+k) x i∆v
214. Economia de resurse consumate sau destinate consumului ca urmare a cresterii calitatii
se calculeaza cu relatia:
(X) qm x ∆c1 x pm
220. Sporul de productie la utilizatori ca urmare a folosirii utilajelor de calitate superioara prin
folosirea intensiva a acestora, se calculeaza cu relatia:
a) ∆Q = ∆Tf (Pr1-Pr0)
(X) ∆Q = ∆Tf1 (Pr1-Pr0)
c) ∆Q = I∆Tf (Pr1-Pr0)
(X) ∆Q = Tf1x ∆Pr
221. Sporul de productie la utilizatori ca urmare a folosirii utilajelor de entitate superioara

prin folosirea extensiva a acestora, se calculeaza cu relatia:
(X) ∆Q = ∆Tf x Pr0
(X) ∆Q = (Tf1- Tf0) x Pr0
c) ∆Q = O0 x I∆Tf
d) ∆Q = Tf1x ∆Pr
222. Sporul de productie la utilizatori prin folosirea unor materii prime de calitate superioara,
(X) ∆Q = ∆Qm - ∆Qm
cs0 cs1
223. Economia relativa de utilaje la beneficiari ca urmare a cresterii calitatii acestora se
calculeaza cu relatia:
(X) Er = N u0 ⌠1- 1 ⌠
i Pr
224. Economia relativa de resurse umane la utilizatori ca urmare a folosirii unor utilaje de
calitate superioara, se calculeaza cu relatia:
(X) Er = N m0 ⌠1- 1 ⌠
iw
229. Economiile la cheltuieli cu reparatiile, in cazul cresterii calitatii utilajelor se obtin prin:
(X) reducerea numarului intreruperilor accidentale
(X) cresterea timpului de functionare intre doua interventii succesive
XI. ANALIZA CALITATII
230. Clientii pot fi uneori nemultumiti de calitatea unui produs chiar daca acesta ar putea sa le
satisfaca integral cerintele?
(X) Da
b) Nu
c) Numai in cazul produselor complexe
231. Informatii privind calitatea la client pot fi obtinute prin:

(X) studii de piata care vizeaza cumparatorii efectivi
(X) studii de piata care vizeaza cumparatorii potentiali
(X) analiza reclamatiilor
d) studii de piata care vizeaza concurecta
(X) analiza evolutiei clientelei
232. Evolutia clientelei este determinata de:
(X) calitatea produselor sau serviciilor
b) calitatea totala la producator
(X) gradul de cultura si civilizatie
233. Efectele economice ale calitatii la producator pot fi:

b) imbunatatirea conditiilor de munca
c) cresterea securitatii in exploatarea produselor
(X) reduceri de cheltuieli
(X) cresteri de venit net

(X) cheltuielile si efectele legate de calitate
(X) castigul net din cresterea calitatii
1. Cererile de actiuni creative se completeaza de catre:

a. Auditori;
2. Costurile calitatii sunt: "costurile pe care le implica asigurarea unei calitati

corespunzatoare si cele necesare pentru a da incredere, ca si pierderile datorate
nerealizarii calitatii corespunzatoare". Aceasta definiie este data de:
a. Standardul ISO 8402

a. Expresivitatea este specifica formelor iesite din comun;
4. Dupa complexitatea lor indicatorii calitatii pot fi grupati

a. Indicatori simpli, referitori la caract. elementare de calitate;
b. Indicatori sintetici, pe grupe de caract.
c. Indicatori integrali care au in vedere toate caract. unui produs.
5. Documentele SMC vor fi dimensionate luand in considerare mai multi factori:

a.Tipul si dimensiunea organizatiei;
b. Complexitatea si interactiunea proceselor;
c. Complexitatea produselor;
d. Cerintele clientilor;
e. Cerintele documentelor de reglementare aplicabile firmei ;
f. Abilitatile personalului demonstrate la verificari preliminarii, la audituri si in
activitatea curenta ;
g. Masura in care este necesar sa se demonstreze indeplinirea cerintelor SMC.
6. In raport cu gravitatea lor, defectele pot fi:

a. Critice ;
b. Principale ;
c. Secundare ;
d. Minore.

a. A scrie ce faci ;
b. A face ce scrii ;
c. A aduce dovezi.

a. Un indicator de categories au rang.

a. Apartin aceluasi sortiment ;
b. Au valorile caracteristicilor intre anumite limite ;
c. Au aceeasi destinatie .
10. Cheltuielile cu investitii in uilaje, standuri si aparatura pt. verificari intra in

categoria:
a. Costurilor de evaluare .
11. Riscul de a fi respins lotul la controlul statistic de receptie ca fiind

necorespunzator, desi acesta corespunde prevederilor din contract, este:
a. Riscul furnizorului .
12. Principalele documente ale sistemului de management al calitatii sunt:

a. Manualele calitatii ;
b. Planurile calitatii ;
c. Procedurile ;
d. Ghiduri ;
e. Specificatiile, documentele, care stabilesc cerintele ce trebuiesc respectate ;
f.Inregistrarile .
13. Calitatea in specificare si proiectarea este apreciata in functie de:

a. Calitatea proiectarii produselor si tehnologiilor si calitatea proiectelor obtinute .
14. Dupa modul in care evolueaza in raport cu evolutia calitatii, costurile calitatii pot
fi:
a. Costuri care cresc pentru a asigura o crestere a calitatii ;
b. Costuri care scad odata cu cresterea calitatii .

a. Atitudinea unui produs de a-si indeplini corect toate functiile, o perioada de timp
data, cel putin egala cu durata de normala de viata .
16. In cazul auditului extern solutionarea cererilor de actiuni corective este verificata
de catre:
a. Auditori .

a. Aptitudinea unui prod. de a fi mentinut sau adus in stare de functionare, in conditii
date de utilizare si de efectuare a operatiilor de intretinere .
18. Cheltuielile cu ridicarea calificarii personalului intra in categoria:

a. Costurilor de prevenire a noncalitatii si asigurarea calitatii .
19. Intre documentele sistemului calitate intalnim :

a. Manualul calitatii ;
b. Instructiuni de lucru ;
c. Inregistrari privind caliatea .
20 . Principalele grupe de costuri ale calitatii la producatori/prestatori sunt:

a. Costuri de prevenire asigurare ;
b. Costuri de evaluare a calitatii ;
c. Costurile datorate noncalitatii .
21. Triloga calitatii dupa opinia lui Juran este:

a. Planificarea calitatii ;
b. Tinerea sub control a calitatii ;
c. Imbunatatirea calitatii .

a. Caracteristici tehnico-constructive ;
b. Caract. Tehnologice ;
c. Caract. tehnico-organizatorice .
23. Definiti tara care si-a facut din calitate un tel suprem, inregistrand in scurt timp
succese notabile in acest domeniu? Variante de raspuns:
a. Japonia .

a. Niciuna din situatii nu este general valabila ;
25. Spirala calitatii evidentiaza principalele etape in realizarea unui produs. Dupa
parcurgerea unui ciclu etapele reiau:
a. La un nivel superiror plecand de la o baza informationala perfectionata .

a. Fiabilitate ;
b. Sustenabilitate ;
c. Durabilitate .
26. Caracteristicile de calitate de natura tehnica organizatorica se intalnesc in special:

a. In procese de productie ;
b. In servicii.
27. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caract.: viteza, greutatea,

consum specific:
a. Nici una.
28. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caract.: forma, linie, culoare:
a. Psiho-senzoriale de natura estetica ;
29. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caract.: amplasarea organelor

de comanda, evitarea solicitarii unidirectionale, sigurarea unei pozitii confortabile
pentru utilizator:
a. Orgonomice .
30. Care afirmatii sunt adevarate in legatura cu caract. sociale:

a. Unele trebuie sa aibe niveluri cuprinse intre anumite limite ;
b. Pun in evidenta modul in care produc sau serviciul influienteaza viata persoanelor si
a grupurilor sociale ;
c. Sunt percepute usor de utilizator .
31. Premiile calitii se acorda pentru:

a. Realizari deosebite in domeniul calitatii .

a.Sistemul de management al calitatii ;
b. Realizarea produsului ;
c. Managementul resurselor ;
d. Masurare analiza imbunatatire .
33. Certificarea personalului este necesara pentru :

a.Persoana care realizeaza produse care prezinta riscuri deosebite pentru oameni si
mediu ;
34. Marcajele de identificare de pe prod. se mentin pana cand:

a. Are loc prelucrarea suprafetelor ce poarta semn de identificare si incorporarea
produsului in alt produs care are propriile marcaje .
a. Climatul social si de management;
b. Dotarea tehnica a intreprinderii ;
c. Sistemul de stimulente .

a. Aptitudinea unui produs de a detine un ansamblu de caractere care-i confera
posibilitatea satisfacerii unor necesitati specific sau implicite ;

a. Critice ;
b. Principale ;
c. Secundare ;
d. Minore.
a. Japonia .

a. Produsele din nomenclatorul de produse al intreprinderii;
b.Sistemul calitatii ;
c. Persoanele care lucreaza in anumite domenii ;
d. Laboratoarele intreprinderii.
40. Ansamblul caract. individuale si comune care intr-un anumit climat social si de
management, a unui sistem de stimulare si in prezenta unor conditii materiale adecvate
sunt utilizate voluntar in vedeerea realizarii obiectivelor organizatiei la un nivel ridicat
de performanta" este o definitie pentru:
a. Calitatea resurselor umane .
41. Un indicator care tine seama de ansamblul unor caract. tehnice speciale si se
calculeaza prin compararea acestora cu niveluri de referinta si agregare sub diferite
forme a rezultatelor compararii este:
a. Un indicator al nivelului ethnic .

a. Expresivitatea este specifica formelor iesite din comun .
43. Competentaunei persoanese apreciaza in fucntie de:

a. Pregatire profesionala ;
b. Ineligenta ;
c. Rezultate obtinute anterior in activitati similar sau alte activitati ;
d. Usurinta adaptarii la cerinta produselor .

a. Auditori .

a. Conducerea Intreprinderii ;
b. Un beneficiar al Intreprinderii ;
c. Un organism specializat care efectueaza auditul in sistem de prestare de serviciu .
46. Cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca un indicator al calitatii sunt:

a. Simplu ;
b. Pertinent ;
c. Verificabil .
47. Odata cu cresterea calitatii vanzatorul poate negocia intr-o anumita proportie
pretul produsului. Se recomanda ca intre indicele sporului de pret si indicele cresterii
relative a calitatii sa fie o relatie de forma:
a. IOp=iO aceasta fiind corelatia normal ;
b. IOp<iOk pentru a asigura o crestere a raportului calitate-pret .
48.Spirala calitatii evidentiaza principalele etape in realizarea unui produs. Dupa

parcurgerea unui ciclu etapele reiau :
a. La un nivel superior plecand de la baza informationala perfectionata .
49. Cheltuielile cu achizitionarea de utilaje pentru mecanizarea si automatizarea

operatiilor manuale intra in categoria:
a. Costuri cu prevenirea noncalitatii si asigurarea calitatii .

a. Verificarea aplicarii corecte a procedurilor de lucru in vederea realizarii calitatii ;
b. Verificarea gradului in care realizarile efective corespund masurilor prestabilite .
51. Studiul pietei in vederea identificarii cerintelor si atitudinii consumatorilor intra in

categoria:
52 Cheltuielile cu repararea si intretinerea masinilor si utilajelor in vederea mentinerii

preciziei de lucru intra in categoria:
53. Cheltuielile cu remanierea si reconditionarea prod. intra in categoria:

a. Costurilor noncalitatii la producator.
54. Pentru aprecierea calitatii documentatiei de procurare a resurselo se analizeaza:

a.Doc . de fundamentare a necesarului ;
b. Doc. privind relatiile cu frunizorii ;
c. Doc.de livrare care insotesc produsul ;
d. Doc.Doc de certificare a calitatii .

a. Atestarea posibilitatilor de a realiza produse cu anumite niveluri ale

data, cel putin egala cu durata de normala de viata.
57. Intre motivele unei intreprinderi pentru a obtine certificarea sistemului calitatea
putem mentiona:
a. Valorificarea rezultatelor obtinute in domeniul cresterii calitatii ;
b. Pentru a stimula cresterea vanzarilor .

a.Declaratia de conformitate intocmita de un laborator propriu .
59. Intre principiile SMC prevazute in ISO 9004:2000 putem mentiona:

a. Orientare spre client ;
b.Promovarea unor relatii de parteneriat cu furnizorii ;
c.Implicarea conducerii ;
d. Abordarea procesuala a activitatii ;
e. Argumentarea cu date a deciziilor ;
f. Abordarea sistematica a proceselor de management ;
g. Implicarea personalului
h. Imbunatatire continua .
60. Care din urmatoarele afirmatii se ataseaza categoriei estetice ornament?

a. Se realizeza prin modelare artistica nu are autonomie fata de obiect si isi pierde
importanta artistica odata cu distrugerea formal .
61. Prin cresterea calitatii se realizeaza economii de resurse destinate consumului,

acestea pot fi:
a. Atat relative cat si absolute .
62. Caracteristicile de calitate de natura tehnica organizatorica se intalnesc in
special:
a.Procese de productie ;
b. Servicii .

a. Inregistrari pe baza caror se pot reface “istoricul “ produsului.
64. Auditul calitatii prod urmareste:

a. Masura in care documentatia de produs corspunde cerintelor ;
b. Masura in care produsul se realizeaza conform specificatiilor .

consum specific:
a. Nici una .
66. "Aptitudinea unui produs de a dispune de un ansamblu de caract. care-i confera

posibilitatea satisfacerii intr-un anumit grad a unor necesitati specificate sau
implicite" este o definitie pentru:
a. Diponibilitate ;
67. Premiul National Baldrigo se acorda in:

a. SUA 1987 .

b. Imbunatatirea calitatii.

a. Interschimbabilitatea ;
b. Marcaje de identificare a producatorilor

a. Asigurarea calitatii .
71. Disponibilitatea poate fi definita ca fiind:

a. Aptitudinea unui prod. de a raspunde nevoilor utilizatorului la un moment dat
.
72. Intre componentele raportului de audit intalnim:

a. Pagina de indentificare ;
b. Lista cererilor de actiuni corrective ;
c. Cereri de actiunicorective ;
d. Recomandari pentru auditai in vederea inlaturarii deficientelor ;
73. Procedurile documentale ale SMC in variant

ISO 9000:2000 sunt:
a. Controlul documentelor ;
b. Controlul inregistrarilor ;
c. Audit intern ;
d. Controlul produsului neconform ;
e. Actiuni peventive ;
f. Actiuni corective .
74. Denumirea de "audit extern" provine de la faptul ca:

a. Este realizat de specialist in afara intreprinderii .
75. Calitate pretului, privita ca o componenta a mixului de marketing, poate fi

apreciata ca fiind buna daca acesta:
a. Are flexibilitate ridicata .
76. Conditii pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana pentru a avea calitatea

de audtior:
a. Pregatire profesionala adecvata ;
b. Capacitate de evaluare corecta ;
c.Capacitate de analiza si sinteza ;
d. Cinste si corectitudine .
77. Elementele sistemului de management al calitatii sunt structurate:

a. Potrivit ciclului PEVA.
78 . Conform Standardului ISO 9001:2000 produsul este rezultat al activitatilor

sau proceselor, respectiv:
a. Materiale procesate ;
b. Serviciile ;
c. Hardwere ;
d. Softwere .

a. Raportului efecte /efort care trebuie sa fie cat mai mare ;

a.Fiabilitatea ;
b.Sustenabilitatea ;
c. Durabilitatea .
corespunzatoare si cele necesare pentru a da incredere, ca si pierderile datorate nerealizarii
calitatii corespunzatoare". Aceasta definiie este data de:
a. Standardul ISO 8402.

a. Pe zile si pe luni prin raporatrea numarului de defecte la total produse verificate .
83. Fiabilitatea poate fi definita ca fiind:

a. Aptitudinea unui produs de a-si indeplini corect functiile ,
o perioada de timp data ,in conditiile de exploatare fixate.

a. Laboratoare proprii;
b. Organizatii acreditate in domeniu .

a.Un organism neutru.
86. Caracteristicile senzoriale se individualizeaza de celelalte caract. prin:
a.Sunt percepute prin intermediul organelor de simt .
a. Psiho-sensoriale de natura estetica .
a. Un beneficiar al intreprinderii din proprie initiative ;
b. Un organism neutru la solicitarea intreprinderii .

a. Imbunatariea calitatii - cresterea productivitaii - reducerea costurilor - reducerea preturilor -
cresterea cotei de piata - consolidarea pozitiei - asigurarea locurilor de munca - recuperarea
investitiei .
90. Principalele grupe de costuri ale calitatii la producatori/prestatori sunt:

c. Costuri datorate noncaliatii .
91. In cazul auditului extern solutionarea cererilor de actiuni corective este verificata de catre:
a. Auditori .

a.A scie ce faci ;
b.A face ce scrii ;
c. A aduce dovezi .
a.Selectie .

a. Certificatul de conformitate a sistemului de asigurare a calitatii .
95. Arhetipul percepe prototipul?

a.DA
96. Urmarirea prod. in exploatare are ca obiective:

a. Identificarea cauzelor care genereaza defectiunile ;
b. Asigurarea coditiilor pentru exploatarea corecta
a produselor la utilizatori .
1. Una dintre primele semnificații ale calității, aceea a “lucrului bine făcut”, aparține lui: a)
Platon; b) Aristotel; c) Johannis; d) Herodot.
2. În era pre-industrială, cele două aspecte esențiale care defineau o tranzacție economică
erau: a) masa și valoarea; b) calitatea și cantitatea; c) calitatea și valoarea; d) cantitatea și
valoarea.
3. Pentru prima dată în istorie, calitatea și producția de masă au fost corelate de către: a) greci;
b) egipteni; c) romani; d) babilonieni.
4. După începutul secolului al XX-lea, conceptul “calitate” a traversat: a) trei etape esențiale;
b) patru etape esențiale; c) cinci etape esențiale; d) șase etape esențiale.
5. În contextul metodelor tayloriste și al organizării științifice a muncii, prima etapă de
dezvoltare a conceptului “calitate”, după începutul secolului al XX-lea, a fost: a) inspecția; b)
controlul calității; c) asigurarea calității; d) managementul calității.
6. A doua perioadă parcursă în dezvoltarea și consolidarea conceptului “calitate” a fost etapa:
a) managementul calității; b) inspecția; c) controlul calității; d) asigurarea calității.
7. Teoria “cercurilor de control al calității” aparține lui: a) Juran; b) Deming; c) Shewhart; d)
Ishikawa.
8. Conform viziunii actuale a managementului calității, principiile de bază pe care se
fundamentează îmbunătățirea permanentă a performanțelor unei organizații sunt în număr de:
a) 6; b) 4; c) 8; d) 7.
9. “Organizarea științifică” a lucrului cu mașinile unelte, precum și sintetizarea ideilor de
management în ceea ce se numește astăzi “filosofia managerială”, sunt realizări cu care este
creditat: a) Walter Shewhart; b) John Fitzgerald Kennedy; c) Frederic Taylor Winslow; d)
Joseph Juran.
10. Ultimul sfert al secolului al XX-lea a fost consacrat, în literatura de specialitate dedicată
calității, drept etapa: D a) asigurății calității; b) inspecției calității; c) controlului calității; d)
managementului calității.
11. Noțiunea de control tehnic al calității este asimilată cu noțiunea de: a) control al calității;
b) inspecție; c) asigurare a calității; d) management al calității.
12. Deși teoria fiabilității a fost preluată și s-a extins în toată lumea după anii ’60, momentul
nașterii acestei teorii poate fi considerat: a) primul război mondial; b) războiul din Golf; c)
războiul din Coreea; d) al doilea război mondial.
13. Conceptul potrivit căruia controlul trebuie integrat în procesul de producție, iar produsul
trebuie să satisfacă exigențele acestui control integrat se numește: a) controlul calității; b)
managementul calității; c) asigurarea calității; d) inspecția calității.
14. Potrivit teoriei evoluției calității, o procedură reprezintă: a) un document de control al
calității; b) un document de asigurare a calității; c) niciuna dintre variantele prezentate nu este
valabilă; d) ambele variante prezentate sunt valabile.
15. Certificarea de către o terță parte a sistemului de asigurare a calității a fost introdus, pentru
prima dată în lume, în: a) Marea Britanie; b) Franța; c) Japonia; d) SUA.
16. Managementul calității se bazează, în general, pe: a) prevenirea apariției
neconformităților; b) satisfacerea cerințelor prin depistarea și eliminarea cauzelor; c)
îmbunătățirea continuă a calității în satisfacerea clienților; d) niciuna dintre variantele
prezentate.
17. Sub aspect organizatoric, instituirea unor specificații tehnice pentru materii prime și
materiale, controlul exporturilor și menținerea standardelor pentru obținerea calității
reprezintă efectul activității: a) breslelor; b) familiilor; c) cultelor religioase; d) monarhiilor.
18. Încă din perioada medievală, reputația produselor, implicit a producătorilor, se clădea
prin: a) publicitate; b) calitate; c) preț; d) disponibilitate.
19. Momentul de început al fabricației pe scară industrială este considerat a fi: a) realizarea și
furnizarea a 10.000 de flinte, în anul 1798; b) construierea a 20 de nave de luptă, în anul 1845;
c) construirea a 50 de tancuri, în 1914; d) realizarea a 500 uniforme din postav, în anul 1525.
20. Înființarea Academiei Internaţionale pentru Calitate s-a realizat de Kaoru Ishikawa,
Armand Feingembaun şi Georges Borel în anul; a) 1968 b) 1975; c) 1970; d) 1979.
21. Perioada cuprinsă între anii ’50 - ’70, caracterizată prin consolidarea obiectivului dublu al
fiabilității, respectiv al controlului costurilor, a fost cunoscută sub denumirea de etapa: a)
asigurarea calității; b) inspecția calității; c) managementul calității; d) controlul calității.
22. Conceptul “Zero defecte”, menit ameliorării calității, este rodul gândirii lui: a) Juran; b)
Deming; c) Crosby; d) Ishikawa.
23. Avântul important al economiei japoneze, după al doilea război mondial, are la bază
aplicarea cu succes a principiilor conținute în conceptul de: a) control al calității totale; b)
zero defecte; c) costuri ale calității; d) niciuna dintre variantele prezentate.
24. Conform statisticilor curente, în multe state europene s-au instituit premii naționale pentru
calitate, prin care se recunoaște efortul unor organizații de a atinge și menține nivelul
excelenței în toată activitatea lor. Se apreciază că aproximativ 75% dintre aceste premii au la
bază modelul și algoritmul utilizate în cadrul: a) premiului Deming; b) premiului Juran; c)
premiului Baldrige; d) premiului european al calității (EFQM).
25. Printre principiile de baza ale TQM se află: a) leadership, implicarea managementului,
dezvoltare durabilă, îmbunătățire; b) prevenirea cauzelor generatoare de erori, fără greșeli,
măsurarea eficienței cu ajutorul costurilor calității, întreaga organizație, îmbunătățire
continuă; c) acțiunea corectivă, zero defecte, responsabilitatea managementului, viziune și
misiune; d) implicare totală, sustenabilitate, responsabilitate socială, întreaga traiectorie a
produsului, managementul proceselor
26. Printre pilonii de bază în aplicarea TQM se află: a) perfecționare continuă, muncă în
echipă, îmbunătățire continuă, implicarea conducerii, responsabilizarea angajaților; b)
prevenirea cauzelor generatoare de greșeli, zero defecte, măsurarea eficacității cu ajutorul
costurilor calității, întreaga traiectorie a produsului; c) leadership, managementul proceselor,
abordarea sistemică, strategie și dezvoltare; d) orientare către client, leadership, abordarea
procesuală, managementul relațiilor cu clienții.
27. Printre principiile implementării TQM se află: a) abordare sistemică, leadership,
management responsabil, orientare către client, responsabilitate socială; b) implicarea
personalului, leadership, politica calității, eficacitate și eficiență; c) implicare generală,
leadership, focalizare asupra clientului, abordare procesuală, abordare factuală în luarea
deciziilor; d) managementul relațiilor cu furnizorii, decizii bazate pe fape și date, abordare
sistemică și procesuală, îmbunătățire, obiectivele calității.
28. Printre principiile modelului EFQM de excelență 2013 se află: a) obținerea unor rezultate
de excepție, adăugarea de valoare pentru părți interesate, management prin procese, reușita
prin talentul liderilor, creativitate și inovare; b) asumarea responsabilității pentru un viitor
durabil, management sistemic, strategie și parteneriate, responsabilitate socială; c) construirea
de parteneriate, leadership, obținerea unor rezultate echilibrate, dezvoltare durabilă; viziune,
misiune și valori; d) dezvoltarea capabilității organizaționale, asumarea creativității și
inovării, management cu agilitate, reușita prin talentul oamenilor, menținerea rezultatelor de
excepție.
29. Criteriile modelului EFQM 2013 de tip Factori determinanți sunt: a) Rezultate cheie ale
afacerii, rezultate referitoare la societate, clienți și părți interesate, planificare și strategie; b)
Leadership, Strategii, Resurse umane, Parteneriate și resurse, Procese, produse și servicii; c)
Leadership, Rezultate, Personal, Planificare, Responsabilitate socială și parteneriate, Produse;
d) rezultate referitoare la clienți, Planificare și strategie, Produse, servici și procese,
Responsabilitate socială.
30. Criteriile modelului EFQM 2013 de tip Rezultate sunt: a) Leadership, Strategii, Resurse
umane, Parteneriate și resurse, Procese, produse și servicii; b) Leadership, Rezultate cheie ale
afacerii, Personal, Strategie și planificare, Responsabilitate socială și resurse; c) Rezultate
referitoare la resurse umane, Rezultate referitoare la societate, Rezultate referitoare la clienți,
Rezultate ale afacerii d) Rezultate referitoare la parteneriate, Rezultate referitoare la
comunitate, Rezultate referitoare la părți interesate, Rezultate cheie ale proceselor și
produselor.
31. Rezultatele referitoare la societate ale modelului EFQM 2013 presupune printre altele și
următoarele : a) Transparența informațiilor, implicarea în educație și instruire, acțiuni
filantropice, prevenirea poluării și conservarea resurselor naturale; b) Costuri, cifră de afaceri,
cotă de piață, respectarea drepturilor angajaților, acțiuni de responsabilitate socială; c)
Conflicte de muncă, lansare pe piață a unui nou produs / serviciu, acțiuni de premiere a
membrilor comunității, sustenabilitate; d) rezultatele financiare și nefinanciare ale
organizației, gestiunea datelor cu caracter personal.
32. Rezultatele referitoare la clienți ale modelului EFQM 2013 presupune printre altele și
următorii indicatori: a) Număr conflicte de muncă, număr lansări pe piață a unui nou produs /
serviciu, număr acțiuni de premiere a membrilor comunității, valoare cotă de piață, valoare
clienți noi; b) Număr noi angajați, fluctuația personalului, număr programe loialitate, valoarea
comenzilor pentru produsele noi lansate; c) Număr programe motivare resurse umane, valoare
acțiuni caritabile, valoare acțiuni îmbunătățire; d) Numărul și natura reclamațiilor, loialitate,
frecvența și valoarea comenzilor.
33. Rezultatele afacerii aferente modelului EFQM 2013 se referă la următoarele: a) modul în
care organizația asigură managementul relațiilor sale la nivel local, național, regional sau
internațional și la satisfacerea așteptărilor comunității în care este amplasată și își desfășoară
activitatea; b) rezultatele organizației în ceea ce privește performanțele planificate și
perspectivele sale de dezvoltare; c) măsura și modul în care angajații sunt implicați și
motivați, satisfacția acestora și serviciile acordate de organizație propriilor angajați; d) modul
în care organizația asigură monitorizarea și îmbunătățirea satisfacției clienților externi,
precum și la imaginea acesteia în rândul clienților.
34. Rezultatele referitoare la personal aferente modelului EFQM 2013 presupune printre altele
și următorii indicatori: a) Realizări ale personalului, ratele de succes ale instruirilor, implicare
în scheme de sugestii, beneficii ale lucrului în echipă; b) Numărul și natura reclamațiilor,
loialitate, frecvența și valoarea comenzilor. c) Număr conflicte de muncă, număr lansări pe
piață a unui nou produs / serviciu, număr acțiuni de premiere a membrilor comunității, valoare
cotă de piață, valoare clienți noi d) Costuri, cifră de afaceri, cotă de piață, respectarea
drepturilor angajaților, acțiuni de responsabilitate socială.
35. În evaluarea îndeplinirii criteriilor modelului EFQM 2013 este aplicată metoda RADAR
prin care sunt urmărite: a) Percepția, tendințele, țintele, abordarea și evaluarea; b) Abordarea,
dezvoltarea, țintele, performanța c) Rezultatele, abordarea, desfășurarea, evaluarea și
revizuirea; d) Soliditatea, integrarea, relevanța și utilizarea, performanța.
36. „Organizațiile cu activitate la nivel de excelență sunt larg recunoscute pentru abilitatea lor
de a identifica și a răspunde în mod eficient și eficace la oportunități și amenințări” reprezintă
următorul concept fundamental al excelenței manageriale în 2013: a) Dezvoltarea capabilităţii
organizaţionale; b) Asumarea creativităţii şi inovării; c) Adăugarea de valoare pentru clienţi;
d) Management cu agilitate.
37. „Organizaţiile ce desfăşoară o activitate la nivel de excelenţă au un impact pozitiv asupra
lumii înconjurătoare prin intensificarea propriilor performanţe şi crează simultan condiţiile de
dezvoltare economică, socială şi de mediu a comunităţilor cu care vin în contact direct”
reprezintă următorul concept fundamental al excelenței manageriale în 2013: a) Reuşita prin
talentul oamenilor b) Asumarea responsabilităţii pentru un viitor durabil; c) Adăugarea de
valoare pentru clienţi; d) Menţinerea rezultatelor de excepţie.
38. Pentru a stimula organizaţiile în implementarea TQM, EFQM a instituit, cu scopul de a
recompensa organizaţiile care excelează prin performanţă: a) Premiul European pentru
Calitate; b) Premiul român pentru calitate Juran; c) Premiul Deming; d) Premiul Baldrige.
39. „Modul în care echipa de management a organizaţiei sprijină şi stimulează o cultură
organizaţională specifică TQM, dezvoltă şi favorizează îndeplinirea misiunii şi viziunii
organizaţiei, orientează întregul personal către obţinerea de avantaje echilibrate, pe termen
lung şi durabile, pentru: clienţi, organizaţie, personal, stakeholders şi societate în ansamblul
ei” descrie următorul Factor al modelului EFQM 2013: a) Planificare și strategie; b) Procese,
produse și servicii; c) Parteneriate și resurse d) Leadership.
40. „Modul în care organizaţia proiectează, conduce şi îmbunătăţeşte procesele sale, pentru a
susţine politicile şi strategiile şi pentru a obţine valoare adăugată pentru clienţi şi pentru toate
părţile interesate” refelctă următorul criteriu al Modelului EFQM 2013: a) Rezultatele
afacerii; b) Strategii; c) Procese, produse și servicii; d) Rezultate referitoare la clienți.
41. Controlul Calității Totale (TQC) a fost fost aplicat la început în: a) SUA; b) Japonia; c)
Marea Britanie; d) Europa.
42. Noțiunea de Ciclu de Control a fost introdusă în Japonia în 1950 de către: a) Deming; b)
Ishikawa; c) Feigenbaum; d) Juran.
43. Mișcarea Americană Zero Defecte a fost vehement criticată de: a) Juran; b) Crosby; c)
Deming; d) Ishikawa.
44. Prima dată conceptul de Calitate totală a fost folosit în literatura de specialitate de către: a)
Feigenbaum; b) Houghton; c) Baldrige; d) Gryna.
45. Teoria X (instaurarea unui climat de frică) și Teoria Y (transformarea muncii în sine într-o
muncă plăcută) există pentru implementarea: a) Managementului calității; b) Calităţii totale;
c) Sistemului de management al calității; d) Sistemului de management integrat.
46. Cele trei concepte fundamentale ale TQM sunt: a) Alinierea, corelarea managementului de
proces sau gândirea sistemelor, replicarea; b) Leadership, strategie, toate compartimentele
organizației; c) Orientarea către client, îmbunătăţirea continuă, valoarea fiecărui individ; d)
Implicarea tuturor, Management responsabil, Focalizare către client.
47. Aplicarea celor trei concepte fundamentale ale TQM permit manifestarea celor trei
determinante ale excelenţei performanţei: a) Responsabilitatea managementului, gândire
creativă și inovativă, eficacitate; b) Abordarea procesuală, management strategic,
îmbunătățire și acțiune corectivă; c) Orientarea către client, îmbunătăţirea continuă, valoarea
fiecărui individ d) Alinierea, corelarea managementului de proces sau gândirea sistemelor,
replicarea.
48. Primele baze ale standardelor în domeniul asigurării calităţii au fost puse în SUA în
domeniul: a) militar; b) aeronautic; c) echipamentelor electronice; d) nuclear-civil.
49. Acordul privind eliminarea barierelor tehnice din comerţul internaţional, cunoscut şi sub
denumirea de „Codul Standardelor”, care are ca scop promovarea standardelor internaţionale
ca documente de referinţă în procesul de certificare, intră în vigoare în anul: a) 1987; b) 1980;
c) 1990; d) 1979.
50. Grupul de standarde general acceptabile şi consacrate exclusiv principiilor asigurării
calităţii create de specialiştii din diferitele ţări ale lumii reuniți în cadrul Organizaţiei
Internaţionale de Standardizare (International Standard Organisation - ISO) este: a) BS
5750:79; b) BS 5750:87; c) ISO 9000 - ISO 9004 d) MIL Q 9858
1151. Care dintre afirmatiile urmatoare figureaza printre elementele ce trebuie luate in
considerare
pentru a incepe dezvoltarea unui sistem de management al calitatii intr-o organizatie:
a) satisfacerea cererii clientilor in orice conditie;
b) oferirea produselor/serviciilor in orice conditie;
c) satisfacerea cererii prin oferirea de produse/servicii care sa indeplineasca asteptarile
consumatorilor, in limita bugetului acestora;
d) oferirea produselor/serviciilor superioare calitativ de catre concurentii directi.
1152. Care dintre afirmatiile urmatoare nu figureaza printre primele doua actiuni in
vederea
dezvoltarii unui sistem de management al calitatii:
a) elaborarea documentatiei sistemului de management al calitatii;
b) intreprinderea de actiuni de constientizare a tuturor angajatilor de la toate nivelele de
management;
c) inceperea constientizarii cu managementul la varf;
d) numirea unui responsabil cu managementul calitatii.
1153. Functia de director cu calitatea se instituie in cazul:

a) organizatiilor mici;
b) organizatiilor mijlocii;
c) organizatiilor mici si mijlocii;
d) organizatiilor mari.
1154. Printre atributiunile principale ale directorului cu calitatea nu figureaza:

a) elaborarea politicii calitatii;
b) efectuarea auditului intern al calitatii;
c) stabilirea obiectivelor calitatii;
d) monitorizarea implementarii si a eficientei sistemului de management al calitatii.
1155. Printre cauzele esecului unor proiecte de implementare a sistemului de

management al calitatii
nu figureaza:
a) obstructiei din partea executantilor;
b) obstructiei din partea managerilor de la nivel mediu;
c) obstructiei din partea conducerii la varf;
d) lipsei de informatii si de convingeri a directorului general.
1156. Care varianta nu este adevarata referitoare la implementarea si dezvoltarea unui

sistem de
management al calitatii intr-o organizatie care necesita:
a) efort si mult timp;
b) o politica a calitatii cu obiective adecvate;
c) angajamentul scris al conducerii la varf;
d) promovarea atitudinii “De ce sa schimbam acum, daca intotdeauna am lucrat in acest
fel”.
1157. Care dintre standardele internationale de calitate sta la baza auditarii sistemului
de
management al calitatii:
a) ISO 9004;
b) ISO 9001;
c) ISO 9000;
d) ISO 19011.
1158. Care dintre principiile generale ale managementului calitatii se refera la stabilirea
unei unitati
intre obiectivele propuse si orientarile organizatie:
a) abordarea procesuala;
b) leadership-ul;
c) imbunatatirea continua;
d) orientarea catre client.
1159. Care dintre principiile generale ale sistemului de management al calitatii se refera
la necesitatea
integrarii si corelarii activitatilor in cadrul unui sistem coerent:
a) abordarea faptica pentru luarea deciziei;
b) relatii reciproc avantajoase cu furnizorii;
c) abordarea sistemica a managementului;
d) abordarea procesuala.
la crearea
posibilitatii ca aptitudinile angajatilor si fie folosite in beneficiul organizatiei:
a) leadership-ul;
b) imbunatatirea continua;
c) abordarea procesuala;
d) implicarea personala.
1161. Care varianta nu este adevarata referitoare la organizatiile care adopta modelul
unui sistem de
management al calitatii bazat pe procese creeaza incredere in:
a) capabilitatea proceselor sale;
b) calitatea produselor/serviciilor sale;
d) realizarea supracalitatii produselor/serviciilor sale.
1162. Care din variantele urmatoare nu este adevarata referitoare la principalele actiuni
intreprinse
de managerul Ia varf in cadrul sistemului de management al calitatii:
a) asigurarea ca cerintele clientilor reprezinta o prioritate la toate nivelurile firmei;
b) asigurarea ca sistemul de management al calitatii functioneaza;
c) participarea la efectuarea auditului intern de calitate;
d) asigurarea disponibilitatilor de resurse necesare.
1163. Care varianta nu este adevarata referitoare la importanta activitatii de marketing

in lantul
calitatii:
a) comunica conducerii firmei toate cerintele clientilor;
b) stabileste un sistem permanent de feedback de la clienti;
c) sugereaza modul de ambalare a produsului;
d) stabileste marimea caracteristicilor de calitate prin “traducerea” cerintelor clientilor.
1164. Care varianta nu este adevarata referitoare ia modulele de implementarea a

sistemului de
management al calitatii intr-o organizatie:
a) modulul E pentru cele care au inspectie si incercare finala;
b) modulul H pentru cele care au proiectare, productie, inspectie si incercare finala;
c) modulul D pentru cele care au productie, inspectie, si incercare finala;
d) modulul F pentru cele care au proiectare, inspectie si incercare finala.
1165. Care varianta nu este adevarata referitoare la manualul calitatii:

a) comunica angajatilor si clientilor politica si obiectivele calitatii;
b) stabileste structura organizatorica si responsabilitatile pe fiecare compartiment;
c) asigura disciplina si eficacitatea operatiunilor;
d) descrie modalitatea de desfasurare a unor activitati.

a) cuprinde bunele practice existente in intreprindere;
b) redactarea si administrarea revine managerului la varf;
c) se foloseste la efectuarea auditurilor interne si externe;
d) cuprinde toate procedurile si instructiunile de lucru.
1167. Care varianta nu este adevarata referitoare la procedurile calitatii:

a) se adreseaza personalului de executie;
b) se folosesc pentru a tine sub control o activitate;
c) contin un ansamblu de reguli scrise, specifice unei activitati;
d) specifica cum trebuie controlata si inregistrata o activitate.

a) se adreseaza managementului la varf, clientilor si organismelor de certificare;
b) descriu activitatile unitatilor functionale;
c) exista proceduri ale sistemului de management al calitatii;
d) exista proceduri operationale si de inspectie.
1169. Care varianta nu este adevarata referitoare la inregistrarile din domeniul calitatii:
a) consemneaza functionarea sistemului si conformitatea calitatii produselor cu cerintele
specificate;
b) se adreseaza unitatilor functionale;
c) sunt generale, la nivelul organizatiei;
d) sunt specifice, pe fiecare etapa din traiectoria produsului.
1170. Care varianta nu este adevarata referitoare la avantajele standardelor

internationale ISO
9000:2000?
a) nu asigura o adaptare la cerintele producatorilor de marfuri sau prestatorilor de
servicii;
b) asigurarea interna a calitatii este orientata spre TQM;
c) abordarea procesuala a activitatilor;
d) compatibilitate sporita cu ISO 14000.
1171. Care varianta nu este adevarata referitoare la aplicarea creatoare a standardelor

ISO
9000:2000?
a) sprijina „miscarea TQM” pe plan mondial;
b) excelenta in afaceri este scopul final al managementului calitatii;
c) standardele ISO 9000 nu sunt utilizate intotdeauna ca instrumente ale calitatii;
d) sprijina “miscarea TQM” pe plan national.
1172. Care varianta nu este adevarata referitoare la utilizarea si intelegerea

standardelor ISO 9000?
a) nu permit dezvoltarea initiativelor in domeniul calitatii in orice organizatie;
b) nu sunt suficient de clare, ca forma si continut;
c) sunt gresit intelese in privinta cerintelor de calitate;
d) sistemul calitatii trebuie integrat in conducerea unei afaceri.
1173. Care varianta nu este adevarata referitoare la revizuirea standardelor ISO 9000?
a) ele sustin efortul catre excelenta in performanta afacerii;
b) arata clar modul cum ele fac trecerea la TQM;
c) ele nu au o metoda de autoevaluare a gradului de maturitate a managementului
calitatii;
d) aplicarea standardelor ISO 9000 este autoevaluata pe baza criteriilor premiilor pentru
calitate.
1174. Care varianta nu este adevarata referitoare la relatiile dintre sistemul de

management al
calitatii si modelele de excelenta (TQM)?
a) ambele au principii comune;
b) diferenta dintre ele rezida din campul lor de aplicare;
c) fiecare organizatie are propriul mod de a realiza TQM;
d) implementarea eficace a standardelor ISO 9000 nu echivaleaza cu TQM integrat al
afacerii
organizatiei.
1175. Care varianta nu este adevarata referitoare la diferentele esentiale dintre ISO
9000 si TQM?
a) in ISO 9000 responsabilitatea asupra calitatii revine departamentului calitatii;
a) la TQM fiecare angajat este responsabil cu calitatea;
b) ISO 9000 nu poate fi concentrat intr-o maniera sectoriala;
c) la TQM organizarea cuprinde toate sectoarele, functiile si toate nivelurile.
1176. Care varianta nu este adevarata referitoare la conceptul si tipurile de audit?

a) auditurile trebuie conduse de cei care au responsabilitate in domeniile respective;
b) auditurile sunt programate din timp, in functie de natura si importanta activitatilor din
domeniul
calitatii;
c) evaluarile facute de audituri sunt raportate in functie de “dispozitiile prestabilite”;
d) auditurile “prima parte” sunt efectuate de auditorii proprii ai organizatiei auditate.
1177. Care varianta nu este adevarata referitoare la auditul sistemului calitatii:
a) urmareste evaluarea conformitatii caracteristicilor de calitate cu cerintele clientului
sau cu
specificatiile din documentele de referinta (standarde, specificatii tehnice);
b) poate fi efectuat prin audituri interne;
c) poate fi efectuat prin audituri “secunda parte”;
d) poate fi efectuat prin audituri “terta parte”.
1178. Care varianta nu este adevarata referitoare la documentele necesare efectuarii

auditului de
sistem calitate?
a) procedurile operationale si ale sistemului calitatii;
b) manualul calitatii;
c) standarde de produs, specificatii tehnice;
d) standardul referitor la sistem (ISO 9001:2000).
1179. Care varianta nu este adevarata referitoare la efectuarea auditului de sistem al

calitatii?
a) pregatirea auditului;
b) examinarea sistemului calitatii;
c) evaluarea rezultatelor;
d) constatarea neconformitatilor majore.
1180. Care varianta nu este adevarata referitoare la tehnicile de comunicare in timpul

auditului de
sistem al calitatii?
a) este un proces instructiv si constructiv;
b) ascultarea nu trebuie considerata ca fiind o participare activa intre auditor si auditat;
c) auditorii urmaresc si semnele furnizate prin comunicarea nonverbala a persoanelor auditate;
d) la identificarea neconformitatilor auditorul nu trebuie sa emita critici la adresa nimanui.
1181. Care varianta nu este adevarata referitoare la calificarea si certificarea auditorilor

calitatii in
U.E.?
a) cerintele pentru calificarea auditorilor sistemelor calitatii se refera la: studii, pregatire,
experienta,
insusiri personale, aptitudini de conducere, mentinerea competentei;
b) experienta practica de cel putin doi ani din care un an in activitati de asigurarea
calitatii;
c) in Schema Armonizata a Organizatiei Europene a Calitatii se prevede introducerea a trei
grade de
calificare si certificare: “profesionist calitate”, “manager sistem calitate” si “auditor calitate”;
d) mentinerea competentei auditorilor se face prin participarea la cursuri de perfectionare si
evaluare la
cel putin o data la trei ani.
1182. Care varianta nu este adevarata referitoare la preocuparile pe plan European si

international in
domeniul auditorilor calitatii;
a) cea mai inalta calificare este de “manager sistem calitate” cu o experienta de cel putin
un an in
domeniul calitatii;
b) insusirile personale ale auditorilor: obiectivitate, perseverenta, spirit practic, punctualitate,
capacitate
de comunicare, atitudine pozitiva, capacitate organizatorica;
c) auditorii calitate sunt certificati de catre organismele nationale de certificare acreditate;
d) sunt doua organisme internationale de armonizare a sistemelor nationale de certificare a
auditorilor
calitatii: Registru International al Auditorilor Certificati (IRCA) si Asociatia Internationala a
Organismelor
de Certificare a Auditorilor si a Cursurilor de Instruire (IATCA).
1183. Care varianta nu este adevarata referitoare la preocuparile pentru calificarea si

certificarea
auditorilor calitatii in Romania?
a) formarea auditorilor se face de catre unele organisme, universitati si firme de consultanta;
b) implementarea si certificarea sistemului calitatii dupa ISO 9000 au determinat necesitatea
formarii
auditorilor;
c) organismul pentru calificarea si certificarea auditorilor, denumit Registru National al
Auditorilor
(RHNA) este o asociatie guvernamentala cu scop lucrativ;
d) RENA este acreditat de catre Reteaua Nationala de Acreditare din Romania (RENAR).
1184. Care varianta nu este adevarata referitoare la certificare?

a) certificarea conformitatii produselor/serviciilor a devenit un factor al dezvoltarii
comertului
international;
b) reprezinta actiunea unei terte parti care dovedeste existenta increderii ca un produs, proces
sau
serviciu este in conformitate cu un standard sau cu un document normativ;
c) s-a dezvoltat mai ales dupa aparitia standardelor ISO 9000 si a normelor europene EN
45000;
d) certificarea personalului pentru a indeplini diferite functii (auditor calitate, manager sistem
calitate
etc.)
1185. Care varianta nu este adevarata referitoare la acreditare?
a) standardele din seria 45000 prevad criteriile generale de acreditare pe care ar trebui
sa le
indeplineasca organismele de certificare a produselor si personalului;
b) criteriile generale pentru declaratia de conformitate a furnizorului sunt stabilite prin
standardul EN
45014;
c) declaratia de conformitate poate lua forma unui document, a unei etichete sau o alta forma
echivalenta;
d) declaratia de conformitate poate fi aplicata pe un catalog, factura sau pe instructiunile de
utilizare.
1186. Care varianta nu este adevarata referitoare la certificarea in U.E. a produselor/

serviciilor?
a) atestarea conformitatii este efectuata de catre un organism de certificare acreditat;
b) expertii organismului de certificare pot emite numai certificatul de conformitate;
c) prin certificatul de conformitate se atesta ca un produs/ serviciu este conform cu un
document de
referinta;
d) certificarea produselor/ serviciilor din “domeniul nereglementat'' nu face obiectul unor
reglementari
speciale.
1187. Care varianta nu este adevarata referitoare la Organizatia Europeana de incercari

si Certificare
(EOTC)?
a) asigura recunoasterea reciproca a rezultatelor incercarilor:
b) elimina incercarile si certificarile repetate;
c) stimuleaza tarile din U.E. pentru a intra in acorduri de recunoastere reciproca;
d) oferirea unor servicii centralizate de evaluare a conformitatii.
1188. Care varianta nu este adevarata referitoare la Sistemul de Marci Europene?

a) se repartizeaza unui produs o singura marca europeana acceptata de toate statele membre;
b) KEYMARK este o marca de conformitate europeana voluntara care confera o garantie a
calitatii in
“domeniul nereglementat”;
c) marca “CE" atesta conformitatea cu “cerintele esentiale” si nu este obligatorie sa se
aplice pe produse de folosinta indelungata;
d) marca KEYMARK participa la crearea unui sistem de supraveghere a pietei.
1189. Care varianta nu este adevarata referitoare la avantajele certificarii in U.E. a

sistemului de
management al calitatii?
a) reducerea auditarii furnizorilor;
b) cresterea competitivitatii;
c) prevenirea cazurilor de raspundere juridica pentru calitatea produselor;
d) cresterea costurilor neconformitatilor.
1190. Care varianta nu este adevarata referitoare la certificarea sistemului de

management al
calitatii?
a) certificarea determina motivarea angajatilor;
b) clientii si partenerii de afaceri solicita dovezi de functionare a sistemului;
c) certificarea de catre un organism extern recunoscut nu necesita efectuarea unui audit
intern;
d) auditul de supraveghere urmareste mentinerea conditiilor initiale.
1191. Care varianta nu este adevarata referitoare la costul certificarii sistemului?

a) depinde de marimea organizatiei (numarul angajatilor);
b) depinde de numarul amplasamentelor si de complexitatea proceselor;
c) reprezinta 1 la 1000 din pierderile datorate noncalitatii;
d) reprezinta 10% din cheltuielile interne pentru implementarea sistemului calitatii.
1192. Care varianta nu este adevarata referitoare la strategia de promovare a sistemului

certificat?
a) construirea si promovarea imaginii unei organizatii preocupata de calitate si de a castiga
Incredere;
b) trezirea interesului clientilor noi si mai putin a celor actuali;
c) certificarea urmareste transformarea interesului clientilor in comenzi ferme;
d) urmareste cresterea satisfacerii clientilor.
1193. Care varianta nu este adevarata referitoare la principiile de baza ale acreditarii in
Romania?
a) caracter voluntar;
b) transparenta si disponibilitate publica;
c) contribuie la promovarea principiului liberei circulatii a produselor si serviciilor;
d) accesul liber la acreditare al tuturor solicitantilor, fara discriminari.
1194. Care varianta nu este adevarata referitoare la principalele obiective urmarite de

RENAR?
a) participarea organelor de specialitate ale administratiei publice;
b) contribuie la cresterea competitivitatii produselor/ serviciilor, in contextul globalizarii
pietelor;
c) confera incredere organismelor si laboratoarelor care efectueaza evaluarea conformitatii;
d) promoveaza protectia vietii, sanatatii, securitatii persoanelor, mediului inconjurator si apara
interesele consumatorilor.
1195. Care varianta nu este adevarata referitoare la principalele atributii ale RENAR?
a) elaboreaza si actualizeaza regulile de acreditare in functie de evolutia practicii europene si
internationale;
b) asigurarea confidentialitatii si practica secretului comercial;
c) acrediteaza organismele de certificare pentru produse/ servicii, sistem calitate, mediu si
personal;
d) acrediteaza laboratoare de incercari si etalonare, precum si organismele de inspectie.
1196. Care varianta nu este adevarata referitoare la certificarea in Romania?

a) se practica certificarea obligatorie si voluntara;
b) produsele care au marca SR sau SR-S inseamna ca satisfac cerintele stabilite prin
standardele romane
de referinta;
c) titularii acestor marci le pot aplica numai pe ambalajele produselor;
d) titularii acestor marci ie pot utiliza in publicitate in vederea promovarii produselor/
serviciilor
certificate.
1197. Care varianta nu este adevarata referitoare la calitatea totala:

a) TQM este un mijloc de a atinge obiectivul "calitatea totala”;
b) calitatea totala este constituita din activitati care se imbunatatesc continuu, implicand tot
personalul
de la manageri la executanti;
c) calitatea totala urmareste satisfacerea deplina a clientului, concomitent cu cresterea
productivitatii;
d) instruire si pregatire profesionala a executantilor.
1198. Care varianta nu este adevarata referitoare la realizarea calitatii totale?

a) concentrarea asupra clientului intern si extern;
b) implicarea si imputernicirea unor salariati;
c) angajament pe termen lung;
d) lucru organizat in echipa.
1199. Care varianta nu este adevarata referitoare la elementele cheie ale calitatii totale?
a) atentia asupra clientului intern si extern;
b) clientul intern ajuta la definirea calitatii produselor, serviciilor, angajatilor, tehnologiilor si
a mediului;
c) clientul extern defineste calitatea produsului sau serviciului livrat;
d) scopul unei organizatii este de a satisface nevoile frecvente ale clientului.
1200. Care varianta nu este adevarata referitoare la contributia altor caracteristici

extracalitative Ia
calitatea totala?
a) livrarea volumului cerut (V);
b) livrarea la termenul solicitat (T);
c) livrarea Ia costul cerut de furnizor pentru a nu depasi fondurile alocate (C);
d) livrarea la locul dorit (L).
1201. Care varianta nu este adevarata referitoare la conceptual calitatii totale?

a) inlantuirea activitatilor clientilor interni;
b) intre calitatea produselor si serviciilor nu sunt relatii de interconditionare;
c) obiectivul este depasirea asteptarilor clientului;
d) cum putem realiza mai bine un produs/ serviciu, pentru ca niciodata nu este destul de bun.
1202. Care varianta nu este adevarata referitoare ia noncalitate?

a) apare cand se aloca mai putin de 15% din cifra de afaceri, noncalitatea ajunge la 25%
din venit la
firmele de produse;
b) efectul neimplicarii conducerii la varf dupa “regula 80/20”;
c) erorile noncalitatii sunt cauzate de executanti 20%;
d) 80% din erorile noncalitatii sunt datorate conducerii la varf.
1203. Care varianta nu este adevarata referitoare la supracalitate?

a) supracalitatea este atribuita existentei functiilor inutile;
b) apare cand se face “traducerea” eronata a cerintelor in numarul proprietatilor;
c) genereaza costuri mai mari;
d) nu determina insatisfactia clientului.
1204. Care varianta nu este adevarata referitoare la unele aspecte ale
noncalitatii?
a) este calitatea ceruta, specificata si nerealizata;
b) este ceea ce nu revine clientului si il nemultumeste;
c) genereaza insatisfactia clientului datorita lipsei de performanta a produsului/ serviciului;
d) genereaza insatisfactii datorita existentei unor specificatii care sunt in conformitate
cu nevoia
clientului.

supracalitatii?
a) supracalitatea este ceea ce se da prea mult clientului, fara ca el sa ceara si fara sa se
specifice in
documentatia produsului/ serviciului;
b) supracalitatea este ceea ce nu foloseste clientul;
c) este calitatea care necesita cheltuieli suplimentare din partea organizatiei si care nu sporeste
satisfactia clientului;
d) este o performanta excesiva, dar inutila clientului.
1206. Care varianta nu este adevarata referitoare la implicatiile economice

ale calitatii?
a) se concretizeaza in marimea profitului dupa relatia “calitatea=profit”;
b) productivitatea afecteaza competitivitatea pe piata in lupta concurentiala;
c) cresterea productivitatii determina costuri mai mici pe unitatea de produs;
d) motivarea angajatilor pentru satisfacerea clientului prin realizarea unor caracteristici
specifice calitatii totale (QVLTCRA).
1207. Care varianta nu este adevarata referitoare la principiile calitatii totale;

a) atitudinea preventiva este de preferat fata de cea corectiva;
b) luarea in considerare a unor componente specifice calitatii totale (QVLTCRA);
c) armonizarea influentelor tuturor factorilor, furnizori, distribuitori, clienti;
d) dezvoltarea unui sistem informational adecvat.
1208. Care varianta nu este adevarata referitoare la calitatea totala?

a) necesita implicarea intregului personal;
b) presupune o participare activa a fiecaruia in prevenirea erorilor;
c) are menirea de a nu extinde relatia client-furnizor in interiorul si in afara
organizatiei;
d) este o problema care face parte din strategiile de management.
1209. Care varianta nu este adevarata referitoare la ipostazele calitatii totale?

a) definirea calitatii produselor/ serviciilor specifice organizatiei;
b) calitatea conceptiei, a proiectarii;
c) calitatea realizarii;
d) calitatea superioara a serviciilor de consultanta.
1210. Care varianta nu este adevarata referitoare la factorii esentiali de aplicare a
calitatii totale?
a) crearea unei stari de spirit pentru calitate in toata organizatia;
b) a valorifica contributia unor angajati intreprinzatori;
c) rapiditate si dinamism in aplicarea masurilor de imbunatatire continua;
d) a liberiza un potential de initiative.
1211. Care varianta nu este adevarata referitoare la calitatea totala ca raspuns la

componentele
sfidarii lansate de concurenti?
a) adaptarea produsului/ serviciului la nevoile clientului;
b) competitivitate-vanzare la pretul pietei: competitivitate = productivitate* calitate;
c) performanta-cat mai aproape posibil de valorile specificate: dispersia=noncalitate +
supracalitate;
d) termene-Iivrare, angajamente, raspuns, creare de produse si servicii noi.
1212. Care varianta nu este adevarata referitoare Ia avantajele calitatii totale in functie
de obiectivele
tinta?
a) obiectivul “clienti”- se mareste fidelitatea si se diminueaza reclamatiile;
b) obiectivul “intreprinderea”- se diminueaza costurile noncalitatii si se mareste valoarea
adaugata;
c) obiectivul “managementul”- se diminueaza dezorganizarea si se mareste prevenirea;
d) obiectivul “piata”- se diminueaza remedierile si se mareste satisfactia muncii.
1213. Care varianta nu este adevarata referitoare la conditiile necesare implementarii

calitatii totale?
a) existenta unei decizii strategice din partea conducerii la varf;
b) investitii pe termen scurt si mediu;
c) existenta unei culturi a calitatii in organizatie;
d) implicarea totala a conducerii.
1214. Care varianta nu este adevarata referitoare la etapele implementarii calitatii

totale?
a) convingerea echipei de conducere;
b) formarea unei structuri “calitate”;
c) obtinerea adeziunii conducerii numai prin actiuni de sensibilizare;
d) lansarea programului “Actiunea pentru Calitate Totala”.
1215. Care varianta nu este adevarata referitoare la etapele diagnosticarii calitatii intr-o
organizatie?
a) stabilirea functiei calitatii in cadrul organigramei;
b) identificarea politicii calitatii cunoscuta si insusita de tot personalul;
c) existenta documentatiei sistemului calitatii si a unui consiliu al calitatii;
d) organizarea calitatii proiectate (de conceptie) numai prin teste de prototipuri.
1216. Care varianta nu este adevarata referitoare la limitele calitatii totale?

a) prezentarea exigentelor si principiilor fara elemente metodologice pentru a deveni
functionale;
b) lipsa de coordonare intre compartimente (calitate, marketing, resurse umane);
c) oportunitatea introducerii programului Calitate Totala este deformata de sefii
departamentelor
operationale;
d) neintelegerea bazei teoretice.
1217. Care varianta nu este adevarata referitoare la principiile de baza pentru succesul
calitatii totale,
formulate de A.V. Feigenbaum?
a) calitatea cere imbunatatire permanenta;
b) calitatea reprezinta ceea ce utilizatorul final sustine ca nu este;
c) calitatea reprezinta un mod de conducere;
d) calitatea si introducerea noului sunt dependente una de cealalta.
1218. Care varianta nu este adevarata referitoare la componentele principale ale unui
program de
calitate totala?
a) planificarea actiunilor;
b) strategia dezvoltarii;
c) activitati operative;
d) utilizarea unor programe universal valabile.
1219. Care varianta nu este adevarata referitoare la cerintele fundamentale pentru

implementarea
unui program de calitate totala intr-o organizatie?
a) implicarea totala a conducerii la varf;
b) recunoasterea performantelor obtinute de concurenta;
c) schimbarea atitudinii si a culturii organizatiei;
d) tinerea sub control a calitatii activitatilor.
1220. Care varianta este adevarata referitoare la succesiunea principalelor

compartimente care au un
aport la calitatea produselor?
a) proiectare-marketing-aprovizionare-productie- controlul calitatii;
b) marketing-proiectare-aprovizionare-productie- controlul calitatii;
c) proiectare-aprovizionare-marketing-productie- controlul calitatii;
d) marketing-proiectare-controlul calitatii-aprovizionare-productie.
1221. Care varianta nu este adevarata referitoare la conceptul TQM:

a) este un nou sistem de conducere a firmelor pe termen lung care pune in centrul
preocuparilor
calitatea;
b) reprezinta o strategie puternica a firmelor care determina o imbunatatire continua a calitatii
produselor/serviciilor;
c) este un ansamblu de activitati care asigura realizarea simultana a obiectivelor
concentrate pe
satisfacerea nevoilor frecvente ale clientilor;
d) reprezinta o noua filosofie de conducere a calitatii, un nou model de cultura a intreprinderii
orientat
spre client.
1222. Care varianta nu este adevarata referitoare la dimensiunile TQM:

a) componenta filosofica este cea mai putin vizibila si raspunde la intrebarea: de ce sa faci?
b) componenta logica defineste calitatea si raspunde la intrebarea: cum sa faci, sa aplici
masurile
rationale, logice de organizare si realizare a calitatii;
c) componenta tehnica este partea vizibila, operationala a calitatii si este cea mai
importanta. Raspunde la intrebarea: cu ce sa faci?
d) componenta umana necesita sensibilizare, constientizare, pregatire, motivare pentru lucrul
“bine
facut”.
1223. Care varianta nu este adevarata referitoare la conceptul TQM In viziunea lui
Crosby:
a) calitatea este conformitatea cu cerintele;
b) calitatea este obtinuta prin evaluare nu prin prevenire;
c) standardul de performanta al calitatii este "zero defecte”;
d) calitatea se masoara prin pretul platit pentru non-conformitati si nu prin indici.
1224. Care varianta nu este adevarata referitoare la principiile generale ale TQM:
a) angajarea si implicarea totala a conducerii la varf;
b) prioritate absoluta data cerintelor;
c) schimbarea fundamentala a culturii organizatiei printr-o pregatire sistematica si continua;
d) evaluarea costurilor cu remedierea defectelor inainte de livrare.
1225. Care varianta nu este adevarata referitoare la necesitatea obiectiva a TQM?

a) calitatea este factorul esential in cresterea gradului de competitivitate in lupta
concurentiala;
b) consumatorii isi schimba des preferintele in functie de raportul calitate/pret oferit de
producatori/comercianti, la produsele de folosinta indelungata;
c) supravietuirea si prosperitatea firmei determina o noua atitudine fata de consumatori;
d) clientii fideli reprezinta cel mai important bun al firmei.
1226. Care varianta nu este adevarata referitoare la sinteza avantajelor introducerii

TQM:
a) imbunatatirea eficacitatii structurilor organizatorice;
b) imbunatatirea satisfacerii consumatorilor;
c) clientii nu percep intotdeauna firma ca un “furnizor” de satisfactii;
d) imbunatatirea profitului si a competitivitatii.
1227. Care varianta nu este adevarata referitoare la valorile TQM:

a) intaietatea clientului;
b) multumirea clientului dirijeaza toti indicatorii economici;
c) concentrarea pentru identificarea solutiilor la greselile constatate si depistarea
vinovatilor pentru a-I sanctiona;
d) faptele si datele sunt de preferat in locul banuielilor si ale prezumtiilor.
1228. Care varianta nu este adevarata referitoare la factorii critici de succes ai TQM:
b) existenta culturii calitatii;
c) pregatirea pe module incepand cu executantii;
d) sistemul de comunicare cu clientii.
1229. Care varianta nu este adevarata referitoare la implicarea si angajarea conducerii

la varf:
a) stabilirea strategiilor in cadrul planificarii;
b) aprobarea unor structuri organizatorice adecvate care sa fie paralele cu cele
existente;
c) definirea clara a politicii calitatii pe termen lung;
d) stabilirea obiectivelor calitatii pe termen lung.
1230. Care varianta nu este adevarata referitoare la structura si continutul modulelor de

pregatire si
instruire a echipelor de imbunatatirea calitatii:
a) la inceput se pune accent pe concepte, fara stratificarea proiectelor;
b) metode de obtinere si analizarea datelor;
c) formularea unor concluzii intermediare;
d) identificarea cauzelor, selectarea masurilor de implementare a planului si interpretarea
rezultatelor.
1231. Care varianta nu este adevarata referitoare la continutul pregatirii in domeniul

TQM a
managerilor:
a) elementele de baza ale TQM;
b) politica si obiectivele pentru calitate ale firmei;
c) aplicarea metodelor specifice TQM;
d) obiectivele calitatii la nivel compartimentai.
1232. Care varianta nu este adevarata referitoare la modalitatile de comunicare cu

clientii externi in
domeniul calitatii:
a) comunicarea rezultatelor din studiul anual;
b) datele rezultate din cercetarea clientilor interni;
c) utilizarea metodelor si tehnicilor de marketing;
d) transmiterea datelor referitoare la gradul de satisfacere sau frustrare a clientilor
externi la angajatii
de la nivel mediu.
1233. Care varianta nu este adevarata referitoare la evaluarea periodica a procesului

TQM:
a) necesitatea supravegherii continue din partea managerilor;
b) se evalueaza modul de desfasurare a procesului TQM;
c) se evalueaza numai rezultatele obtinute;
d) concluziile din rapoartele de audit se folosesc pentru noi imbunatatiri.
1234. Care varianta nu este adevarata referitoare la reluarea procesului TQM la un
nivel superior:
a) actualizarea politicii firmei in domeniul calitatii;
b) perfectionarea instruirii si pregatirii personalului de la nivel mediu;
c) actualizarea etapelor parcurse;
d) publicarea rezultatelor.
1235. Care varianta nu este adevarata referitoare la conditiile de baza ale succesului
TQM:
a) tinta este satisfacerea clientilor;
b) cooperarea pentru imbunatatirea continua;
c) comunicarea si coordonarea tuturor activitatilor;
d) imputernicirea angajatilor de la nivel mediu.
1236. Care varianta nu este adevarata referitoare la cauzele esecului TQM:

a) rezistenta slaba a conducerii la aplicarea TQM;
b) eroare la implementarea programelor de calitate;
c) entuziasm la inceput pentru TQM. dar nesustinut;
d) echipele de imbunatatirea calitatii nu au functionat eficient.
1237. Care varianta nu este adevarata referitoare la etapele de implementarea TQM:

a) angajamentul conducerii la varf;
b) instruirea si pregatirea personalului de executie;
c) elaborarea politicii si a obiectivelor calitatii;
d) masurarea costurilor calitatii.
1238. Care varianta nu este adevarata referitoare la diagnosticul procesului TQM:

a) analiza strategica referitoare la calitate si pret;
b) analiza de marketing referitoare la identificarea nevoilor clientilor interni si externi;
c) analiza organizatorica si tehnica referitoare la pozitia fata de concurenta;
d) analiza economica referitoare la masurarea costurilor disfunctionalitatilor
1239. Care varianta nu este adevarata referitoare la planul de implementare a TQM:

a) precizeaza sarcinile managementului la varf;
b) formarea consiliului calitatii;
c) numirea unei comisii pentru adaptarea procesului TQM;
d) inceperea actiunii de instruire si pregatire a personalului de la nivel mediu.
1240. Care varianta nu este adevarata referitoare la principalele sarcini pentru top
manageri in
procesul TQM:
a) expunerea punctelor de vedere proprii prin interviuri, adunari generale, etc.;
b) sprijinirea pasiva a masurilor de functionare a TQM;
c) recunoasterea meritelor celor implicati si recompensarea lor;
d) elaborarea unor proiecte de imbunatatire a activitatilor proprii.
1241. Care varianta nu este adevarata referitoare la coordonatorul procesului TQM:

a) contribuie uneori la asigurarea functionarii TQM;
b) trebuie sa aiba calitati de bun manager;
c) este subordonat direct conducerii la varf si este membru in consiliul calitatii;
d) organizeaza actiuni de informare si de pregatire in domeniul calitatii.
1242. Care varianta nu este adevarata referitoare la problemele implementarii TQM:

a) sa stii la ce sa te astepti;
b) alegerea caii de abordare: “de sus in jos” sau “de jos in sus”;
c) comunicarea catre clientii externi despre introducerea TQM;
d) luarea deciziei cu ce sa incepi.
1243. Care varianta nu este adevarata referitoare la un model posibil al TQM:

a) durata implementarii TQM depinde de gradul de implicare al conducerii Ia varf;
b) punctul central al modelului il reprezinta feed-back-ul clientului;
c) flecare activitate din model trebuie adaptata la specificul organizatiei:
d) sageata “timp” semnifica necesitatea acordarii unei perioade de timp pentru desfasurarea in
bune
conditii a activitatilor din cele cinci cercuri concentrice.
1244. Care varianta nu este adevarata referitoare la piramida TQM:

a) TQM consolideaza motivatia si creativitatea angajatilor, creandu-se un potential de inovare
mai mare;
b) asigura calitatea pe piata a firmei;
c) include calitatea muncii fiecarui angajat, calitatea colaborarii, politica firmei in domeniul
calitatii;
d) TQM determina uneori calitatea produselor/serviciilor.
1245. Care varianta nu este adevarata referitoare la avantajele testarii TQM pe un

esantion de proba:
a) eforturi mai mici de conducere si investitii;
b) corectarea rapida a greselilor implicand intreaga firma;
c) evaluarea mai rapida a rezultatelor;
d) entuziasmul angajatilor mai usor de stimulat.
1246. Care varianta nu este adevarata referitoare la criteriile principale de alegerea

testului pilot:
a) alegerea managerului care sa aiba stil si valoare;
b) selectarea unei parti distincte din cadrul firmei;
c) alegerea unui esantion in care nu exista o activitate performanta;
d) alegerea unui esantion dintr-un loc in care nu exista alte proiecte de aplicat.
1247. Care varianta nu este adevarata referitoare la sprijinirea esantionului de testare:

a) conducerea la varf trebuie sa sprijine direct testul;
b) existenta unui dialog permanent intre consiliul calitatii si echipele de testare;
c) reimprospatarea cunostintelor despre calitate prin organizarea cursurilor pentru
personalul de la nivel mediu;
d) identificarea elementelor bune de cele nefolositoare.
1248. Care varianta nu este adevarata referitoare la principalele etape premergatoare

inceperii
procesului TQM:
a) organizarea procesului TQM;
b) evaluarea culturii, a atitudinii personalului si perceptia clientului;
c) angajamentul pentru calitate a conducerii la varf;
d) analiza periodica a costului calitatii superioare.
1249. Care varianta nu este adevarata referitoare la atributiunile echipei proiectare a

procesului TQM:
a) adaptarea conceptelor TQM la specificul firmei;
b) recomanda inceperea sau nu a procesului TQM;
c) stabilirea unui plan definitiv de implementare a procesului TQM;
d) echipa de proiectare poate apela si la un consultant extern.
1250. Care varianta nu este adevarata referitoare la fazele de aplicare a TQM la nivelul
intreprinderii
dupa testare:
a) lansarea experientei obtinute in testul pilot;
b) formarea echipelor de imbunatatirea calitatii;
c) planificarea calitatii;
d) formarea auditorilor externi.
1. Multiplicatorul monetar exprima raportul dintre masa monetara si masa mijloacelor de plata.
R: F
2. Obiectul esential al analizei monetare il constituie analiza agregatelor monetare.
R: F
3. Teoria neoclasica asupra monedei afirma deplina neutralitate a monedei asupra activitatii
economice.
R: T
4. Printre canalele de transmitere a impulsurilor politicii monetare asupra cresterii P.I.B. se distinge
canalul ratei dobanzii, care prezinta urmatoarea secventa de transfer a impulsurilor: cresterea
masei monetare determina cresterea inflatiei anticipate, aceasta implica reducerea ratei reale
a dobanzii, care determina cresterea creditelor bancare,ceea ce stimuleaza cresterea P.I.B.
R: F
5. Constituirea unei noi ordini monetare internationale promoveaza regionalizarea schimburilor, in

conditiile unor cursuri valutare reglementate.
R: F
6. Norma lui Cooke reprezinta o inovatie la nivel international in domeniul reglementarilor prudentiale
, fiind exprimata prin raportul minimal dintre fondurile propii ale bancii si activele financiare
ale acesteia.
R: F
7. Monetarismul global, expresie a neomonetarismului, considera cantitatea de moneda ca fiind egala

cu creditul intern plus rezervele externe, afirmand ca cererea de moneda este relativ stabila.
R: T
8. Canalul de transmitere a impulsurilor monetare prin credit se caracterizeaza prin urmatoarea

secventa:
Cresterea masei monetare determina expansiunea depozitelor, care implica cresterea creditului,
stimuland cresterea investitiilor care conduce la cresterea PIB.
R: T
9. Aprecierea sau deprecierea monedei nationale reprezinta modificarea legala, de catre stat, a valorii
monedei.
R: F
10. Politica monetara repreziunta un instrument de interventie globala asupra evolutiei economiei.
R: T
11. Intermedierea financiara reprezinta o forma de finantare a economiei pe pietele financiare.
R: F
12. Caracteristica care diferentiaza moneda-hartie si hartia-moneda este convertibilitatea in aur.
R: T
13. Paritatea monetara si cursul de scimb reprezinta raportul valoric dintre doua monede,
considerand ca etalon puterile de cuparare ale monedelor.
R: F
14. Punctul la care exportatorul solicita incasarea datoriei in aur reprezenta punctual superior al
aurului.
R: F
15. Economisirea se transforma in investitii prin cumpararea de active financiare.
R: T
16. Creatia de active financiare se realizeaza prin fluxuri primare, reprezentind contrapartea cererii
de lichiditate.
R: T
17. Certificatul de depozit reprezinta un instrument de economisire bancara.
R: T
18. Problema principala a pietelor financiare o reprezinta informatiile imperfecte.
R: T
19. Deosebirea dintre arbitraj si speculatie consta in modul de rezolvare a asimetriei informationale.
R: F
20. Expansiunea depozitelor nu poate avea loc si prin cumpararea de titluri de stat de catre Banca
centrala.
R: F
21. Daca subiectii economici doresc sa detina mai putin numerar in raport cu detinerile lor de depozite
tranzactionabile ( la vedere) multiplicatorul monetar scade.
R: F
22. Depozitele in eurodolari trebuie facute in banci din afara Germaniei.
R: F
23. Banca X coteaza spot cursul valutar al dolarului fata de euro: 1,3155/75 dolari, euro fiind in acest
caz valuta de baza iar spreadul este de 25 de puncte.
R: F
24. In cazul acceptelor bancare, care reprezinta instrumente monetare cu cupon, scadenta variaza
intre 1 zi si 1 an.
R: F
25. Operatiunile in alb pe piata interbancara presupune titrizarea transferului de moneda si inscrierea
sumelor in conturi, fara utilizarea instrumentelor monetare.
R: F
26. Activul financiar detinut de catre o banca apare de doua ori in bilant.
R: F
27. Pe ansamblul economiei economisirea trebuie sa fie egala cu investitia.
R: F
28. Cresterea ratei rezervelor obligatorii determina diminuarea potentialului de creditare al sistemului
bancar.
R: T
29. Baza monetara are efect asupra multiplicatorului monetar.
R: T
30. Viteza de circulatie a monedei influenteaza oferta de moneda.
R: F
31. In ecuatia finala a lui Keynes masa monetara depinde economisirea subiectilor economici in
functie de rata dobanzii.
R: F
32. Sistemul Monetar European a fost lansat in 1979, obiectivul prioritar al acestuia fiind stabilitatea
ratelor dobanzii.
R: F
33. Zona monetara optimala reprezinta spatiu economic in care factorii de productie (capital, munca)
sunt suficient de mobili pentru a realiza o adaptare in caz de soc inflationist.
R: F
34. Cantitatea de moneda, definita prin conceptul de agregat monetar reprezina o marime eterogena,
constand din totalitatea formelor de moneda care pot fi utilizate pentru procurarea bunurilor
precum si serviciilor si pentru plata datoriilor.
R: F
35. Ca centru valutar, Banca centrala aplica politica valutara a statului prin restrictii valutare si
prin echilibrarea balantei de plati.
R: F
36. Scopul principal al normelor prudentiale il reprezinta protejarea deponentilor si asigurarea

lichiditatii bancilor.
R: T
37. Mijlocul de plata reprezinta procedeul de realizare a transferului de moneda.
R: F
38. Evolutia obiectivul intermediar al politicii monetare trebuie sa fie corelata cu evolutia unei alte
variabile nominale.
Precizati daca afirmatia de mai sus este adevarata sau falsa, in calitate de conditie a obiectivului
intermediar.
R: F
1.
Caracteristici ale activelor financiare sunt:

a) disponibilitatea;
b) convertibilitatea;
c) lichiditatea;
d) acceptabilitatea;
e) scadenta;
f) trasferabilitatea;
g) reversibilitatea;
h) divizibilitatea;
i) volatilitatea
Indicati care dintre variantele de raspuns de mai jos este adevarata:
a. a, b, d, e, f;
b. a, c, f, g, i;
c. b, c, e, g, h;
d. a, d, g, h, i.
R: C
2. Moneda este constituita din ansamblul ....
a. instrumentelor de transfer;
b. etaloanelor de plata;
c. titlurilor financiare ;
d. mijloacelor de plata.
Alegeti atributul definitoriu, adecvat spatiului punctat din afirmatia de mai sus.
R: D
3. Elementele definitorii ale unitatilor monetare sunt:
a) etalonul monetar;
b) paritatea monetara;
c) puterea de cumparare;
d) legalitatea;
e) valoarea paritara.
Alegeti varianta corecta de raspuns de mai jos:
a. a, e;
b. b, e
c. a, c;
d. b, d.
R: B
4. Delimitarea monedei de alte active financiare se face conform urmatoarelor criterii:
a) randamentul;
b) operativitatea;
c) divizibilitatea;
d) lichiditatea;
e) convertibilitatea.
a. a, d;
b. b, e;
c. d, e;
d. a, c.
R: A
5.
Formele inflatiei sunt:
a) prin costuri;
b) prin preturi;
c) indusa;
d) importata;
e) structurala;
f) prin cerere;
g) prin credite.
a. a, d, e, f,;
b. b, d, e, g;
c. b, c, f, g;
d. c, d, e, f.
R: A
6. Normele prudentiale reglementeaza....
a. corelatiile dintre bilant si contul de rezultate;

b. capacitatea de finantare;
c. structura bilantiera;
d. raportul dintre riscuri si ratele dobanzii.
Alegeti varianta corecta de raspuns care corespunde spatiului punctat.
R: C
7.
Instrumente tranzactionate pe pietele de capital sunt:
a) ipoteci;
b) bonuri de tezaur;
c) cambii;
d) actiuni;
e) derivative;
f) certificate bancare de depozit;
g) obligatiuni;
h) titluri guvernamentale.
a. b, d, e, f;
b. a, d, g, h
c. a, b, e, g ;
d. b, c, f, h .
R: B
8.
Functiile Bancii centrale sunt:
a) functia de creditare a economiei;

b) functia de centru valutar;
c) funtia de supraveghere a inflatiei;
d) functia de instrument al statului;
e) functia de gestionare a cantitatii de moneda;
f) functia economica;
g) functia de reglementare a ratei dobanzii.
a. b, d, f ;
b. a, c, g ;
c. a, b, e ;
d. b, c, e .
R: A
9. Agregatele monetare delimitate in Sistemul conturilor nationale sunt:
a al datoriei;
b al valorilor mobiliare;
c al monedei centrale;
d al lichiditatii;
e al valutei;
f) al rezervelor ;
g) al creditului.
a. a, d, f, g ;
b. b, c, d, f ;
c. a, c, d, e ;
d. b, c, f, g .
R: A
10. Conceptul preferintei pentru lichiditate, introdus de catre Keynes, evidentiaza urmatoarele
mobiluri (motive) ale subiectilor economici pentru detinerea de moneda:
a al tranzactiilor;
b al speculatiei;
c al precautiei;
d al castigului;
e al reputatiei;
f) al veniturilor;
g) al investitiilor.
a. b, d, e, g ;
b. a, c, d, f ;
c. a, b, c, f ;
d. c, d, e, f .
R: C
11. Obiectivul politicii monetare, preferat de catre teoria monetarista, il reprezinta....

a. rata dobanzii;
b. cantitatea de moneda;
c. volumul creditului;
d. rezervele minime obligatorii.
Alegeti varianta corecta de raspuns corespunzatoare spatiului punctat.
R: B
12. Analiza monetara a Scolii de la Chicago considera ca variabila esentiala :
a. cantitatea de moneda ;
b. rata dobanzii ;
c. averea (activele) ;
d. baza monetara .
Alegeti varianta corecta de raspuns de mai sus.

R: C
13. Obiectivul agregat al politici monetare vizeaza urmatoarele:
Obiectivul agregat al politici monetare vizeaza urmatoarele:
a) diminuarea inflatiei ;
b) optimizarea cantitatii de moneda;
c) echilibrarea balantei de plati ;
d) nivel stimulativ al ratei dobanzii ;
e) adecvarea cursului valutar ;
f) stimularea creditarii ;
g) diminuarea datoriei externe .
a. a, c, d ;
b. a, b, f ;
c. a, d, g ;
d. b, d, e .
R: D
14.
Principalele instrumente ale politicii monetare sunt :
a) ratele dobanzii ;
b) taxa scontului ;
c) rezervele minime obligatorii ;
d) cantitatea de moneda ;
e) operatiuni pe piata ;
f) cursul de schimb .
Alegeti varianta corecta de raspuns de mai jos :
a. a, d, e ;
b. a, c, f ;
c. b, c, e ;
d. b, d, f .
R: C
15.
Criterii de convergenta impuse tarilor care vor sa adere la U.E., sunt:

a) cresterea economica ;
b) ratele dobanzii ;
c) datoria publica ;
d) masa monetara ;
e) deficitul balantei de plati ;
f) deficitul bugetar .
a. b, c, f ;
b. a, d, f ;
c. b, c, e ;
d. a, d, e .
R: A
16. Coordonarea politicilor economice in cadrul U.E. se caracterizeaza prin:
a. dependenta politicii monetare de politica preturilor;

b. primatul politicii monetare asupra politicii bugetare;
c. dependenta politicii monetare de politica bugetara;
d. primatul politicii bugetare asupra politicii valutare.
R: B
17. In functie de etalon, au existat urmatoarele sisteme de convertibilitate monetara :
a. sistemul etalonului putere de cumparare ;

b. sistemul etalonului aur centrat pe dolar ;
c. sistemul etalonului aur ;
d. sistemul etalonului centrat pe moneda cos .
R: D
18. In perioada 2001 - 2005 indicele puterii de cumparare a monedei a fost de 85%, in conditiile in
care nivelul general al preturilor a fost de 2500 u.m. in anul 2001.
Determinati care a fost nivelul general al preturilor in anul 2005 si alegeti varianta corecta de raspuns
de mai jos:
a. 2925 u.m.;
b. 2941 u.m.;
c. 2364 u.m.;
d. 2745 u.m..
R: B
19. In anul 2000 pretul produsului x in Germania a fost de 200 marci si acelasi prosus in SUA avea
un pret de 120 dolari, in conditiile in care cursul valutar a fost de 1 dolar = 1,9 marci.
Sa se determine paritatea puterii de cumparare a marcii comparativ cu dolarul, exprimata procentual.
a.
b.
c.
d.
R: B
20. Intr-o perioada data viteza de circulatie a monedei a inregistrat o crestere de la 2 la 3,10 rotatii,
in conditiile in care PIB a crescut, in aceiasi perioada, cu 25%.
Cunoscand ca PIB initial a fost de 50.000 mld. u.m, sa se determine rata de crestere a masei
monetare, in aceasta perioada, exprimata procentual.
a.
b.
c.
d.
e. %.
R: D
21. Se dau urmatoarele valori ale unor variabile monetare: numerarul in circulatie = 20 mld. lei;
depozite = 350 mld. lei; rata rezervelor minime obligatorii = 14%; excesul de rezerve al
bancilor 10 mld. lei.
Determinati masa monetara din sistem si alegeti varianta corecta de raspuns de mai jos:
a. 369 mld. lei;

b. 378 mld lei;
c. 345 mld lei;
d. 353 mld. lei.
R: A
22. In sistemul bancar se inregistreaza cresterea depozitelor, prin inprumuturi externe, in valoare de
400 mld. lei. In conditiile in care rata rezervelor minime obligatorii este de 15%, sa se
determine nivelul maxim de crestere a creditelor care se va realiza in sistem.
Alegeti varianta coretca de raspuns de mai jos:
a. 2195 mld lei;

b. 2266 mld lei;
c. 2455 mld lei;
d. 2326 mld lei.
R: B
23. In anul 2003 rata inflatiei a fost de 22%, iar rata nominala a dobanzii a fost de 16%.
Determinati care a fost valoarea reala a sumei rambursate la sfarsitul anului, pentru un amprumut
de 3 mld lei, angajat la inceputul anului.
a. 3095 mil lei;

b. 3127 mil lei;
c. 2852 mil lei;
d. 2916 mil lei;
e. 3165 mil. lei.
R: C
24. Banca comerciala X acorda credite la doi clienti, in urmatoarele conditii:

primului client 150 mil lei, pentru 180 de zile, cu rata dobanzii de 25%;
celui de al doilea client 350 mil lei, pentru 300 de zile, cu rata dobanzii de 30%.
Sa se determine dobanda totala incasata de catre banca.
a. 114.340 mii lei;

b. 110.200 mii lei;
c. 108320 mii lei;
d. 106250 mii lei.
R: D
25. Banca centrala vinde 50.000 bonuri de tezaur cu valoarea nominala a titlului de 40.000 lei si
scadenta peste 90 de zile, pretul de vanzare a titlului fiind de 38.000 lei.
Sa se determine taxa scontului suportata de catre debitor, anul avand 360 de zile.
a.
b.
c.
d. %.
R: C
26. Functiile activelor financiare sunt :
a) diseminarea informatiilor ;
b) crearea de stimulente ;
c) tansferarea fondurilor intre subiectii economici ;
d) redistribuirea riscurilor ;
e) agregarea fondurilor ;
f) transferul temporal si spatial al fondurilor
Alegeti raspunsul care cuprinde functii principale din variantele de mai jos :
a. a, c ;
b. c, d ;
c. b, f ;
d. e, f .
R: B
27. Moneda participa la urmatoarele circuite :
a. al finantarii ;
b. al marfurilor ;
c. al acumularii ;
d. public ;
e. international .
Precizati care circuit duntre cele precizate mai sus este fals (F) .
R: C
28. Circulatia monetara indeplineste doua functii , care se regasesc permanent in miscarea banilor:
a) de acumulare ;
b) de substitutie ;
c) de transformare ;
d) de institutionalizare ;
e) de redistribuire .
Precizati raspunsul corect dintre variantele de mai jos:
a. a, c ;
b. c, e ;
c. b, d ;
d. b, e .
R: C
29. Masurarea cantitatii de moneda (a ofertei de moneda ) se realizeaza prin doua abordari :
a) prin lichiditate ;
b) prin transformare ;
c) prin motivatie ;
d) prin patrimoniu ;
e) prin tranzactii .
a. b, d;
b. a, d;
c. b, e;
d. a, e.
R: D
30. Agregatele monetare se delimiteaza, dupa caracteristicile comune, in trei grupe :
a) moneda primara ;
b) moneda mijloc de plata ;
c) moneda bancara ;
d) moneda fiduciara ;
e) moneda mijloc de detinere a averii .

a. a, c, d ;
b. a, b, e ;
c. c, d, e ;
d. a, d, e .
R: B
31. Masa monetara exprima ....de plata ale sistemului bancar, fiind cuprinse in bilantul bancilor.
Alegeti termenul adecvat spatiului punctat din afirmatia de mai sus:
a. angajamentele ;
b. mijloacele ;
c. activele ;
d. instrumentele .
R: A
32. Sistemul financiar se caracterizeaza prinr-un ansablu de relatii intre componentele institutionale
principale (blocuri), delimitate functional, implicate in circulatia monetara,si anume :
a) Banca centrala ;
b) piata monetara ;
c) banci de depozit ;
d) Trezoreria statului ;
e) institutii financiare nebancare .
Alegeti, din raspunsurile de mai sus, blocurile institutionale si indicati varianta corecta de
mai jos :
a. a, d, e ;
b. a, b, c ;
c. b, d, e ;
d. a, c, d .
R: C
33.
Din punct de vedere al maturitatii titlurilor, pietele financiare sunt urmatoarele :

a) primare ;
b) de capital ;
c) monetare ;
d) necotate ;
e) derivate .
a. a, e ;
b. b, d ;
c. b, c ;
d. c, e .
R: C
34.
Scopul principal al normelor prudentiale institutionalizate pe plan mondial, pentru

reglementarea structurilor bilantiere bancare, vizeaza:
a) consolidarea bilanturilor ;
b) cresterea eficiemtei bancare ;
c) protejarea deponentilor ;
d) corelarea lichiditatii cu exigibilitatea ;
e) asigurarea lichiditatii bancare .
a. a, d ;
b. c,e ;
c. b, d ;
d. b, c .
R: B
35. Sa se stabileasca valoare monedei cos X, exprimata in moneda de referinta W, stiind ca la cos
participa trei monede: A, B, D, ale caror contributii concrete (C) la valoarea monedei cos sunt:
C(A) = 0,35; C(B) = 0,25; C(D) = 0,4, iar cursurile valutare ale acestor monede, exprimate
in moneda de referinta, au fost: 1W = 1,2 A = 0,9 B = 1,8 D.
a.
b.
c.
d.
R: D
36. Tarile A, B, C, D constituie o moneda comuna (cos), in conditiile in care situatiile monetare ale
acestor tari se caaracterizau astfel:
Tara Rata dobanzii active (%) Ponderea in cos a monedelorRata inflatiei (%)
(%)
A
B
C
D
Sa se determine rata nominala a dobanzii la moneda cos si nivelul ratei reale a dobanzii in tara in
caare imprumuturile sunt cele mai avantajoase pentru banci.
a. 2,05%;
b. 1,87%;
c. 1,75%;
d. 1,94%;
e. 1 %.
R: B
37. Un european detine un capital de 5 milioane euro si doreste sa-l plaseze pe termen de un an pe
una din urmatoarele piete: A, B, C. Sa se determine ordinea optiunilor investitorului european,
in functie din suma obtinuta de catre acesta la scadenta, in fiecare tara, exprimata in euro,
cunoscand urmatoarele:
Piata Rata dobanzilor pe piataCursul valutar in momentulCursul valutar in

(%) rambursarii momentul plasarii
A
B
C
Cursurile valutare sunt exprimate prin cotatia directa.
a. B, C, A;
b. A, C, B;
c. A, B, C;
d. C, A, B.
R: A
38.
Cele trei grupe de operatiumi pasive ale Bancii centrale sunt:
operatiuni de emisiune monetara;
a) operatiuni de decontare;
b) operatiuni de consolidare a rezervei;
c) operatiuni cu capitalul propriu;
d) operatiuni de deposit.
Alegeti varianta de raspuns corect:
a. a, d, e;
b. a, b, d;
c. b, c, e;
d. c, d, e;
e. b, d,e.
R: A
39. Banca centrala creeaza moneda centrala prin urmatoarele operatiuni:
a. refinantarea institutiilor financiare;

b. cesiunea sau recuperarea titlurilor;
c. emisiunea monetara;
d. comercializarea de aur si de devize.
Alegeti varianta falsa (F) de mai sus.
R: B
40. Modelele monetare, utilizate in analiza monetara, sunt grupate dupa structura acestora, in trei
clase:
a modele ale fluxurilor monetare;
b modele teoretice cu o singura ecuatie;
c modele multiecuationale ale programarii monetare;
d modele ale echilibrului monetar;
e modele ale creatiei monetare.
a. b, d, e;
b. a, c, e;
c. a, d, e;
d. a, b, c;
e. b, c, d.
R: D
41. Teorii clasice asupra monedei sunt:
a. teoria banilor ca instrument al schimbului;

b. teoria cererii de bani;
c. teoria metalista a banilor;
d. teoria nominalista a banilor.
Alegeti varianta incorecta (F) de raspuns.
R: B
42. Teoria moderna asupra monedei, a modelului soldurilor monetare accentueaza rolul exprimat(a)
in termeni reali, evidentiind mecanismul de crestere a disponibilitatilor banesti.
Alegeti varianta corecta de raspuns de mai jos pentru completarea spatiului punctat din afirmatia de
mai sus.
a. ofertei de moneda;
b. echilibrului dintre cererea si oferta de moneda;
c. cererii de moneda;
d. impactului ratei dobanzii asupra cererii de moneda;
R: C
43. Cresterea sau scaderea ratei rezervelor minime obligatorii determina nemijlocit modificarea .....:
a. ratei dobanzii la depozite;

b. cantitatii de moneda;
c. costului creditului;
d. cererii de moneda.
Alegeti varianta corecta de raspuns.
R: C
44. Inconveniente ale monedei unice sunt:
a. accentuarea operatiunilor speculative;

b. pierderea independentei politicilor bugetare;
c. dependenta politicilor monetare nationale;
d. pierderea posibilitatilor de amortizare a socurilor prin cursul de schimb.
Precizati varianta incorecta (F) de raspuns.
R: A
45. Constituirea zonei monetare optime reclama ajustarea dezechilibrelor prin factori pe
urmatoarele cai:
a) descentralizarea bugetara;
b) buget federal puternic;
c) regionalizarea bugetara;
d) autonomia bugetelor nationale;
e) redistribuirea bugetara federala;
f) deconectarea bugetara.
a. a, c, e;
b. a, c, f;
c. b, c, f;
d. b, d, e;
e. b, c, d.
R: D
46. Conferinta de la Bretton Woods a promovat un sistem de ......, cursurile fluctuand intr-o marja de
......
Alegeti varianta corecta de raspuns adecvata spatiilor punctate:
a. cursuri flotante, ± 1%;

b. cursuri fixe, ± 1%;
c. cursuri de piata, ± 2,5%;
d. cursuri fixe, ± 2,5%;
R: B
47. Instaurarea unei noi ordini monetare internationale promoveaza cai de actiune precum:
a) regionalizarea schimburilor in cadrul unor piete comune;
b) instaurarea unui etalon monetar pe baza unui cos de monede;
c) liberalizarea controlata a schimburilor valutare;
d) reconstruirea unui sistem bazat pe dolar, euro, yen;
e) gestionarea comuna a balantelor de plati;
f) consolidarea institutionala a politicilor monetare comune.
a. a, c, d;
b. a, b, d;
c. c, e, f;
d. b, e, f;
e. b, c, e.
R: B
48. La sfarsitul zilei intra in procesul de compensare urmatoarele banci: A, B, C, D, conform debitelor
si creditelor din tabelul de mai jos:
Credit A B C D Total
Debit
A
B
C
D
Total
La casa de compensatie soldurile initiale ale bancilor au fost : A=4; B=1; C=1; D=0.
Sa se stabileasca soldurile finale ale bancilor la casa de compensatie considerand ca

acoperirea nevoilor de lichiditati ale bancilor debitoare pe piata interbancara se realizeaza de catre o
singura banca cu sold creditor.
a.
b.
c.
d. 5, 0, 1, 3.
R: C
49. Situatia monetara a tarii prezinta urmatoarele variabile: baza monetara = 5600 u.m., numerarul
in circulatie = 3600 u.m., masa monetara in sens restrans = 11000 u.m.,
ecomoniile populatiei = 9200 u.m.; cvasimoneda = 16800 u.m. si PIB = 110000 u.m.
Determinati gradul de monetizare largita a economiei.
a.
b.
c.
d.
e. %.
R: B
50. Se dau urmatoarele variabile monetare: numerarul in circulaatie = 3600 u.m., depozite la vedere
= 7400 u.m., numerarul in casieriile bancilor 400 u.m., depozite ale bancilor la banca centrala
= 1600 u.m., cvasimoneda = 16800 u.m., depozite la vedere = 7400 u.m., economiile
populatiei = 9200 u.m
Sa se determine multiplicatorul bazei monetare.
a.
b.
c.
d.
e.
R: D
51. La sfarsitul unui an o economie prezinta urmatoarele variabile monetare: depozite la vedere =
7400, baza monetara = 5600, economiile populatiei = 9200, numerarul in circulatie = 3600,
cvasimoneda = 16800, depozitele bancilor la banca centrala = 1600.
Sa se determine gradul de lichiditate primara a economiei.

a.
b.
c.
d.
e. %.
R: A
52. Banca X prezinta urmatorul bilant, in cadrul caruia posturilor de bilant le sunt atasate riscurile
(in procente):
Activ Pasiv
Casa (0%) Capital
Banci corespondente (15%) Fond de rezerva
Credite economie (85%) Depozite in cont curent
Credite de consum (80%) Depozite la vedere
Credite ipotecare (70%) Depozite la termen
Active fixe (0%)
Total activ Total pasiv
Determinati nivelul coeficientului de solvabilitate ( de adecvare a capitalului)
a.
b.
c.
d.
e. %.
R: C
53. Legislatia bancara din tara X stipuleaza obligatia bancilor de a-si constitui rezerve minime
obligatorii din volumul depozitelor, in urmatoarele procente (rate): depozite la vedere = 18%,
depozite pe termen scurt = 15%, depozite pe termen lung = 12%.
Determinati diferenta, in puncte procentuale dintre rata medie a rezervei minime obligatorie
normata, conform datelor de mai sus, si rata rezervei minime obligatorii inregistrata de catre banca,
pe baza datelor de bilant de mai jos:
Activ Pasiv
Casa Depozite la vedere
Rezerve minime obligatorii Depozite pe termen scurt
Credite Depozite pe termen lung
Imobilizari Capital
Total activ Total pasiv
a. -3 puncte procentuale;
b. + 2 puncte procentuale;
c. - 3,5 puncte procentuale;
d. - 5 puncte procentuale;
e. + 4 puncte procentuale.
R: B
54. In momentul 1 elementele de bilant ale bancii X au fost urmatoarele: credite = 40000, capital =
3000, depozite = 45000, rezerve minime obligatorii = 4500, bonuri de trezorerie = 3500. In
momentul 2 rata rezervelor minime obligatorii se majoreaza cu 2 puncte procentuale, banca
cumparand totodata bonuri de trezorerie in valoare de 1500, capitalul si valoarea depozitelor
ramanand neschimbate.
Determinati cu cat se modifica valoarea creditelor si alegeti varianta corecta de raspuns de mai jos;
a.
b.
c.
d.
R: C
55. Factorii de rigiditate care limiteaza eficacitatea politicii monetare sunt:
a. dezechilibrele balantei de plati;

b. structurile patrimoniului si ale indatorarii;
c. protectia sociala;
d. finantarea sectorului public;
e. ilichiditatea masei monetare.
Precizati varianta incorecta (F) de raspuns.
R: D
56. Problema fundamentala, cea mai complexa, a teoriei monetare o constituie explicarea ........:
a. realizarii echilibrului dintre oferta si cererea de moneda;

b. mecanismelor de creatie monetara;
c. modalitatilor de ajustare a cantitatilor de moneda;
d. impactului ratelor dobanzii asupra cererii de moneda,
e. formarea cursurilor de schimb.
Alegeti varianta adecvata completarii spatiului punctat din afirmatia de mai sus.
R: A
57. Rescontul, ca relatie financiara intre banca centrala si bancile comerciale, se caracterizeaza
prin urmatoarele :
a) se desfasoara pe baza unei rate a dobanzii;
b) initiativa operatiunilor apartine bancii centrale;
c) furnizeaza la nevoie lichiditati bancilor comerciale;
d) rata scontului este stabilita de piata;
e) operatiunile de rescont au un dublu sens.
a. b, d;
b. a, c;
c. c, e;
d. b, e;
e. a, b.
R: B
58. Componentele principale ale bazei monetare sunt:
a) rezervele minime obligatorii;

b) moneda de cont;
c) depozitele la vedere;
d) numerarul in circulatie;
e) moneda centrala.
a. a, b;
b. d, e;
c. c, d;
d. a, d;
e. b, e.
R: C
59. Creatia monetara se realizeaza pe urmatoarele canale:
a) credite comerciale;
b) emisiunea monetara;
c) depozite la vedere;
d) emisiunea de obligatiuni comerciale;
e) intrarea de valuta din exterior;
f) creditarea trezoreriei publice.
a. b, e, f;
b. a, b, e;
c. a, c, f;
d. a, b, d.
R: A
60. Certificatul de depozit este:
a. un mijloc de plata;
b. o creanta;
c. un titlu financiar;
d. un efect de comert;
e. o valoare mobiliara.
Alegeti variantele corecte de raspuns de mai sus.
R: C
61. Aratati care dintre caracteristicile de mai jos apartin monedei:
a divizibilitatea,
b. convertibilitatea,
c. lichiditatea,
d. raritatea,
e. identificarea.
Alegeti varianta de raspuns corecta
a. b, c, d;
b. a, b, d;
c. b, d, e;
d. a, d, e;
e. a, c, d.
R: D
62. Circuite ale monedei sunt:
a. Circuitul finantari,
b. Circuitul marfar;
c. Circuitul international;
d. Circuitul bursier;
e. Circuitul public.
Precizati care dintre circuitele de mai sus nu este adevarat.
R: D
63. Forme de moneda bancara sunt urmatoarele:
a. moneda electronica;
b. moneda metalica;
c. moneda de hartie;
d. moneda de cont;
e. moneda titrizata.
Precizati care dintre variantele de raspuns de mai sus nu sunt corecte.
R: B
64. Precizati care dintre elementele enumerate mai jos nu sunt componente reprezentative ale
sistemului monetar:
a. creatia monetara;
b. etalonul monetar;
c. valoarea monetara;
d. emisiunea si circulatia monetara;
e. paritatea monetara.
R: A
65. Aratati care dintre termenii enumerati mai jos un constituie obiectiv al sistemului monetar:
a. organizarea monetara,
b. baza monetara a sistemului,
c. creatia monetara,
d. stabilitatea monetara,
e. masa monetara.
R: E
66. Diferentele dintre depreciere si devalorizare monetara constau in urmatoarele:
a. devalorizarea un genereaza inflatie;

b. deprecierea este o masura oficiala;
c. devalorizarea este determinata de depreciere;
d. deprecierea afecteaza puterea de cumparare;
e. deprecierea genereaza cresterea preturilor.
Precizati care dintre variantele de raspuns nu sunt corecte.
R: B
67. Utilizand datele prezentate in continuare, calculati numerarul in circulatie si agregatul monetar
M1: baza monetara=1.000; rezerve ale bancilor=250; depozite la vedere=700; cecuri de
calatorie=30; depozite operabile prin cecuri=850.
Precizati care dintre variantele de raspuns de mai jos este corecta:
a.
b.
c.
d.
e.
R: B
68. Un nou mijloc de folosire electronica a conturilor operabile prin cecuri pentru a efectua plati prin
Internet, a determinat rezidentii din Germania sa transfere 200 miliarde de euro din numerar
in aceste conturi. Aceasta va avea efect asupra:
a. bazei monetare;
b. masei monetare M1;
c. bazei monetare si masei monetare M1;
d. masei monetare M2;
e. masei monetare M1 si M2.
Precizati varianta corecta de raspuns.
R: C
69. Cecurile la purtator fac parte din urmatoarele agregate:
a. M0;
b. M0 si baza monetara;
c. M1 si M2;
d. Baza monetara si M1;
e. M0, M1.
Precizati variantele corecte de raspuns
R: C
70. Determinati valoarea multiplicatorului monetar stiind ca: numerarul in circulatie=450; depozitele
de referinta pentru constituirea rezervelor=1. 800; rezervele bancare excedentere=35; rata
rezervelor obligatorii=0 .
Alegeti varianta corecta de raspuns de mai jos.
a.
b.
c.
d.
e.
R: A
71. Diferentele dintre economia indatorarii si economia pietelor financiare constau in urmatoarele:
a. modul de finantare a economiei;

b. caile de acoperire a riscurilor;
c. caracterul intermedierii;
d. modalitatile de formare a ratei dobabnzii;
e. legatura cauzala dintre masa monetara si baza monetara.
Precizati care element de diferentiere nu este corect.
R: B
72. Circuitul economic integreaza urmatoarele componente:
a. dinamica;
b. tranzactionala;
c. spatiala;
d. macroeconomica;
e. cauzala
Precizati care dintre raspunsuri nu sunt corecte.
R: E
73. Diferentele dintre creditele bancare si plasamentele financiare constau in urmatoarele:
a. modul de intermediere;
b. formarea ratei dobanzii;
c. transformarea scadentelor;
d. gradul de lichiditate;
e. gestiunea riscurilor.
Precizati care din variantele de raspuns nu e corecta.
R: D
74. Intre tabloul operatiunilor financiare de flux si cel de stoc exista diferente referitoare la
urmatoarele aspecte
a). evidentierea creantelor si datoriilor;
b). determinarea masei monetare;
c). echilibrarea creantelor si datotiilor;
d). reflectarea patrimoniului;
e). structura activelor financiare.

Precizati care dintre variantele de raspuns de mai jos este corecta.
a. b, c, d.
b. a, b, c, e.
c. a, b, d.
d. b, c, d, e.
R: C
75. Principalele derivative utilizate pe piata financiara sunt:
a) contractul futures;
b) contractul leasing;
c) contractul swap;
d) contractul forward;
e) contractul hedge.
Pecizati care din variantele de raspuns de mai jos sunt corecte.
a. a, c, d;
b. b, d, e;
c. a, b, d, e;
d. a, b, c, d;
e. a, b, d.
R: A
76. Diferentele dintre actiunile ordinare si cele preferentiale constau in urmatoarele:
a. implicarea in gestiunea firmei;

b. plata dividendelor;
c. dreptul de vot;
d. tranzactionarea pe piata;
e. participarea la venituri din lichidarea firmei .
Precizati care raspuns este incorect.
R: E
77. Precizati care dintre urmatoarele active este considerat mijloc de plata:
a. depozitul la vedere;
b. biletul de trezorerie;
c. depozitul pe termen scurt;
d. cambia;
e. biletul la ordin.
R: A
78. Care dintre urmatoarele institutii sunt institutii de credit:

a) casele de economisire,
b) fondurile mutuale,
c) bancile de investitii,
d) cooperativele de credit,
e) bancile ipotecare .
a. a, b, d;
b. b, d, e;
c. a, b, c, d;
d. a, d, e.
e. b, c, e.
R: D
79. Presupunem ca o economie ipotetica in care exista noua bunuri. Precizati in cate moduri poate fi
exprimat, la un moment dat, pretul unui bun individual.
a.
b.
c.
d.
R: B
80. Se considera o economie bazata pe barter in care sunt produse si schimbate 1.200
bunuri. Precizati cate rate de schimb (preturi) exista in aceasta economie.
a.
b.
c.
d.
e.
R: B
81. Se presupune ca depozitele totale ale unei banci sunt de 100 milioane euro, aceasta avand 85
milioane euro in credite si titluri financiare, iar rata rezervelor obligatorii est de 12%. Precizati
care dintre variantele de mai jos reprezinta valoarea rezervelor excedentare.
a.
b.
c.
d.
e.
R: B
82. Se considera situatia in care nu exista numerar, iar bancile emit numai depozite tranzactionabile
si nu detin rezerve excedentare. Daca valoarea multiplicatorului monetar, pentru agregatul
M1, este egala cu 4, determinati care este rata rezervelor obligatorii, si precizati varianta
corecta de raspuns de mai jos.
a.
b.
c.
d.
R: A
83. Tipuri de fonduri muruale sunt urmatoarele:
a) necomercializabile;
b) deschise;
c) participative;
d) de acoperire;
e) de economisire.
Precizati care dintre variantele de raspuns de mai jos este corecta:
a. a, c;
b. a, b;
c. b, e;
d. c, e;
e. b, d.
R: B
84. Care dintre urmatoarele functii ale Bancii centrale este prioritara pentru diminuarea falimentelor
bancare:
a. politica monetara;
b. prudentiala;
c. banca a bancilor;
d. centru valutar;
e. banca a statului.
R: B
85. Multiplicatorul monetar se determina in functie de urmatoarele variabile monetare:

a. depozite;
b. rezerve obligatorii;
c. excedentul de rezerve;
d. credite interbancare,
e. numerarul
Precizati care este variabila incorecta.
R: D
86. Criterii pentru aprecierea independentei Bancii centrale sunt urmatoarele:
a. mecanismul elaborarii politicii monetare;

b. modul de operare pe piata;
c. constrangeri privind finantarea statului;
d. alegerea conducerii bancii;
e. obiectivele urmarite.
Precizati care dintre criteriile enumerate nu est adevarat.
R: B
87. Normele prudentiale nou instituite pentru supravegherea sistemului bancar sunt urmatoarele:
a. coeficientul de lichiditate;
b. norma Cooke;
c. acoperirea cresterii creditelor cu resurse stabile;
d. coeficientul fondurilor proprii si al resurselor permanente;
e. coeficientul de solvabilitate globala.
Precizati care din variantele de raspuns de mai sus nu est corecta.
R: E
88. Precizati care dintre urmatoarele mijloace de plata sunt titluri de credit :
a. trata;
b. ordinul de plata;
c. cardul;
d. cecul;
e. contul bancar.
R: A
89. Precizati care dintre tipurile de carduri prezentate mai jos functioneaza ca un portofel electronic.
a. de debit;
b. cu microprocesor;
c. cu plata pe loc;
d. optic;
e. bancar
R: B
90. 111. La sfarsitul zilei creantele si datoriile reciproce a trei bancii, A,B,C, aratau astfel:
Creante A B C
Datorii
A
B
C
Determinati gradul de compensare reciprocai la Casa de compensatii, si alegeti varianta

corecta de raspuns de mai jos.
a.
b.
c.
d.
e. %.
R: C
91. Precizati care dintre urmatoarele riscuri afecteza direct pozitia monetara a unei banci:
a. riscul de credit;
b. riscul de lichiditate;
c. riscul de reglementare;
d. riscul de piata;
e. riscul de capital.
R: D
92. Precizati care dintre instrumentele de mai jos sunt instrumente cu cupon tranzactionate pe piata
monetara:
a) certificate de depozit;
b) bilete la ordin;
c) depozite;
d) accepte bancare;
e) aranjamente de rascumparare.
a. a, b, d;
b. b, d, e;
c. a, c, e;
d. c, d, e.
R: C
93. Precizati in care dintre urmatoarele limite de scadente se regasesc, de regula, instrumentele
pietele monetere:
a. o saptamana - un an;
b. o noapte - un an;
c. un an - trei ani;
d. o noapte - o luna;
e. o saptamana - o luna.
R: B
94. Ratele dobanzii pe piata euro sunt majorate. Precizati care va fi cel mai probabil efect asupra
cursului euro:
a. va creste;
b. va descreste;
c. va fluctua;
d. fara efect.
R: B
95. Precizati care dintre urmatoarele categorii de variabile monetare pot fi controlate direct de catre
Banca centrala:
a. rata scontului;
b. lichiditatea sistemului bancar;
c. cursurile valutare;
d. ratele dobanzii;
e. moneda scripturala.
R: A
96. Precizati care dintre urmatoarele instrumente nu sunt tranzactionate pe piata monetara:
a. euroobligatiune pe trei ani emisa de firma Electrofarul;

b. bon al Trezoreriei publice;
c. obligatiune de stat franceza la 10 ani;
d. billet la ordin negociabil.
R: C
97. Precizati care dintre urmatoarele instrumente de piata monetara nu sunt negociabile:
a. acceptele bancare;
b. certificatele de depozit;
c. depozitele monetare;
d. biletele de trezorerie
R: C
98. Swap-ul valutar se caracterizeaza prin:
a. este o tranzactie futures;

b. vanzarea si cumpararea valutelor sunt simultane;
c. datele valutei sunt diferite.
Precizati care caracteristica nu este corecta.
R: A
99. Tranzactii cu produse derivate pe piata valutara sunt:
a. optiuni pe valute;
b. futures pe valute;
c. forward direct;
d. swaps-uri valutare;
e. aranjamente sintetice.
Precizati tranzactia incorecta.
R: C
100. Reflectarea economisirii in bilant are urmatoarele caracteristici:
a. ca venit, se refera la devansarea platilor de catre incasari;

b. ca venit, se refera la modificarea in averea neta;
c. ca excedent de venit implica o reducere a pasivelor;
d. este egala cu diferenta dintre modificarea activelor si cea a pasivelor totale;
e. reprezinta o utilizare a fondurilor curente.
Precizati care dintre caracteristici est incorecta.
R: D
101. Consideram doua economii A si B , care produc si tranzactioneaza 5 produse comparabile din
punct de vedere al utilitatii si calitatii. Notam cu Pi, preturile produselor, unde i = 1,,5, iar
cu Tj, ponderile produselor in tranzactii, evident similare in cele doua tari, stiind ca
, in tabelul de mai jos fiind date valorile celor doua variabile in cele doua tari.
Tara Variabila U.M Produsul

A P dolari
T
B P euro
T %
Sa se determine cursul de schimb real, (c.r.), si sa se aleaga varianta corecta de raspuns de

mai jos.
a.
b.
c.
d.
e.
R: C
102. Fie cosul de produse reprezentetive, format din 5 produse, ale caror preturi (p) si ponderi in
cos (a) sunt prezentate in tabel:
Variabila U.M Produse

P Lei
a %
Sase detemine etalonul putere de cumparare al monedei nationale N, si sa se precizeze

varianta corecta de raspuns de mai jos.
a.
b.
c.
d.
e.
R: A
103. Sa se determine evolutia puterii de cumparare a monedei N, adica indicele puterii de cumparare,
in anul 2005 comparativ cu 2002, stiind ca evolutia preturilor, folosind indicele cu baza fixa,
a fost urmatoarea.
Datele sunt sintetizate in tabelul de mai jos:
2001
Ipr Fixa -Ipr(f)
a.
b.
c.
d.
e. %.
R: B
104. Diferenta dintre modelul tranzaciiilor si modelul de la Cambridge consta in:
a. forma;
b. numarul de variabile;
c. numarul de ecuatii;
d. natura variabilelor;
e. nu exista diferenta.
Alsegeti varianta corecta de raspuns de mai sus.
R: A
105. 133. Modelul IS-LM evidentiaza relatia dintre urmatoarele variabile:

a) masa monetara;
b) preturi;
c) PIB;
d) soldul financiar;
e) rata dobinzii;
f) volumul creditelor.
a. a, c, d;
b. b, c, e;
c. c, e, f;
d. a, c, e.
Precizati care variabile sunt adevarate si alegeti varianta corecta de raspuns de mai jos:
R: D
106. In ecuatia monetaristilor functia averii depinde de urmatoarele variabile:
a. venit permanent;
b. preturi;
c. preferinte;
d. randamente;
e. avere
Precizati care variabila de mai sus nu este corecta.
R: D
107. Interpretari statistice asupra cursului de schimb sunt urmatoarele:
a. teoria paritatii ratei dobanzii;

b. abordarea prin balonul speculativ;
c. abordarea prin balanta de plati;
d. teoria optiunilor de portofoliu;
e. abordarea prin masa monetara.
Precizati care varianta de raspuns nu este corecta.
R: B
108. Cresterea taxei scontului de catre Banca centrala are urmatoarele efecte conjuncturale:
a. reducerea volumului creditelor in economie;

b. excedent al balantei de plati;
c. cresterea ratelor dobinzii;
d. reducerea profiturilor;
e. cresterea lichiditatii in economie.
Precizati care varianta de raspuns nu este corecta.
R: E
109. Cea mai frecventa creanta utilizata, in tarile dezvoltate, pentru interventia Bancii centrale pe
piata monetara este:
a. certificatul de depozit;
b. biletul de trezorerie;
c. titlul de credit;
d. bonul de tezaur;
e. obligatiunea publica.
Precizati care varianta de raspuns de mai sus este corecta.
R: D
110. Canalul bilantier de transmitere a efectelor politicii monetere se realizeaza in urmatoarele

moduri:
a. valoarea actiunilor prin economisire;

b. trezoreria firmei;
c. valoarea activului net;
d. lichiditatea polulatiei;
e. modificarea neprevazuta a preturilor.
Precizati varianta de raspuns care nu este corecta.
R: A
111. Daca o banca detine depozite in valoare de 650 milioane lei, rezerve la Banca centrala de 80
milioane lei, iar rata rezervelor obligatorii trebuie sa fie de 11%, determinati excesul de
rezerve al bancii, si alegeti varianta corecta de raspuns de mai jos.
a.
b.
c.
d.
e.
R: C
112. Principalele axe ale Sistemului monetar promovat la Bretton Woods au fost:
a. marje de fluctuatie ale monedelor;

b. stabilirea de catre fiecare tara a valorii monedei sale in aur;
c. un sistem al cursurilor ajustabile;
d. constituie drepturile speciale de tragere(DST);
e. efectuarea de realinieri ale cursurilor.
Precizati varianta de raspuns incorecta.
R: D
113. Tratatul de la Maastricht prevedea urmatoarele faze pentru crearea UEM:
a. indeplinira criteriilor de convergenta de catre tarile componente;

b. crearea Institutului Monetar European;
c. introducerea monedei unice;
d. coordonarea politicilor economice,
e. crearea Bancii Centrale Europene,
Precizati care faza nu a fost prevazuta in acst tratat.

R: D
114. Precizati care dintre caracteristicile urmatoare nu apartin pietelor financiare globale:
a. omniprezenta;
b. convergenta;
c. stratificarea;
d. intensitatea;
e. velocitatea
R: B
115. Efecte principale ale globalizarii financiare asupra economiilor nationale sunt:
1. asupra gestionarii cursului de schimb;
2. asupra ratelor dobanzii;
3. institutionale;
4. asupra preturilor;
5. asupra politicilor economice;
6. structurale;
7. distributive.
a. a, c, d, f;
b. b, e, f;
c. a, c, e, f;
d. c, e, f;
e. b, c, e, f.
R: C
116. Sa se determine diferenta in masurarea evolutiei puterii de cumparare, prin indicele puterii de
cumparare, a monedei euro in anul 2005, utilizand comparative indicii preturilor de consum
si ai defltorului PIB, pe baza datelor din tabelul de mai jos:
Indicele preturilor de consum 99,9

PIB an in preturi curente (mld lei) 1925
a.
b.
c.
d.
e.
R: D
117. In anul 2001 pretul produsului X in Franta a fost de 125 euro si pretul aceluiasi produs in SUA
a fost de 180 dolari, in conditiile in care cursul valutar a fost de 1 euro=1 dolari. Indicele
preturilor de consum a fost in anul 2005 fata de 2001, de 1 in Franta si de 1,18 in SUA. Sa se
determine:
a) Paritatea puterii de cumparare a dolarului fata de euro in 2001;
b) Evolutia (indicele) paritatii puterii de cumparare a celor doua monede in perioada 2001-
2005.
Alegeti varianta corecta de raspuns dintre cele de mai jos:
a. 1,05;
b. 0,93;
c. 0,88;
d. 1,12;
e. ; 1,24.
R: B
118. Un importator englez importa din Germania marfuri, in conditiile in care valorile paritare ale
celor doua monede sunt:
1 lira = 10 grame aur ; 1 marca = 4,4 grame aur
Cheltuielile de transport, asigurare, etc. ale aurului reprezinta 3% din valoarea tranzactiei.
Sa se stabileasca optiunile importatorului (plata) si exportatorului (incasarea) pentru aur sau

valuta stiind ca:
o pe piata engleza cursul valutar este: 1 lira = 2,5 marci;
o pe piata germana cursul valutar este: 1 marca = 0,47 lire.
a. importator: valuta, exportator: aur;

b. exportator: aur, importator: aur;
c. importator: valuta, exportator: valuta;
d. exportator: valuta, importator: aur.
R: D
119. In conditiile flotarii libere a monedelor, la momentul initial, M0, intre tarile A si B se utilizeaza
urmatoarele cursuri:
1a = 3b ceea ce implica 1b = 0,33a
In momentul 1 cele doua tari realizeaza urmatoarele schimburi comerciale:
o tara A exporta in tara B marfuri in valoare de 2.400 b;
o tara B exporta in tara A marfuri in valoare de 600a.
Sa se determine care vor fi noile cursuri valutare pe pietele valutare ale tarilor A si B, si sa se
aleaga varianta corecta de raspuns de mai jos:
a. piata A: 1b = 0,25a, piata B: 1a = 4 b;

b. piata A: 1b = 0,40a, piata B: 1a = 2,5 b;
c. piata A: 1b = 0,30a, piata B: 1a = 3,33 b;
d. piata A: 1b = 0,35a, piata B: 1a = 2,85b;
e. piata A: 1b = 0,27a, piata B: 1a = 3,7 b.
R: A
120.
Fie moneda cos H constituita din 4 monede, A, B, C, D.

In momentul initial, 0, al constituirii monedei cos, avem:
o participarea procentuala, P, a monedelor la cos:
PA = 25%; PB = 15%; PC = 40%; PD = 20%.
o raportul valoric, RV, intre monede in momentul M(0), raport stabilit pe baza
cursurilor valutare initiale, dar si a altor factori determinativi, sunt:
0 A = 0,9 B = 1,8 C = 2,4 D .
Sa se determine cursul monedei cos H in momentul 1, fata de moneda de referinta si fata de

moneda din cos, B, avand in vedere cursurile valutare ale monedelor constitutive, A, B, C, D fata de
moneda de referinta R
1 R = 2 A = 7 B = 14 C = 25 D.
a. 0,29;
b. ; 0,90;
c. ; 0,84;
d. 0,33;
e. ; 0,96.
R: B
121. La sfarsitul zilei intra in procesul de compensare 5 banci, (1 ), pe baza creantelor, C, si datoriilor,
D, reciproce, prezentate mai jos:
C(1) = 4(2), 6(3), 7(5);
C(2) = 3(1), 5(3), 4(4); 2(5);
C(3) = 8(2), 7(4), 5(5);
C(4) = 6(1), 3(2), 7(3), 4(5);
C(5) = 2(1), 6(2), 5(3).
Soldurile initiale,SIC, la casa de compensare au fost urmatoarele:
SIC(1) = 6, SIC(2) = 0, SIC(3) = 1, SIC(4) = 3, SIC(5) = 5.
Sa se determine soldurile finale ale compensarii, adica soldurile finale ale bancilor la casa de
compensare (SFC), si sa se aleaga varianta corecta de raspuns de mai jos:
a. SFC = 4, 2, 5, 0, 8;
b. SFC = 3, 5, 2, 9, 3;
c. SFC = 0, 5, 4, 0, 12;
d. SFC = 3, 0, 0, 12, 0;
e. SFC = 5, 3, 12, 0, 5.
R: D
122. Pe ansamblul sistemului bancar se cunosc urmatoarele valori ale unor variabile monetare:
N = 25mld. lei; D = 225 mld.lei; ro = 15% ; RE = 5 mld.lei.
Sa se determine:
a) baza monetara;
b) multiplicatorul monetar, al bazei monetare;
c) masa monetara.
Legeti varianta corecta de raspuns de mai jos:
a.
b. 4,125; 295,66;
c.
d. 65,70; 3,926; 250,28;
e. ; 3,926; 270,38.
R: C
123. Un german a exportat in SUA marfuri in valoare de 100.000 dolari, valorile paritare ale
monedelor celor doua tari au fost:
1 dolar = 15 grame aur, 1 marca = 7,5 grame aur.
Cheltuielile de transport ale aurului au reprezentat 4% din valoarea unitara a tranzactiei, deci
din cursul paritar.
Sa se stabileasca optiunile favorabile incasarii de valuta sau de aur ale exportatorului german,
stiind ca pe piata germana erau urmatoarele alternative de curs valutar: 1 dolar = 1,90 marci, 1
dolar = 1,95 marci, si sa se aleaga varianta corecta de rispuns de mai jos:
a. 192.000 marci si 195.000 marci;

b. 190.000 marci si 192.000 marci;
c. 195.000 marci si 200.000 marci;
d. 190.000 marci si 195.000 marci.
R: A
124. Fie tarile A si B, ale caror unitati monetare au urmatoarele valori paritare, VP:
VP(a) = 0,90 grame aur, VP(b) = 0,30 grame aur.
Tara A exporta in tara B marfuri in valoare, E(A), de 2.400 b.
Sa se determine care va trebui sa fie valoarea exportului tarii B in A, E(B), exprimat in moneda
tarii A, pentru echilibrarea relatiilor comerciale dintre cele doua tari, si sa se aleaga varianta corecta
de raspuns de mai jos:
a. 720 a;
b. 800 b;
c. 720 b,
d. 800 a.
R: D
125. Avem doua tari, A si B, ale caror unitati monetare au urmatoarele valori paritare:
VP(a) = 0,80 grame aur,
VP(b) = 0,20 grame aur.
Schimbul de marfuri dintre cele doua tari are urmatoarele valori :
Tara A exporta in tara B marfuri in valoare de 400.000 b.
Tara B exporta in tara A marfuri in valoare de 150.000 a.
Sa se dertermine modul de echilibrare a platilor in conditiile etalonului aur, si sa se aleaga

varianta corecta de raspuns de mai jos:
a. Export A = Export B + aur;

b. Export A = Export B - aur ;
c. Export A = Export B;
d. Export B = Export a - aur.
R: B
126. In conditiile interventiei statului pentru mentinerea cursurilor paritare constante in relatiile
comerciale externe, tarile A si B prezinta urmatoarea situatie:
Cursurile valutare ale celor monede: 1a = 3b, 1b = 0,33a
Valoarea schimbului comercial : tara A livreaza marfuri in B , obtinand 5.000.000 b, iar tara B
livreaza marfuri in A, obtinand 1.550.000 a.
Determinati valoarea si sensul interventiei statului pe piata valutara din tara B pentru
mentinerea cursului valutar, si alegeti varianta corecta de raspuns de mai jos:
a. diminueaza cererea de moneda b cu 100.000 b;

b. majoreaza cererea de moneda a cu 100.000 a;
c. diminueaza oferta de moneda b cu 100.000 b;
d. majoreaza oferta de moneda a cu 100.000 a.
R: D
127. Relatiile comerciale dintre tarile A si B au evoluat astfel:
In momentul initial, 0:
o Tara A a exportat in tara B marfuri in valoare de : E(Ab) = 600.000 b;
o Tara B a exportat in tara A marfuri in valoare de : E(Ba) = 200.000 a.
In momentul 1:
o Tara A isi diminueaza valoarea exportului in tara B, fata de momentul 0,
cu 25.000 b;
o Tara B isi majoreaza valoarea exportului catre tara A cu 15.000 a.
Determinati cursurile valutare ale celor doua monede, in momentul 1, ca efect al modificarilor
in valoarea schimburilor comerciale dintre cele doua tari, si alegeti varianta corecta de raspuns de
mai jos:
a. 1a = 2, 88 b, ceea ce implica, 1b = 0,37 a,

b. 1a = 3,12 b, ceea ce implica, 1b = 0,32 a ;
c. 1a = 2,75 b, ceea ce implica, 1b = 0,36 a ;
d. 1a = 2,67 b, ceea ce implica, 1b = 0,37 a.
R: D
128. Un german detine 50.000 euro si doreste sa-i investeasca in active britanice, exprimate in lire
sterline, cu o rata anuala a dobanzii de 8%, in timp ce rata dobanzii la activele exprimate in
euro este de 6,5%.
Sa se determine rezultatul investitiei in active americane, comparativ cu investitia in active

europene, dup 1 an, stiind ca in momentul realizarii investitiei cursul euro exprimat in lire sterline pe
piata britanica a fost 1 euro = 0,60 lire sterline, iar dupa 1 an a fost de 1 euro = 0, 64 lire sterline.
a. cistig de 1.850 euro ;

b. pierdere de 3515 euro ;
c. pierdere de 2.625 euro ;
d. castig de 2.150 euro.
R: C
129. Utilizand rata reala a dobanzii, determinati, pe baza datelor din tabelul de mai jos, ordinea
de favorabilitate a tarilor pentru plasamentele unei sume, neluand in considerare
cursurile valutare, si alegeti varianta corecta de raspuns de mai jos:
Tara Rata nominala a dobanzii (%) Rata inflatiei (%)
A
B
C
a. A, C, B;
b. B, C, A;
c. C, A, B;
d. B, A, C.
R: C
130. O banca acorda un credit de 150.000 lei pe un interval de 5 ani si 270 de zile, la o rata anuala
a dobanzii de 7%. Determinti valoarea dobanzii aferenta creditului acordat, platita pana la
scadenta, in conditiile dobanzii compuse, si alegeti varianta corecta de raspuns de mai jos:
a. 65.575 lei;
b. 69.715 lei;
c. 70.820 lei;
d. 68.325 lei.
R: B
131. La inceputul anului 2004 Vasilica depune la banca, intr-un depozit la termen suma de 50.000
lei pentru o perioada de 5 ani, rata anuala a dobanzii fiind de 6%. Determinati care vor fi
sumele disponibile in cont la scadenta, peste 5 ani, daca rata dobinzii se aplica anual, A, sau
trimestrial, T, prin capitalizarea dobanzii, si alegeti varianta corecta de raspuns de mai jos:
a. A = 66.910 lei; T = 68.550 lei.

b. A = 65.820 lei; T = 68.550 lei.
c. A = 66.910 lei; T = 67.340 lei.
d. A = 66.910 lei; T = 67.860 lei.
R: C
132. In evolutia istorica tendinta definitorie a monedei este de :
a. bancarizare;
b. dematerializare;
c. informatizare;
d. dezaurizare;
e. devalorizare
Alegeti varianta corectade raspuns dintre cele enumerate mai sus.
R: B
133. Moneda scripturala are urmatoarele caracteristici:
a. circulatia acesteia se realizeza prin viramente;

b. se poate transfera prin cecuri;
c. este emisa de catre banca centrala;
d. este moneda de cont.
Precizati care dintre variantele enumerate nu este corecta.
R: C
134. Despre moneda bancara se poate afirma urmatoarele:
a. este o moneda fictiva;

b. este un semn arbitrar;
c. constituie un etalon metric;
d. are un curs fortat;
e. poate fi o moneda cos.
Alegeti varianta incorecta de raspuns dintre cele enumerate mai sus.
R: C
135. 168. Circuitul marfar al monedei are urmatoarele caracteristici:
a. este asociat actelor de vanzare cumparare;

b. are la origine o creatie monetara;
c. prin rambursarea datoriilor se distuge moneda;
d. asigura conjuctia dintre economisire si investitie.
Precizati care dintre variantele enumerate nu este adevarata.
R: D
136. Elementele definitionale ale sistemului monetar sunt:
a. relatiile de dependenta fata de economia reala;

b. instrumentele si tehnicile de plata;
c. institutiile si modalitatile;
d. ansamblul de norme;
Precizati care dintre caracteristicile enumerate nu este adevarata.
R: A
137. Componentele sistemului monetar trebuie sa asigure realizarea urmatoarelor obiective:
a. baza monetara a sistemului;

b. dimensiomarea cantitatii de moneda;
c. stabilitatea monetara;
d. emisiunea si circulatia monedei;
e. creatia monetara.
Precizati care dintre elementele enumerate nu reprezinta un obiectiv.
R: D
138. Referitor la punctele aurului se pot face urmatoarele afirmatii:
a. reprezenta mecanismul extern de reglare a circulatiei monetare;

b. importatorul lua in considerare punctul inferior al aurului, de iesire;
c. alegerea exportatorului se baza pe venitul maxim;
d. platile intre agentii economici utilizau aurul si devizele;
e. cele doua puncte reprezentau limitele de fluctuatie a cursurilor valutare.
Precizati care dintre afirmatiile de mai sus este falsa.
R: B
139. Mecanismul de emisiune a monedei scripturale se caracterizeza prin:
a. se circumscrie procesului de creatie prin credite bancare;

b. este corelat cu soldurile debitoare ale bancilor la Banca centrala;
c. se bazeaza pe moneda centrala;
d. este o concretizare a principiului generarii reciproce a creditelor si depozitelor;
e. se circumscrie principiului multiplicatorului.
Alegeti dintre variantele de mai sus varianta care nu este adevarata.
R: B
140. Pentru a fi acceptata de catre toti moneda trebuie sa se bazeze primordial pe:
a. stabilitate;
b. autoritate;
c. incredere;
d. transferabilitate
Alegeti varianta corecta de raspuns dintre cele enumerate mai sus.
R: C
141. Lichiditatea unui activ se caracterizeza prin gradul de certitudine al detinatorului de a obtine, in
orice moment, o suma de moneda cel putin egala cu .............a acestuia.
Precizati care dintre variantele de mai jos este corespunzatoare spatiului punctat.
a. valoarea de piata;
b. valoarea nominala;
c. valoarea intrinseca;
d. valoarea de transfer;
e. valoarea reala.
R: B
142. In functia de forma de existenta moneda se clasifica astfel:
a. moneda scripturala;
b. moneda de hartie;
c. moneda financiara;
d. moneda metalica.
Precizati care dintre variantele de mai sus nu este adevarata.
R: C
143. Dupa capacitatea liberatorie monedele pot fi grupate astfel:
a. moneda facultativa;
b. moneda legala;
c. moneda fractionara;
d. moneda fiduciara.
R: D
144. Valoarea paritara are in urmatoarele caracteristici:
a. reprezinta cantitatea de etalon monetar;

b. este definita prin lege;
c. este un element al unitatii monetare;
d. serveste la stabilirea paritatii;
e. exprima valorile reale ale monedelor.
Precizati care dintre variantele enumerate este falsa.
R: E
145. Forme ale paritatii monetare sunt:
a. paritatea DST;
b. paritatea aur;
c. paritatea valutara;
d. paritatea putere de cumparare,
R: D
146. Referitor la valoarea unei monede, etalonata prin putere de cumparare, se pot face urmatoarele
afirmatii:
a. este o abstractie sinergica;

b. decurge din nivelul preturilor;
c. se poate determina in functie de un cos de produse;
d. este utilizata pentru stabilirea cursului de schimb reale;
e. cursul real se fundamenteaza pe teoria cursurilor flexibile.
R: E
147. Moneda de hartie in perioada sistemelor monetare aur avea urmatoarele caracteristici:
a. legatura cu metalul monetar era intrinseca;

b. convertbilitatea se facea la valoarea paritara;
c. reprezenta un activ in bilantul bancii;
d. covertibilitatea era libera;
e. convertibilitatea se facea la valoarea nominala.
Alegeti, dintre caracteristicile enumerate, caracteristica falsa.
R: C
148. Din punct de vedere al convertibilitatii, monedele pot fi:
a. neconvertibile;
b. convertbile intern;
c. convertibile;
d. liber convertibile.
Alegeti varianta falsa, dintre cele enumerate mai sus.
R: B
149. Potrivit statutului FMI, pentru a fi converibila, o moneda trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
a. echilibrul balantei de plati;

b. existenta unor rezerve de lichiditate internationala;
c. stabilirea unui curs real, fundamentat economic;
d. un nivel redus al deficitului bugetar;
e. flexibilitatea sistemelor economice.
Precizati care dintre conditiile enumerate nu este adevarata.
R: D
150. Regimuri de curs de schimb sunt:
a. legat;
b. programat,
c. plafonat;
d. fix;
e. monitorizat
Alegeti varianta incorecta, dintre variantele enumerate mai sus.

R: C
151. Referitor la agregatul monetar se pot face urmatoarele afirmatii:
a. este o masura a cantitatii de moneda;

b. se pot constitui in indicatori monetari;
c. pot reprezenta obiective ale politicii monetare;
d. agregatul de baza este baza monetara;
e. moneda primara face parte din agregatul baza monetara.
R: E
152. Conform standardelor FMI agregatul monetar M2 cuprinde urmatoarele componente:
a. numerarul in circulatie;
b. depozite la vedere ale statului;
c. rezervele bancilor la Banca centrala;
d. cecurile bancare;
e. depozitele in valuta ale rezidentilor.
Precizati care dintre componentele enumerate nu este corect inclus in M2.
R: B
153. In cadrul functiei Bancii centrale de banca a bancilor, se regasesc urmatoarele activitati:
a. compensari si viramente interbancare;

b. interventii pe piata monetarta;
c. administrare a datoriei publice;
d. refinantarea bancilor.
Alegeti varianta falsa dintre cele enumerate.
R: C
154. Ca forma a interventiei directe a autoritatii monetare in desfasurarea activitatii bancilor,

reglementarea bancara isi are originea:
a. dupa Conferinta de la Bretton Woods;

b. dupa demonetizarea aurului;
c. in timpul crizei din 1929-1933;
d. dupa eliminarea dolarului ca etalon, in 1971;
e. dupa Acordul de la Washington, de realizare a sarpelui monetar.
Alegeti varianta corecta de raspuns dintre cele enumerate mai sus.
R: C
155. Reglementerea bancara a capatat forme specifice, in diverse tari, precum:
a. coeficientul de retinere;
b. plafonarea creditelor;
c. plafonul efectelor publice;
d. normarea lichiditatii bancare.

R: D
156. Principalele obiective urmarite prin supravegherea bancara, sunt:
a. asigurarea unor rate stimulative ale ale dobanzii;

b. mentinerea increderii publicului in sistemul bancar;
c. respectarea legilor si reglementarilor bancare;
d. protejarea fondurilor deponentilor;
e. dezvoltarea unui sistem bancar viabil si stabil.
Precizati care dintre variantele de mai sus este falsa.
R: A
157. Scrisoarea de garantie bancara are urmatoarele caracteristici:
a. este o tehnica de plata prin virament;

b. valoarea garantiei este variabila;
c. o forma de garantie este cautiunea;
d. este un instrument de garantare;
e. reprezinta o obligatie irevocabila de plata.
Precizati care dintre caracteristicile enumerate nu este adevarata.
R: B
158. Intre trata si bilet la ordin exista urmatoarele asemanari referitoare la:
a. numarul de participanti;
b. participantul care semneaza instrumentul de plata;
c. obligatia poate fi asumata printr-un mandatar;
d. transferul anticipat al valorilor;
e. posibilitatea tragerii pentru un tert.
Precizati care dintre variantele prezentate este adevarata.
R: D
159. Caracteristici ale cardului sunt:
a. permite obtinerea de lichiditati de la banca emitenta;

b. este un instrument de plata fara numerar;
c. presupune trei participanti;
d. in functie de sursa de acoperire pot fi carduri emise de banci;
e. este utilizat in relatie cu comerciantii care au acceptat cardul.
R: D
160. Abordarea agregatelor monetare ca obiective cantitative ale politicii monetare vizeza
urmatoarele aspecte:
a. lichiditatea;
b. indicatorii monetari;
c. diversificarea agregatelor;
d. structura agregatelor.
Precizati care dintre aspectele enumerate este fals.
R: C
161. In cadrul agregatelor finantarii si indatorarii pot fi delimitate urmatoarele tipuri de agregate:
a. agregate ale indatorarii publice;

b. agregate ale masei monetare;
c. agregate ale creditului global;
d. agregate ale datoriei interne totale;
e. agregate ale creditului intern net.
Precizati care dintre agregatele enumerate este fals.
R: A
162. Operational, instrumentele politicii monetare se structureaza astfel:
a. instrumente cu actiune asupra monedei centrale;

b. instrumente de control al riscurilor bancare;
c. instrumente de control al operatiunilor cu strainatatea;
d. instrumente care afecteaza direct activele si pasivele bancilor.
Alegeti, dintre variantele de mai sus, varianta falsa.
R: B
1. Normele prudentiale reglementeaza
a. corelatiile dintre bilant si contul de rezultate;
b. capacitatea de finantare;
c. structura bilantiera
d. raportul dintre riscuri si ratele dobanzii.
2. Obiectivul politicii monetare, preferat de catre teoria monetarista, il reprezinta . . . .

a. rata dobanzii;
b. cantitatea de moneda;
c. volumul creditului;
d. rezervele minime obligatorii.
3. Banca centrala creeaza moneda centrala prin urmatoarele operatiuni:
a. refinantarea institutiilor financiare;
b. cesiunea sau recuperarea titlurilor;
c. emisiunea monetara;
d. comercializarea de aur si de devize.
Alegeti varianta incorecta de raspuns.
4. Teorii clasice asupra monedei sunt:
a. teoria banilor ca instrument al schimbului;
b. teoria cererii de bani;
c. teoria metalista a banilor;
d. teoria nominalista a banilor.
Alegeti varianta incorecta de raspuns
5. Care dintre urmatoarele functii ale Bancii centrale este prioritara pentru diminuarea
falimentelor bancare:
a. politica monetara;
b. prudentiala
c. banca a bancilor;
d. centru valutar;
e. banca a statului.
6. Referitor la punctele aurului se pot face urmatoarele afirmatii:
a. reprezenta mecanismul extern de reglare a circulatiei monetare;
b. importatorul lua in considerare punctul inferior al aurului, de iesire;
c. alegerea exportatorului se baza pe venitul maxim;
d. platile intre agentii economici utilizau aurul si devizele;
e. cele doua puncte reprezentau limitele de fluctuatie a cursurilor valutare.
7. Multiplicatorul monetar se determina in functie de urmatoarele variabile monetare:
a. depozite;
b. rezerve obligatorii;
c. excedentul de rezerve;
d. credite interbancare,
e. numerarul
Precizati care este variabila incorecta.
8. Tranzactii cu produse derivate pe piata valutara sunt:
a. optiuni pe valute;
b. futures pe valute;
c. forward direct;
d. swaps-uri valutare;
e. aranjamente sintetice.
Precizati tranzactia incorecta
9. In evolutia istorica tendinta definitorie a monedei este de :
a. bancarizare;
b. dematerializare;
c. informatizare;
d. dezaurizare;
e. devalorizare
10. Despre moneda bancara se poate afirma urmatoarele:
a. este o moneda fictiva;
b. este un semn arbitrar;
c. constituie un etalon metric;
d. are un curs fortat;
e. poate fi o moneda cos.
11. Pentru a fi acceptata de catre toti moneda trebuie sa se bazeze primordial pe:
a. stabilitate;
b. autoritate;
c. incredere;
d. transferabilitate.
e. divizibilitate
12. Operatii ale bancii sunt urmatoarele:
a. capitalizarea fondurilor;
b. finantarea imprumuturilor;
c. constituirea depozitelor;
d. transformarea activelor;
e. plasarea resurselor.
Precizati care dintre operatiile enumerate constituie operatia de baza a bancii.
13. Factoringul reprezinta :
a. metoda de finantare a agentilor economici pentru procurarea de factori de productie;
b. tehnica de creditare pe baza garantarii unei firme de catre o alta firma sau grup de firme, numite
factor de acoperire a riscului
c. metoda de finantare a efectelor comerciale de primit, prin vanzarea de catre firma a

creantelor unei firme specializaten numita factor;
d. tehnica de acoperire a datoriilor firmelor prin finantarea factorilor de risc asociati acestora de catre
banca;
e. instrument de externalizare a riscurilor si creantelor neacoperite.
14. Caracteristici ale ipotecii sunt urmatoarele:

a. este un drept accesoriu;
b. este o garantie ;
c. este recuperabila ;
d. este indivizibila.
Indicati care dintre variantele de raspuns de mai sus nu este adevarata.
15. Dupa destinatia creditului se disting urmatoarele categorii.
a. credit neproductiv;
b. credit ipotecar;
c. credit amortizabil;
d. credit comercial;
e. creditul de acoperire.
16. Principalele categorii de riscuri cu care se confrunta piata monetara sunt:
a. riscul de lichiditate;
b. riscul de reglementare;
c. riscul de neplata;
d. riscul de rata a dobanzii;
e. riscul de de indatorare.
17. Principalele axe ale Sistemului monetar promovat la Bretton Woods au fost:
a. marje de fluctuatie ale monedelor;

b. stabilirea de catre fiecare tara a valorii monedei sale in aur;
c. un sistem al cursurilor ajustabile;
d. constituirea drepturile speciale de tragere(DST);
e. efectuarea de realinieri ale cursurilor.
Precizati varianta de raspuns incorecta
18. Moneda scripturala are urmatoarele caracteristici:
a. circulatia acesteia se realizeza prin viramente;
b. se poate transfera prin cecuri;
c. este emisa de catre banca centrala;
d. este moneda de cont.
Precizati care dintre variantele enumerate nu este corecta.
19. Contractul futures reprezinta:
a. fixarea ratei dobanzii, in avans, pentru o perioada determinata, independent de suma imprumutata
;
b. convertirea imprumuturilor cu dobanda flotanta in viitor in imprumuturi cu dobanda fixa;
c. posibilitatea de a cumpara sau vinde un activ, la un pret determinat, intr-o perioada specificata de
timp;
d. vanzarea si cumpararea ferma de active cu livrarea la o data ulterioara;
e. conversia viitoare a pretului unui titlu de valoare.
20. Riscul de ilichiditate are urmatoarele caracteristici:
a. semnifica incapacitate bancii de a-si reconstitui pasivele;
b. banca nu-si poate efectua plaile curente;
c. banca inregistreza pierderi rapide;
d. afecteaza direct capitalul bancii;
e. banca se protejeaza prin armonizarea scadentelor activelor si pasivelor.

Precizati care dintre caracteristicile enumerate nu este corecta.
21. In functie de performantele clientilor si de natura serviciilor datoriei acestora, creditele

se clasifica in urmatoarele categorii:
1) Credite recuperabile;
2) Credite garantate;
3) Credite in observatie;
4) Credite pierdute;
5. Credite profitabile;
6) Credite indoielnice.
a. 1+3+5
b. 2+4+5
c. 1+2+6
d. 3+4+6
e. 2+5+6
22. Imprumutul public prezinta urmatoarele caracteristici:
1) este pe termen mediu si lung ;
2) are un caracter contractual ;
3) presupune o contraprestatie
4) este convertibil ;
5) este rambursabil
6) are destinatie speciala .
a. 1+3+5
b. 2+3+5
c. 1+2+6
d. 2+5+6
e. 1+2+5
23. Printre functiile principale ale bancii sunt:
1) Ofera servicii financiare;
2) Gestioneaza mijloacele de plata;
3)Conecteaza fluxurile bancare;
4) Acopera riscurile financiare;
5) Asigura lichiditatile in economie;
6) Realizeaza operatiuni cu titluri.
a. 1+4+6
b. 1+2+6
c. 2+3+4
d. 3+5+6
e. 1+2+3
24. Elementele definitorii ale unitatilor monetare sunt:
1) etalonul monetar;
2) paritatea monetara
3) puterea de cumparare;
4) legalitatea;
5) valoarea paritara
a. 1+5
b. 2+5
c. 1+3
d. 2+4
e. 1+4
25. Caracteristici ale activelor financiare sunt:
1) disponibilitatea;
2) convertibilitatea;
3) lichiditatea
4) acceptabilitatea;
5) scadenta;
6) trasferabilitatea;
7) reversibilitatea;
8) divizibilitatea
9) volatilitatea
a. 1+2+4+5+6
b. 1+3+6+7+8
c. 2+3+5+7+8
d. 1+4+7+8+9
e. 3+6+7+8+9
26. Principalele instrumente ale politicii monetare sunt :
1) ratele dobanzii ;
2) taxa scontului ;
3) rezervele minime obligatorie
4) cantitatea de moneda ;
5) operatiuni pe piata ;
6) cursul de schimb
a. 1+4+5
b. 1+3+6
c. 2+3+5
d. 2+4+6
e. 3+4+5
27. Din punct de vedere al maturitatii titlurilor, pietele financiare sunt urmatoarele
1) primare ;
2) de capital ;
3) monetare
4) necotate ;
5) derivate .
a. 1+5
b. 2+4
c. 2+3
d. 3+5
e. 1+4
28. Daca o banca detine depozite in valoare de 650 milioane lei, rezerve la Banca centrala
de 80 milioane lei, iar rata rezervelor obligatorii trebuie sa fie de 11%, determinati excesul
de rezerve al bancii, si alegeti varianta corecta de raspuns de mai jos.
a. 9
b. 10,5
c. 11,5
d. 7,5
e. 8,5
29. Instrumente de plata sunt:
1) Cambia;
2) Numerarul;
3) Ordinul de plata;
4) Cecul;
5) Incassoul;
6) Compensarea
a. 2+3+6
b. 1+3+4
c. 2+5+6
d. 1+4+6
e. 3+4+6
30. Principii de creditare sunt:
1) Planificarea creditelor;
2) Respectarea destinatiei creditului;
3) Optimizarea portofoliului;
4) Garantarea creditelor;
5) Analiza si evaluarea solicitantului de credit;
6) Rambursarea creditelor la scadenta.
a. 2+3+5+6
b. 1+2+4+6
c. 1+2+3+4
d. 2+3+4+6
e. 3+4+5+6
31. Agregatele monetare se delimiteaza, dupa caracteristicile comune, in trei grupe :
1) moneda primara
2) moneda mijloc de plata ;
3) moneda bancara ;
4) moneda fiduciara ;
5) moneda mijloc de detinere a averii
a. 1+3+4
b. 1+2+5
c. 3+4+5
d. 1+4+5
e. 2+3+4
32. Precizati care dintre instrumentele de mai jos sunt instrumente cu cupon
tranzactionate pe piata monetara:
1) certificate de depozit;
2) bilete la ordin;
3) depozite;
4) accepte bancare;
5) aranjamente de rascumparare
a. 1+2+4
b. 2+4+5
c. 1+3+5
d. 3+4+5
e. 1+2+5
33. Banca comerciala realizeaza urmatoarele operatiuni active:
a. Operatiuni cu titluri;
b. Operatiuni extrabilantiere
c. Operatiuni cu aur si devize
d. Operatiuni de trezorerie;
e. Operatiuni de creditare
Indicati care dintre variantele de raspuns de mai sus nu este adevarata
34. Masurarea riscului individual al firmei se realizeaza prin urmatoarele tehnici:
1) analiza arbitrajului riscurilor;
2) analiza scenariilor;
3) analiza coeficientilor contabili;
4) analiza actualizarii riscului;
5) analiza de sensibilitate
a. 1+4
b. 2+5
c. 4+5
d. 1+3
e) 2+5
35. Se considera urmatoarele variabile financiare ale unei firme:
1) capital propriu;
2) datorii totale ;
3) active totale ;
4) active financiare ;
5) pasive exigibile
Determinarea levierului financiar se face ca raport al urmatoarelor variabile
a. 2 si 1
b. 4 si 1
c. 2 si 4
d. 5 si 3
e. 1 si 3
36. Caile principale prin care banca minimizeaza riscul de credit sunt:
a. evaluarea imprumutului;
b. limitarea creditului;
c. armonizarea scadentelor;
d. asigurarea colateralului;
e. diversificarea.
Precizati care dintre caile enumerate nu este corecta.
37. Canalul bilantier de transmitere a efectelor politicii monetere se realizeaza in

urmatoarele moduri:
a. valoarea actiunilor prin economisire;
b. trezoreria firmei;
c. valoarea activului net;
d. lichiditatea polulatiei;
e. modificarea neprevazuta a preturilor.
Precizati varianta de raspuns care nu este corecta.
38. Agregatele monetare delimitate in Sistemul conturilor nationale sunt:
1) al datoriei;
2) al valorilor mobiliare;
3) al monedei centrale
4) al lichiditatii;
5) al valutei;
6) al rezervelor
7) al creditului
a. 1+4+6+7
b. 2+3+4+6
c. 1+3+4+5
d. 2+3+6+7
e. 2+4+6+7
39. Un nou mijloc de folosire electronica a conturilor operabile prin cecuri pentru a efectua
plati prin Internet,a determinat rezidentii din Germania sa transfere 200 miliarde de euro
din numerar in aceste conturi. Aceasta va avea efect asupra:
a. bazei monetare;
b. masei monetare M1;

c. bazei monetare si masei monetare M1;
d. masei monetare M2;
e. masei monetare M1 si M2.
40. Precizati care dintre urmatoarele riscuri afecteza direct pozitia monetara a unei banci:
a. riscul de credit;
b. riscul de lichiditate;
c. riscul de reglementare;
d. riscul de piata;
e. riscul de capital
41. Mecanismul de emisiune a monedei scripturale se caracterizeza prin:
a. se circumscrie procesului de creatie prin credite bancare;
b. este corelat cu soldurile debitoare ale bancilor la Banca centrala;
c. se bazeaza pe moneda centrala;
d. este o concretizare a principiului generarii reciproce a creditelor si depozitelor;
e. se circumscrie principiului multiplicatorului.
Alegeti dintre variantele de mai sus varianta care nu este adevarata.
42. Administrarea imprumuturilor utilizeza urmatoarele alternative pentru limitarea

riscului de portofoliu:
a. limitarea dimensiunii creditelor;
b. restrictionarea creditului pe ramuri, categorii de imprumutati;
c. utilizarea creditelor participative;
d. securizarea creditelor;
e. diversificarea participarilor la imprumuturi.
Precizati care dintre alternative nu este adevarata
43. Derivativul are urmatoarele caracteristici:
a. se comercializeza pe piete necotate;
b. reprezinta un contract intre doua parti;
c. confera un drept asupra unui activ fundamental;
d. este un angajament in afara bilantului;
e. vizeaza un moment de timp viitor.
Precizati care dintre caracteristicile enumerate nu apartine derivativului.
44. Componentele definitorii ale managementului financiar al bancii sunt:
a. managementul creditului;
b. managementul activelor;
c. managementul lichiditatii;
d. managementul adecvarii capitalului;
e. managementul pasivelor.
Alegeti varianta falsa de raspuns de mai sus.

45. Riscuri asociate finantarii internationale sunt:
a. riscul de lichiditate
b. riscul de scadenta
c. riscul financiar
d. riscul de trasfer .
46. In termeni relativi randamentul unei investitii de capital se exprima in functie de

urmatoarele elemente
a. incasarile din perioada de existenta a investitiei
b. valoarea initiala a investitiei de capital;
c. valoare actualizata a investitiei de capital;
d. valoarea finala a investitiei de capital.
Indicati care dintre variantele de mai sus nu este adevarata.
47. Conceptul preferintei pentru lichiditate, introdus de catre Keynes, evidentiaza

urmatoarele mobiluri (motive) ale subiectilor economici pentru detinerea de moneda
1) al tranzactiilor;
2) al speculatiei;
3) al precautiei
4) al castigului;
5) al reputatiei;
6) al veniturilor;
7) al investitiilor.
Alegeti varianta corecta de raspuns de mai jos
a. 2+4+5+7
b. 1+3+4+6
c. 1+2+3+6
d. 3+4+5+6
e. 2+4+6+7
48. Se dau urmatoarele variabile monetare: numerarul in circulatie = 3600 u.m., depozite
la vedere = 7400 u.m., numerarul in casieriile bancilor 400 u.m., depozite ale bancilor la
banca centrala = 1600 u.m., cvasimoneda = 16800 u.m., depozite la vedere = 7400 u.m.,
economiile populatiei = 9200 u.m.. Sa se determine multiplicatorul bazei monetare si sa
se aleaga varianta corecta de raspuns de mai jos:
a. 2,53;
b. 2,43;
c. 4,64;
d. 4,96;
e. 3,55.
49. Elemente constitutive ale sistemului de plati sunt:
a. Institutiile;
b. Transferurile;
c. Modalitatile;
d. Circuitele;
e. Tehnicile.
50. In tranzactiile valutare sunt utilizate urmatoarele categorii de instrumente:
a. la vedere(spot);
b. anticipate(forward directe);
c. derivative;
d. de schimb(swap).

51. Precizati care dintre urmatoarele categorii de variabile monetare pot fi controlate
direct de catre Banca centrala:
a. rata scontului;
b. lichiditatea sistemului bancar;
c. cursurile valutare;
d. ratele dobanzii;
e. moneda scripturala.
52. Diferentele dintre creditele bancare si plasamentele financiare constau in urmatoarele:
a. modul de intermediere;
b. formarea ratei dobanzii;
c. transformarea scadentelor;
d. gradul de lichiditate;
e. gestiunea riscurilor.
Precizati care din variantele de raspuns nu e corecta.
53. Un dealer de autoturisme vinde unui client un autoturism, a carei valoare este de 8000
euro, printr-un credit comercial pe 3 ani, cu o rata anuala a dobanzii de 15%. Sa se
determine dobanda totala platita de client pentru creditul comercial obtinut.
a. 1.934,35 euro;
b. 1.915.65 euro;
c. 1.966,78 euro;
d. 1.983,52 euro;
e. 1.974,33 euro.
54. O firma produce ciment, in urmatoarele conditii:
- riscul asociat portofoliului (beta- b) = 1,30;
- rata rentabilitatii titlului lipsit de risc = 8%;
- rate rentabilitatii portofoliului = 12%.
Firma doreste sa-si diversifice activitatea, investind in productia de var, care are un coeficient beta
(b) de 1,5, astfel incat productia de var sa detina 30% din productia totala. Determinati rata
rentabilitatii necesara productiei de var- RRN(V). Indicati care dintre variantele de raspuns de mai
jos este adevarata:
a. 12%
b. 19%;
c. 16%;
d. 14%;
e. 15%
55. O persoana fizica doreste sa cumpere o casa, in valoare de 55.ooo euro, contractand
un credit ipotecar pentru 70% din valoarea imobilului, pentru o perioada de 7 ani, creditul
urmand sa fie achitat prin plati anuale(anuitati) egale, fiecare plata efectuandu se la
sfarsitul anului, dobanda perceputa de catre banca fiind de 9% din valoarea creditului
ramas nerambursat. Sa se determine dobanda totala platita de catre client(costul
creditului).
a. 15.167 euro;
b. 17.246 euro;
c. 14.548 euro;
d. 16. 323 euro;
e. 15.875 euro.
56. In anul 2000 pretul produsului x in Germania a fost de 200 marci si acelasi produs in
SUA avea un pret de 120 dolari, in conditiile in care cursul valutar a fost de 1 dolar = 1,9
marci. Sa se determine paritatea puterii de cumparare a marcii comparativ cu dolarul,
exprimata procentual. Alegeti varianta corecta de raspuns de mai jos:
a. 83%;
b. 87,7%;
c. 99,4%;
d. 114 %;.
e. 102,3%
57. Intr-o perioada data viteza de circulatie a monedei a inregistrat o crestere de la 2,85
la 3,10 rotatii, in conditiile in care PIB a crescut, in aceiasi perioada, cu 25%. Cunoscand
ca PIB initial a fost de 50.000 mld. u.m, sa se determine rata de crestere a masei monetare,
in aceasta perioada, exprimata procentual. Alegeti varianta corecta de raspuns de mai jos:
a. 16,1%;
b. 12,2%;
c. 13,5%;
d. 14,9%;
e. 14,2%.
58. Se dau urmatoarele valori ale unor variabile monetare: numerarul in circulatie = 20
mld. lei; depozite =350 mld. lei; rata rezervelor minime obligatorii = 14%; excesul de
rezerve al bancilor 10 mld. lei. Determinati masa monetara din sistem si alegeti varianta
corecta de raspuns de mai jos:
a. 1369 mld. lei;
b. 378 mld lei;
c. 345 mld lei;
d. 353 mld. lei.

59. In sistemul bancar se inregistreaza cresterea depozitelor, prin inprumuturi externe, in
valoare de 400 mld. lei. In conditiile in care rata rezervelor minime obligatorii este de
15%, sa se determine nivelul maxim de crestere a creditelor care se va realiza in sistem.
Alegeti varianta coretca de raspuns de mai jos:
a. 2195 mld lei;
b. 2266 mld lei;
c. 2455 mld lei;
d. 2326 mld lei.
[1/(0.15) -1 ] * 400 =2266 am picat pe rezultat da nu ma intrebati cum poate ii formula
60. In anul 2003 rata inflatiei a fost de 22%, iar rata nominala a dobanzii a fost de 16%.
Determinati care a fost valoarea reala a sumei rambursate la sfarsitul anului, pentru un
imprumut de 3 mld lei, angajat la inceputul anului. Alegeti varianta corecta de raspuns de
mai jos:
a. 3095 mil lei
b. 3127 mil lei;
c. 2852 mil lei;
d. 2916 mil lei;
e. 3165 mil. lei.
61. Banca centrala vinde 50.000 bonuri de tezaur cu valoarea nominala a titlului de 40.000
lei si scadenta peste 90 de zile, pretul de vanzare a titlului fiind de 38.000 lei.
Sa se determine taxa scontului suportata de catre debitor, anul avand 360 de zile.
a. 19,76%;
b. 21,06%;
c. 20,28%;
d. 21,55%.
62. Tarile A, B, C, D constituie o moneda comuna (cos), in conditiile in care situatiile
monetare ale acestor tari se caaracterizau astfel:
Tara Rata dobanzii active(%) Ponderea in cos a monedelor(%) Rata inflatiei(%)
A 6 20 5
B 4 30 5
C 9 15 7
D 11 35 10
Sa se determine rata nominala a dobanzii la moneda cos si nivelul ratei reale a dobanzii in
tara in care imprumuturile sunt cele mai avantajoase pentru banci.
a. 6,5%, 2,05%;
b. 7,6%, 1,87%;
c. 5,3%, 1,75%;
d. 8,2%, 1,94%
e. 8.5%, 1,78%.
63. La sfarsitul unui an o economie prezinta urmatoarele variabile monetare: depozite la
vedere = 7400, baza monetara = 5600, economiile populatiei = 9200, numerarul in
circulatie = 3600, cvasimoneda = 16800, depozitele bancilor la banca centrala = 1600. Sa
se determine gradul de lichiditate primara a economiei. Alegeti varianta corecta de
raspuns de mai jos :
a. 39,5%;
b. 21,4%;
c. 12,9%;
d. 9,5%;
e. 18,6%.
64. Sa se determine evolutia puterii de cumparare a monedei N, adica indicele puterii de
cumparare, in anul 2005 comparativ cu 2002, stiind ca evolutia preturilor, folosind indicele
cu baza fixa, a fost urmatoarea. Datele sunt sintetizate in tabelul de mai jos:
2001 2002 2003 2004 2005
Ipr Fixa -Ipr(f) 100 110 124 120 135 144
a. 91,8%;
b. 86,1%;
c. 78,6%;
d. 90,4%.
65. Fie cosul de produse reprezentetive, format din 5 produse, ale caror preturi (p) si
ponderi in cos (a) sunt prezentate in tabel:
Variabila U.M. Produse
P Lei 20 45 35 55 10
a % 25 10 20 15 30
Sa se detemine etalonul putere de cumparare al monedei nationale N, si sa se precizeze
varianta corecta de raspuns de mai jos.
a. 3,6;
b. 3,2;
c. 2,8;
d. 4,3;
e. 4,4.
66. Pe ansamblul sistemului bancar se cunosc urmatoarele valori ale unor variabile
monetare:
N = 25mld. lei; D = 225 mld.lei; ro = 15% ; RE = 5 mld.lei.
Sa se determine:
a) baza monetara;
b) multiplicatorul monetar, al bazei monetare;
c) masa monetara.
Alegeti varianta corecta de raspuns de mai jos
a. 63,75; 3,855; 270, 38;
b. 65,70, 4,125; 295,66;
c. 63,75; 3,926; 250,28;
d. 65,70; 3,926; 250,28;
e. 63,75; 3,926; 270,38.

67. Patru bancii practica urmatoarele rate ale dobanzii.La care dintre banci v-ati derula
toate operatiile financiare(atat depozite si cat si credite). Indicati care dintre variantele
de raspuns de mai sus este adevarata
a. 6% la depozite si 8% la credite ;
b. 7,5% la credite si 6% la depozite
c. 9% la credite si 6,5% la depozite ;
d. 5. 5% la depozite si 6,5% la credite;
e. 6% la depozite si 6,5 % la credite
68. Un importator eueopean va importa peste 3 luni marfuri din S.U.A. in valoare de 10
mil.dolari, platibili in momentul realizarii tranzactiei comerciale. Pentru a se acoperii
impotriva riscului de apreciere a cursului dolarului exportatorul incheie un contract la
termen( foward) de cumparare , contra euro, a sumei necesare la un curs de 1 1
euro=1,2315 dolari, cursul la vedere al euro fiind de 1 euro = 1, 2205 dolari.
Sa se determine prima(discontul) anual al operatiunii de acoperire, exprimat procentual .

Indicati care dintre variantele de raspuns de mai jos este adevarata :
a. 2,95 ;
b. 3,35 ;
c. 3,65 ;
d. 3, 90 ;
e. 2, 80.
69. Un european detine 20 mil. euro si doreste sa-i investeasca in active americane,
exprimate in dolari, cu o rata a dobanzii de 10%, in timp ce rata dobanzii pentra investitia
in active europene, exprimata in euro, este de 7%. Sa se determine rezultatul investitiei
in active americane, comparativ cu investitia in active europene, dupa un an, stiind ca in
momentul realizarii investitiei cursul euro in dolari a fost de 1 euro= 1,25 dolari, iar in
momentul final, dupa un an, a fost de 1 euro= 1,28 dolari, inregistrandu-se deci o
depreciere a dolarului.
a. 84.375 euro;
b. 93.545 euro;
c. 46.670 euro;
d. 65. 500 euro;
e. 78.345 euro.
70. Un investitor doreste sa valorifice in depozite bancare suma de 50.000 euro, pe o
perioada de 10 ani. Care va fi valoare viitoare(VV) a depozitului, stiind ca in primii 6 ani
rata dobanzii la depozite a fost de 6%, iar in urmatorii 4 ani de 7%.
Indicati care dintre variantele de raspuns de mai jos este corecta:
a. 102.340 euro
b. 84.530 euro;
c. 77.000 euro;
d. 92.980 euro;
e. 88.900 euro.
71. In momentul t, cotatiile valutare pe trei piete semnificative au fost urmatoarele:
Piata franceza:
1 dolar american = 0,750 euro;
1 lira sterlina = 1,44 euro.
Piata britanica.
1 dolar american = 0,49 lire sterline;
1 euro = 0,72 lire sterline.
Piata americana:
1 lira sterlina = 1,98 dolari;
1 euro = 1,31 dolari.
Sa se determine rata de castig, exprimata procentual, pe care o inregistreaza un francez prin
realizarea unui arbitraj favorabil intre cele trei valute, acesta investind 5 mil. euro.
a. 3,1%;
b. 2,3%;
c. 2,7%;
d. 2,5%;
e. 3,05%
72. Un client doreste sa cumpere un autoturism in valoare(VB) de 15.000 euro,

contractand un amprumut bancar, pe o perioada de (T) de 5 ani, in urmatoarele conditii:
avansul initial(a) , 20% din valoare autoturismului, rata anuala a dobanzii(rd), 9%,
rambursarea principalului se face in rate lunare egale.
Sa se determine rata efectiva a dobanzii(red) suportata de catre client, pentru imprumutul

primit.
Indicati care dintre variantele de raspuns de mai jos este adevarata;
a. 16.2%;
b. 17,7%;
c. 18,6%;
d. 19,5%;
e. 16,9%.
73. Fie o investitie de capital de 50.000 euro, care dispune de 3 alternative posibile ale
fluxurilor de capital(de incasari) pe o perioada data. Rata interna a rentabilitatii in cazul
celor trei alternative (RRi) este de: -20%, 15%, 50%, iar probabilitatile asociate de
realizare ale acestora sunt. 25%, 45%, 30%.
Sa se determine statistic, exprimat procentual, riscul asociat investitiei de capital.
a. 22,8%;
b. 24,6%;
c. 25,9%;
d. 26,3%;
e. 23,8%.
74. O obligatiune cu valoarea de 1.500 lei si maturitatea de 8 ani, are valoarea fixa a
cuponului de 75 lei. Cuponul este platit anual, prima data la sfarsitul primului an al
plasamentului, ultima oara in momentul rascumpararii obligatiunii. Rata de piata a
dobanzii, presupusa constanta, este de 7,5%.
Determinati valoarea prezenta a titlului si durata acestuia, si alegeti varianta corecta de

raspuns
dintre variantele enumerate mai jos.
a. 1.281 lei; 5,545 lei;
b. 1.345 lei; 5,545 lei;
c. 1.281 lei; 6,667 lei;
d. 1.345 lei; 6,667 lei;

Moneda si Credit
Brosura 38
1. Dintre inconvenientele monedei unice formulate de criticii monedei europene,

enumeram:
a) criteriile de convergenta din Tratatul de la Maastrich asigura premisele unei inflatii

scazute,dar determina si o crestere economica redusa, critica vizand in primul rand
restrictia referitoare la nivelul maxim al deficitului bugetar
b) cresterea ratelor dobanzilor
c) transparent tranzactiilor
d) cresterea preturilor
e) reglementarea privitoare la UEM si la moneda unica adoptata la Maastricht sunt

nerealiste,fiind rezultatul unei conjuncture economice si financiare-valutare favorabile de la
inceputul deceniului noua
f) pierderea autonomiei politicii monetare si valutare
2. Activitatea pricipala a unei banci consta in:
a),,comertul”cu banii
b) vanzarea titlurilor de valori mobiliare
c) efectuarea operatiunilor pe piata monetara
d) realizarea operatiunilor de decontare
3. Multiplicatorul creditelor:
a) arata cantitatea de monede create de catre banci
b) pune in evident numai volumul maxim de moneda ce poate fi creat de catre banci
c) reflecta potentialul de creditare a bancilor

d) exprima numarul de unitati de masa monetara noua create pe baza unei unitati de
reserve excedentare
4. Emisiunea de obligatiuni este adesea o forma preferata de de mobilizare a capitalurilor

societatii comerciale, deoarece:
a) dobanzile la obligatiuni sunt mai mici,mai putin grevante ,decat platile la dividente
b) nu confera subsciitorilor drept de vot
c) detinerea si negocierea lor nu modifica structura puterii in consiliul de administratie
5. Interventiile marginale in cadrul SME se incadreaza prin:
a) sunt obligatorii
b) presupun participarea active pe piata valutara a ambelor banci central
c) au loc in momentul in care moneda atinge limita bilateral superioara sau inferioara fata
de alta moneda
d) sunt facultative
6. Disponibilitatii in conturile curente deschise la institutiile financiar-bancare:
a) sunt incluse in moneda propriu-zisa
b) permit titularilor sa.si procure banii,servicii si sa efectueze plati directe pt achitarea

datoriilor
c) au un grad de lichiditate mai redusa comparativ cu certificatele de depozit emise de banci
7. Valoarea efectiva a cambiei in momentul scontarii se calculeaza dupa formula:
a) val. Efectica = val. Nominala x[1-(durata x taxa scontului)36000]
b) val. Efectica = val. Nominala +scontul
c) val. Efectica = val. Nominala-scontul ???
8. Creditul neguvernamental:
a) se reflecta in activul bilantului consolidat al institutiilor financiar-monetare

b) exprima creante asupra economiei detinute de institutiile financiar-monetare
c) detine o pozitie nesemnificativa in cadrul contrapartidelor masei monetare
9. Factorii de care este dependenta dobanda perceputa sunt:
a) cursul actiunii bancii respective la bursa
b) erodarea monetara
c) profitul bancar
d) rezerva minima obligatorie
e) nivelul cheltuielilor cu operatiunile bancare
f) gradul de risc
10. Moneda ca mijloc de plata:
a) semnifica masa monetara in sens restrans
b) este numita si baza monetara
c) cuprinde doar mijloacele de plata creata de banca centrala si de celellate institutii

bancare
d) cuprinde si acele active financiare care nu se folosesc, in mid curent , ca mijloc de plata ,dar se
pot transforma mai rapid sau mai lent in lichiditati
11. Supra creditarea se caracterizeaza prin:
a) este o expresie a insufiecientei aprovizionarii cu bani a economiei
b) se produce sub influenta unor solicitari insistente de imprumuturi din partea agentilor
economici cu o situatie economico financiara precara
c) conduce la proliferarea platilor restanta
d) conduce la onorarea unei cereri monetare neacoperite prin marfuri si servicii
12. Finantarea directa se caracterizeaza prin:

a) este nemediata de banci
b) reprezinta o finantare dezintermediata
c) participarea bancilor ca intermediare este obligatorie
d) agentii excedentari pun la dispozitie agentilor deficitari fondurile lor pe piata monetara
deschisa si pe piata de capital la o dobanda ce se formeaza ad-hoc, functia de cereri si
oferta da disponibilitati
13. Care dintre urmatoarele tari sunt membre ale zonei euro:
a) slovenia
b) norvegia
c) malta
d) cipru
e) cehia
14. In cazul creditelor pe gaj cu efecte comerciale,acordate de banca centrala:
a) ca suma, marimea acelui credit este intotdeauna egala cu valoarea portofoliului de cambii
b) ca suma, acest credit se cuantifica aplicandu.se,de obicei un procent asupra volumului

portofoliului de cambii
c) titlurile de credit servesc bancilor de emisiune doar ca garantie a rambursarii

imprumuturilor
d) titlurile de credit raman in proprietatea bancilor comerciale
e) titlurile de credit nu raman in proprietatea bancilor comerciale
15. Tipurile de finantare prin mecanismul de creditare pt sustinerea interventiilor bancilor

centrale pe piata valutara prin FECOM sunt:
a) sprijinul financiar pe termen mediu
b) sustinerea monetara pe termen scurt

c) finantarea pe termen foarte scurt,pana in 75 de zile
d) autofinantarea
16. Emiterea de certificate de depozit si vanzarea acestora pe piata monetara de catre banci
comerciale sunt tranzactii in urma carora BNR realizeaza:
a) finantarea pe cale monetara a deficitului bugetar al Romaniei
b) o absorbtie de lichidati de pe piata monetara
c) o infuzie de lichiditati pe piata monetara
17. Cand o banca acorda un credit prin contul curet al clientului:
a) se diminueaza disponibilitatile din contul curent al clientului imprumutat
b) sporeste simultan activul si pasivul bilantului bancar
c) creste masa monetara
d) se creaza moneda scripturala
18. Acreditivul este:
a) operatiune de plata conditionata efectuata de danca in baza documentelor de incarcare

si exprediere a marfurilor
b) operatiune de mandat pt bancile comerciale
c) operatiune de transfer,la solicitarea clientilor bancii ,a unor sume de bani catre tertii aflati in
aceeasi localitate sau in localitati diferite
d) operatiune de comision pt bancile comerciale
19. Facilitatile de depozit constau in:
a) constituirea de catre BNR de depozite la bancile comerciale pe termen mijlociu si lung
b) constituirea de catre BNR de depozite la bancile comerciale pe termen foarte scurt(o zi)
c) constituirea de catre bancile comerciale de depozite la BNR pe termen mijlociu si lung

d) constituirea de catre bancile comerciale de depozite la BNR pe un termen foarte scurt (o zi)
20. O banca creaza moneda atunci cand:
a) acorda un credit prin contul curent al clientului
b) vinde devize clientilor sai
c) vinde active reale
d) cumpara active financiare(valuta,cambii,actiuni ,obligatiuni etc)
21. Bancile comerciale accepta la scontare titlurile de credit:
a) semnate de debitori care prezinta incredere prin situatia lor financiara
b) prevazute cu cel mult 2 semnaturi si cu scadente apropiate
c) semnate de debitori care prezinta incredere prin probitatea de care au dat dovada in a
onora obligatiile asumate
22. ECU reprezinta:
a) punct de referinta in cadrul mecanismului(sarpelui monetar)
b) punct de referinta in cadrul Sistemului Monetar European
c) o moneda de cont
d) un cos de valute
23. Cand banca centrala cumpara titluri publice,in cadrul operatiunilor de open market:
a) are loc alimentarea bancilor cu lichiditati
b) se creaza moneda
c) se manifesta distructia de moneda
d) creste masa monetara
24. Procesul de “distructie”de moneda:

a) se refleta in evidenta bancii prin disparitia creantei din activ si debitarea contului
clientului
b) exprima o revenire a monedei la locul sau de origine,banca
c) are loc in momentul in care o banca achizitioneaza active nemonetare
25. Creditarea de catre banca de emisiune a bancilor comerciale se realizeaza prin:
a) operatiuni de rescontare
b) credite guvernamentale
c) credite de lombard
d) credite pe gaj de efecte comerciale
26. Moneda este creata cu titlu definitv cand:
a) banca comerciala realizeaza operatiune de scontare a cambiilor
b) banca comerciala achizitioneaza titluri financiare(actiuni,obligatiuni etc)
c) un client contracteaza cu credit bancar
d) banca comerciala cumpara devize
27. Populatia poate determina autointretinerea si autoagravarea inflatiei prin:
a) cresterea cererii de bunuri si servicii
b) detezaurizarea monedei
c) revendicari salariale
d) scaderea consumului
28. Avantajele operatiilor de factoring sunt:
a) furnizorul nu se mai ocupa el insusi de scontarea titlurilor de credit primite de la clienti
b) furnizorul primeste suma cu anticipatie de la casa de factoring
c) serviciul vanzari tine in contabilitate un singur cont”casa de factoring”

d) furnizorul e protejat fata de riscul privind insolvabilitatea clientilor
29. Relatiile dintre banca de emisiune si celelalte vanci se manifesta prin:
a) prin operatiuni de open market
b) calitatea de for monetar care adopta masuri obligatorii
c) operatiuni de creditare
30. Ecuatia lui Koopmans arata:
a) detezaurizarea poate duce la un dezechilibru monetar
b) dezechilibrul.monetar se poate produce si fara emisiune de moneda
c) dezechilibrul.monetar nu se poate produce fara emisiune de moneda
d)cresterea masei monetare in circulatie duce la inflatie
31. In cadrul sistemelor bancare moderne,operatiunea de emisiune baneasca constituie

monopolul:
a) bancilor comerciale
b) unei singure banci sau a catorva banci integrate intr-un sistem unitary (FED-ul in SUA)
c) bancilor de afaceri
d) trezoreriei statului
32. Deflatia este:
a) o reducere substantiala a inflatiei
b) favorabila creditorilor
c) opusul creditorilor
d) sinonima cu dezinflatia
e) un fenomen preferabil inflatiei
33. In sens restrans,masa monetara:

a) reflecta ansamblul activelor financiare lichide,care sunt substituite appropriate monedei
b) reprezinta totalitatea mijloacelor de plata existente in cadrul unei economii
c) cuprinde doar moneda propriu-zisa
d) cuprinde numerarul,dar si disponibilitatile in conturile curente deschise la banci,casele

de economii,alte institutii financiare
34. Moneda bancii centrale:
a) este reprezentata de numerar si disponibilitatile bancilor,ale Trezoreriei statului in

conturile lor deschise la banca centrala
b) se mai numeste si baza monetara
c) apare numai sub forma bancnotelor si a monedelor metalice
d)este create prin vanzarea de active nemonetare celorlalte banci ???
35. Cand o banca realizeaza operatiuni de scontare a cambiilor:
a) se crediteaza contul current al clientului
b) se creeaza moneda
c) moneda este create cu titlu temporar
36. Acordul de la Basel din 1972 stabilea:
a) crearea ,,sarpelui monetar”
b) crearea Sistemului Monetar European
c) ecartul intre doua monede sa fie de 2,25%
d) o marja de fluctuatie fata de paritate intre o moneda europeana sin sistem si fiecare din
celelalte monede member de 2,25%
37. Dezechilibrul dintre cerere si oferta in Romania inainte de 1990 s-a manifestat prin:
a) vanzarea preferentiala a unor produse

b) cresterea preturilor
c) lipsa majorarilor salariale si neacordarea unor sporuri
d) vanzarea unor produse,neoficial,la suprapret
38. In urma transferarii prin scontare la banci a titlurilor creditului commercial

(inscrisurile cambiale),creditul comercial se transforma in:
a) credit ipotecar
b) credit bancar
c) credit de consum
d) credit obligator
39. Finantarea nemonetara a economiei:
a) reflecta doar rolul de intermediere financiara al institutiilor financiar-monetare
b) reflecta capacitatea bancilor de a crea moneda
c) se realizeaza pe baza resurselor cu character nemonetar ale institutiilor financiar-

monetare
40. Intr-o perioada de inflatie:
a) toate preturile scad
b) toate preturile cresc
c) unele preturi pot scadea
d) toate preturile cresc la fel de repede
41. Inexistenta inflatiei in conditiile monedelor cu valoare intrinseca se explica prin:
a) imposibilitatea aparitiei unui exces de masa monetara in circulatie
b) caile adecvate de combatere a acesteia
c) mecanismul de auto-reglare a masei monetare in circulatie

d) posibilitatea resorbirii excesului de moneda in circulatie
42. Ca operatiuni active ale bancilor comerciale,creditele de trezorerie se manifesta sub

forma:
a) creditului pe termen scurt mobilizabil
b) avansului in cont curent
c) creditului bugetar
d) creditului pe termen mijlociu mobilizabil
43. Terapia anti-inflatie prin majorarea dobanzii este eficienta cu aplicare la:
a) intreprinderile private
b) populatie
c) intreprinderile de stat
44. Cauze ale deflatiei pot fi:
a) reducerea vitezei de circulatie a banilor
b) reducerea cantitatii de moneda in circulatie
c) reducerea ratei dobanzii
45. Banca Nationala a Romaniei a luat fiinta ca:
a) societatea pe actiuni cu capital public
b) societatea pe actiuni cu capital mixt (public si privat)
c) societatea pe actiuni cu capital strain
d) societatea pe actiuni cu capital privat
46. Banca de emisiune ca,,placa turnanta”a sistemului bancar mai este denumita :
a),,marea finanta”
b) banca centrala
c),,banca a bancilor”
d) banca de referinta
47. Intre consecintele deflatiei trebuie incluse:
a) cresterea puterii de cumparare a monedei nationale
b) scaderea ratelor dobanzilor
c) cresterea standardului de viata al populatiei
48. Prin intermediul operatiunilor de vanzare-cumparare de aur si devize,banca de

emisiune:
a) isi consolideaza rezerva valutara
b) indeplineste obiectivele politicii monetary-valutare practicate de tara respective
c) influenteaza cursul monedei nationale fata de valutele de referinta
49. Rambursarea imprumutului public poate avea loc:
a) la sfarsitul perioadei
b) prin amortismente constante
c) prin tragere la sorti
d) prin anuitati constante
e) imediat dupa emitere
50. Lichiditatea unei economii:
a) cuprinde pe langa moneda propriu-zisa si activele financiare care prezinta riscul unei pierderi
de capital
b) reprezinta ansamblul activelor financiare lichide
c) vizeaza doar numerarul si disponibilitatea in conturile curente
d) cuprinde toate formele de active existente

51. Ca ,,banca a bancilor”,banca de emisiune asigura:
a) gestionarea rezervei valutare
b) punerea in circulatie a bancnotelor
c) creditarea bancilor comerciale
d) executia de casa a bugetului de stat
52. Cambia este:
a) un mijloc de stingere a unei obligatiuni de plata
b) un titlu de creanta ce da dreptul la o suma de bani
c) un angajament de plata scris,abstract si neconditionat
53. Creantele asupra statului detinute de institutiile financiar-monetare:
a) rezulta din achizitionarea de titluri publice de catre acestea
b) se reflecta in pasivul bilantului consolidate al institutiilor financiar-monetare
c) se cuprind in structura contrapartidelor masei monetare
54. Obtinerea de imprumuturi de catre bancile debitoare in urma operatiunilor de

compensare a creantelor cu datoriile se poate realiza pe piata monetara deschisa:
a) de la sectorul financiar???
b) de la celelalte banci participante la procesul de compensare interbancara si care au

solduri excedentare
c) de la ceilalti actori ai pietei
d) de la banca de emisiune
55. Mecanismul ,,sarpelui monetar”avea in vedere urmatoarele aspect:
a) acordarea reciproca in mod automat,de catre bancile centrale,de facilitati de creditare
b) urmarirea ecartului dintre moneda cea mai puternica si cea mai slaba
c) bancile centrale member isi asumau obligatia de a interveni in dolari la limitele tunelului
si in una din monedele comunitare,dupa caz,la limitele sarpelui
56. Facilitatile de creditare si de depozit acordate de BNR apar:
a) la initiative BNR
b) la initiative bancilor comerciale
c) la initiativa BNR si a bancilor comerciale???
57. Criteriile de convergenta nominala in vederea crearii UEM sunt orientate pe doua
laturi importante:
a) cea cu privier la protectia mediului
b) cea monetara
c) cea a finantelor publice
d) cea a vizelor
58. In conceptia keynesista,cererea de moneda:
a) este dependenta doar de nivelul venitului
b) depinde de marimea venitului si pe partea din venit pe care subiectii economici doresc sa
o detina sub forma baneasca
c) depinde si de rata dobanzii
59. Prin prisma bilantului contabil,moneda:
a) este o creanta pentru cel care o detine si o datorie pentru cel care o emite
b) este o creanta pentru institutia emitenta si o datorie pentru cel care o detine
c) figureaza in activul celui care o poseda,respective in pasivul celui care a emis-o
60. Gradul de lichiditate al economiei se poate determina ca raport intre:
a) valoarea tuturor activelor din economie si PIB???

b) baza monetara si masa monetara in sens larg
c) nivelul mediu anual al lichiditatilor si PIB

1. Rescontul, ca operatiune a bancilor centrale, constituie o modalitate de procurare a unor
noi resurse de creditare prin cedarea portofoliului de efecte comerciale:
A. Unei alte banci comerciale
B. Bancilor de scont
C. Statului
D. Bancii de emisiune
2. Conform ecuatiei lui Koopmans:

A. Echilibrul monetar poate fi regasit prin cresterea lui deltaM
B. Cresterea tezaurizarii poate determina cresterea inflatiei
C. Echilibrul monetar poate fi regasit prin cresterea C*+I
3. Disponibilitatile in conturile curente deschise la institutiile financiar-bancare:

A. Sunt incluse in moneda propriu-zisa
B. Permite titularilor sa-si procure bunuri, servicii si sa efectueze plati directe pentru achitarea
datoriilor
C. Au grad de lichiditate mai redus comparativ cu certificatele de depozit emise de banci
4. Tarile care au beneficiat de clauza opting-out(de retinere/de mentinere in afara zonei

euro) sunt:
A. Danemarca
B. Bulgaria
C. Marea Britanie
D. Suedia
5. Cambiile financiare apar in legatura cu:

A. Imprumuturile realizate de stat la banca de emisiune
B. Operatiunile de finantare a investitiilor agentilor economici
C. Obtinerea de imprumuturi de la banci
D. Scontarea unor cambii comerciale
6. Intr-o perioada de inflatie:
A. Toate preturile cresc
B. Toate preturile scad
C. Toate preturile cresc la fel de repede
D. Unele preturi pot scadea
7. Cursurile de schimb fixe irevocabile dintre monedele nationale ale tarilor membre UME
si euro au intrat in vigoare:
A. In a treia etapa (1 ianuarie 1999-31 decembrie 2001) de introducere a euro
B. In a doua etapa (1 ianuarie 1999-31 decembrie 2001) de introducere a euro
C. In prima etapa (2 mai 1998-1 ianuarie 1999) de introducere a euro
8. Conturile curente deschise persoanelor fizice si juridice se caracterizeaza prin aceea ca:
A. Prin intermediul lor se evidentiaza o multitudine de operatiuni de incasari si plati
B. Toate operatiunile au loc la solicitarea titularilor
C. Dau posibilitatea obtinerii unor dobanzi mai mari decat cele la depozitele la termen
D. Utilizeaza ca instrument de decontare numai cecul
9. Creditul de scont este primit de:

A. Beneficiar
B. Banca
C. Tragator
D. Tras
10. In cazul cecului, initiativa platii apartine:

A. Creditorului
B. Bancii
C. Debitorului
11. Scontul este:
A. O forma particulara a dobanzii
B. una dintre operatiunile pasive ale bancilor comericale
C. Una dintre operatiunile active ale bancilor comerciale
12. Moneda unica a ramas singurul mijloc de plata legal, fostele monede nationale pierzandu-
si puterea liberatorie in toate tarile zonei euro:
A. Incepand cu 1 ianuarie 2002
B. Incepand cu 1 martie 2002
C. Incepand cu 28 februarie 2002
13. Moneda scripturala creata de o banca:

A. Se reflecta in activul bilantului bancar
B. Este concretizata printr-o inscriere in contul clientului imprumutat
C. Este o creanta a bancii respective asupra clientului
D. Este un element al pasivului bancar
E. Este o datorie a bancii respective
14. Totalitatea bonurilor de tezaur emise reprezinta:

A. Datoria nerambursabila la scadenta
B. Datoria consolidata a statului
C. Datoria flotanta a statului
15. Modificarea ponderii monedelor tarilor membre din cosul valutar ECU se facea dupa
cum urmeaza:
A. Din oficiu, la fiecare 10 ani
B. La cererea a cel putin jumatate din statele membre
C. De fiecare data cand ponderea unei monede varia cu mai mult de 25%
D. Din oficiu, la fiecare 5 ani
16. Intre cauzele inflatiei regasim:
A. Dezechilibru dintre cererea si oferta de bunuri si sevicii
B. Transformarea monedei active in moneda pasiva
C. Cresterea generalizata a preturilor
D. Oferta mai mare decat cererea
17. Cauze ale inflatiei in Romania in ultimii ani sunt:

A. Existenta unor monopoluri
B. Lipsa fortei de munca specializata in unele societati comerciale
C. Slaba productivitate din agricultura romaneasca
D. Aprecierea monedei nationale
18. A treia etapa de creare a UEM presupunea:

A. BCE sa definitiveze politica monetara comuna pentru viitoarea zona euro
B. Fixarea irevocabila a paritatilor intre monedele tarlor care urmau sa faca parte din uniunea
monetara
C. Fixarea de criterii de convergenta care trebuiau indeplinite de tarile membre pentru a trece la
moneda unica euro
19. Piata monetara se identifica pana acum cateva decenii cu piata interbancara, numita si
piata a specialistilor, si se caracterizeaza prin urmatoarele:
A. Era o piata restransa doar la nivelul operatiunilor de imprumut realizate intre banca de
emisiune si bancile comerciale
B. Elimina monopolul exclusiv al bancilor comerciale in sfera creditului
C. Contribuia la compartimentarea excesiva a pietei capitalurilor
D. Permitea realizarea unor operatiuni frecvente si automate de refinantare a bancilor comerciale
de catre banca de emisiune
20. Printre actorii principali ai pietei monetare deschise pot fi amintiti:

A. Banca de emisiune
B. Bancile comerciale
C. Sectorul nefinanciar
D. Intreprinderile mici si mijlocii si marile intreprinderi
E. Societatile comericale si casele de titluri
21. Activitatea Bancii Albina a fost orientata cu prioritate spre:

A. Agricultura
B. Industrie
C. Domeniul public
D. Comert
22. Din punct de vedere al gradului de lichiditate, moneda propriu-zisa:

A. Are putere liberatorie imediata
B.Prezinta riscul unei pierderi sensibile de capital
C. Este un activ financiar lichid cu randament ridicat
D. Este activul finaciar cel mai lichid
23. Slaba eficienta a mecanismelor de refinantare a bancilor comericale de catre Banca

Nationala a Romaniei, mai ales in perioada 1989-2000, s-a datorat urmatorilor factori:
A. Existenta platilor restante si a blocajului financiar din economie
B. Insuficienta dezvoltare a sectorului economic privat
C. Utilizarea pe scara redusa a creditului comerical
D. Insuficienta cantitatii si a gamei reduse de titluri utilizate pr piata monetara
E. Gradul redus de convertibilitate a monedei nationale
24. In a doua etapa a aparitiei sale (1 ianuarie 1999-31 decembrie 2001), euro a existat:
A. Numai sub forma de bancnote
B. Si sub forma numerarului
C. Atat in forma bancnotelor, cat si ca moneda metalica
D. Numai ca moneda de cont
25. Pragul de divergenta reprezinta:
A. Momentul in care incep interventiile bancilor centrale pe piata valutara
B. Valoarea maxima pe care o poate atinge indicatorul de divergenta
C. 50% din divergenta maxima
D. 75% din divergenta maxima
26. Moneda este creata cu titlu temporar cand:

A. Un client contracteaza un credit bancar
B. Banca cumpara devize
C. Banca realizeaza operatiuni de scontare a cambiilor
D. Banca achizitioneaza titluri financiare(actiuni, obligatiuni, etc.)
27. Cecul este emis de:

A. Tragator
B. Tras
C. Beneficiar
28. Girul reprezinta:

A. O ameliorare a calitatii titlului de credit, dandu-I garantii suplimentare
B. O andosare
C. O piata in sensul stingerii obligatiei de piata
29. Cambiile financiare apar:

A. In legatura cu obtinerea de imprumuturi de catre stat de la populatie
B. Ca urmare a tranzactiilor de vanzare-cumparare de marfuri
C. In legatura cu obtinerea de imprumuturi de la banci
30. Cand banca centrala cumpara devize:

A. Se creeaza moneda
B. Se amelioreaza lichiditatea unei banci comerciale
C. Este debitat contul curent al unei banci comerciale deschis la banca centrala
D. Scade masa monetara
31. Pe linia monetara, despre aparitia bancii se poate vorbi o data cu:
A. Acordarea creditelor de catre camatari
B. Preschimbarea monedelor de catre zarafi
C. Punerea in circulatie a banilor cu valoare intrinseca
D. Crearea monedei fiduciare
32. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la indicatorul baza monetara:
A. In structura sa se cuprinde numai numerarul in circulatie
B. Evidentiaza gradul de utilizare a monedei
C. Permite cuantificarea multiplicatorului monetar
33. In cazul cecului apar ca protagonisti:

A. 4 parti
B. 3 parti
C. 2 parti
34. In conceptia monetarista:

A. Moneda este un activ al patrimoniului agentilor economici
B. Cererea de moneda este considerata stabila
C. Cererea de moneda este instabila
D. Cererea de moneda depinde, in primul rand, de venitul permanent
35. In lupta de concurenta, marile banci se remarca prin faptul ca:

A. Dispun de retele extinse de unitati operationale
B. Onoreaza cererile de credite a unor intreprinderi tot mai mari care nu pot fi clienti decat ai unor
banci pe masura
C. Acorda credite marilor companii fara restrictii
D. Au posibilitatea de atragere a drepturilor si realizare a plasamentelor in conditiile uneei
profitabilitati ridicate
36. Motivatia universalizarii operatiunilor bancare este:

A. Cresterea gradului de lichiditate
B. Concentrarea unor importante capitaluri banesti
C. Obtinerea unui profit cat mai mare
D. Extinderea reteei bancare
37. Activele financiare lichide:

A. Prezinta riscul unei pierderi sensibile de capital
B. Nu pot sa influenteze cerearea de bunuri si servicii
C. Au un grad de lichiditate apropiat de cel al monedei
38. Creditarea gospodariilor familiare si a persoanelor particulare, ca o categorie distincta a

operatiunilor active efectuate de catre bancile comerciale, au ca destinatie:
A. Constructia de locuinte
B. Achizitionarea de bunuri durabile cu valoare mare
C. Procurarea de titluri de valori mobiliare pe piata financiara
D. Sustinerea cheltuielilor curente prin asa-zisele credite nonafectate
39. Cand o banca cumpara un activ real:

A. Este creditat contul curent al vanzatorului, deschis la banca
B. Se debiteaza contul curent al vanzatorului
C. Moneda este creata cu titlu temporar
D. Are loc o revenire a monedei la locul sau de origine, banca
40. Care din tarile de mai jos au preferat pana in prezent sa se mentina in afara zonei euro,
desi s-ar fi incadrat inca de la inceput in restrictiile impuse de Tratatul de la Maastricht:
A. Danemarca
B. Finlanda
C. Grecia
D. Suedia
E. Marea Britanie
41. Moneda primara:

A. Reprezinta moneda emisa si controlata de banca centrala
B. Cuprinde activele financiare care se pot transforma cu usurinta in moneda propriu-zisa
C. Se mai numeste si moneda de rezerva
D. Cuprinde mijloacele de plata create de banca centrala si de celelalte institutii bancare
42. Depunerile in conturi la dispozitia bancii de emisiune provin:

A. De la celelalte banci din cadrul sistemului bancar
B. De la populatie
C. Uneori de la marile intreprinderi
D. De la stat, ca rezerve financiare
43. Deflatia este:

A. Opusul inflatiei
B. Un fenomen preferabil inflatiei
C. Determinata de o crestere exponentiala a preturilor
D. Sinonim cu dezinflatia
E. O reducere substantiala a inflatiei
44. Deflatia este:

A. Defavorabila creditorilor
B. Defavorabila creditorilor
C. Favorabila creditorilor
D. Defavorabila debitorilor
45. Scontul se calculeaza dupa urmatoarea reatie:
A. S=(V*T*P)/360(12)*100
B. S=(V*T*P)/360(12)
C. S=(V*T)*100/360*P
D. S=numere de dobanzi/divizorul fix
46. Conferinta monetara de la Paris din martie 1973 a avut urmatoarele consecinte:
A. Ecartul dintre doua monede europene a fost redus la +/- 1%
B. A dus la instituirea mecanismului “sarpele fara tunel”, prin eliminarea tunelului
C. S-a renuntat la obligativitatea sustinerii cursului monedelor lor nationale
47. Principalele motive pentru care bancile comerciale trebuie sa detina moneda bancii
centrale sunt:
A. Asigurarea compensarii interbancare prin intermediul conturilor curente creditoare deschise la
banca centrala
B. Satisfacerea cererilor de numerar ale clientilor
C. Respectarea obligatiei impuse de banca centrala de a-si constitui rezerve intr-o anumita
proportie
48. Depozitele la termen si in vederea economisirii:

A. Exercita influenta asupra volumului si structurii cheltuielilor titularilor
B. Sunt incluse in structura masei monetare in sens restrans
C. Au un grad mai redus de lichiditate comparativ cu moneda propriu-zisa
49. Cand banca centrala cumpara titluri publice, in cadrul operatiunilor de open-market:
A. Are loc alimentarea banicilor cu lichiditati
B. Se creeaza moneda
C. Se manifesta distructia de moneda
D. Creste masa monetara
50. Adevarata “piatra de hotar” pentru aparitia bancilor moderne este marcata de:
A. Sistemul Federal de Rezerve
B. Bancii de Stockolm
C. Bancii Angliei
D. Bancii de Hamburg
51. Biletul de ordin este emis de:

A. Tragator
B. Creditor
C. Beneficiar
D. Debitor
52. Emisiunea de obligatiuni este adesea o forma preferata de mobilizare a capitalurilor

societatilor comericiale , deoarece:
A. Dobanzile la obligatiuni sunt mai mici, mai putin grevante decat platile de dividente
B. Nu confera subscriitorilor drept de vot
C. Detinerea si negociera lor nu modifica structura puterii in consiliul de administratie
53. Trecerea de la piata interbancara traditionala la piata monetara deschisa a avut ca efect:
A. O mai mare stabilizare a ratelor dobanzii pe piata
B. Eliminarea monopolului excesiv al bancilor pe piata creditului
C. Largirea acestei piete, prin acoradrea dreptului de participare si a altor organisme financiare
nebancare
D. Imbunatatirea mecanismuilui de alimentare a acesteia
E. Unificarea pietelor creditului
F. Cresterea concurentei pe aceasta piata
54. Populatia poate determina autointretinerea si autoagravarea inflatiei prin:

A. Scaderea consumului
B. Revendicari salariale
C. Cresterea cererii de bunuri si servicii
D. Detezaurizarea monedei
55. Compensarile pe piata interbancara:

A. Asigura derularea operativa a circuitelor de plati din economie
B. Asigura inchiderea de plati declansate de titularii de conturi, inclusiv pe calea utilizarii
creditului pe termen scurt si a unor operatiuni tipice pietei interbancare
C. Presupun pentru o banca parcurgerea urmatoarelor etape: compensarea creantelor cu datoriile si
stingerea soldului net debitor pe seama disponibilitatilor detinute de acestea in cont la banca
centrala si/sau a imprumuturilor contractate ulterior de la celelalte banci comerciale sau de la
banca centrala
56. In conceptia keynesista , cererea de moneda pentru tranzactii:

A. Se manifesta datorita nesincronizarii veniturilor si cheltuielilor indivizilor, egentilor economici
B. Este in functie de venitul global
C. Depinde si de rata dobanzii
57. Prescurtarea oficiala pentru euro, inregistrata la Organizatia Internationala pentru

Standardizare este:
A. EU
B. EURO
C. EUR
D. ECU
58. Dintre cauzele care duc la ingradirea creditului comercial amintim:

A. Restrictionarea lui prin insasi destinatia sa
B. El este limitat prin proportiile capitalului de rezerva al producatorului
C. Proportile creditului comercial depind de regularitatea incasarii contravalorii marfurilor
vandute pe credit, anterior
D. Accelereaza circuitul capitalului real
59. Prima etapa de creare a UEM presupunea:

A. Fixarea de paritati irevocabile intre monedele tarilor membre din UE
B. Dezvoltarea coordonarii politicilor economice
C. Stabilirea de criterii de convergenta
D. Largirea rolului ECU
60. Deconturile interbancare realizate pe piata monetara se efectueaza:

A. Numai in moneda bancii centrale
B. Numai in moneda bancara
C. In moneda bancii centrale si in moneda bancara
61. O banca creeaza moneda atunci cand:

A. Vinde devize clientilor sai
B. Cumpara titlui financiare (actiui, obligatiuni)
C. Acorda un credit prin contul curent al clientului
D. Vinde active reale
62. Banca viitorului se prefigureaza a fi:

A. banca ce acorda credite fara dobanda
B. banca cu cea mai diversificata retea de unitati operative
C. banca la domiciliu
D. banca ce asigura distribuirea automata a numerarului
E. banca fara ghisee
63. Operatiunile pasive efectuate de catre bancile comerciale constau:

A. formarea capitalului propriu
B. scontarea
C. atragerea depunerilor sub forma de depozite bancare
D. plasamente pe piata externa de capital
64. Prin legea bancara din 1934 s-a instituit:
A. Societatea nationala de creditindustrial
B. Creditul industrial
C. Consiliul superior bancar
D. Consiliul guvernatorilor
E. Asociatia romana a bancilor
65. Plata dobanzii pentru utilizarea capitalului de imprumut ca trasatura a creditului

presupune:
A. Pentru utilizarea creditelor, dobanda se coreleaza cu rata profitului obtinuta de intreprinzator
B. Dobanda reprezinta “chiria” pe care o plateste debitorul pentru dreptul ce I se acorda de a
utiliza caitalul de imprumut
C. Dobanda este calculata numai pentru soldurile debitoare ale conturilor bancare curente
deschise clientilor
66. Criteriile de convergenta nominala in vederea cedarii UEM sunt orientate pe 2 laturi
importante:
A. Cea a finantelor publice
B. Cea cu privire la protectia mediului
C. Cea monetara
D. Cea a vizelor
67. Bancile comerciale isi constituie provizioane in vederea:

A. Mentinerea unui anumit plafon de lichiditati
B. Realizarii de plasamente pe piata financiara
C. Capitalizarii prin majorarea capitalului social
D. Acordarii creditelor
68. Un imprumut public poate fi lansat prin:

A. Emisiunea de obligatiuni prin intermediul unui consortiu sau sidicat bancar
B. Andosare
C. Emisiune de obligatiuni distribuite direct de catre organismul districtual sau municipal
69. In decembrie 1946, Banca Nationala a Romaniei a fost:

A. Transformata in banca de emisiune
B. Exclusa de la reeescontare
C. Etatizata si reorganizata
D. Desfiintata
70. Cauzele deflatiei sunt:

A. Scaderea rapida a ratelor dobanzii
B. Cresterea puterii de cumparare a banilor
C. Pierderea foarte rapida a puterii de cumparare a banilor
D. Cresterea preturilor detereminata de monopoluri
E. Niciuna
71. Titlurile de pe pietele financiare considerate substitute apropiate monedei propriu-zise:

A. Sunt usor negociabile si nu comporta o pierdere semnificativa de valoare
B. Au un grad de lichiditate mai redus comparativ cu disponibilitatile in conturile curente
C. Sunt induse in structura masei monetare, in sens restrans
72. Cand banca cumpara devize de de la un client al ei:

A. Masa monetara se reduce
B. Moneda scripturala creata de banca are drept contrapartida creante asupra clientului
C. Contul clientului este creditat
D. Se creeaza moneda
73. Indicele puterii de cumparare a banilor:

A. Arata cresterea nivelului mediu al preturilor
B. Este masura cel mai des utilizata pentru inflatie
C. Este inversul ratei inflatiei
D. Este un indice al preturilor
74. Modificarea raportului dintre bancile comerciale, care devin zilnic debitoare
si/sau creditoare intre ele, se datoreaza in principal:
A. Incasarilor si platilor zilnice efectuate in si din conturile clientilor unei banci de la si catre
clenti care au coturi deschise la alte banci
B. Unei politici gresite de plasament a bancilor comerciale
C. Operatiunilor de creditare excesive efectuate de bancile comerciale catre cleintii lor
75. In general, bancile comerciale, in cadrul operatiunilor pasive, constituie mai multe
categorii de depozite:
A. Depozite prin cont curent
B. Depozite la termen
C. Depozite la dispozitia altor banci
D. Depozite la vedere

A. Scaderea generalizata si de durata a preturilor
B. Reducerea salariilor
C. Scaderea puterii de cumparare a banilor
77. Trata exprima:

A. Ordinul de plata neconditionat dat de creditor debitorului
B. Ordinul de plata dat de creditor unei terte persoane, fata de care creditorul are obligatia de…
C. Angajamentul de plata luat de debitor
78. Ecuatia lui Koopmans este:

A. Detezaurizarea poate duce la un dezechilibru monetar
B. Cresterea masei monetare in circulatie duce la inflatie
C. Dezechilibrul monetar nu se poate produce fara emisiune de moneda
D. Dezechilibrul monetar se poate produce si fara emisiune de moneda
79. In doctrina keymesista, rada dobanzii este considerata:
A. O forma de redistribuirea a plusvalorii
B. Amplificarea garantiei unei terte persoane
C. Garantarea prin gajarea unor active fixe si circulante
D. Niciuna
80. In cazul acceptului bancar:

A. Banca accepta sa plateasca la scadenta un efect de comert
B. Banca accepta sa sconteze inainte de scadenta un efect de comert
C. Banca accepta sa sa garanteze plata la scandenta a unui efect de comert
D. Banca accepta sa gireze un efect de comert
81. O banca creeaza moneda atunci cand:

A. vinde devize clientilor sai
B. cumpara titluri financiare (actiuni, obligatiuni)
C. acorda un credit prin contul curent al clientului
D. vinde active reale
82. Agregatul monetar M1 cuprinde:

A. Cvasimoneda
B. Ansamblul activelor financiare care sepot tranforma cu usurinta..
C. Este activul cel mai lichid
D. Permite obtinerea unui venit sub forma de dobanda
83. Ca “banca a bancilor”, banca de emisiune asigura:

A. Executia de casa a bugetului de stat
B. Gestionarea rezervelor valutare
C. Punerea in circulatie a bancnotelor
D. Creditarea bancilor comerciale
84. Acele operatiuni de imprumut ale bancilor comerciale, garantate cu efecte publice,
obtinute de la banca de emisiune se numesc
A. Operatiuni de recreditare
B. Operatiuni de rescont
C. Operatiuni de lombardare
85. Criteriile de convergenta nominala in vederea aderarii UEM sunt orientate pe doua laturi
importante:
A. Cea cu privire la protectia mediului
B. Cea a finantelor publice
C. Cea a vizelor
D. Cea monetara
86. Mecanismul de multiplicare al creditelor:

A. Arata volumul creditelor acordat de bancile comerciale
B. Tine cont de preferinta relativ stabila a clientilor pentru folosirea numerarului
C. Ia in considerare obligatia bancilor de a-si constitui rezerve la banca centrala, intr-o anumita
proportie din depozitele lor
D. Pune in evidenta capacitatea limitata de creare de moneda a bancilor comerciale
87. Ratele dobanzii au cunoscut in Romania in anumite perioade (1989 - 1993) valori
negative, fapt ce duce la
A. Un nivel foarte ridicat al ratei dobanzii
B. Un nivel foarte scazut al ratei dobanzii
C. Un nivel al ratei dobanzii mai mare decat rata inflatiei
D. Un nivel al ratei dobanzii mai mic decat rata inflatiei
88. Piata monetara este o componenta importanta a pietei creditului, alaturi de:
A. Piata financiara, piata ipotecara si piata valutara
B. Piata financiara si piata valutara
C. Piata bunurilor mobiliare si imobiliare
89. Masa monetara reprezinta
A. Totalitatea mijloacelor de plata existente la un moment dat in economia unei tari
B. Ansambul activelor existente la un moment dat in cadrul economiei unei tari
C. Totalitatea activelor care pot fi utilizate pe teritoriul unei tari pentru cumpararea de bunuri si
stingerea datoriilor
90. Ansamblul cursurilor pivot bilaterale era numit

A. Curs central
B. Grila de paritati
C. Curs limita de interventie
D. Grila paritatilor bilaterale
91. Provizioanele bancare pot fi

A. La vedere
B. Reglementate
C. De risc
D. De rezerva
92. Cursurile pivot bilaterale din cadrul SME reprezinta

A. Cursuri formate prin metoda cursuriloc incrucisate plecand de la cursurile centrale fata de USD
B. Cursuri formate folosind metoda cursurilor incrucisate, plecand de la cursurile pivot fata de
ECU
C. Cursurile centrale ale SME
D. Cursul oficial de referinta
93. In cazul creditului comercial, motivatia amanarii termenelor de plata este data de
urmatoarele
A. Componenta comerciala
B. Componenta bancara
C. Componenta financiara
D. Componenta traditionala
94. Care din urmatoarele banci au aparut in secolele XII - XVI

A. Banca de Stockholm
B. Banca de Barcelona
C. Banca de Venetia
D. Banca de Amsterdam
E. Banca de Hamburg
F. Banca de Milano
95. Prin functiile pe care le indeplineste, creditul garanteaza o serie de efecte favorabile, cum
ar fi
A. Favorizarea unor operatii economice ce atenteaza la lichiditatea bancara
B. Sporirea puterii productive a intreprinderilor prin redistribuirea capitalulilor
C. Adaptarea elastica a masei de bani in circulatie la necesarul economiei
D. Concentrarea capitalulilor
E. Deterioraea puterii de cumparare a banilor prin supracreditare
96. In cadrul Consiliului European de la Madrid din 15-16 decembrie 1995 s-a decis
A. Numele de euro pentru viitoarea moneda unica
B. Aplicarea criteriilor de convergenta din cadrul UEM
C. Selectarea statelor care urmau sa adopte moneda euro la 1 ianuarie 1999
D. Utilizarea timp de trei ani a monedei euro doar ca moneda de cont
97. Prin capitalizare, de regula, resursele priprii constituite sub forma fondului de rezerva ale
bancilor ating o marire egala cu
A. Cea a provizioanelor
B. Cea a capitalului social
C. Dublei celei a capitalului social
98. Modernizarea tehnicilor si informaticii bancare se refera la

A. Minimizarea riscului lipsei de lichiditai
B. Asimilarea si introducerea in tehnica bancara a celor mai moderne produse si instrumente
bancare
C. Achizitionarea celor mai preformante echipamente de informatica
D. Selectia activelor
99. Cauzele deflatiei pot fi

A. Reducerea cantitatii de moneda in circulatie
B. Reducerea vitezei de circulatie a banilor
C. Reducerea ratei dobanzilor
100. Riscurile creditului pot fi generate de

A. Sporirea puterii productive a intreprinderilor prin redistribuirea capitalurilor
B. Crizele economice si convulsiile politice
C. Lipsa de promptitudine a debitorilor in rambursarea creditelor
D. Adaptarea elastica a mesei de bani in circulatie la necesarul economiei
E. Abuzul de credit
F. Insolvabilitatea debitorilor si detinerea de catre banci a unor informatii inexacte privind
debitorii
101. Inexistenta inflatiei in conditiile monedelor cu valoare intrinseca se explica prin

A. Caile adecvate de combatere a acesteia
B. Mecanismul de auto-reglare a masei monetare in circulatie
C. Imposibilitatea aparitiei unui exces de masa monetara in circulatie
D. Posibilitatea resorbirii excesului de moneda in circulatie
102. La 16 iunie 1997 Consiliul UE stabilea regulile de rotunjire la exprimarea preturilor in

noua moneda, specificandu-se gradul de precizie folosit la determinarea raporturilor fixe
de schimb (irevocabile) intre monedele tarilor si viitoare uniune monetara si euro, ce
urmau sa intre in vigoare la data de 1 ianuarie 1999, impunand
A. 4 cifre dupa virgula
B. 6 cifre dupa virgula
C. 2 cifre dupa virgula
103. Tensiunile inflationiste reprezinta:
A. Cresteri temporare, pentru o scurta perioada, a majoritatii preturilor
B. Fenomene inflationiste minore si partiale
C. Cresteri de preturi izolate, la un singur produs
104. Pe parcursul existentei Sistemului Monetar European, marja de fluctuatie fata de paritate
pentru monedele participante la mecanismul de cursuri fixe a fost:
A. +/- 2.25%
B. +/- 6%
C. +/- 1%
D. +/- 15%
105. Finantarea monetara a economiei

A. Se realizeaza de institutiile financiar-monetare pe seama resurselor de natura monetara
B. Se realizeaza de catre institutiile financiar-monetare
C. Se realizeaza de institutiile financiar-monetare pe seama resurselor care nu sunt cuprinse in
structura masei monetara
106. In cazul creditelor pe gaj de efecte comerciale, acordate de Banca Centrala:

A. Ca suma, acest credit se cuantifica aplicandu-se, de obicei, un procent asupra volumului
portofoliului de cambii
B. Titlurile de credite servesc bancilor de emisiune doar ca garantie a rambursarii imprumuturilor
C. Titlurile de credit nu raman in propietatea bancilor comerciale
D. Titlurile de credit raman in propietatea bancilor comerciale
E. Ca suma, marimea acestui credit este intotdeauna egala cu valoarea portofoliului de cambii
107. In 1913, dupa infiintarea Sistemului Federal de Rezerve, bancile nationale au fost obligate
A. Sa adere la FED
B. Sa stabileasca nivelul ratei oficiale a scontului
C. Sa participe cu capital sub forma depunerilor la fondul de rezerve minime obligatorii
D. Sa-si declare independenta
108. Taxa scontului privat reprezinta:

A. Dobanda pentru perioada cuprinsa intre momentul emiterii si scadenta
B. Dobanda pentru perioada cuprinsa intre momentul emiterii si scontare
C. Dobanda pentru perioada cuprinsa intre momentul scontarii si scadenta
109. Criteriile de apreciere a lichiditatii unui activ financiar sunt:

A. Impactul asupra cererii de bunuri si servicii
B. Usurinta cu care se vinde
C. Costul tranzactiei
D. Randamentul redus
110. Contrapartida externa a masei monetare:

A. Reflecta impactul relatiilor internationale asupra masei monetare interne
B. Exprima creantele detinute de institutiile financiar-monetare asupra strainatatii
C. Reflecta impactul soldului balantei de plati externe asupra nivelului masei monetare
111. Riscurile creditului pot fi generate de:

A. Insolvabilitatea debitorilor si detinerea de catre banci a unor informatii inexacte privind
debitorii
B. Crizele economice si convulsiile politice
C. Lipsa de promptitudine a debitorilor in rambursarea crediitelor
D. Abuzul de credit
E. Adaptarea elastica a masei de bani in circulatie la necesarul economiei
F. Sporirea puterii productive a intreprinderilor prrin redistribuirea capitalurilor
112. In prima etapa de introducere a monedei unice euro (2 mai 1998 - 1 ianuariee 1999) au
fost selectate daca indeplineau criteriile de convergenta, dintre cele 15 existente alegandu-
se:
A. 15
B. 12
C. 11
113. Numerarul:
A. Este componenta cea mai lichida a masei monetar
B. Nu permite detinatorului sa efectueze plati
C. Are un grad mai redus de lichiditate comporativ cu depozitele la termen
D. Reprezinta moneda efectiva
114. Factorii de care este dependenta dobanda perceputa sunt:

A. Gradul de risc
B. Cursul actiunii bancii respective la bursa
C. Profitul bancar
D. nivelul cheltuielilor cu operatiunile bancare
E. Rezerva minima obligatorie
F. Erodarea monetara
115. Creditul bancar este

A. Un credit sub forma baneasca acordat de bancheri intreprinzatorilor
B. Un credit garantat cu propietatea imobiliara si care are ca principal obiectiv sustinerea...
C. Creditul pe care si-l acorda intreprinzatorii la vanzarea marfurilor sub forma amanarii platii
116. Dintre inconvenientele monedei unice formulate de criticii monedei europene, enumeram:
A. Criteriile de convergenta din Tratatul de la Maastricht asigura premisele unei inflatii scazute
[...], critica vizand in primul rand restrictia referitoare la nivelul maxim al deficitului
B. Cresterea preturilor
C. Reglementarile privitoare la UEM si la moneda unica adoptate la Maastricht sunt nerealiste [...]
economice si finaciar-valutare favorabile de la inceputul deceniului noua
D. Pierderea autonomiei politicii monetare si valutare
117. Prin intermediul operatiunilor de vanzare-cumparare de aur si devize, banca de

emisiune:
A. Indeplineste obiectivele politicii monetar-valutare practicate de tara respectiva
B. Influenteaza cursul monedei nationale fata de valutele de referinta
C. Isi consolideaza rezerva valutara
118. Activitatea principala a unei banci consta in:

A. Efectuarea operatiunilor pe piata financiara
B. Vanzarea titlurilor de valori mobiliare
C. "comertul" cu bani
D. Realizarea operatiunilor de decontare
119. Situatia lichiditatii bancilor depinde de:

A. Preferinta clientilor pentru numerar
B. Marimea dobanzii la creditele bancare
C. Politica bancii centrale
120. Cursul central in cadrul SME reprezinta:

A. Un curs stabilit in functie de continului aur al fiecarei monede
B. Un curs fata de DST, stabilit in raport cu puterea de cumparare a monedei fiecarei tari
C. Un curs fata de ECU, stabilit in raport cu puterea de cumparare a monedei fiecarei tari
121. In cazul in care moneda scripturala circula intre conturile deschise de clienti la aceeasi
banca:
A. Se impune refinantarea bancii respective
B. Apar problema conversiei monedei respective intr-o alta moneda
C. Banca va debita contul tragatorului si va credita contul beneficiarului
D. Are loc o "scurgere" de moneda (iesire de fonduri)
122. Moneda bancii centrale

A. Apare numai sub forma bancnotelor si a monedelor metalice
B. Este reprezentata de numerar si disponibilitatile bancilor, ale Trezoreriei statului in conturile lor
deschise la ...
C. Se mai numeste si baza monetara
D. Este creata prin vanzarea de active nemonetare celorlalte banci
123. Facilitatile de depozit constau in:

A. Constituiriea de catre BNR de depozite la bancile comerciale pe un termen mijlociu si lung
B. Constituiriea de catre BNR de depozite la bancile comerciale pe un termen foarte scurt (o zi)
C. Constituiriea de catre bancile comerciale de depozite la BNR de depozite la bancile comerciale
pe un termen mijlociu si lung
D. Constituiriea de catre BNR de depozite la bancile comerciale pe un termen foarte scurt (o zi)
E. Niciuna
124. Regulamentul privind operatiunile de piata monetara efectuate de BNR a fost introdus
ini:
A. 1990
B. 2000
C. 2007
125. Taxa oficiala a scontului este:

A. Mai mare decat taxa scontului privat
B. Mai mica decat taxa scontului privat
C. Egala cu taxa scontului privat
126. Creditul comercial este:

A. Creditul pe care si-l aorda intreprinzatorii la vanzarea marfurilor sub forma amanarii platii
B. Un credit ce consta in vanzarea cu plata in rate a unor bunuri de consum personal de valori mari
si folosinta indelungata
C. Un credit sub forma baneasca acordat de bancher intreprinzatorilor
127. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate in cazul procesului de creare de
moneda de catre banca centrala:
A. Pune in relatie banca centrala cu o intreprindere sau persoana fizica
B. Se realizeaza exclusiv la cererea agentilor nefinanciari
C. Pune in evidenta modul de alimentare a bancilor cu lichiditati
D. Se realizeaza prin achizitionarea si monetizarea de active nemonetare care provin de la banci si
trezoreria statului
128. Pentru cel care doreste sa contracteze un imprumut, banca este:

A. Exponentul puterii publice care te poate ajuta cu credite in orice situatie
B. Un partener de afaceri
C. Autoritate absoluta
D. Un mediu favorabil oricarei afaceri
129. Procesul de distructie de moneda:

A. Se reflecta in evidenta bancii prin disparitia creantei din activ si debitarea contului clientului
B. Are loc in momentul in care o banca achizitioneaza active nemonetare
C. Exprima o revenire a monedei la locul sau de origine, banca
130. Sistemul monetar european SME se caracterizeaza prin:

A. Nu s-a renuntat la valorile paritare aur
B. S-a bazat tot pe practicarea cursurilor fixe in interiorul unor limite
C. Locul aurului era preluat de ECU, devenind punct de referinta in cadrul sistemului
D. Participare voluntara
131. ECU reprezinta:

A. Un cos de valute
B. O moneda de cont
C. Punct de referinta in cadul sistemului monetar european
D. Punct de referinta in cadrul mecanismului sarpelui monetar
132. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la viteza de rotatie a banilor este adevarata?
A. Permite cuantificarea multiplicatorului monetar
B. Sub forma de coeficient exprima nr de rotatii realizate de o unitate monetara pentru a servi un
anumi nr de tranzactii
C. Exprima nr mediu de tranzactii mijlocite de unitatea monetara, intr-o anumita perioada de timp
D. Se calculeaza astfel: V=PxQ/M
133. Prin Acordul de la Washington din decembrie 1971 se hoatara:

A. O crestere a marjei de fluctuatie fata de dolar la +/- 2.25%
B. Un ecart al cursurilor fata de dolar de 4.5%
C. O crestere a marjei de fluctuatie fata de dolar la +/- 1%
D. Un ecart intre doua monede europene de 4.5%
134. Obtinerea de imprumuturi de catre bancile debitoare in urma operatiunilor de

compensare a creantelor cu datoriile se poate realiza pe piata monetara deschisa:
A. De la sectorul nefinaciar
B. De la banca de emisiune
C. De la celelelate banci participante de procesul de compensare interbancara si care au solduri
excedentare
D. De la ceilalti actori ai pietei
135. In ecuatia Cambridge spre deosebire de ecuatia lui Fischer:

A. Se are in vedere nivelul de incasari monetare pe care subiectii economici vor sa-l detina
B. Preturile nu sunt cuprinse in mod explicit in ecuatie
C. Moneda este privita doar ca mijloc de schimb
136. In conceptia lui Irving Fischer:

A. Cererea de moneda nu depinde decat de volumul tranzactiilor in valoare nominala
B. Relatia dintre cantitatea de moneda (M) si tranzactii este stabila
C. Viteza de circulatie a monedei este stabila
137. Moneda ca avutie neta:

A. Constiuie suportul pentru creearea monedei scripturale de catre bancile comerciale
B. Semnifica masa monetara in sens restrans
C. Vizeaza numai mijloacele de plata create de banca centrala si de celelalte institurii bancare
D. Include pe langa moneda ca mjloc de plata, si activele financire care pot fi transformate
138. Banca Nationala a Romaniei este in prezent subordonata:

A. Parlamentului
B. Ministerului Finantelor Publice
C. Presedentiei
D. Guvernului
E. Partidului de guvernamant
139. In conceptia lui Keynes, moneda:

A. Antreneaza doua feluri de costuri, si anume: costuri de negociere si costuri de lichiditare
B. Exprima lichiditate prin excelenta
C. Este dorita de agentii economici datorita calitatii de activ fara risc
D. Conserva puterea de cumparare, pe termne scurt, mai bine decat orice alt bun sau titlu

A. Scaderea generealizata si de durata a preturilor
B. Reducerea salariilor
C. Scaderea puterii de cumparare a banilor
D. Crestrea puterii de cumparare a monedei nationale
E. Scaderea ratelor dobanzii
F. Crestrea standardului de viata al populatiei
141. Dintre inconvenientele monedei unice formulate de criticii monedei europene, enumeram:
A. Pierderea autonomiei politicii monetare si valutare
B. Transparenta tranzactiilor
C. Criteriile de convergenta de la Maastricht asigura premisele unei inflatii scazute dar determina
si o crestere economica redusa, critica vizand in primul rand restrictia referitoare la nivelul
maxim al deficitului bugetar
D. Cresterea ratelor dobanzilor
E. Cresterea preturilor
F. Reglementarile privitoare la UEM si la moneda unica adoptata la Maastricht sunt nerealiste,
fiind rezultatul unei conjuncturi economice si financiar-valutare favorabile de la inceputul
deceniului noua
142. Relatiile dintre banca de emisiune si celelalte banci se manifesta prin:

A. Operatiuni de creditare
B. Calitatea de "for monetar" care adopta masuri obligatorii
C. Prin operatiuni de open-market
143. Tipurile de finantare prin mecanismul de creditare pentru sustinerea intervnetei bancilor
centrale pe piata valutara prin FECOM sunt:
A. Finantarea pe termen foarte scurt, pana in 75 zile
B. Sustinerea monetara pe termen scurt
C. Autofinantare
D. Sprijinul financiar pe termne mediu
144. In conceptia keynesista, cerera de moneda:

A. Este dependenta doar de nivelul venitului
B. Depinde de marimea venitului si de partea din venit pe care subiectii economici doresc sa o
detina sub forma baneasca
C. Depinde si de rata dobanzii
145. Internationalizarea sistemului bancar american este pusa in evidenta, in primul rand,
prin:
A. Existenta sistemului federal de rezerve
B. Cresterea numarului de banci comerciale care opereaza in afara SUA
C. Concentrarea la dipsozitia celor mai mari 10 banci comerciale americane a circa 30% din
totalul activelor
D. Concentrarea la dipsozitia celor mai mari 10 banci comerciale americane a circa 30% din
totalul activelor
146. Cumpararile reversibile REPO de active eligibile pt tranzactionare constau in:

A. Vanzarea de catre banci de catre BNR de active eligibile pt tranzactionarea, cu transferarea
definitva a dreptului de proprietate auspra acestora
B. Cumpararea de la banci de catre BNR de active eligibile pentru tranzactionare, cu obligatia
acestora de a le rascumpara la o data ulterioara la un pret stabilit in momentul incheierii
tranzactiei
C. Vanzarea catre banci de catre BNR de active eligibile pentru tranzactionare, cu transferarea
temporara a dreptului de proprietate asupra acestora
D. Cumpararea de la banci de catre BNR de active eligibile pentru tranzactionare cu transferarea
definitiva a dreptului de proprietate asupra acestora
147. Care dintre urm afirmatii sunt adevarate in cazul rescontului?

A. Constituie o operatiune de activ a bancilor de emisiune
B. Constituie o operatiune de activ pentru bancile comerciale
C. Este o operatiune de recreditare a bancilor comerciale
148. Care afirmatie e adevarata?

A. Creditul special, instituit in anul 1991, ca modalitate de refinantare a bancilor comeefciale, era
forma exceptionala de refinantare de catre BNR a bancilor comerciale aflate in criza de
lichiditati
B. Creditul de licitatie, insituit in anul 1991, ca modalitate de refinantare a bancilor comeriale,
prefigura operatiunile de reescont realizate de BNR
C. Creditul lombard, instituit in anul 1991, ca modalitate de refinantare a bancilor comerciale, era
o forma exceptionala de refinantare de catre BNR a bancilor comerciale pentru asigurarea
platilor lor zilnice exigibile
D. Creditul structural, sau linia de credit, instituit in anul 1991 ca modlaitate de refinantare a
bancilor comerciale, prefigura viitoarele operatiuni de open-market realizate de BNR
149. Intre SME si mecanismul sarpelui monetar exista urmatoarele diferente:

A. Existenta unui indicator de divergenta care declanseaza interventia bancilor centrale pe piata
B. Doar SME presupunea o participare voluntara
C. Aparitia ECU si rolul central pe care il va juca in SME
150. Masa monetara:

A. Exprima angajamentele de plata ale institutiilor financiar-monetare emitente de active lichide
B. Exprima creante ale insittuiilot financiar ,monetare asupra agentilor nefinanciari
C. Se reflecta in pasivul bilantului consolidat al institutiilor financiar-monetare
151. Reducerea taxei oficiale a scontului are ca efect:

A. Inviorarea activitatii economice
B. Restrangerea activitatii de creditare
C. Restrangerea activitatii de creditare
D. Agraveaza deficitul balantei de plati externe
152. Operatiunile de pasiv ale bancilor de emisune constau in:

A. Emisiunea monetara
B. Creditarea directa a statului
C. Refinantarea celorlalte banci
D. Constituirea capitalului propriu
153. O banca centrala creeaza moneda:

A. Prin rambursarea datoriilor pe care le au bancile comerciale fata de banca centrala
B. Cand cumpara devize de la celelelate banci
C. Prin vanzarea de titluri publice pe piata monetara, in cadrul operatiunilor de open market
154. Creditul de scont e acordat de

A. Tragator
B. Banca
C. Tras
D. Beneficiar
155. Cursurile limita de interventie reprezinta:

A. Cursurile obtinute prin aplicarea marjei de fluctuatie de +/- 2.25% la cursul pivot bilateral
B. Cursurile pivot bilaterale
C. Cursuri obtinute prin aplicarea marjei de 1,125% la cursul central
D. Grila de paritate
156. Sistemul bancar in tara noastra s-a realizat prin:

A. Contributia statului
B. Transformarea camatarilor in bancheri
C. Unirea bancii centrale cu bancile comerciale
D. Infiintarea Bancii Nationale a Moldovei
E. Participarea unor reprezentanti ai capitalului strain
157. Divizorul fix se calculeaza:

A. 360x100xP
B. (360x100)/P
C. VxT
158. Motivatia universalizarii operatiunilor bancare este:

A. Crestreaa gradului de lichiditate
B. Concentrarea unor importnte capitaluri banesti
C. Obtinerea unui profit cat mai mare
D. Extinderea retelei bancare
159. In zona euro, agregatul monetar M3:

A. Cuprinde M1, plasamnete care pot fi disponibile in orice moment, cu aplicarea unor restrictii si
instrumentele negociabile considerate substitute apropiate depozitelor emise de isntitutiile
finaciar-monetare
B. Reprezinta masa monetara in sens larg
C. Mai poarta denumirea de cvasimoneda
160. Numerele de dobanzi se calculeaza dupa formula:

A. (VxT)/P
B. VxT
C. (360x100)/P
161. Moneda bancii centrale este compusa din:

A. Bilete de banca
B. Disponibilitati detinute de agentii nefinanciari la bancile comerciale si la celelalte instituii
financiar-monetare
C. Numerar
D. Disponibilitati detinute de bancile coerciale la banca centraa
162. Disponibilitati detinute de bancile comerciale la banca centrala

A. Realizarea operatinilot de decontare
B. Comertul cu bani
C. Vanzarea titlurilor de valori mobiliare
D. Efectarea operatiunilor de piata financiara
163. Operatiunile de imprumut pe piata monetara deschisa se pot realiza:

A. In alb, atunci cand remiterile de lichiditati se fac fara contrapartida, fara garantie
B. Prin utillizarea unor titluri de creanta, care pot face obiectul unot cesiuni ferme sau al punerii in
pensiune a acestora
C. Prin ipotecarea unor bunuri imobiliare aflate in patrimoniul debitorilor
164. Mecanismul sarpelui monetar avea in vedere urmatoarele aspecte:

A. Bancile centrale menre isi asumau obligatia de a interveni in dolari la limitele tunelului si in
una din monedele comunitare, dupa caz in limitele sarpelui
B. Urmarirea ecartului dintre moneda cea mai puternica si cea mai slaba
C. Ecordarea reciproca in mod automat, de catre bancile centrale, de facilitati de creditare
165. Cea mai economica, mai reala si mai adecvata forma de garantare a creditelor este:
A. Garantarea lor financiara, bazata pe situatia financiara de ansamblu a debitorului
B. Amplificarea garantiei unor terte persoane
C. Garantarea prin gajarea unor active fixe si circulante
166. Separarea proprietatii asupra capitalului de imprumut de folosirea lui ca trasatura a

creditului presupune:
A. Capitalul de imprmut e folosit de cel care il primeste cu titlu de imprumut
B. Cpitalul de imprumut este folosit de agentul economic excedentar
C. Bancile apar ca interediari specifici, ce se interpun intre cei care dispun de resurse de finantat si
cei care au nevoie de ele
167. Moneda, in calitate de activ financiar, se individualizeaza prin:

A. Prezinta riscul unei pierderi de valoare
B. Este imediat utilizabila pentru achizitionarea de bunuri si servicii
C. Este activul cel mai lichid
D. Permite obtinerea unui venit sub forma de dobanda
168. Indicatorii ce masoara convergenta nominala a rezultatelor economice din statele

membre ale Comunitatii europene sunt:
A. Independenta bancii centrale fata de guvern
B. Rata dobanzii nominale pe termen lun la onligatiunile de stat sa nu depaseasca cu mai mult de
2% media dobanzilor pe termen lung din cele trei tari cu inflatia cea mai scazute
C. Rata inflatiei sa nu depaseasca cu mai mult de 1.5% nivelul mediu al inflatiei inregistrat in
acele tari membre (cel mult trei)
D. Deficitul bugetar (al bugetului consolidat) sa nu fie excesiv, sa nu depaseasca 60% din PIB
169. Majorarea ratei oficiale a scontului:

A. Reduce fluxul incasarilor valutare
B. Determina atragerea de capitaluri straine
C. Actioneaza ca un fcator de redresare a balantei de plati
D. Actioneaza ca un factor de sustinere a cursului monedei nationale
E. Determina revenirea in tara a capitalurilor proprii
F. Agraveaza deficitul balantei de plati externe
170. Tratele emise ce nu au la baza operatiuni fara acoperire, se numesc:
A. Warante
B. Cambii "de bronz"
C. Trate "de complezenta"
171. Acceptul comercial apare:

A. Nici in cazul biletului la ordin, nici in cazul tratei
B. Numai in cazul tratei
C. Atat in cazul biletului la ordin, cat sin in cazul tratei
D. Numai in cazul biletului la ordin
172. In zona euro, institutiile financiar-monetare abilitate sa creeze si sa gestioneze moneda

sunt reprezentate de:
A. Institutiile de credit nerezidente
B. Institutiile financiare rezidente care au ca activitate atragerea de depozite si/sau substiuite
apropiate acestora si acordarea de credite si sau efectuarea de plasamente in tiluri de valoare
C. Bancile si casele de economii rezidente
D. Banca Centrala Europeana si bancile centrale ale statelor mebre ale zonei euro
173. Cand banca centrala acorda imprumuturi celorlalte banci:

A. Se reduce cantitatea de moneda a bancii centrale
B. Se manifesta distructia de moneda
C. Este creditat contul cuent al bancilor comerciale la banca centrala
D. Se creeaza moneda
174. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in cazul scontarii cambiilor?
A. Reprezinta cedarea titlurilor de creanta catre o banca comerciala in schimbul obtinerii valorii
actuale
B. Este o forma a creditelor acordate intreprinderilor pentru activitatea de exploatare
C. Este o forma a creditelor de trezorerie
D. Este o operatiune de activ a bancilor comerciale
175. Operatiunile pasive ale bancilor comerciale constau in:

A. Reescontarea cambiilor
B. Efectuarea serviciului de incasare a diverseor creante apartinand clientilor
C. Atragerea depunerilor
D. Tranzactii de vanzare cumparare de devize
Intrebari de tip grila de la sfarsitul unitatilor de studiu.
Raspunsurile sunt luate de pe blackboard din ultimul PDF intitulat “ Raspunsuri la intrebari grila”
– sunt corecte 100 %
FEAA ID IASI MANAGEMENT ANUL II SEM II
By Bogdan
US 1
1. Banii în sens larg, din punct de vedere al definirii statistice a monedei, cuprind:
a) [x ] ansamblul mijloacelor de plată general acceptate în schimbul de bunuri şi servicii sau în
reglarea unei datorii
b) [x] cvasimoneda
c) [x ] cecurile de călătorie
2. Keynes definea moneda ca fiind:

a) [ ] o convenţie sociala
b) [x ] lichiditate prin excelenta
c) [ ] un instrument social
3. Banii în sens larg, din punct de vedere al definirii statistice a noţiunii de moneda, cuprind:
a) [x ] numerarul
b) [x ] depozitele la vedere
c) [ x] ansamblul mijloacelor de plată general acceptate în schimbul de bunuri ºi servicii sau în
reglarea unei datori:
4. Funcţiile banilor în abordare clasică sunt:

a) [x ] mijloc de schimb
b) [x ] măsură a valorii
c) [ x] prezervare a valorii
d) [ ] funcţia de unitate de cont
e) [ ] funcţia de calcul economic
5. Funcţia de mijloc de schimb a banilor presupune:

a) [x ] separarea în timp a cumpărării de vânzare
b) [ ] schimbul direct de bunuri fără utilizarea banilor
c) [ ] un mare consum de timp în comparaţie cu trocul
d) [x ] face posibilă realizarea tranzacţiei fără dubla coincidenţă a dorinţelor/nevoilor specifică
trocului
US2
1. Sistemele monetare din Antichitate şi Evul Mediu s-au caracterizat, în principal, prin
următoarele
trăsături:
a) [ x] fărâmiţare
b) [ ] centralizarea baterii monedei
c) [x ] deteriorare
d) [x ] lipsa de unitate a circulaţiei monetare la nivelul unei ţări
2. În funcţie de modalitatea de fixare a raportului valoric dintre cele două metale monetare,
bimetalismul
a cunoscut următoarele variante:
a) [ x] bimetalismul integral
b) [ x] bimetalismul parţial
c) [ x] bimetalismul paralel
d) [ x] bimetalismul compozit
3. În condiţiile bimetalismului în varianta sa integrală, dacă prin lege se stabilea un raport între
aur şi
argint de 1 la15.5, iar pe piaţă raportul era de 1 la16.5:
a) [ ] funcţiile monetare urmau a fi îndeplinite de aur
b) [ ] aurul era supraevaluat juridic
c) [x ] aurul devine moneda bună
d) [ ] argintul era subevaluat juridic
4. Printre limitele utilizării cambiilor comerciale ca bani pot fi menţionate:

a) [x ] lipsa de siguranţă a creditorului în debitor, în solvabilitatea şi buna sa credinţă
b) [ x] inadaptarea lor la cerinţele efectuării unor plăţi în sume variabile
c) [ ] posibilitatea satisfacerii nevoilor de bani ale statului
d) [ x] imposibilitatea plăţii salariilor, impozitelor şi a cumpărării mărfurilor din comerţul cu
amănuntul
5. Printre avantajele folosirii etalonului aur-devize pot fi menţionate următoarele:

a) [x ] posibilitatea lărgirii circulaţiei băneşti fără lărgirea corespunzătoare a bazei aur a
emisiunii
b) [x ] uşurinţa gestionării de către băncile centrale a rezervelor de aur şi valute, precum şi
obţinerea unor
venituri sub formă de dobânzi
c) [ ] posibilitatea convertirii la banca de emisiune, de către deţinători, în orice moment, a
bancnotelor în
monede sau lingouri de aur
d) [ ] stabilitatea foarte ridicată a monedei naţionale
US3
1. Legea monetară de la 1867 va conduce la instituirea în România a:
a) [ x] bimetalismului
b) [ ] monometalismului argint
c) [ ] monometalismului aur
d) [x ] etalonului aur-devize
2. Sistemul monetar instituit în urma Legii de la 1867 se identifică cu cel:

a) [ ] englez
b) [ ] belgian
c) [ ] german
d) [ x] francez
3. Cele două şcoli din secolul al XIX-lea, care aveau un punct de vedere diferit în ceea ce priveşte
mecanismul
emisiunii de bancnote, au fost:
a) [x ] şcoala „monetară”
b) [ ] şcoala „monetaristă”
c) [x ] şcoala „bancară”
4. Conform legii de la 1880, în urma căreia s-a înfiinţat Banca Naţională a României, emisiunea
bancnotelor urma
să aibă o acoperire metalică în proporţie de:
a) [ x] 1/3 din valoarea bancnotelor emise
b) [ ] 1/4 din valoarea bancnotelor emise
c) [ ] 2/3 din valoarea bancnotelor emise
5. În perioada conducerii prin plan central a economiei româneşti, intervenţiile directe ale statului în
sfera
economică, monetară şi bancară au constat în:
a) [x ] fixarea prin plan a preţurilor
b) [x ] subordonarea activităţii sectorului bancar faţă de plan
c) [ ] instituirea mecanismului convertibilităţii monedei naţionale
d) [x ] eliminarea bursei de valori
US4
1. Acordul de la Basel din 1972 stabilea:

a) [ x] crearea „şarpelui monetar”
b) [ ] crearea Sistemului Monetar European
c) [x ] ecartul între două monede europene să fie redus la 2,25%
d) [ ] o marjă de fluctuaţie faţă de paritate între o monedă europeană din sistem şi fiecare din
celelalte
monede membre de 2,25%
2. Mecanismul „şarpelui monetar” avea în vedere următoarele aspecte:

a) [x ] urmărirea ecartului dintre moneda cea mai puternică şi cea mai slabă
b) [ x] băncile centrale membre îşi asumau obligaţia de a interveni în dolari la limitele tunelului
şi în una
din monedele comunitare, după caz, la limitele şarpelui
c) [ x] acordarea reciprocă în mod automat, de către băncile centrale, de facilităţi de creditare
3. Ansamblul cursurilor pivot bilaterale era numit:
a) [x ] grila de paritate
b) [ ] cursuri centrale
c) [ ] cursuri limita de intervenţie
4. Cursurile pivot bilaterale din cadrul SME reprezintă:

a) [x ] cursuri formate folosind metoda cursurilor încrucişate, plecând de la cursurile pivot faţă
de ECU
b) [ ] cursurile centrale ale SME
c) [ ] cursul oficial de referinţă
5. Cursurile limita de intervenţie reprezintă:

a) [ x] cursurile obţinute prin aplicarea marjei de fluctuaţie de +/- 2,25% la cursul pivot bilateral
b) [ ] cursurile pivot bilaterale
c) [ ] grila de paritate
US5
1. În cazul biletului la ordin, dobânda:
a) [ ] nu se percepe în general
b) [x] poate fi inclusă în suma totală de plată, împreună cu valoarea mărfurilor
c) [x] poate fi cuprinsă într-un bilet la ordin emis separat
2. Domicilierea unei trate se referă la:

a) [x] locul unde se efectuează plata
b) [ ] domiciliul/sediul trăgătorului
c) [ ] locul unde a fost emisă trata
3. Girul presupune:
a) [x] cedarea unui titlu de creanţă unei alte persoane
b) [x] garantarea plăţii la scadenţă, solidar cu debitorul
c) [x] depunerea semnăturii pe dosul cambiei
d) [x] o formă de circulaţie a înscrisurilor cambiale
4. În cazul cecului, trasul:

a) [ ] poate fi orice agent economic
b) [x] poate fi o bancă
c) [ ] este obligatoriu o bancă
d) [ ] este obligatoriu agent economic nebancar
5. Scontul reprezintă:
a) [ ] valoarea tratei în momentul prezentării la scontare
b) [ ] valoarea tratei la scadenţă
c) [x] costul operaţiunii de scontare
d) [x] o operaţiune de transformare a creditului comercial în credit bancar
US6
1. Operaţiunile de pasiv ale băncilor de emisiune constau în:
a) [ ] refinanţarea celorlalte bănci
b) [x] emisiunea monetară
c) [ ] operaţiuni de decontare inter si intrabancare
d) [x ] constituirea capitalului propriu
e) [ ] creditarea directă a statului
2. Creditarea creanţelor de către băncile comerciale include ca operaţiuni specifice:

a) [ ] împrumuturile pe gaj de efecte publice şi acţiuni
b) [ ] scontarea cambiilor
c) [ ] avansul în contul curent
d) [ ] pensiunea
3. Diversificarea portofoliului ca modalitate de optimizare a performanţelor bancare vizează:
a) [x] minimizarea riscului lipsei de lichidităţi
b) [ ] minimizarea riscului de piaţă ce decurge din modificarea ratei dobânzii la credite
c) [x] menţinerea şi creşterea profitului existent
d) [ ] restabilirea stării de lichiditate pentru o bancă
4. Dintre dezavantajele finanţării indirecte, prin intermediari financiari, amintim:

a) [x] scumpirea resurselor
b) [ ] ameliorarea calitativă a resurselor de finanţare
c) [x] multiplică intermediarii
d) [x] poate întârzia finanţarea
e) [ ] sporeşte volumul resurselor de finanţare
5. Banca de emisiune apare în raporturile sale cu celelalte bănci în calitate de autoritate, de for
monetar, care
adoptă măsuri obligatorii de genul :
a) [x ] nivelul minim al rezervelor pe care celelalte bănci trebuie să le deţină la banca centrală
b) [ ] nivelul minim al rezervelor legale ale întreprinderilor
c) [x ] nivelul minim al unor coeficienţi de lichiditate
d) [x ] coeficienţi de dispersie a riscului
US7
1. Masa monetară:
a) [x ] exprimă angajamentele de plată ale instituţiilor abilitate să creeze şi să gestioneze
moneda
b) [ ] se reflectă în activul bilanţului consolidat al instituţiilor financiar-monetare
c) [x ] exprimă ansamblul mijloacelor de plată existente la un moment dat în cadrul economiei

unei ţări sau a unei zone monetare
2. Moneda propriu-zisă:
a) [x ] este activul financiar cel mai lichid, dar cu randament zero
b) [ ] cuprinde numerarul şi depozitele la termen
c) [x ] vizează mijloacele de plată care permit deţinătorului achiziţionarea imediată de bunuri,
servicii şi efectuarea de plăţi directe
3. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate cu privire la moneda primară:

a) [x ] se mai numeşte şi bază monetară
b) [ ] reprezintă mijloacele de plată create de banca centrală şi de celelalte instituţii bancare
c) [x ] constituie suportul pentru crearea monedei scripturale de către băncile comerciale
4. Contrapartidele masei monetare:

a) [ ] se reflectă în pasivul bilanţului consolidat al instituţiilor financiar-monetare
b) [xx ] reflectă operaţiunile prin care se crează monedă
c) [ ] exprimă ansamblul finanţărilor realizate de instituţiile financiar-monetare pe seama
resurselor cu caracter monetar
5. Creditul neguvernamental:
a) [ x] exprimă creanţe deţinute de instituţiile financiar- monetare asupra societăţilor
nefinanciare şi gospodăriilor populaţiei
b) [ ] reflectă impactul relaţiilor internaţionale asupra masei monetare interne
c) [ ] rezultă din achiziţionarea de titluri publice de către instituţiile financiar- monetare
d) [ ] se reflectă în pasivul bilanţului consolidat al instituţiilor financiar – monetare
US8
1. Moneda creată de o bancă comercială:

a) [ ] se reflectă în activul bilanţului bancar
b) [ ] exprimă creanţe asupra clienţilor săi
c) [x ] este utilizată în calitate de mijloc de plată de către clienţii săi
d) [x ] se concretizează într-o înscriere în contul clientului ei
2. Băncile creează monedă prin:

a) [ ] vânzare de active nemonetare (reale şi financiare)
b) [x ] cumpărare de devize
c) [ ] recuperarea la scadenţă a creditelor acordate
d) [ ] operaţiuni de rescontare a cambiilor
3. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate cu privire la oferta de monedă:

a) [ ] exprimă cantitatea de monedă justificată a se găsi în circulaţie
b) [ x] exprimă ansamblul creanţelor deţinute asupra instituţiilor emitente de active ce se
cuprind în
structura masei monetare
c) [x ] reprezintă masa monetară existentă în circulaţie
4. Banca centrală creează monedă prin:

a) [ ] vânzare de devize
b) [x ] cumpărare de titluri publice pe piaţa monetară, în cadrul operaţiunilor de „open-market”
c) [x ] împrumuturi acordate celorlalte bănci din sistemul bancar
d) [ ] vânzare de active reale
5. Multiplicatorul creditului:
a) [ ] reflectă mărimea masei monetare
b) [x ] arată volumul maxim de monedă ce poate fi creat de către bănci
c) [x ] arată potenţialul de creditare al băncilor
d) [x ] exprimă numărul de unităţi de masă monetară nou creată pe baza unei unităţi de rezerve
excedentare
US9
1. Piaţa monetară este o componentă importantă a pieţei creditului, alături de:

a) [x ] piaţa financiară
b) [ ] piaţa bancară
c) [ ] piaţa monedei centrale
d) [x ] piaţa valutară
2. Moneda centrală este formată din:
a) [x ] numerar
b) [ ] moneda scripturală
c) [x ] disponibilităţile deţinute de bănci la banca centrală
d) [x ] biletele de bancă
e) [ ] depozitele în valută ale rezidenţilor
3. Pe lângă funcţia de finanţare a băncilor comerciale, piaţa monetară mai îndeplineşte şi funcţia
de:
a) [ x] compensare a deficitului cu excedentul de lichidităţi al acestora
b) [ ] mobilizare a resurselor de creditare din economie
c) [ ] redistribuire a resurselor de creditare din economie
d) [ ] centralizare a resurselor de creditare din economie
4. Operaţiunile de împrumut realizate pe piaţa monetară se pot realiza:

a) [x ] în alb
b) [x ] prin cesionarea unor titluri de creanţă
c) [x ] prin punerea în pensiune a unor titluri de creanţă
d) [ ] prin alte modalităţi convenite între debitori şi creditori
5. Lipsa de eficienţă a pieţei monetare din România , mai ales în perioada 1989-2000, a avut
drept cauze
principale:
a) [x ] existenţa plăţilor restante şi a blocajului financiar
b) [x ] cantitatea insuficientă de titluri de stat utilizate în cazul operaţiunilor de împrumut
c) [x ] gradul redus de diversificare a titlurilor pieţei
d) [ ] nivelul redus al puterii de cumpărare a monedei naţionale
e) [ ] numărul redus al băncilor comerciale participante la operaţiunile derulate pe piaţa
monetară
US10
1. Tensiunile inflaţioniste reprezintă:

a) [ ] creşteri de preţuri izolate, la un singur produs
b) [ ] creşteri temporare, pentru o scurtă perioadă, a majorităţii preţurilor (variaţii sezoniere)
c) [x] fenomene inflaţioniste minore şi parţiale
2. Într-o perioada de inflaţie:

a) [ ] toate preţurile cresc
b) [x] unele preţuri pot scădea
c) [ ] toate preţurile scad
d) [ ] toate preţurile cresc la fel de repede
3. Între cauzele inflaţiei regăsim:

a) [x] dezechilibrul dintre cererea şi oferta de bunuri şi servicii
b) [ ] creşterea generalizată a preţurilor
c) [ ] oferta mai mare decât cererea
d) [ ] transformarea monedei active în monedă pasiva
4. Ecuaţia lui Koopmans arată:

a) [ ] creşterea masei monetare în circulaţie duce la inflaţie
b) [x] dezechilibrul monetar se poate produce şi fără emisiune de monedă
c) [ ] dezechilibrul monetar nu se poate produce fără emisiune de monedă
d) [x] detezaurizarea poate duce la un dezechilibru monetar
5. Cauze ale deflaţiei pot fi:

a) [x] reducerea vitezei de circulaţie a banilor
b) [x] reducerea cantităţii de monedă în circulaţie
c) [ ] reducerea ratei dobânzii
US11
1. Principalele servicii oferite de băncile internaţionale sunt:x

a) [ ] letters of debit;
b) [ ] operaţiuni de tip FOREX Bv;
c) [ ] servicii universale de banking şi two-stop shopping;
d) [ x] împrumuturi asigurate;
2. Principalele profituri obţinute din serviciile de genul „împrumuturi asigurate” se referă la:
a) [ x] asigurarea unora dintre propriile împrumuturi;
b) [ ] asigurarea unora dintre împrumuturile altor bănci;
c) [ ] prin îndrumarea acelor clienţi care doresc să-şi asigure orice împrumuturi pentru a le genera noi
capitaluri către firmele specializate în acest domeniu;
d) [ ] prin garantarea veniturilor investitorilor din fonduri proprii şi împrumuturi neasigurate.
3. Principalele acte legislative adoptate în SUA pentru reglementarea activităţii băncilor cu activităţi în
străinătate sunt:
a) [ x] actul bancar internaţional 1978;
b) [x ] actul „Depository Institutions Deregulation and Monetary Control” din 1980;
c) [ ] actul „International Lending and Spending” din 1983;
d) [ ] actul „Home Bank Supervision” din 1991.
4. International Lending and Supervision Act a impus agenţiilor de control a băncilor să pregătească noi
legi, cerând băncilor să:
a) [ ] accentueze taxele de reprogramare a împrumuturilor acordate împrumutanţilor străini cu probleme;
b) [ ] nu divulge acoperirea unei bănci împrumutatorilor străini;
c) [x ] întreprindă studii de fezabilitate a proiectelor străine înaintea aprobării unui împrumut;
d) [ ] să îşi restrângă activitatea.
5. Agenţia principală de reglementare pentru activităţi bancare din SUA este:

a) [ ] FED-ul;
b) [ ] FEDEX;
c) [ ] Federal Reserve Bird;
d) [ x] Federal Reserve Board.
Monedă și credit-grile
1. Ca etalon al valorii, moneda face posibilǎ:

a) Compararea preţurilor mǎrfurilor şi serviciilor celor mai diferite;
b) Stabilirea raporturilor de echivalenţǎ între mǎrfuri şi servicii;
c) Reglarea imediatǎ a obligaţiilor pecuniare între parteneri;
2. Ca instrument de platǎ, moneda nu reprezintǎ:
a) Mijloc de reglare imediatǎ a obligaţiilor pecuniare dintre parteneri;
b) Rezervǎ de valoar “lichidǎ”;
c) Etalon al valorii;
3. Banii au apǎrut:
a) Aproximativ în acelaşi timp cu scrisul;
b) În epoca fierului;
c) În epoca pietrei;
4. Datoritǎ caracterului lor general şi anonim, banii:
a) Au dat posibilitatea schimbului lesnicios;
b) Au defavorizat inegalitatea de avere;
c) Au defavorizat starea de îndatorare;
d) Au impulsionat producţia;
5. Moneda fiduciarǎ şi banii de cont au luat naştere:
a) Odatǎ cu apariţia unor reţele de bǎnci comerciale;
b) Datoritǎ predominǎrii economiei naturale;
c) În Lidia;
6. Legǎtura dintre monedǎ şi credit poate fi urmǎritǎ:
a) În vânzarea mǎrfurilor cu plata amânatǎ;
b) În acordarea de împrumuturi prin cont curent;
c) Pe linia creditului public, ceea ce conferǎ banilor un pronunţat caracter financiar;
7. Moneda reprezintǎ un activ financiar specific, care:
a) Exprimǎ lichiditate perfectǎ;
b) Nu asigurǎ un venit, un randament;
c) Exprimǎ o lichiditate atenuatǎ;
8. Construirea depozitelor la termen pe seama disponibilitǎţilor monetare:
a) Asigurǎ anumite venituri deponenţilor sub formǎ de dobândǎ;
b) Atenueazǎ lichiditatea activelor financiare;
9. Dezetatizarea vizeazǎ:
a) Transferul de prerogative în favoarea unei comunitǎţi internaţionale;
b) Tranziţia de la economia condusǎ administrativ, pe bazǎ de plan central, unde moneda
este controlatǎ de stat, pânǎ la extrem, la economia de piaţǎ;
10. Dezetatizarea monedei implicǎ renunţarea de cǎtre stat de a dicta:
a) Preţurile;
b) Proporţiile în economie;
c) Destinaţia investiţiilor;
d) Volumul creditelor;
11. Mecanismele fundamentale contemporane de reglare a vieţii economice:
a) Mecanismul reglǎrii economice prin plan central;
b) Dereglementarea;
c) Mecanismul reglǎrii prin piaţǎ;
12. Formele “etatizǎrii” monedei în economia socialistǎ sunt:
1
a) Înlocuirea mecanismului de stabilire a preţului în procesul confruntǎrii cererii cu
oferta;
b) Eliminarea creditului comercial;
c) Subordonarea activitǎţii sectorului bancar faţǎ de plan;
d) Introducerea convertibilitǎţii;
13. Formele dezetatizǎrii monedei în economia de piaţǎ sunt:
a) Stabilirea relaţiilor de concurenţǎ între întreprinderi;
b) Deturnarea creditului bancar de la cerinţa susţinerii activitǎţii caracterizate prin
eficienţǎ;
c) Funcţionarea bursei de valori;
d) Suprimarea convertibilitǎţii;
14. Neconvertibilitatea monedei a avut ca rezultat:
a) Înlesnirea protecţionismului;
b) Favorizarea circulaţiei bunurilor şi persoanelor;
c) A îngreunat accesul la realizǎrile tehnico-ştiinţifice ale comunitǎţii
internaţionale;
15. In procesul tranziţiei la economia de piaţǎ, acţiunea statului asupra activitǎţii
întreprinzǎtorilor devine, în mod necesar:
a) Indirectǎ, prin impozite, taxe vamale, prime la export, etc;
b) Directǎ, prin prevederile înscrise în planul obligatoriu realizat la nivel central;
16. Prin structurarea aparatului bancar, în condiţiile dezetatizǎrii monedei, presupune;
a) Lichidarea monopolului statului asupra bǎncilor;
b) Reaşezarea raporturilor între banca de emisiune şi celelalte bǎnci;
c) Acordarea nemijlocitǎde credit de cǎtre banca de emisiune;
d) Deturnarea creditului bancar de la cerinţa susţinerii activitǎţii caracterizate prin
eficienţǎ;
17. Principalele ipostaze ale relaţiilor bǎneşti şi de credit sunt:
a) Legitǎţile ce le guverneazǎ;
b) Reglementǎri juridice, uzanţele, practica monetarǎ şi de credit din diverse ţǎri ca
şi pe plan internaţional;
c) Rolul monedei, al bǎncilor, creditului în viaţa ecomonicǎ şi socialǎ;
18. Disciplina “Monedǎ şi credit” studiazǎ:
a) Natura banilor ce mijlocesc schimbul;
b) Condiţiile şi limitele emisiunii monedei;
c)Mecanismele de reglare a masei monetare în circulaţie;
d) Ansamblul relaţiilor de schimb şi repartiţie;
19. Dezetatizarea monedei implicǎ renunţarea de cǎtre stat de a dicta:
a) Destinaţia investiţiilor;
b) Volumul creditelor;
c) Nivelul dobânzii;
d) Cursul de schimb;
20. Datoritǎ caracterului lor general şi anonim, banii:
a) Au defavorizat starea de îndatorare;
b) Au impulsionat producţia;
c) Au favorizat primele forme ale creditului;
d) Au schimbat relaţiile din operaţiunile de schimb;
21. Sistemele monetare din Antichitate şi Evul Mediu s-au caracterizat în principal prin
urmǎtoarele trǎsǎturi:
a) Fǎrâmiţare;
b) Centralizarea baterii monedei;
2
c) Deteriorare;
d) Lipsa de unitate a circulaţiei monetare la nivelul unei ţǎri;
22. Deteriorarea monedei s-a datorat:
a) reducerii conţinutului de metal de cǎtre conducǎtorii statului;
b) tehnicii de confecţionare a monedelor, care, pânǎ în sec. XVII, a fost cae a cleştelui şi
ciocanului;
c) uzǎrii şi falsificǎrii;
d) creşterii cursului dolarului;
23. In bimetalism, în ceea ce priveşte modalitatea de fixare a raportului valoric dintre cele
douǎ metale, aur şi argint, distingem urmǎtoarele variante:
a) a monedei paralele;
b) a monedei etalon;
c) a monedei billon;
d) a monedei duble;
24. In varianta monedei duble, raportul de valoare între cele douǎ metale monetare era:
a) Fixat de stat;
b) Liber;
c) Stabilit prin lege;
d) Stabilit pe piaţǎ;
25. In condiţiile în care, prin lege se stabilea raportul Au- Ag la 1: 15,5, iar piaţa, ca urmare a
ieftinirii argintului, determinǎ un raport de 1: 16,5 :
a) Funcţiile monetare urmau a fi îndeplinite de aur;
b) Aurul era supraevaluat juridic;
c) Aurul era moneda bunǎ;
d) Argintul era subevaluat juridic;
26. Dintre ţǎrile care au adoptat bimetalismul în moneda paralelǎ distingem:
a) Germania;
b) SUA;
c) România;
d) Franţa;
27. In 1865, ţǎrile care au înfiinţat Uniunea Latinǎ au susţinut:
a) Monometalismul aur;
b) Bimetalismul;
c) Monometalismul argint;
28. Elementele sistemului monetar clasic sunt:
a) Metalul monetar;
b) Unitatea monetarǎ;
c) Baterea şi circulaţia monedei;
d) Emisiunea şi circulaţia bancnotelor;
e) Emisiunea şi circulaţia banilor de hârtie;
f) Convertibilitatea;
29. In 1971, dupǎ aproape trei decenii de aplicare a etalonului monetar aur-devize instituit la
Bretton Woods:
a) S-a sistat convertibilitatea în aur a dolarului american;
b) S-arealizat trecerea de la cursurile fixe la cele flotante;
c) S-a adoptat al doilea amendament al statutului FMI, prin care ţǎrile membre
renunţau la a-şi defini monedele printr-o cantitete de metal preţios
30. Denumirea unitǎţii monetare decurgea din:
a) Metalul folosit pentru barerea monedei;
b) Cantitetea de metal preţios aferentǎ etalonului;
3
c) Împrumutarea denumirii monedei dintr-o altǎ ţarǎ;
d) Cantitatea de bunuri şi servicii care poate fi achiziţionatǎ cu ea;
31. Adaptarea spontanǎ a cantitǎţii de bani în circulaţie la necesitǎţile economiei era
asiguratǎ prin:
a) Monetizarea liberǎ;
b) Libera tezaurizare;
c) Pierderile de metal preţios prin uzurǎ în timpul circulaţiei;
32. Monedele de billon se caracterizau prin acea cǎ:
a) Fǎceau obiectul baterii libere;
b) Reprezentau o necesitate din raţiuni tehnice;
c) Erau monede fǎrǎ valoare deplinǎ;
33. Limitele utilizǎrii cambiilor ca bani pânǎ la scadenţǎ sunt:
a) Lipsa de siguranţǎ a creditorului în debitor, în solvabilitatea şi buna sa
credinţǎ;
b) Inadaptarea lor la cerinţele efectuǎrii unor plǎţi în sume variabile;
c) Satisfacerea nevoilor de bani a statului;
d) Imposibilitatea plǎţii salariilor, impozitelor şi a cumpǎrǎrii mǎrfurilor din
comerţul cu amǎnuntul;
34. Bancnotele sunt cambii ale bǎncilor de emisiune şi au urmǎtoarele atribute în
condiţiile emisiunii pe linie de credit:
a) Circulǎ în întreaga ţarǎ;
b) Sunt poliţe la vedere asupra oricǎrei bǎnci;
c) Sunt convertibile în metalul monetar, în funcţie de definiţia oficialǎ în aur a
etalonului;
d) Sunt numite bani reprezentativi, monedǎ fiduciarǎ;
35. Emisiunea şi circulaţia banilor de hârtie este legatǎ de:
a) Uzura monedelor din metal preţios;
b) Emisiunea de bani pentru necesitǎţile statului;
c) Necesitatea reintroducerii etalonului aur-monedǎ;
36. Banii de hârtie se caracterizeazǎ prin faptul cǎ:
a) Au un curs forţat;
b) Au valoare proprie;
c) Sunt neconvertibili;
d) Sunt convertibili în metal preţios;
37. În condiţiile contemporane, emisiunea excesivǎ a banilor se face:
a) Pentru acoperirea deficitelor bugetare;
b) Pe linia convertibilitǎţii bancnotelor în metal preţios;
c) Pe linie bancarǎ, atunci când în acoperirea creditelor nu se ţine seama în
suficientǎ mǎsurǎ, de volumul depunerilor şi ritmul creşterii producţiei;
38. În condiţiile în care, prin lege se stabilea raportul Au-Ag la 1: 15,5, iar piaţa, ca
urmare a ieftinirii argintului determina un raport de 1: 16,5 :
a) Devenea convenabilǎ cumpǎrarea în schimbul aurului, a cantitǎţii
corespunzǎtoare de argint;
b) Devenea convenabilǎ cumpǎrarea în schimbul argintului, a cantitǎţii
corespunzǎtoare de aur;
c) Aurul era retras din circulaţie;
d) Aurul era supraevaluat juridic;
39. Monedele de billon se caracterizau prin:
a) erau monede fǎrǎ valoare deplinǎ;
4
b) cantitatea acestor monede în circulaţie trebuia menţinutǎ la un nivel
ridicat;
c) baterea lor constituia monopol de stat, apǎrat cu stricteţe;
40. Metoda de stabilire a cursului valutar în sistemul “şarpelui monetar”:
a) Era aceeaşi ca şi la cursurile fixe practicate în cadrul FMI;
b) Implica faptul cǎ atunci când moneda naţionalǎ se reprecia, banca centralǎ
vindea valutǎ;
c) Implica faptul cǎ atunci când moneda naţionalǎ se deprecia şi tindea sǎ iasǎ
din tunel prin partea inferioarǎ, banca centralǎ cumpǎra valutǎ de
referinţǎ;
41. Sistemul Monetar Eurpean (SME) se caracterizeazǎ prin aceea cǎ:
a) S-a bazat tot pe practicarea cursurilor fixe în interiorul unor limite;
b) Nu s-a renunţat la valorile paritare aur;
c) Locul aurului era preluat de ECU, devenind punct de referinţǎ în cadrul
sistemului;
42. ECU reprezintǎ :
a) Punct de referinţǎ în cadrul mecanismului “şarpelui monetar”:
b) Punct de referinţǎ în cadrul Sistemului Monetar European;
c) O unitate de cont;
43. Cursul central în cadrul SME reprezintǎ:
a) Un curs faţǎ de ECU, stabilit în raport cu puterea de cumpǎrare a monedei
fiecǎrie ţǎri membre;
b) Un curs faţǎ de DST, stabilit în raport cu puterea de cumpǎrare a monedei
fiecǎrie ţǎri;
c) Un curs stabilit în funcţie de conţinutul aur al fiecǎrei monede;
44. Indicatorii ce mǎsoarǎ convergenţa rezultatelor economice ale statelor membre
ale Comunitǎţii Europene şi nivelurile acestora sunt:
a) Diferenţa ratei anuale a inflaţiei nu trebuie sǎ depǎşeascǎ 1,5 %;
b) Marja ratei dobânzii nu trebuie sǎ depǎşeascǎ 2 %;
c) Deficitele bugetare nu trebuie sǎ depǎşeascǎ 10 % faţǎ de PIB;
d) Datoria publicǎ nu trebuie sǎ depǎşeascǎ 60 % din PIB;
45. Proiectul monedei unice europene :
a) Suprimarea rolului tuturor bǎncilor centrale naţionale existente;
b) Bǎncile centrale ar urma sǎ fie înlocuite în funcţiile lor esenţiale printr-o
bancǎ centralǎ unicǎ, Banca Centralǎ Europeanǎ;
c) Obligaţia ţǎrilor membre de a folosi dolarul ca monedǎ unicǎ în tranzacţiile
internaţionale;
46. Procesul de dematerializare a monedei presupune:
a) Dematerializarea aurului;
b) Înlocuirea progresivǎ a senmelor monetare în circulaţie, a numerarului,
prin bani de cont;
47. Dematerializarea monedei este interpretatǎ diferit. Economişti precum J.
Roeff, Anghel Ruginǎ, susţin cǎ:
a) Moneda modernǎ nu-i o simplǎ transformare a monedei materiale, ci totala
sa negare;
b) Între monedele vechi şi cele noi existǎ şi elemente comune, cǎ banii nu au
pierdut orice legǎturǎ cu aurul;
c) Banii sunt bani de hârtie puşi în circulaţie prin acordarea de credite statului
de cǎtre institutul de emisiune;
5
48. Doctrina marxistǎ avea în vedere, drept cǎi de genezǎ a banilor, urmǎtoarele
forme:
a) Banii care au decurs dintr-o selecţie în lumea mǎrfurilor, a unei mǎrfi, în
final a aurului, în rolul de echivalent general;
b) Creditul comercial, vânzarea mǎrfurilor cu plata ulterioarǎ;
c) Banii de hârtie, prin acorderea de credite statului de cǎtre institutul de
emisiune;
49. La banii cu valoare intrinsecǎ:
a) Regularizarea raporturilor valorice între vânzǎtor şi cumpǎrǎtor este
imediatǎ;
b) Marfa trecea de la vânzǎtor la cumpǎrǎtor, şi, în acelaşi timp, banii treceau
de la cumpǎrǎtor la vânzǎtor;
c) Banii erau poliţe asupra bogǎţiei sociale;
50. La banii sub forma bancnotelor:
a) Vânzǎtorul nu primeşte o valoare echivalentǎ cu cea a mǎrfurilor, ci
bancnote convertibile;
b) Regularizarea raporturilor valorice între vânzǎtor şi cumpǎrǎtor este
imediatǎ;
c) Regularizarea raporturilor s-ar produce dacǎ vânzǎtorul ar da titlurile de
creanţǎ la schimb contra aur, potrivit cu suma înscrisǎ şi cu definiţia
etalonului monetar;
51. La banii de hârtie:
a) Vânzǎtorul de mǎrfuri, primind suma de le cumpǎrǎtor, poate folosi banii
de hârtie pentru procurarea altor mǎrfuri;
b) Sub raport valoric se produce o echivalare (regularizare) nmai în final,
dupǎ ce vânzǎtorul de mǎrfuri foloseşte pentru cumpǎrǎri banii obţinuţi şi
numai dacǎ preţurile mǎrfurilor nu au crescut între timp;
c) Regularizarea raporturilor valorice între vânzǎtor şi cumpǎrǎtor este
imediatǎ;
52. ECU reprezintǎ:
a) O unitate de cont folositǎ de FMI;
b) Punctul de referinţǎ în cadrul mecanismului “şarpelui monetar”;
c) Punctul de referinţǎ în cadrul SME;
d) O unitate de cont definitǎ pe baza coşului de valute ale ţǎrilor membre ale
SME;
53. Indicatorii ce mǎsoarǎ convergenţa rezultatelor economice ale statelor membre
ale Comunitǎţii Europene şi nivelurile acestora sunt:
a) Diferenţa ratei anuale a inflaţiei trebuie sǎ depǎşeascǎ 1,5 %;
b) Cursul de schimb al monedelor trebuie sǎ înregistreze variaţii mai mari de
2,25 %;
c) PIB trebuie sǎ creascǎ annual cu cel puţin 3 %;
54. Moneda contemporanǎ dematerializatǎ reprezintǎ:
a) Titluri de creanţǎ asupra statului;
b) Titluri de creanţǎ asupra bogǎţiei sociale;
c) Poliţe asupra bogǎţiei sociale;
d) Bani marfǎ;
e) Poliţe asupra bǎncii centrale;
f) O mixturǎ între bancnote şi banii de hârtie;
55. Ştiind cǎ la 18 noiembrie 1967, 1 lirǎ sterlinǎ = 2,13281g aur şi 1dolar =
0,888671g aur, paritatea valutarǎ lirǎ sterlinǎ/ dolar se determinǎ astfel:
6
a) 2,13281g/ 0,888671g;
b) 0,888671g/ 2,13281g;
56. Ştiind cǎ la 24 octombrie 1969, 1 DM = 0,242806g aur şi 1$ = 0,888671g aur,
paritatea valutarǎ lirǎsterlinǎ/ marcǎ se determinǎ astfel:
a) 0,888671g/ 0,242806g;
b) 0,242806g/ 0,888671g;
57. Dacǎ lira sterlinǎ coteazǎ indirect, atunci la Londra cotarea are forma:
a) 1$ = 0,68 lire sterline;
b) 1 lirǎ sterlinǎ = 1,46 $;
58. Având în vedere cǎ la Paris cotarea are forma 1 $ = 8,25 FF, avem:
a) O cotare directǎ;
b) O cotare indirectǎ;
59. Având în vedere cǎ la Tokyo cotarea are forma 1 $ = 235 yeni japonezi:
a) Avem cotare directǎ;
b) Avem cotare indirectǎ;
c) 1 yen japonez = (1/ 235) $;
d) dolarul SUA, ca unitate monetarǎ, este exprimat într-o sumǎ variabilǎ în
moneda naţionalǎ a Japoniei;
60. Având în vedere cǎ la Londra cotarea are forma 1 lirǎ sterlinǎ = 1,46 $ :
a) Avem cotare indirectǎ;
b) Etalonul monetar naţional englez este exprimat în valuta strǎinǎ;
c) Ne aflǎm în cazul unei cotǎri indirecte, când valuta strǎinǎ, ca unitate
monetarǎ, este exprimatǎ într-o sumǎ variabilǎ în moneda naţionalǎ;
61. Etalonul aur-monedǎ presupune:
a) Baterea liberǎ a monedelor de aur;
b) Circulaţia liberǎ a aurului pe plan internaţional;
c) Convertibilitatea bancnotelor în lingouri de aur;
62. Paritatea monetarǎ:
a) Se numeşte şi paritate metalicǎ;
b) Este raportul valoric între douǎ monede, funcţie de conţinutul acestora în
metal preţios;
c) Este raportul valoric între douǎ monede, stabilit pe piaţǎ, în funcţie de
cerere şi ofertǎ;
d) Reflectǎ întotdeauna paritatea puterii de cumpǎrare a monedelor;
63. Cunoscând cǎ 1 USD = 0.888671g aur fin şi 1 GBP = 2.48828 g aur fin, raportul
rezultat, 1 GBP = 2,80 USD, se numeşte:
a) Paritate metalicǎ;
b) Paritate valutarǎ;
c) Paritate monetarǎ;
64. Abaterea cursului de la paritate se menţine în aşa-numitele “puncte-aur” în
condiţiile etalonului:
a) Aur-clasic;
b) Aur-monedǎ;
c) Aur-lingouri;
d) Aur-devize;
e) Devize;
65. Limitele abaterii cursului de la paritate în condiţiile “punctelor-aur”, erau
dependente de:
a) Cererea şi oferta de valutǎ pe piaţǎ;
b) Intervenţia pe piaţǎ a bǎncilor centrale;
7
c) Situaţia balanţei de plǎţi externe a zilei, deficitarǎ sau excedentarǎ;
d) Costul relativ al remiterii aurului în strǎinǎtate ( transport, ambalare etc.);
66. “Punctele-aur” reprezintǎ:
a) cursul superior şi inferior al devizelor, de la care este avantajos, sub raport
comercial, a exporta sau a importa aur;
b) o formǎ de limitare “ naturalǎ” a abaterii cursului de la paritate;
c) o altǎ denumire pentru cursurile fixe instituite de FMI, limitate prin
intervenţia statalǎ;
67. Limitele abaterii cursului de la paritate în condiţiile “punctelor-aur” erau de:
a) +/- 1 %;
b) +/- 2,25 %;
c) +/- 15 %;
68. Dacǎ balanţa de plǎţi a zilei pentru o ţarǎ este deficitarǎ, atunci:
a) Cererea pentru devize este mai micǎ decât oferta;
b) Cererea pentru devize este mai mare decât oferta;
c) Cursul devizelor creşte peste paritate;
d) Cursul devizelor scade sub paritate;
69. Punctul superior al aurului este:
a) Punctul de import al aurului;
b) Punctul de export al aurului;
c) Cursul crescut al devizelor la nivelul la care este mai convenabilǎ remiterea
aurului în strǎinǎtate;
d) Cursul de scǎdere al devizelor la care exportatorii preschimbǎ valuta în
aur;
70. În cazul cursurilor flotante, instituite din 1973:
a) Limita de abatere de la paritate este de +/- 2,25 %;
b) Limita de abatere de la paritate este de +/-15 %;
c) Nu existǎ o limitǎ de abatere a cursurilor faţǎ de paritate;
d) Bǎncile centrale nu sunt obligate sǎ intervinǎ pe piaţa valutarǎ;
71. În condiţiile cursurilor fixe introduse prin acordurile de la Bretton Woods,
cunoscând, pebaza definiţiilor aur, cǎ 1 GBP = 2,89 USD, în cazul în care cussul
atingea nivelul superior de 1 GBP = 2,96 USD ( 2,89+ 2,25 %* 2,89):
a) Banca Angliei era obligatǎ sǎ intervinǎ pe piaţǎ prin vânzarea de dolari;
b) Banca Angliei era obligatǎ sǎ intervinǎ pe piaţǎ prin cumpǎrarea de dolari;
c) Intervenţia Bǎncii Angliei era obligatorie;
d) Alǎturi de Banca Abgliei, era obligatǎ sǎ intervinǎ pe piaţǎ banca centralǎ
americanǎ;
e) Piaţa, prin mecanismul “punctelor-aur”, limita abaterile cursurilor de la
paritate;
72. În cazul cotǎrii directe:
a) Primul termen al egalitǎţii este moneda strǎinǎ;
b) Primul termen al ecuaţiei îl reprezintǎ unitatea monetarǎ naţionalǎ;
c) Corespondentul în valuta strǎinǎ pentru etalonul monetar local nu este
exprimat nemijlocit;
d) Sistemul de cotare nu exercitǎ nici o influenţǎ asupra raporturilor valorice
dintre monede;
73. În cazul cotǎrii indirecte:
a) Primul termen al egalitǎţii este moneda strǎinǎ;
b) Primul termen al ecuaţiei îl reprezintǎ unitatea monetarǎ naţionalǎ;
8
c) Corespondentul în valuta strǎinǎ pentru etalonul monetar local este
exprimat nemijlocit;
74. Cotarea indirectǎ se numeşte şi:
a) Nesigurǎ;
b) Sigurǎ;
c) Incertǎ;
d) Certǎ;
75. Cotarea directǎ se numeşte şi:
e) Nesigurǎ;
f) Sigurǎ;
g) Incertǎ;
h) Certǎ;
76. Etalonul aur-devize, instituţionalizat în 1944 la Bretton Woods, presupune:
a) Reintroducerea convertibilitǎţii bancnotelor în aur pe plan naţional;
b) instituirea cursurilor fixe cu abateri minime de la paritate de +/- 1%;
c) constituirea de rezerve monetare la nivelul Institutului Monetar European;
77. Eşafodajul monetar de forma unei “piramide rǎsturnate” este specific
etalonului:
a) aur-clasic;
b) aur-monedǎ;
c) aur-lingouri;
d) aur-devize;
78. Raporturile de preschimbare dintre monede sunt influenţate de urmǎtorii
factori:
a) economici, politici, psihologici;
b) mǎrimea etalonului naţional şi a monedei strǎine;
c) evoluţia puterii de cumpǎrare a monedelor implicate;
d) situaţia balanţelor de plǎţi zilnice a ţǎrilor ale cǎror monede intrǎ în cotare;
79. Care din urmǎtoarele afirmaţii sunt adevǎrate în cazul DST:
a) reprezintǎ o valutǎ de creaţie colectivǎ;
b) valoarea sa se stabileşte în baza unui coş valutar, format din 5 valute;
c) valoarea sa s-a stabilit în baza unui coş valutar, format din 16 valute;
d) valoarea sa s-a stabilit în baza unui coş valutar, format din 12 valute;
80. Un lingou aur standard este definit prin:
a) 400 uncii aur;
b) 12,444 Kg aur;
c) 31,1035 g aur;
81. Iniţial, DST-ul, ca o valutǎ de creaţie colectivǎ, era definit printr-un conţinut
aur egal cu cel al unui :
a) ECU;
b) EURO;
c) USD;
82. Arbitrajul valutar presupune:
a) Intervenţia bǎncilor de emisiune în cadrul sistemului cursurilor fixe specific
etalonului aur-devize;
b) Stabilirea paritǎţii valutare;
c) Speculaţii, ca urmare a evoluţiei diferite a cursurilor de schimb pe pieţele
valutare;
83. Stabilirea ponderii monedelorîn coşul valutar DST se face în funcţie de :
a) Puterea de cumpǎrare a monedelor ţǎrilor membre;
9
b) Paritatea valutarǎ a monedelor ţǎrilor membre;
c) Volumul exporturilor de bunuri şi servicii ale ţǎrilor membre;
d) Nivelul PIB al ţǎrilor participante;
84. Biletul la ordin este emis de:

a) Debitor;
b) Creditor;
c) Beneficiar;
d) Trǎgǎtor;
e) Tras;
85. În relaţiile de credit generate de biletul la ordin, apar:
a) 2 persoane;
b) 3 persoane;
c) 4 persoane;
86. În cazul biletului la ordin, dobânda:
a) Nu se percepe în general;
b) Poate fi inclusǎ în suma totalǎ de platǎ, împreunǎ cu valoarea mǎrfurilor;
c) Poate fi cuprinsǎ într-un bilet la ordin emis separat;
87. Care din urmǎtoarele elemente nu este obligatoriu în cazul unui bilet la ordin:
a) Denumirea de bilet la ordin, înscrisǎ în text;
b) Obligaţia de platǎ necondiţionatǎ;
c) Semnǎtura trǎgǎtorului sau a împuternicirii autentice, în cazuri speciale;
d) Locul şi data emiterii;
88. Un înscris cambial poate fi:
a) La purtǎtor;
b) Nominativ;
c) La ordin;
89. Trata este emisǎ de:
a) Tras;
b) Trǎgǎtor;
c) Beneficiar;
d) Debitor;
e) Creditor;
90. Trata se adreseazǎ:
a) Trasului;
b) Trǎgǎtorului;
c) Beneficiarului;
d) Debitorului;
e) Creditorului;
91. Biletul la ordin se adreseazǎ:
a) Trasului;
b) Trǎgǎtorului;
c) Beneficiarului;
d) Debitorului;
e) Creditorului;
92. Domicilierea unei trate se referǎ la:
a) Domiciliul/ sediul trǎgǎtorului;
b) Locul unde a fost emisǎ trata;
c) Locul unde se efectueazǎ plata;
93. Cambia este:
10
a) Un mijloc de stingere a unei obligaţii de platǎ;
b) Un angajament de platǎ scris, abstract, necondiţionat;
c) Un titlu de creanţǎ ce dǎ dreptul la o sumǎ de bani;
94. Acceptul comercial aparţine:
a) Debitorului;
b) Creditorului;
c) Bǎncii;
d) Beneficiarului;
e) Trasului;
f) Trǎgǎtorului;
95. Acceptul comercial apare:
a) Numai în cazul biletului la ordin;
b) Numai în cazul tratei;
c) Atât în cazul tratei cât şi al biletului la ordin;
d) Nici în cazul tratei, nici în cazul biletului la ordin;
96. În cazul acceptului bancar:
a) Banca acceptǎ sǎ plǎteascǎ la scadenţǎ un efect de comerţ;
b) Banca acceptǎ sǎ garanteze plata la scadenţǎ un efect de comerţ;
c) Banca acceptǎ sǎ sconteze înainte de scadenţǎ un efect de comerţ;
d) Banca acceptǎ sǎ gireze un efect de comerţ;
97. Girul reprezintǎ:
a) Cedarea unui titlu de creanţǎ unei alte persoane;
b) Garantarea plǎţii la scadenţǎ, solidar cu debitorul;
c) Depunerea semnǎturii pe dosul cambiei;
d) O formǎ de circulaţie a înscrisurile cambiale;
98. Girul reprezintǎ:
a) O andosare;
b) O ameliorare a calitǎţii titlului de credit, dându-i garanţii suplimentare;
c) O platǎ în sensul stingerii obligaţiei;
99. Formula girului se înscrie:
a) Pe faţa cambiei;
b) Pe verso-ul cambiei;
c) Pe faţa biletului la ordin;
d) Pe verso-ul biletului la ordin;
e) Pe un înscris separat, anexǎ la efectul de comerţ;
100. Girul poate sǎ aparǎ:
a) Numai în cazul biletului la ordin;
b) Numai în cazul tratei;
c) Atât în cazul tratei cât şi al biletului la ordin;
d) Nici în cazul tratei, nici în cazul biletului la ordin;
101. Girul este plin, când:
a) Numele noului tras este înscris expres pe efectul de comerţ;
b) Numele noului beneficiar al creanţei este înscris expres pe efectul de comerţ;
c) Numele bǎncii care garanteazǎ este înscris lângǎ numele trasului;
102. Cambiile financiare apar în legǎturǎ cu:
a) Operaţiunile de finanţare a investiţiilor agenţilor economici;
b) Obţinerea de împrumuturi de la bǎnci;
c) Împrumuturile realizate de stat la banca de emisiune;
d) Scontarea unor cambii comerciale;
103. Bancnotele sunt:
11
a) O formǎ generalizatǎ a cambiilor;
b) Cambii ale bǎncii de emisiune;
c) Poliţe asupra bancherilor plǎtibile în orice moment posesorilor lor;
d) Creanţe generalizate asupra economiei;
104. Cecul este emis de:
a) Tras;
b) Trǎgǎtor;
c) Beneficiar;
105. În cazul cecului apar ca protagonişti:
a) 2 pǎrţi;
b) 3 pǎrţi;
c) 4 pǎrţi;
106. Cecul este întotdeauna plǎtibil:
a) la vedere;
b) la un numǎr de zile de la prezentare;
c) la un numǎr de zile de la data emiterii;
107. În cazul cecului, iniţiativa plǎţii aparţine:
a) bǎncii;
b) creditorului;
c) debitorului;
108. În cazul cecului, trasul:
a) este obligaoriu o bancǎ;
b) poate fi orice agent economic;
c) este obligatoriu agent economic nebancar;
109. Scontul este:
a) una dintre operaţiunile pasive ale bǎncilor comerciale;
b) una dintre operaţiunile active ale bǎncilor comerciale;
c) o formǎ particularǎ a dobânzii;
110. În condiţii normale, taxa oficoalǎ a scontului este:
a) mai micǎ decât taxa scontului privat;
b) mai mare decât taxa scontului privat;
c) egalǎ cu taxa scontului privat;
111. Creditul de scont este acordat de :
a) tras;
b) trǎgǎtor;
c) beneficiar;
d) bancǎ;
112. Creditul de scont este primit de:
a) tras;
b) trǎgǎtor;
c) creditor;
d) bancǎ;
113. Scontul reprezintǎ:
a) valoarea tratei în momentul prezentǎrii la scontare;
b) valoarea tratei la scadenţǎ;
c) operaţiune de transformare a creditului comercial în credit bancar;
114. Reducerea ratei oficiale a scontului:
a) este realizatǎ de cǎtre banca centralǎ;
b) este realizatǎ de cǎtre bǎncile comerciale;
c) este realizatǎ când economia stagneazǎ;
12
d) este realizatǎ când economia este “supraîncǎlzitǎ”;
e) este realizatǎ pentru a spori suma creditelor acordate;
f) este realizatǎ pentru a reduce suma creditelor acordate;
115. Majorarea ratei oficiale a scontului:
a) determinǎ atragerea de capitaluri stǎine;
b) determinǎ revenirea în ţarǎ a capitalurilor proprii;
c) reduce fluxul încasǎrilor valutare;
d) acţioneazǎ ca un factor de susţinere a cursului monedei naţionale;
e) acţioneazǎ ca un factor de redresare a balanţei de plǎţi;
f) agraveazǎ deficitul balanţei de plǎţi externe;
116. Concepţiile privind elementul fundamental în definirea creditului sunt:
a) creditul ca încredere;
b) creditul comercial;
c) creditul ca formǎ a relaţiilor de schimb;
d) creditul ca formǎ a relaţiilor de redistribuire;
e) creditul obligatar;
117. Trǎsǎturile principale ale creditului sunt:
a) separarea proprietǎţii asupra capitalului de împrumut de folosirea lui;
b) participarea a cel puţin 3 intermediari;
c) plata dobânzii pentru utilizarea capitalului de împrumut;
d) rambursarea creditelor la scadenţǎ;
118. Separarea proprietǎţii asupra capitalului de împrumut de folosirea lui, ca
trǎsǎturǎ a creditului, presupune:
a) capitalul de împrumut este folosit de agentul economic excedentar;
b) capitalul de împrumut este folosit de cel care îl primeşte cu titlu de împrumut;
c) bǎncile apar ca intermediari specifici, se interpun între cei care dispun de resurse
de finanţat şi cei care au nevoie de ele;
119. Plata dobânzii pentru utilizarea capitalului de împrumut, ca trǎsǎturǎ a
creditului, presupune:
a) dobânda reprezintǎ “chiria” pe care o plǎteşte debitorul pentru dreptul ce i se
acordǎ de a utiliza capitalul de împrumut;
b) dobânda calculatǎ numai pentru soldurile creditoare ale conturilor bancare
curnte deschise clienţilor;
c) pentru utilizarea credtelor, dobânda se coreleazǎ cu rata profituluiobţinutǎ de
întreprinzǎtori;
120. Nivelul dobânzii exercitǎ influenţ asupravolumului creditelor şi, prin urmare, şi
asupra eoluţiei indicatorilor economici:
a) da;
b) nu;
c) irelevant;
121. O dobândǎ scǎzutǎ, practicatǎ în unele perioade, inferioarǎ ratei inflaţiei:
a) constituie un stimulent pentru întreprinderi în a angaja credite sporite;
b) favorizeazǎ cererea de credite;
122. În cazul în care bǎncile sunt lipsite de o adevǎratǎ autonomie şi accept o creditare
impusǎ de stat, în perspectiva realǎ a returnǎrii creditului:
a) economia este reglatǎ conform regulilor pieţei
b) atât întreprinderile cât şi bǎncile sunt subordonate planului imperativ;
c) delimitarea între finanţarea bugetarǎ şi creditarea bancarǎ se estompeazǎ;
d) creditul devine, adesea, prin nerambursarea sa normalǎ, o formǎ de finanţare a
piederilor, substitundu-se subvenţiilor statului;
13
123. Dificultatea aprecierii durateipentru care se legitimeazǎ creditele decurge din
acţiunea concomitentǎ a:
a) particularitǎţii sectorului de activitate;
b) nivelului eficienţei în activitatea agenţilor economici;
c) din angajarea de cheltuieli în succesiunea tuturor momentelor circuitului
economic, nu numai la debutul sǎu;
124. Cea mai economicǎ, mai realǎ şi mai adecvatǎ formǎ de garantare a creditelor
este:
a) garantarea financiarǎ, bazatǎ pe situaţia financiarǎ de ansamblu a debitorului;
b) garantarea prin gajarea unor active fixe şi circulante
c) implicarea garanţiei unei terţe persoane;
125. Finanţarea directǎ se caracterizeazǎ prin:
a) nu este mediatǎ de bǎnci;
b) reprezintǎ o finanţare dezintermediatǎ;
c) agenţii excedentari pun la dispoziţia agenţilor deficitari fondurile lor pe piaţa
monetarǎ deschisǎ şi pe piaţa de capital la o dobândǎ ce se formeazǎ ad-hoc, în funcţie
de cererea şi oferta de disponibilitǎţi;
d) participarea bǎncilor ca intermediari este obligatorie;
126. Dintre criteriile de structurare a creditului, amintim:
a) natura economicǎ şi participanţi;
b) destinaţia creditului;
c) natura garanţiilor ce servesc ca acoperire;
d) termenul la care trebuie rambursat;
127. Creditul comercial este:
a) un credit sub formǎ bǎneascǎ acordat de bancheri întreprinderilor;
b) un credit ce constǎ în vânzarea cu plaa în rate a unor bunuri de consum personal
de valori mari şi folosinţǎ îndelungatǎ;
c) creditul pe care şi-l acordǎ întreprinzǎtorii la vânzarea mǎrfurilor sub forma
amânǎrii plǎţii;
128. Dintre cauzele care duc la îngrǎdirea creditului comercial, amintim:
a) el este limitat prin proporţiile capitalului de rezervǎ al producǎtorului;
b) accelereazǎ circuitul capitalului real;
c) proporţiile creditului comercial depind de regularitatea încasǎrii contravalorii
mǎrfurilor vândute pe credit anterior;
d) restricţionarea lui prin însǎşi destinaţia sa;
129. Componentele ce acţioneazǎ ca aspecte ce motiveazǎ amânarea termenelor de
platǎ în ceea ce privşte creditul comercial sunt:
a) componenta tradiţionalǎ;
b) componenta comercialǎ;
c) componenta bancarǎ;
d) componenta financiarǎ;
130. Prin transferul prin scont la bǎnci a titlurilor creditului comercial (înscrisurile
cambiale), creditul comercial se transform în:
a) credit bancar;
b) credit ipotecar;
c) credit obligatar;
131. Creditul bancar este:
a) un credit sub formǎ bǎneascǎ acordat de bancheri întreprinzǎtorilor;
b) creditul pe care şi-l acordǎ întreprinzǎtorii la vânzarea mǎrfurilor sub forma
amânǎrii plǎţii;
14
c) un credit garantat cu proprietatea imobiliarǎ şi care are ca principal obiectiv
susţinerea dezvoltǎrii acestei proprietǎţi;
132. Creditul bancar se caracterizeazǎ prin:
a) unul din participanţi este agent nefinanciar, producǎtor, celǎlalt participant fiind
banca, adicǎ un agent financiar;
b) bancherul apare doar în ipostaza de deţinǎtor al sumei împrumutate;
c) este mult mai flexibil, se poate mişca ad-libitum, în orice direcţie;
133. Dintre modalitǎţile tehnice de creditare a activitǎţii curente a agenţilor
nefinanciari, amintim:
a) avansurile în cont curent;
b) linia de credit simplǎ;
c) linia de credit confirmatǎ;
d) linia de credit revolving;
e) creditele cu destinaţie specialǎ;
f) creditarea conturilor în marjǎ;
134. Avansurile în cont curent se caracterizeazǎ prin:
a) sunt credite pentru acoperirea unor goluri de casǎ;
b) se mai numesc credite de trezorerie sau credite non-afectate;
c) sunt garantate în mod expres;
d) sunt garantate prin starea de bonitate a debitorului;
e) au o operativitate slabǎ;
135. Linia de credit simplǎ se caracterizeazǎ prin:
a) este limita maximǎ a creditului ce se acceptǎ a se acorda într-un cadru general
prestabilit;
b) beneficieazǎ de o consemnare într-un document scris, convenit de bancǎ;
c) pune în evidenţǎ un mecanism de creditare cu autoîncǎrcare pe mǎsurǎ ce
creditele anterioare au fost rambursate;
136. Creditul obligatar reprezintǎ:
a) creditul contractat de stat prin lansarea titlurilor de împrumut;
b) creditul garantat cu proprietatea imobiliarǎ şi care are ca principal obiectiv
susţinerea dezvoltǎrii acestei proprietǎţi;
c) creditul sub formǎ bǎneascǎ acordat de bancheri întreprinzǎtorilor;
137. Cauzele principale ale creşterii fǎrǎ precedent a datoriei publice sunt:
a) deficitele bugetare;
b) nivelul ridicat al cheltuielilor neproductive;
c) practicarea unro dobânzi atractive suportate prin anuitǎţi ale datoriei publice;
138. Condiţiile primordiale pentru lansarea unui împrumut obligatar de stat sunt:
a) existenţa unei puternice pieţe financiare;
b) posibilitatea rambursǎrii din veniturile realizate pe seama exploatǎrii
obiectivelor publice;
c) existenţa instituţiilor adecvate pentru emisiunea obligaţiunilor;
139. Împrumuturile obligatare se caracterizeazǎ prin:
a) modalitǎţi de lansare;
b) tipuri de obligaţiuni;
c) modalitǎţi de rambursare şi facilitǎţi acordate subscriptorilor;
d) modalitǎţi de girare;
140. Un împrumut public poate fi lansat prin:
a) emisiune de obligaţiuni distribuite direct de cǎtre organismul districtual sau
municipal;
b) emisiunea de obligaţiuni prin intermaediul unui consorţiu sau sindicat bancar;
15
c) andosare;
141. Tipurile de obligaţiuni cu care opereazǎ creditul obligatar sunt:
a) obligaţiuni cu venit fix;
b) obligaţiuni indexabile;
c) obligaţiuni cu ratǎ variabilǎ;
d) obligaţiuni cu drept de vot;
142. In general, o obligaţiune se caracterizeazã prin:
a) Valoare nominalã;
b) Curs;
c) Preţ de emisiune;
d) Elemente de identificare şi securitate;
e) Duratã de maturitate;
f) Cupon;
143. Dacã valoarea de rambursare la maturitate a obligaţiunilor depãşeşte valoarea
lor nominalã, intervine:
a) Prima de emisiune;
b) Prima de rambursare;
c) Prima de la contractele pe opţiuni;
144. Dintre facilitãţile acordate de puterea publicã deţinãtorilor de obligaţiuni statale,
amintim:
a) Scutirea de impozit pe venitul aferent cupoanelor primite anual;
b) Garantarea de cãtre stat prin aceste obligaţiuni a creditelor cu caracter privat
angajate la bãnci de cãtre deţinãtori;
c) Primirea de credite cu dobândã subvenţionatã de stat;
145. Rambursarea ĩmprumutului public poate avea loc prin:
a) Anuitãţi constante;
b) Amortismente constante;
c) Tragere la sorţi;
d) La sfârşitul perioadei;
e) Imediat dupã emitere;
146. Rambursarea ĩmprumuturilor publice obligatare se face din:
a) fonduri speciale de amortisment ale datoriei publice;
b) fondul asigurãrilor sociale de stat;
c) sursele bugetare curente;
d) excedentele bugetare;
147. Emisiunea de obligaţiuni este adesea o formã preferatã de mobilizare a
capitalurilor societãţilor comerciale, deoarece:
a) Nu conferã subscriptorilor drept de vot;
b) Deţinerea şi negocierea lor nu modificã structura ĩn consiliul de administraţie;
c) Dobânzile la obligaţiuni sunt mai mic, mai puţin grevante decât plãţile de
dividende;
148. Prin creditul ipotecar se mobilizeazã capitaluri disponibile pe:
a) Termen lung;
b) Termen mediu;
c) Termen scurt;
149. Creditul real se caracterizeazã prin:
a) Este acordat pe temeiul unor garanţii materiale certe;
b) Are la bazã ĩncrederea de care se bucurã debitorul, reputaţia lui de a-şi ĩndeplini
prompt obligaţia;
c) Are la bazã calitãţile morale ale solicitantului;
16
150. Supracreditarea se caracterizeazã prin:
a) Se produce sub influenţa unor solicitãri insistente de ĩmprumuturi din partea
agenţilor economici cu o situaţie economico-financiarã precarã;
b) Este o expresie a insuficienţei aprovizionãrii cu bani a economiei
c) Conduce la onorarea unei cereri monetare neacoperite prin marfuri si servicii
d) Conduce la proliferarea platilor restante
151. Intre eficienţa ĩn activitatea economicã şi necesarul de fonduri, ĩn cazul ĩn care
celelalte condiţii sunt invariabile, existã un raport:
a) Invers proporţional
b) Direct proporţional
152. Prin funcţiile pe care le ĩndeplineşte , creditul genereazã o serie de efecte
favorabile , cum ar fi:
a) Sporirea puterii productive a ĩntreprinderilor prin redistribuirea capitalurilor
b) Concentrarea capitalurilor
c) Deteriorarea puterii de cumpãrarea banilor prin supracreditare
d) Adaptarea elasticã a masei de bani ĩn circulaţie la necesarul economiei
e) Favorizarea unor operaţii economice ce atenteazã la lichiditatea bancarã
153. Riscurile creditului pot fi generate de:
a) Abuzul de credit
b) Insolvabilitatea debitorilor şi deţinerea de cãtre bancã a unor informaţii inexacte
privind debitorii
c) Adaptarea elsticã a masei de bani ĩn circulaţie la necesarul economiei
d) Lipsa de promptitudine a debitorilor la rambursarea creditelor
e) Crizele economice şi convulsiile politice
f) Sporirea puterii productive a ĩntreprinderilor prin redistribuirea capitalorulor;
154. Pentru prevenirea riscurilor pe linia creditãrii, bãncile trebuie:
a) Sã deţinã informaţii pertinente asupra situaţiei patrimoniale şi financiare a
debitorilor;
b) Sã aibã o bunã evaluare a evoluţiei viitoare a clienţilor;
c) Sã acorde credite peste necesitãţile reale ale economiei;
d) Sã contituie garanţii acoperitoare reale, rezerve şi provizioane;
155. Titlurile de credit ce presupun drepturi complexe patrimoniale şi nepatrimoniale
sunt:
a) Acţiunile;
b) Cecul;
c) Obligaţiunile emise de societãţile comerciale;
d) Warantul;
156. Titlurile de credit la ordin:
a) Se transmit prin gir;
b) Prin cesiune;
c) Prin simpla predare a titlului;
157. Cambia se numeşte bilet la ordin:
a) Dacã obligaţia de platã este luatã de debitor, atunci când el emite titlul de credit;
b) Când cel care emite cambia e un creditor şi prin cambie se adreseazã unei terţe
persoane(debitorului, dându-i ordin sã plãteascã)
158. Tratele emise ce nu au la bazã operaţiuni comerciale, fãrã acoperire se numesc:
a) Watante;
b) Trate de complezenţã;
c) Cambii de bronz;
159. Spre deosebire de cambie, cecul:
17
a) Este ĩntotdeauna plãtibil numai la vedere;
b) Nu poate fi tras decât asupra unei bãnci;
c) Este achitat cu ocazia scontãrii;
160. Dobânda bonificatã reprezintã:
a) Remunerarea disponibilitãţilor bãneşti ale titularilor de conturi constituite ca
depozite la bancã;
b) Dobânda pe care o ĩncaseazã bãncile de la clienţii lor ĩn calitate de debitori;
c) Dobânda de la operaţiunile de rescontare;
161. Factorii de care este dependentã dobânda perceputã sunt:
a) Erodarea monetarã;
b) Nivelul cheltuielilor cu operaţiunile bancare;
c) Gradul de risc;
d) Profitul bancar;
e) Rezerva minimã obligatorie;
162. In gândirea marxistã, dobânda apare ca:
a) Formã de redistribuire a plusvalorii;
b) O formã particularã de participare a bancherilor la ĩnsuşirea fãrã platã a
plusprodusului;
c) O recompensã pentru renunţarea la lichiditate pentru o anumitã perioadã de
timp;
d) Un instrument de influenţare a volumului investiţiilor;
163. In doctrina keynesistã, tara dobânzii este consideratã:
a) Formã de redistribuire a plusvalorii;
b) Un instrument de influenţare a volumului investiţiilor;
c) Un instrument de combatere a recesiunii şi a şomajului;
d) Ineficace pe termen mediu şi lung;
164. Terapia anti-inflaţie prin majorarea dobânzii are o bunã eficienţã cu aplicare la :
a) Populaţie;
b) Ĩntreprinderile private;
c) Ĩntreprinderile de stat;
165. Scontul este o operaţiune acitvã de creditare, de transformare:
a) A creditului comercial ĩn credit bancar;
b) A creditului bancar ĩn credit comercial;
c) A creditului bancar ĩn credit de consum;
166. Bãncile comerciale acceptã la scont titlurile de credit:
a) Semnate de debitori care prezintã ĩncredere prin situaţia lor financiarã;
b) Semnate de debitori care prezintã ĩncredere prin probitatea de care au dat
dovadã ĩn a onora obligaţiile asumate;
c) Prevãzute cu cel mult douã semnãturi şi cu scadenţe apropiate;
167. Diferenţa dintre suma ĩncasatã de la banca centralã prin rescont şi suma plãtitã
ĩntreprinzãtorului ĩn cardul operaţiunii de scontare:
a) Va servi la acoperirea cheltuielilor bãncii comerciale;
b) Constituie o formã de profit;
c) Este ĩnsuşitã de ĩntreprinzãtor;
168. Taxa scontului privat reprezintã:
a) Dobânda pt perioada cuprinsã ĩntre momentul scontãrii şi scadenţã;
b) Dobânda pt perioada cuprinsã ĩntre momentul emiterii şi scadenţã;
c) Dobânda pt perioada cuprinsã ĩntre momentul emiterii şi scontare;
169. Scontul se calculeazã dupã relaţia:
a) S = ( V*T*P) / 360 (12)*100;
18
b) S = (V*T)*100 /360 *P;
c) S = ( V*T*P)*100 / 360 (12);
d) S= numere de dobânzi/ divizorul fix;
170. Numerele de dobânzi se calculeazã dupã formula:
a) (V*T)/ P;
b) V*T;
c) (360*100)/P;
171. Divizorul fix se calculeazã dupã formula:
a) (360*100)/ P;
b) V*T;
c) 360*100*P;
172. Avantajele operaţiilor de factoring sunt:
a) Furnizorul nu se mai ocupã el ĩnsuşi de scontarea titlurilor de credit primite de la
clienţi;
b) Furnizorul primeşte primeşte suma cu anticipaţie de la casa de factoring;
c) Furnizorul este protejat faţã de riscul privind insolvabilitatea clienţilor;
d) Serviciul vânzãri ţine ĩn cont un singur cont „casa de factoring”
173. Plata cu anticipaţie a titlurilor de creanţã, casele de factoring percep:
a) Un dividend;
b) O dobândã;
c) Un comision;
174. Totalitatea bonurilor de tezaur emise reprezintã:
a) Datoria flotantã;
b) Datoria consolidatã;
c) Datoria nerambursatã la scadenţã;
175. Trapeziştii greci şi argentarii romani se pcupau cu:
a) Ĩnlesneau schimbul de monede;
b) Primeau depuneri de valori spre pãstrare;
c) Acordau credite;
d) Emiteau bancnote;
176. Intermadiarii financiari cu funcţie principalã de creare de monedã sunt:
a) Organisme financiare din cadrul sistemului bancar;
b) Organisme financiare specializate;
c) Societãţile de asigurãri;
177. Dintre dezavantajele finanţãrii indirecte, prin intermediari financiari, amintim:
a) Scumpirea resurselor;
b) Ameliorarea calitativã a resurselor de finanţare;
c) Multiplicã intermediarii;
d) Poate ĩntãrzia finanţarea;
e) Sporeşte ...... resurselor de finanţare;
178. Intr-o economie de piaţã, bãncile de emisiune ĩndeplinesc urmãtoarele funcţii:
a) Emisiunea de monedã ......circulaţiei;
b) Creditarea bãncilor comerciale şi a altor bãnci;
c) Cotarea la bursã a ĩntreprinderilor;
d) Influenţarea cursului de schimb al monedei naţionale;
e) Realizeazã execuţia de casã a bugetului de stat;
179. Banca de emisiune apare ĩn raporturile sale cu celelalte bãnci ĩn calitate de
autoritate, de for monetar şi adoptã mãsuri obligatorii de genul:
a) Nivelul minim al rezervelor pe care celelalte bãnci trebuie sã le deţinã la banca
centralã;
19
b) Nivelul minim al rezervelor legale ale ĩntreprinderilor;
c) Coeficienţi de lichiditate;
d) Coeficienţi de dispersie a riscului;
180. Constituirea de active reprezentând titluri de stat permite bãncii de emisiune sã
intervinã pe piaţa deschisã (open-market), influenţând:
a) Ĩn special, asupra datoriei publice;
b) Ĩn general, asupra politicii de credit şi monetare;
c) Ĩn special, asupra constituirii fondului de protocol al ĩntreprinderii;
181. O politicã monetarã riguroasã ar ĩnsemna noi rate ridicate de dobânzi interne
care ar avea ca efect:
a) Sporirea poverii datoriei publice prin creşterea cheltuielilor pt dobânzi;
b) Scãderea poverii datoriei publice prin creşterea cheltuielilor pt dobânzi;
c) Veniturile din dobânzi ar creşte, ceea ce ar stimula consumul şi inflaţia;
d) Veniturile din dobânzi ar scãdea, ceea ce ar stimula consumul şi inflaţia;
e) Rigoarea monetarã ar putea avea efecte perverse asupra economiei;
182. Banca de emisiune, ca centru valutar al ţãrii, dobândeşte atribuţii pe linia
aplicãrii politicii statului:
a) Sub forma unor restricţii valutare;
b) Sub forma aplicãrii unor stimulente la export;
183. Restricţiile valutare, aplicate de banca de emisiune ca centru valutar al ţãrii, pot
fi:
a) Controlul importurilor;
b) Primele la export;
c) Controlul plãţilor ĩn devize;
d) Preluarea unor plãţi din ĩncasãrile valutaredin subvenţionarea exprtului;
184. Banca de emisiune influenţeazã cererea şi oferta de valutã ĩn funcţie de
conjunctura şi exigenţele politice valutare, prin:
a) Intervenţii directe pe piaţã;
b) Acţiuni indirecte;
185. Capitalul propriu constituit la dispoziţia bãncii de emisiune are ca principalã
trãsãturã:
a) Ĩnregistreazã o dimensiune mai redusã decât la bãncile comerciale;
b) Ĩnregistreazã o dimensiune mai ridicatã decât la bãncile comerciale;
186. In cazul creditelor pe gaj de efecte comerciale:
a) Titlurile de credit rãmân ĩn proprietatea bãncilor comerciale;
b) Titlurile de credit nu rãmân ĩn proprietatea bãncilor comerciale;
c) Titlurile de credit servesc bãncilor de emisiune dobânda....... rambursãrii
ĩmprumuturilor;
d) Ca sumã, acest credit se cuantificã aplicându-se, un procent asupra volumului
portofoliului de cambii;
e) Ca sumã, mãrimea acestui credit este ĩntotdeauna egalã cu valoarea portofoliului
de cambii;
187. Prin intermediul opetaţiunilor de vânzare-cumpãrare de aur şi devize, banca de
emisiune:
a) Ĩşi consolideazã rezerva valutarã;
b) Influenţeazã cursul monedei naţionale faţã de valutele de referinţã;
c) Ĩndeplineşte obiectivele politicii monetar valutare practicate ĩn ţara respectivã;
188. Prin capitalizare, de regulã, resursele proprii constituite sub forma fondului de
rezervã al bãncilor comerciale ating o mãrime egalã cu:
a) Cea acapitalului social;
20
b) Dublul celei a capitalului social;
c) Cae a provizioanelor;
189. Provizioanele bancare pot fi:
a) Reglementate;
b) De risc;
c) De rezervã;
d) La vedere;
190. Prin rescontare, banca de depozit ĩnregistreazã un profit chiar ĩn aceeaşi zi ĩn
care a efectuat scontarea, ca diferenţã ĩntre:
a) Taxa scontului privat şi taxa oficialã a scontului practicatã de banca de emisiune;
b) taxa oficialã a scontului şi taxa scontului privat;
c) taxa oficialã a scontului şi dobânda la conturile ATS;
191. Acele operaţiuni de ĩmprumut ale bãncilor comerciale, garantate cu efecte
publice, obţinute de la banca de emisiune, se numesc:
a) Operaţiuni de lombardare;
b) Operaţiuni de reescont;
c) Operaţiuni de recreditare;
192. Creditul pe termen mediu mobilizabil se caracterizeazã prin:
a) Este de aceeasi factura cu creditul de exploatare
b) Faciliteaza refinantarea la termene scurte,dar care acopera necesitatile de
mijloace banesti pe o durata mai mare
c) Prin acest credit se acopera necesitatile de export,de constituire a unor stocuri
sezoniere in agricultura si industria de prelucrare a materiilor prime agricole
d) Se obtine prin lombardare
193. In cadrul operatiunilor de comision
a) Banca actioneaza in numele si in contul clientului sau
b) Operatiunile sunt efectuate in numele bancii,dar in contul clientului
c) Banca actioneaza in numele si in contul sau
194. Remiterile sunt
a) Operatiuni de transfer a unor documente ,titluri ,sume de bani,la solicitarea
clientilor bancii
b) Operatiuni de plata conditionata efectuata de banca in baza documentelor de
incarcare si expediere a marfurilor
c) Servicii de incasare de catre o banca a diverselor creante sub forma de
cambii,facturi si alte hartii de valoare apartinand clientilor sai
195. Operatiuni de mandat sunt
a) Operatiuni de administrare a hartiilor de valoare
b) Operatiuni de administrare a unor patrimonii
c) Remiterile
d) Acreditivele
196. Prioritare pentru activitatea oricarei banci sunt urmatoarela motivatii
a) Profitabilitatea
b) Supracreditarea
c) Asigurarea lichiditatii
d) Executarea silita a garantiilor
197. Diversificarea portofoliului reprezinta o alta cale de optimizare a
performantelor bancare,prioritare.........doua scopuri principale
a) Minimizarea riscului lipsei de lichiditate
b) Mentinerea si cresterea profitului existent
c) Supracreditarea
21
198. Tot mai multe tari occidentale adopta masuri speciale de sustinere a starii de
lichiditate bancara,cum ar fi
a) Finantarea bancilor de catre stat
b) Supracreditarea
c) Introducerea sistemelor de asigurare a depozitelor bancare
d) Stabilirea obligatiilor pentru banci de a respecta anumiti coeficienti de
lichiditate
199. In situatia cand o banca nu poate sa-si asigure in mod curent lichiditate,urmare a
faptului ca relatiile sale cu clientii nu genereaza o crestere a resurelor
a) Va trebui sa apeleze la recreditare,adresandu-se bancilor de emisiune
b) Angajeaza credite pe piata interbancara
c) Apeleaza la supracreditare
200. Activitatea principala a unei banci consta in
a) Realizarea operatiunilor de decontare
b) Efectuarea operatiilor pe piata financiara
c) „comertul” cu bani
d) vanzarea titlurilor de valori mobiliare
201. Figurativ ,banca este
a) „cheia de bolta” a activitatii economice
b) „sangele economiei”
c) „templul” banilor
d) „piatra de hotar” in delimitarea relatiilor de schimb
202. Pentru cel care doreste sa contracteze un imprumut,banca este
a) Autoritatea absoluta
b) Un partener de afaceri
c) Un mediu favorabil oricarei afaceri
d) Exponentul puterii publice care te poate ajuta cu credite in orice situatie
203. Sustinerea de catre unii autori a faptului ca bancile (operatiunile bancare) au
aparut inca cu mii de ani inainte de Hristos are in vedere faptul ca
a) Bancile asigurau punerea in circulatie a bancnotelor
b) Bancile acordau credit comercial
c) Bancile asigurau pastrarea unor obiecte de valoare
d) Bancile asigurau baterea monedelor
204. Pe linie monetara, despre aparitia bancii se poate vorbi o data cu
a) Punerea in circulatie a banilor cu valoare intrinseca
b) Crearea monedei fidunciare
c) Preschimbarea monedelor de catre zarafi
d) Acordarea creditelor de catre camatari
205. Care dintre bancile mentionate in variantele de raspuns au aparut in sec. XII-
XVI
a) Banca de Barcelona
b) Banca de Venetia
c) Banca de Hamburg
d) Banca de Stockolm
e) Banca de Milano
f) Banca de Amsterdam
206. Adevarata „piatra de hotar” pentru aparitia bancilor moderne este marcata de
infiintarea
a) Bancii de Amsterdam
b) Bancii de Hamburg
22
c) Bancii Angliei
d) Bancii de Stockolm
e) Sistemul Federal de Rezerve
207. In conditiile actuale ,pentru studierea structurii activitatii bancilor este necesar
,cu deosebire,sa se aiba in vedere trei procese de profunda semnificatie.Marcati-le in
variantele de raspuns
a) Pozitia bancilor ca intermediari financiari cu caracter specific
b) Transferarea activitatii pietelor financiare spre activitatea bancara
c) Accentuarea procesului de concurenta in economiile occidentale pe fondul
integrarii economice si monetare
d) Restructurarea de ansamblu a activitatii bancare in tarile care inregistreaza
tranzitia de la economia centralizata la cea de piata
e) Raspunsurile a),b),si d)
208. Aportul bancilor si a altor intermediari financiari in infiintarea agentilor
economici ,in pofida tendintei de dezintermediere ,se mentine destul de ridicat
,reprezentand
a) 50%-60% din total
b) 60%-70% din total
c) 70%-80% din total
d) 80%-90% din total
209. Procesul de concurenta in sistemele bancare occidentale se accentueaza prin
a) Tendinta de specializare a operatiunilor bancare
b) Tendinta de universalizare a operatiunilor bancare
c) Tendinta de separare a operatiunilor bancare de operatiunile de pe piata
financiara
d) Tendinta de nationalizare a principalelor banci
210. In cadrul sistemelor bancare moderne ,operatiunea de emisiune baneasca
constituie monopolul
a) Bancilor comerciale
b) Bancilor de afaceri
c) unei singure sau a catorva banci integrate intr-un sistem unitar (FED-ul in SUA);
d) trezoreriei statului
211. Dupa natura proprietatii capitalului ,in decursul timpului bancile de emisiune au
fost
a) Numai banci private
b) Numai banci ale statului
c) Numai banci mixte
d) Banci private,ale statului si mixte
212. Banca de emisiune ca „placa turnanta” a sistemului bancar mai este denumita
a) „marea finanta”
b) banca centrala
c) „banca a bancilor”
d) banca de referinta
213. Ca ” banca a bancilor” ,banca de emisiune asigura
a) Punerea in circulatie a bacnotelor
b) Creditarea bancilor comerciale
c) Executia de casa a bugetului de stat
d) Gestionarea rezervei valutare
214. Principiile „scolii bancare” in ceea ce priveste emisiunea baneasca constau in
a) Acoperirea bacnotelor in circulatie cu aur in proportie de 100%
23
b) Mentinerea unui stoc de metal pretios de circa 1/3 din valoarea bacnotelor emise
c) Emisiunea bacnotelor pe baza cambiilor comerciale scontate
d) Emisiunea „banilor de hartie”
215. Legea lui Robert Peel din1844 prin care se stabileau principiile emisiunii
bacnotelor in Anglia se baza pe
a) Teoria metalista asupra banilor
b) Teoria keynesiana
c) Teoria cantitativa asupra banilor
d) Teoria scolii monetariste
e) Teoria scolii bancare
216. Relatiile dintre banca de emisiune si celelalte banci se manifesta prin
a) Operatiuni de creditare
b) Operatiuni de open-market
c) Calitatea de for monetar care adopta masuri obligatorii
d) Raspunsurile a) si b)
217. Prin executia de casa a bugetului ,bancile de emisiune isi manifesta functia de
a) „casier ” al statului
b) emisiune monetara
c) banca a guvernului
218. Dintre operatiunile pasive ale bancilor de emisiune se remarca
a) Depunerile
b) Operatiunile de decontare
c) Operatiunile de vanzare-cumparare de aur si devize
d) Emisiunea baneasca
219. In cadrul operatiunilor active desfasurate de catre banca de emisiune,destingem
a) Constituirea capitalului propriu
b) Operatiuni de creditare
c) Decontarile intra si interbancare
d) Depunerile
220. Creditarea de catre banca de emisiune a bancilor comerciale se realizeaza prin
a) Operatiuni de rescontare
b) Credite pe gaj de efecte comerciale
c) Credite guvernamentale
d) Credit de lombard
221. Depunerile in conturi la dispozitia bancii de emisiune provin
a) De la celelalte banci din cadrul sistemului bancar
b) De la populatie
c) De la stat ,ca rezerve financiare
d) Uneori de la marile intreprinderi
222. Bancile comerciale ,in acceptiune moderna, au aparut
a) Concomitent cu aparitia si dezvoltare vietii sociale
b) In a doua jumatate a Evului Mediu
c) Din necesitatea de a se realiza schimbul de monede de catre zarafi
d) Ca expresie a dezvoltarii comertului si acumularii de capitaluri banesti
223. In procesul de aparitie a bancilor comerciale,un rol aparte l-au avut
a) Zarafii
b) Curtierii
c) Brokerii
d) Camatarii
e) Dealerii
24
224. La baza procesului de redistribuire a capitalurilor banesti sub forma creditelor
acordate de catre banci se situeazã :
a. Emisiunea bãneascã
b. Depozitele bancare constituite pe seama depunerilor
c. Impozitele şi taxele percepute de la populaţie
d. Veniturile bugetare
225. In epoca modernã , rolul şi locul bãncilor comerciale sunt strâns legate de :
a. Calitatea lor de a realiza emisiunea de bancnote
b. Calitatea lor de intermediari ĩn contextul relaţiei economii-investiţii
c. Necesitatea realizãrii transferului de monedã de la localitate la alta
d. Necesitatea realizãrii plãţilor cu numerar
226. Care dintre variantele de rãspuns reprezintã operaţiuni efectuate de cãtre
bãncile comerciale:
a. Operaţiuni active
b. Operaţiuni pasive
c. Operaţiuni comerciale şi de comision
d. Operaţiuni de mandat
e. Numai a) şi b)
227. Operaţiunile pasive efectuate de cãtre bãncile comerciale constau ĩn:
a. Formarea capitalului propriu
b. Scontarea
c. Atragerea depunerilor sub forma depozitelor bancare
d. Plasamente pe piaţa externã de capital
228. Bãncile comerciale ĩşi constituie capitalul propriu pe seama:
a. Capitalului financiar
b. Capitalului social
c. Rezervelor bancare minime obligatorii
d. Fondului de rezervã şi provizioanelor
229. Bãncile comerciale ĩşi constituie provizioane ĩn vederea:
a. Acordãrii creditelor
b. Realizãrii de plasamente pe piaţa financiarã
c. Menţinerii unui anumit plafon de lichiditãţi
d. Capitalizãrii prin majorarea capitalului social
230. In general , bãncile comerciale ĩn cadrul operaţiunilor pasive, constituie mai
multe catgorii de depozite. Care dintre variantele de rãspuns sunt adevãrate:
a. Depozite la termen
b. Depozite la dispoziţia altor bãnci
c. Depozite la vedere
d. Depozite prin cont curent
231. In cadrul depozitelor la termen, pentru a se asigura o stare de regularitate ĩn
procesul de economisire, bãncile comerciale pot deschide clienţilor lor:
a. Conturi de depozit cu dobândã
b. Conturi simple de ĩmprumut
c. Conturi de economii simple
d. Conturi de economii dupã un anumit program de depunere
232. Conturile NOW şi SUPERNOW au ca trãsãturã comunã:
a. Se folosesc numai pentru depunerile la vedere
b. Se folosesc numai pentru depunerile la termen
c. Practicarea unui nivel ĩnalt al dobânzilor
25
d. Soldul poate fi utilizat şi pentru plãţile curente
233. Conturile curente deschise persoanelor fizice şi juridice se caracterizeazã prin
aceea cã:
a. Prin intermediul lor se evidenţiazã o multitudine de operaţiuni de ĩncasãri şi plãţi
b. Toate operaţiunile au loc la solicitarea titularilor
c. Dau posibilitatea obţinerii unor dobânzi mai mari decât cele la depozitele la
termen
d. Utilizeazã ca instrument de decontare numai cecul
234. Conturile ATS (Automatic Transfer System), ca alternativã a conturilor NOW,
presupun:
a. Menţinerea ĩn sold a unui depozit minim pentru care se acordã o dobândã
comparativã cu depunerile la vedere
b. Menţinerea ĩn sold a unui depozit minim neremunerat
c. Menţinerea ĩn sold a unui depozit minim remunerat cu dobândã specificã
economiilor la termen
d. Constituirea de depozite la vedere cu o gamã largã de scadenţe
235. Reescontul, ca operaţiune pasivã a bãncii comerciale, constituie o modalitate de
procurare a unor resurse de creditare prin cedarea portofoliului de efecte comerciale:
a. Statului
b. Unei alte bãnci comerciale
c. Bãncilor de scontare
d. Bancii de emisiune
236. Operaţiunile de reescont şi lombardare sunt utilizate:
a. Din necesitatea obţinerii de cãtre clienţii bancilor comerciale a unor credite
nelimitate
b. Din necesitatea echilibrãrii bancare a resurselor cu angajamentele
c. Pentru asigurarea operativã a echilibrãrii ĩncasãrilor cu plãţile pe piaţã
interbancarã
d. Pentru asigurarea echilibrului ĩncasãrilor cu plãţile pe piaţa financiarã
237. In cadrul creditelor pentru activitatea de exploatare, creditarea creanţelor
include ca operaţiuni:
a. Scontarea titlurilor de credit comercial
b. Ĩmprumutul pe gaj de efecte comerciale şi mãrfuri
c. Ĩmprumutul pe gaj de acţiuni şi efecte publice
d. Pensiunea
238. Operaţiunile de report presupun:
a. Acordarea de ĩmprumuturi pe gaj de efecte publice
b. Achiziţionarea de cãtre bancã de efecte publice cu obligaţia rãscumpãrãrii lor de
cãtre vânzãtor, la acelaşi curs , peste un termen nelimitat
c. Achiziţionarea de cãtre bancã de efecte publice cu obligaţia rãscumpãrãrii lor de
cãtre vânzãtor, la acelaşi curs , peste un termen scurt
d. Acordarea de ĩmprumuturi pe gaj de mãrfuri
239. Ca operaţiuni active ale bãncilor comerciale, creditele de trezorerie se manifestã
sub forma :
a. Avansului ĩn cont curent
b. Creditului bugetar
c. Creditului pe termen scurt mobilizabil
d. Creditului pe termen mijlociu mobilizabil
240. Creditarea gospodãriilor familiale şi a persoanelor particulare , ca o categorie
distinctã a operaţiunilor active efectuate de cãtre bãncile comerciale, au ca destinaţie :
26
a. Construcţia de locuinţe
b. Achiziţionarea de bunuri durabile cu valoare mare
c. Susţinerea cheltuielilor curente prin aşa – zisele credite non-afectate
d. Procurarea de titluri de valori mobiliare pe piaţa financiarã
241. Bãncile de afaceri sunt banci de depozit specializate ĩn:
a. Operaţiuni de finanţare a activitãţii comerciale
b. Operaţiuni de finanţare a activitãţii de exploatare
c. Operaţiuni de finanţare a investiţiilor
d. Activitãţi de consiliere a managementului financiar al firmelor
e. Achiziţionarea de ĩntreprinderi şi realizarea de fuziuni ĩntre firme
242. Societãţile de portofoliu , ca o categorie distinctã a bãncilor de afaceri, au ca
scop:
a. Plasamentul titlurilor de ĩmprumut ale statului
b. Valorificarea c6t mai ĩnaltã a capitalurilor prin sporirea dividendelor şi a valorii
titlurilor obţinute
c. Favorizareacreşterii influenţei ĩn conducerea societãţilor pe acţiuni
d. Orientarea politicii economice a societãţilor pe acţiuni , mai ales cu privire la
activitatea de investiţii
243. Titularizarea , ca operaţiune specificã a „Organismelor de plasament colectiv de
valori mobiliare” OPCVM , are ca scop :
a. Omogenizarea condiţiilor de creditare
b. Diversificarea ofertei de credite
c. Lãrgirea activitãţii de leasing
d. Preluarea de cãtre organismele de plasament colectiv a unei pãrţi din creditele
acordate de bancã
244. Bãncile şi celelalte instituţii de credit specializate au ca principal obiectiv:
a. Finanţarea unor ramuri care nu prezintã interes pentru bancile comerciale
b. Gestionarea rezervei valutare
c. Efectuarea operaţiunilor de lombardare
d. Creditarea unor scopuri speciale
245. Bãncile ipotecare sunt banci specializate care ĩşi mobilizeazã resursele prin:
a. Emiterea de acţiuni şi obligaţiuni
b. Emiterea de scrisuri financiare
c. Emiterea de titluri de credit comercial
d. Emiterea de bonuri de tezaur
246. Bãncile ipotecare se structureazã ĩn :
a. Bãnci de tip urban
b. Banci de afaceri
c. Banci de tip rural
d. Bãnci agricole
247. Principala trãsãturã a creditelor acordate de cãtre bãncile agricole este aceea cã:
a. Au caracter neproductiv
b. Au o dobândã relativ redusã
c. Sunt negociabile
d. Au caracter productiv
248. Companiile şi trusturile de investiţii ĩşi mobilizeazã capitalurile bãneşti prin:
a. Emisiunea de titluri de valori mobiliare proprii
b. Emisiunea cambiilor şi biletelor la ordin
c. Depunerea sumelor ĩn conturile de depozit pe termen mediu şi lung
d. Operaţiunile de rescontare
27
249. Activitatea bancilor de comerţ exterior este orientatã spre:
a. Atragerea resurselor bugetare prin emisiunea de obligaţiuni pe pieţele interne şi
externe
b. Efectuarea de servicii bancare decurgând din schimburile internaţionale
c. Participarea la crearea de societãţi comerciale, bancare şi financiare privind
comerţul exterior
d. Facilitarea unor operaţiuni valutare, garantarea şi asigurarea creditelor
comerciale care au ca obiectiv dezvoltarea activitãţii de comerţ exterior
e. Cumpãrarea de valutã şi alte hârtii de valoare exprimate ĩn valutã
250. Societaţile de asigurãri mobilizeazã ĩnsemnate capitaluri bãneşti prin:
a. Depunerile ĩn cont curent
b. Plata despãgubirilor
c. Ĩncasarea şi gestionarea primelor de asigurare
d. Acordarea de ĩmprumuturi
251. Societãţile financiare sunt profilate , ĩn special, ĩn activitatea de:
a. Leasing
b. Factoring
c. Lombard
d. Incasso
252. Resursele mobilizate prin casele de economii se constituie ĩn principal, sub
forma:
a. Depozitelor la vedre
b. Certificatelor de depozit
c. Depozitelor pe termen lung
d. Bonurilor de tezaur
e. Efectelor comerciale
253. Pentru banci, lichiditatea ĩnseamnã posibilitatea acestora:
a. De a efectua plãţi directe cãtre clienţii lor ĩn numerar
b. De a acorda credite cu dobânda pieţei
c. De a efectua plãţi dispuse de titularii de conturi ĩn orice moment
d. De a rambursa creditele acordate agenţilor economici la scadenţã
254. Activitatea oricãrei banci antreneazã ĩn mod automat fluxuri de „monedã
centralã” ce constau ĩn:
a. Soldul favorabil dintre depunerile şi solicitãrile ĩn numerar
b. Soldul dintre dobânzile bonificate şi dobânzile ĩncasate
c. Soldul rezultat ĩn urma compensãrilor interbancare atunci când ĩncasãrile sunt
mai mari decât plãţile
d. Soldul favorabil dintre creditele acordate şi creditele rambursate
255. Optimizarea structurii activelor ca mãsurã a prevenirii lipsei de lichiditãţi la
nivelul bãncilor, presupune:
a. Structurarea depozitelor bancare pe cele douã componente: la vedere şi la
termen
b. Selecţia activelor prin confruntarea profitabilitãţii cu riscurile
c. Diversificarea portofoliului plasamentelor
d. Constituirea fondului de risc şi a provizioanelor
256. In condiţiile economiilor moderne actuale, ĩn activitatea bãncilor s -au produs
câteva mutaţii semnificative.Menţionaţi care sunt acestea ĩn variantele de rãspuns:
a. Amplificarea forţei marilor bãnci corelatã cu intensificarea internaţionalizãrii şi
dezvoltãrii inegale a bãncilor pe naţiuni
b. Specializarea bancarã
28
c. Universalizarea operaţiunilor bancare
d. Dezetatizarea şi liberalizarea bãncilor
e. Creşterea controlului statului asupra bãncilor private
f. Accentuarea modernizãrii tehnicilor şi tehnologiilor de informaticã bancarã
257. In lupta de concurenţã , marile bãnci se remarcã prin faptul cã:
a. Dispun de reţele extinse de unitãţi operaţionale
b. Acordã credite marilor companii fãrã restricţii
c. Au posibilitatea de atragere a depunerilor şi realizarea de plasamente ĩn
condiţiile profitabilitãţii ridicate
d. Onoreazã cererile de credite ale unor ĩntreprinderi tot mai mari care nu pot fi
clienţi decât ai unor banci pe mãsurã
258. Procesul de concentrare a capitalului bancar a fãcut ca ĩn anul 1968, ĩn Anglia ,
sã fuzioneze douã mari bãnci comerciale.Care sunt acestea?
a. Lloyd’s Bank cu Midland Bank
b. Midland Bank cu Barkley’s Bank
c. Midland Bank cu National Provincial Bank
d. Westminster Bank cu National Provincial Bank
259. Sistemul Federal de Rezerve(FED) este constituit din :
a. O bancã de emisiune şi 12 Bãnci Federale de Rezervã ce ĩşi au sediul ĩn tot atâtea
oraşe mari americane
b. 12 Bãnci Federale de Rezervã ale cãror active sunt constituite ĩn pãrţi egale
c. 12 Bãnci Federale de Rezervã care au sediile situate ĩn trei mari oraşe americane:
New York , Chicago şi San Francisco
d. 12 Bãnci Federale de Rezervã din care mai bine de jumãtate din activele acestora
sunt deţinute de trei bãnci
260. Cea mai mare bancã din cadrul FED , cu circa 30% din active este Banca
Federalã de Rezerve din:
a. Boston
b. New York
c. Chicago
d. San Francisco
261. In 1913, dupã ĩnfiinţarea Sistemului Federal de Rezerve, bãncile naţionale au fost
obligate :
a. Sã adere la FED
b. Sa-şi declare independenţa
c. Sã participe cu capital sub forma depunerilor la fondul de rezerve minime
obligatorii
d. Sa stabileascã nivelul ratei oficiale a scontului;
262. Internaţionalizarea sistemului bancar american este pusã ĩn evidenţã, ĩn primul
rând, prin:
a. Existenţa Sistemului Federal de Rezerve;
b. Numãrul mare de bãnci naţionale;
c. Creşterea numãrului de bãnci comerciale care opereazã ĩn afara S.U.A.;
d. Concentrarea la dispoziţia celor mai mari 10 bãnci comerciale americane a circa
30% din totalul activelor;
263. Pe plan extern, dupã SUA, cea de-a doua reţea mondialã o deţin bãncile din:
a. Germania;
b. Japonia;
c. Franţa;
d. Marea Britanie;
29
264. Motivaţia universalizãrii operaţiunilor bancare este una singurã:
a. Creşterea gradului de lichiditate;
b. Concentrarea unor importante capitaluri bãneşti;
c. Obţinerea unui profit cât mai mare;
d. Extinderea reţelei bancare;
265. Intervenţia statului prin naţionalizarea bancarã a fost de mai mari proporţii ĩn:
a. SUA;
b. Marea Britanie;
c. Japonia;
d. Franţa;
e. Germania;
266. Naţionalizarea bãncilor franceze a fost urmatã de:
a. Reorganizarea lor;
b. Concentrarea celor mai mari pãrţi ale activitãţii bancare ĩn câteva consorţii cu
sediu la Paris;
c. Descentralizarea deciziilor la nivel local şi regional;
d. Instituirea unui control sever din partea statului;
267. Modernizarea tehnicilor şi informaticii bancare se referã la:
a. Asimilarea şi introducerea ĩn tehnica bancarã a celor mai moderne produse şi
instrumente bancare;
b. Selecţia activelor;
c. Minimalizarea riscului lipsei de lichiditãţi;
d. Achiziţionarea celor mai performante echipamente de informaticã;
268. Banca viitorului se prefigureazã a fi:
a. Banca cu cea mai diversificatã reţea de unitãţi operative;
b. Banca ce asigurã distribuirea automatã a numerarului;
c. Banca la domiciliu;
d. Banca ce acordã credite fãrã dobândã;
269. Principalii factori de succes ai activitãţii bancare ĩn Anglia, percizaţi de Claude
Simone ĩn „Les banques”, sunt:
a. Ĩnfiinţarea Bãncii Angliei;
b. Existenţa unor reglementãri bancare moderne;
c. Dezvoltarea cecurilor şi a bãncilor comerciale;
d. Concentrarea tuturor funcţiilor bancare şi competenţelor comerciale ĩntr-
unsingur loc, la Londra;
e. Concentrarea activitãţii bancare;
270. Bãncile britanice se caracterizeazã printr-un ĩnalt grad de:
a. Universalizare;
b. Specializare;
c. Descentralizare;
d. Liberalizare;
271. ĩn principal, bãncile din Marea Britanie se structureazã ĩn:
a. bãnci comerciale;
b. case de economii şi cooperative de credit;
c. bãnci de afaceri;
d. bãnci ipotecare;
272. Sistemul bancar german se individualizeazã prin banca de tip:
a. Universal ĩn formã clasicã;
b. Universal ĩn formã „en gros”;
c. Universal ĩn formã „en detail”;
30
d. „ALL FINANZ”
273. In Germania, bãncile universale de tip „en detail” persupun existenţa:
a. Bãncilor cooperatiste şi populare;
b. Marilor bãnci comerciale;
c. Bãncilor de afaceri;
d. Societãţilor de asigurãri;
274. Bãncile germane universale profilate ĩn operaţiuni „en gros” se identificã cu:
a. Societãţile de investiţii;
b. Bãncile de afaceri;
c. Bãncile comerciale orientate spre activitatea industrialã;
d. Bãncile de comerţ exterior;
275. Caracteristicile sistemului bancar american sunt:
a. Descentralizarea;
b. Specializarea;
c. Universalizarea;
d. Concentrarea;
276. Legea Bãncii Naţionale (Naţional Bank Art) a stat la baza structurãrii bãncilor
americane ĩn:
a. Bãnci comerciale;
b. Bãnci de emisiune;
c. Banci de stat;
d. Bãnci naţionale;
277. Pânã la ĩnfiinţarea Sistemului Federal de Rezerve , funcţia de bancã centralã era
ĩndeplinitã de:
a. Cea mai mare bancã comercialã;
b. Consiliul Rezervelor Federale;
c. Trezorerie;
d. Consiliul Guvernatorilor;
278. Consiliul Guvernatorilor este acel organism care:
a. Elaboreazã coordonatele politicii monetare;
b. Controleazã rata de scont;
c. Modificã necesarul de rezerve, ĩn anumite limite;
d. Se implicã ĩn politica operaţiunilor de open-market;
279. Prin Legea bancarã din 1933, bãncile americane se structureazã ĩn bãnci:
a. Federale de rezerve;
b. Comerciale;
c. De investiţii;
d. Ipotecare;
280. Dupã opinia unor specialişti ĩn domeniul monetar- bancar, care este poziţia
sistemului bancar american faţã de ceilalţi exponenţi ai puteri i: politica, industria,
dolarul?
a. Primul loc;
b. Locul II;
c. Locul III;
d. Ultimul loc;
281. Trãsãturile definitorii prin care s-a impus consolidarea sistemului bancar francez
sunt:
a. Promovarea legii care guverneazã tutela bãncilor, adicã statuarea raporturilor
bancã- stat;
31
b. Situarea la baza raporturilor dintre bãnci şi economie a unor reglementãri ce
decurg din dreptul roman;
c. Manifestarea unei atitudini şi autoritãţi bancare mai mult de ordin juridico-
administrativ decât de naturã economico- financiarã;
d. Existenţa unor reglementãri bancare ce decurg din dreptul comercial scris;
282. Bãncile pariziene din perioada monarhiei se individualizeazã printr-o serie de
caracteristici esenţiale:
a. Au ĩn vedere gestionarea marilor capitaluri bãneşti;
b. Acordã credite direct statului sau ĩntreprinderilor din domeniul public;
c. Opereazã cu economiile mãrunte ale populaţiei;
d. Participã la finanţarea operaţiunilor internaţionale;
283. ĩn anii 60. Guvernul Francez, prin proiectele sale de reformã, a avut ĩn vedere:
a. naţionalizarea bãncilor comerciale;
b. constituirea la Paris a uneia dintre cele mai mari pieţe financiare europene;
c. concentrarea prin fuziune a bãncilor comerciale;
d. consolidarea sistemului bancar prin asigurarea unei strânse legãturi cu
industria;
284. La adresa bãncilor franceze s-au formulat o serie de critici din partea
patronatului ĩn legãturã cu politica acestora de :
a. Universalizare;
b. Specializare;
c. Internaţionalizare;
d. Naţionalizare;
285. Ca exponente ale statului, bãncile franceze continuau sã acorde credite cu
dobânzi „preferenţiale” ĩn:
a. Agriculturã;
b. Exporturi;
c. Industrie;
d. Construcţii de locuinţe;
286. Prin Legea bancarã din 1984, sistemul bancar francez se compune din:
a. Bãnci;
b. Case de asigurãri;
c. Instituţii financiar- bancare;
d. Alte instituţii de credit;
287. Evoluţiile din ultimii ani au potenţat concurenţa şi mobilitatea ĩn activitatea
bancarã din Franţa, prin:
a. Dezetatizare;
b. Deintermediere;
c. Dereglementare;
d. Decompartimentarea activitãţii bãncilor;
e. Universalizarea operaţiunilor;
288. Sistemul bancar din ţara noastrã s-a realizat prin:
a. Unirea bãncii centrale cu bãncile comerciale;
b. Ĩnfiinţarea Bãncii Naţionale a Moldovei;
c. Contribuţia statului;
d. Transformarea cãmãtarilor ĩn bancheri;
e. Participarea unor reprezentanţi ai capitalului strãin;
289. Crearea sistemului bancardin ţara noastrã a ĩnsemnat o reacţie ĩmpotriva:
a. Moşierilor;
b. Cametei;
32
c. Comercianţilor;
d. Industraşilor;
290. Prima bancã ĩnfiinţatã ĩn Principatele Române a fost:
a. Banca Naţionalã a României;
b. Banca de Credit Românã;
c. Banca Naţionalã a Moldovei;
d. Creditul Funciar Rural;
291. Banca Naţionalã a Moldovei a dat faliment datoritã:
a. Emisiunii excesive de bancnote convertibile ĩn aur şi argint;
b. Contractãrii de ĩmprumuturi externe;
c. Unei politici greşite ĩn ceea ce priveşte plasamentele;
d. Unei politici greşite ĩn ceea ce priveşte constituirea capitalului propriu;
292. Banca Naţionalã a României a luat fiinţã ca:
a. Societate pe acţiuni cu capital public;
b. Societate pe acţiuni cu capital privat;
c. Societate pe acţiuni cu capital mixt( public şi privat);
d. Societate pe acţiuni cu capital strãin;
293. ĩn România, o reţea de bãnci comerciale şi instituţii de credit specializat e s-a
ĩnfiinţat:
a. la ĩnceputul sec.XIX-lea;
b. ĩn a doua jumãtate a sec.XIX-lea;
c. la sfârşitul sec.XIX-lea şi ĩnceputul sec XX;
d. perioada interbelicã;
294. In Transilvania, pt apãrarea populaţiei autohtone, au apãrut şi bãnci cu capital
românesc. Marcaţi variantele corecte:
a. Banca Agricolã;
b. Banca Generalã Românã;
c. Creditul Funciar Rural;
d. Banca Unitã pt Industrie şi Ipotecã;
e. Banca Româneascã;
f. Banca Transilvania;
295. Activitatea Bãncii Albina a fost orientatã cu prioritate spre:
a. Agriculturã;
b. Comerţ;
c. Industrie;
d. Domeniul public;
296. Principalele operaţiuni ale Bãncii Albina erau:
a. Emisiunea de bilete de bancã;
b. Rescontare;
c. Scontarea cambiilor;
d. Acordarea de ĩmprumuturi ipotecare;
297. Bãncile din România au cunoscut o dezvoltare deosebitã:
a. ĩnceputul sec XX;
b. dupã primul rãzboi mondial şi pânã la criza economicã din 1929-1933;
c. ĩn perioada crizei economice şi pânã la cel de-al doilea rãzboi mondial;
d. ĩn perioada economiei socialiste;
298. Dezvoltarea sistemului bamcar ĩn România ĩn prima parte a perioadei interbelice
s-a realizat sub impulsul:
a. Desãvârşirii României Mari;
b. Dezvoltãrii generale a capitalismului;
33
c. Dezvoltãrii industriei;
d. Ĩnlocuirii ĩn bunã mãsurã a capitalului strãin cu cel autohton;
299. In perioada crizei economice din 1929-1933 şi pânã la cel de-al doilea rãzboi
mondial, evoluţia bãncilor s-a caracterizat prin:
a. Accentuarea universalizãrii operaţiunilor;
b. Accentuarea centralizãrii capitalului bancar;
c. Reducerea numãrului de bãnci;
d. Falimentarea mai multor bãnci mici şi mijlocii;
300. Prin Legea bancarã din 1934 s-a instituit:
a. Consiliul Guvernatorilor;
b. Asociaţia Românã a Bãncilor;
c. Agenţia de Valorificare a Activelor Bancare;
d. Consiliul Superior Bancar;
301. Inaintea celui de al doilea rãzboi mondial, mai multe bãnci româneşti s -au
constituit ĩn „marea finanţã”:
a. Banca Româneascã;
b. Banca Naţionalã a României;
c. Banca de Credit Românã;
d. BCR;
e. BRD;
f. Banca Comercialã Italianã Românã;
g. Societatea Bancarã Românã;
302. In decembrie 1946, BNR a fost:
a. Transformatã ĩn bancã de emisiune;
b. Etatizatã şi reorganizatã;
c. Defiinţatã;
d. Exclusã de la reescontare;
303. La 1 sept. 1948, sistemul bancar românesc cuprindea:
a. BCR;
b. BNR;
c. Banca de Credit pt Investiţii;
d. Banca pt Agriculturã şi Industrie Alimentarã;
e. CEC;
304. In 1968 s-au ĩnfiinţat ĩn ţara noastrã noi bãnci specializate:
a. BCR;
b. Banca de Investiţii;
c. Banca pt Agriculturã şi Industrie Alimentarã;
d. Banca Românã de Comerţ Exterior;
e. Banca Agricolã;
305. Aparatul bancar din perioada economiei planificate centralizat se caracterizeazã
prin:
a. Accentuarea concurenţei ĩn sistemul bancar;
b. Proliferarea creditului comercial;
c. Independenţa activitãţii bancare ĩn cadrul sistemului de planificare centralizatã;
d. Existenţa unei reţela de bãnci comerciale independente de BNR;
306. BNR este subordonatã:
a. Guvernului;
b. Preşedinţiei;
c. Parlamentului;
d. Partidului de guvernãmânt;
34
e. Ministerului de Finanţe;
307. Progranul de constituire şi restructurare a bãncilor comerciale ca societãţi pe
acţiuni din 1993 avea ca principale obiective:
a. Capitalizarea;
b. Preluarea de cãtre AVAB a unor credite ĩn contul datoriei publice;
c. Asocierea şi fuzionarea bãncilor;
d. Privatizarea bãncilor cu capital de stat;
e. Computerizarea;
308. Fondul pt garantarea creditelor este o instituţie financiarã care:
a. Asigurã emisiunea titlurilor de ĩmprumut ale statului;
b. Sprijinã sectorul privat;
c. Garagteazã tranzacţiile de valori mobiliare;
d. Asigurã supravegherea activitãţii monetare şi de credit;
309. Sistemul bancar prin cadrul sau organizatoric şi prin funcţiile sale trebuie sã:
a Asigure buna funcţionare a instrumentelor de reglare a mecanismului monetar
b Sã contribuie la fluidizarea fluxurilor baneşti necesare desfaşurãrii unei activitaţi
economice normale
c Sã se individualizeze ca un sector priioritar ĩn cadrul economiei
d Sã se impunã la nivelul ĩntregii economii
310. In condiţiile economiei planificate centralizat, prolifereazã un mecanism
decizional:
a Absolutist;
b Concurenţial;
c Arbitrar;
d Ignorant;
311. In prezent, dintre bãncile comerciale din România, o poziţie prioritarã ca volum
de activitate este deţinut de:
a Banca Românã de Comerţ Exterior;
b BRD;
c BCR;
d Banca Agricolã;
312. Vânzarea unui activ antreneazã urmãtoarele feluri de costuri:
a De negociere
b De lichidare
c De producţie
313. Lichiditatea este:
a Calitatea unui activ de a fi negociabil imediat fãrã riscul unei pierderi sensibile
de capital
b Capacitatea de a obţine profit
c Capacitatea de realizare a unei trezorerii pozitive
314. Mihail Manoilescu structureazã componentele avuţiei unei naţiuni ĩn
urmãtoarele grupe:
a Bogãţiile naturale ale ţãrii
b Investiţiile fãcute ĩn instrumente de producţie
c Mãrfurile de orice fel
d Numerarul şi disponibilitãţile bancare lichide
315. Rata lichiditãţii economiei se poate mãsura prin:
a Raportul dintre niveul lichiditãţii şi PIB
b Raportul dintre PIB şi nivelul lichiditãţii
c Raportul dintre venituri şi cheltuieli
35
316. Criteriile de structurare a componentelor masei monetare sunt:
a Viteza de circualţie a monedei
b Intensitatea cu care circula moneda
c Exigibilitatea monedei
d Rentabilitatea
317. Agregatul monetar M1 al masei monetare, ĩn Franţa , In decembrie 1990 avea
urmãtoarele componente:
a Biletele de banca
b Depozitele la vedere la instituţiile de credit
c Bonuri de tezaur
d Bonuri emise de societãţile financiare
318. Dupã aprecierea profesorului Mario Arcelli, definirea agregatelor monetare este
mai dificilã, datoritã:
a Inovaţiei financiare
b Fluctuaţiei cursurilor valutare
c Scãderii rentabilitãţii activelor financiare
319. Pentru monatarişti:
a Cantitatea de monedã ĩn circulaţie regleazã ĩn mod fundamental rata inflaţiei
b Este suficient ca autoritãţile monetare sã stãpâneascã emisiunea şi sã dirijeze
creditul pentru a ĩnfrâna creşterea preţurilor
c Variaţia masei monetare ar reprezenta elementul motor al nivelului general al
preţurilor
320. In general, ţãrile ĩn curs de dezvoltare deţin o pondere:
a Mult mai mare de mijloace de platã sub formã lichidã(M1)
b Mult mai micã de mijloace de platã sub formã lichidã(M1)
c Egalã ĩntre cele douã agregate monetare(M1 şi M2)
321. In ceea ce priveşte viteza de circulaţie a banilor, exprimatã prin mãrimea valorii
tranzacţionate printr-o unitate monetarã ĩn sens larg(M2), ĩn cazul ţãrilor
industrializate se constatã:
a O stabilizare cu o uşoarã tendinţã de scãdere
b O tendinţã de scãdere destul de puternicã
c O creştere
322. Masa monetarã ĩn circulaţie ĩn prezent este constituitã din:
a Numerar(bilete de bancã şi monedã metalicã)
b Bani de cont
c Bani cu valoare intrinsecã
323. Masa monetarã ĩn circulaţie exprimã angajamentele de platã ce se reflectã ĩn:
a Pasivul bilanţului bãncilor de emisiune
b Activul bilanţului bãncilor de emisiune
c Portofoliul trezoreriei statului
324. Masa monetarã ĩn circulaţie are ĩn contrapartidã, evidenţiatã ĩn activul
bilanţului bãncilor de emisiune urmãtoarele componente:
a Aurul monetar
b Creanţele bãncii de emisiune asupra partenerilor strãini(devize)
c Creanţele rezultate din credite interne acordate statului(bonuri de tezaur şi
titluri de stat)
d Credite interne acordate bãncilor comerciale
e Altor agenţi economici necomerciali
325. Un export , din punct de vedere al dinamicii masei monetare, reprezintã:
a O creştere a ĩncasãrilor ĩn monedã proprie
36
b O diminuare a ĩncasãrilor ĩn monedã naţionalã
c O stagnare a ĩncasãrilor ĩn monedã naţionalã
326. Un deficit al balanţei de plãţi se traduce printr-o:
a „puncţie” de monedã , de lichiditãţi interne
b „injecţie” de monedã , de creştere a lichiditãţilor interne
c o scãdere a lichiditãţilor interne
327. Contrapartidele reprezentând „creditul intern net”, cuprind urmãtoarele pozitii:
a Credite interne acordate statului
b Credite interne acordate economiei
c Credite externe acordate economiei
328. Creditele interne acordate statului reprezintã:
a creanţe nete asupra trezoreriei
b ansamblul titlurilor publice ĩn portofoliu cãrora le corespund resursele pe care
bancile le-au acordat trezoreriei publice
c titlurile de credit asupra intreprinderilor şi gospodãriilor populaţiei
d creanţele nete asupra economiei
329. Când o bancã acordã un credit unuia ditre clienţii sãi:
a Sporeşte ĩn acelaşi timp şi cu aceeaşi sumã, atât activul cât şi pasivul bilanţului
sãu;
b Sporeşte doar activul bilanţului sãu, cu suma creditului;
c Scade pasivul bilanţului sãu cu suma creditului;
330. Finanţarea monetarã prin intermediul bãncilor:
a Se sprijinã pe resursele la vedere şi disponibilitãţile pe termen scurt;
b Ĩnseamnã ĩnlocuirea monedei temporar pasive prin crearea de monedã activã;
c Are ca rezultat sporirea masei monetare;
d Depinde de utilizarea ĩn finanţare a unor resurse preexistente, degajate pe
termen lung, şi prin credite pe termen lung;
331. Bãncile nu ĩndeplinesc un rol monetar atunci când finanţeazã economia pe baza:
a Capitalurilor proprii;
b Ĩmprumuturilor contractate pe piaţa obligaţiunilor;
c Resurselor la vedere şi a disponibilitãţilor constituite pe termen scurt;
332. Viteza de circulaţie a banilor micşoreazã cantitatea de monedã necesarã:
a Dacã are loc accelerarea ei;
b Dacã are loc ĩncetinirea acesteia;
c Dacã se menţine constantã;
333. Cererea de monedã exprimã:
a Cantitatea de bani necesarã, justificatã prin proporţiile şi caracteristicile
economiei;
b Cantitatea de monedã existentã ĩn arterele circulaţiei;
c Numai cererea de credite din partea agenţilor economici;
334. Oferta de monedã exprimã:
a Cantitatea de monedã existentã ĩn arterele circulaţiei;
b Cantitatea de bani necesarã, justificatã prin proporţiile şi caracteristicile
economiei;
c Numai oferta de credite din partea agenţilor economici;
335. La clasici, rata dobânzii, care se determinã prin confruntarea cererii de investiţii
cu oferta de economii:
a N-ar avea nici o influenţã asupra cererii de monedã;
b Are o influenţã majorã asupra cererii de monedã;
c Este dependentã de rata de economisire;
37
336. Ecuaţia cantitativã a monedei, formulatã de Irving Fisher, este:
a P = M*V/Q;
b M*V = P*Q;
c M*P = V*Q;
337. Fisher considerã viteza de circulaţie a monedei ca fiind:
a Stabilã;
b Fluctuantã;
c Crescãtoare;
338. Cererea de monedã, conform lui Fisher, depinde numai de:
a Rata dobânzii;
b Variaţiile preţurilor;
c Volumul tranzacţiilor;
339. Conform analizei keynesiste, cererea de monedã depinde:
a Nu numai de tranzacţii, ci şi de rata dobânzii;
b Numai de rata dobânzii, nu şi de tranzacţii;
c numai de tranzacţii, nu şi de rata dobânzii;
340. Keynes adaugã la cererea de monedã pt tranzacţii a clasicilor:
a O cerere pt bunuri şi servicii;
b O cerere pt speculaţii;
c O cerere pt bunuri complementare;
341. Dupã Keynes, o ratã scãzutã a dobânzii:
a Favorizeaza cumpãrarea de obligaţiuni;
b Descurajeazã cumpãrarea de obligaţiuni;
c Stimulezã investiţiile;
d Descurajeazã investiţiile;
342. Pentru monetarişti, politica monetarã este:
a Eficace numai pe termen lung;
b Eficace numai pe termen scurt;
c Ineficace;
343. Pentru clasici şi keynesişti, politica monetarã este:
a Eficace numai pe termen lung;
b Eficace numai pe termen scurt;
c Ineficace;
344. Pentru keynesişti:
a Este posibilã o influenţare a venitului naţional prin intermediul masei monetare;
b Este imposibilã o influenţare a venitului naţional prin intermediul masei
monetare;
c O creştere a masei monetare va provoca o scãdere a ratei dobânzii;
d O creştere a masei monetare va provoca o creştere a ratei dobânzii;
345. Keynes nu atribuie o prea mare eficacitate politicilor monetare din urmãtoarele
motive:
a Rata dobânzii nu poate fi prea mult coborâtã pentru cã ar distruge lichiditatea;
b Investiţiile depind nu numai de rata dobânzii, ci şi de anticipãrile privind
randamentul investiţiilor;
c Rata dobânzii nu poate fi prea mult ridicatã pentru cã ar distruge lichiditatea;
d Investiţiile depind numai de rata dobânzii;
346. Pentru monetarişti:
a Economia este foarte sensibilã la variaţiile investiţiilor;
b Politica bugetarã are un impact slab;
c Politica bugetarã are un impact foarte puternic;
38
d Economia este puţin sensibilã la variaţiile investiţiilor;
347. Dupã monetarişti, politica monetarã:
a Are un caracter tranzitoriu asupra economiei reale;
b Nu trebuie utilizatã ĩntr-o manierã voluntaristã;
c Trebuie sã aibã ĩn vedere cã stocul de monedã trebuie sã se ajusteze la evoluţiile
pe termen lung ale economiei reale;
348. Dupã monetarişti, masa monetarã:
a Trebuie sã creascã cu o ratã constantã, independent de conjunctura imediatã;
b Trebuie sã scadã cu o ratã constantã, independent de conjunctura imediatã;
c Trebuie sã creascã cu o ratã constantã, dependent de conjunctura imediatã;
349. In opinia monetariştilor, activitatea practicã nu confirmã capacitatea
autoritãţilor monetare de a influenţa prin masa monetarã conjunctura economicã pe
termen scurt, pt cã:
a Relaţiile pe termen scurt ĩntre variantele financiare şi activitatea economicã nu
sunt bine determinate;
b Politica monetarã trebuie sã fie conceputã pe termen mediu;
c Trebuie sã evite frecventele modificãri ale ritmului de creştere a masei monetare
care ar putea avea efecte imprevizibile asupra preţurilor economiei reale;
350. Ca urmare a achitãrii sumei datorate furnizorului, are loc un transfer de
disponibil din contul cumpãrãtorului, ĩn :
a Debitul contului furnizorului;
b Creditul contului furnizorului;
c Debitul contului curent al bãncii comerciale;
351. Odatã cu rambursarea creditelor are loc la nivelul agenţilor economici, aşa cum
se reflectã aceasta ĩn contabilitatea bãncii:
a Diminuarea soldurilor creditoare ale conturilor curente;
b Majorarea soldurilor creditoare ale conturilor curente;
c Majorarea soldurilor debitoare ale conturilor curente;
352. Rambursarea creditelor echivaleazã cu:
a Retragerea de monedã din circulaţie;
b Emisiunea de monedã ĩn circulaţie;
c Distrucţia de monedã;
353. Când banca creeaza monedã ĩn contrapartidã unui credit,ea:
a Monetizeazã o creanţã preexistentã;
b Transformã datoria cumpãrãtorului faţã de furnizor ĩn propria sa datorie faţã de
furnizor pt soldul creditor al contului curent;
c demonetizeazã o creanţã preexistentã;
354. Bãncile nu acordã credite decât ĩn condiţiile obţinerii unui beneficiu, iar acest
beneficiu depinde de:
a ......... depozitelor;
b rata inflaţiei;
c costul refinanţãrii;
355. Moneda bãncii centrale poate fi creatã ĩn urmãtoarele moduri:
a Prin intrarea de capitaluri din exterior ĩn condiţiile ĩn care banca centralã
intervine pe piaţa schimburilor;
b Prin achiziţionarea de pe piaţã a unor creanţe ale agenţilor economici;
c Prin ĩmprumuturile pe care banca centralã le acordã bãncilor comerciale sub
forma reescontului sau primirea ĩn pensiune a efectelor reprezentative ale creanţelor;
356. Bãncile de emisiune trebuie sã furnizeze celorlalte bãnci o cantitate de monedã
centralã. Ele o pot face ĩn urmãtoarele moduri:
39
a Ĩmprumutând bãncile ĩn mod direct prin reescont, aşa cum se ĩntâmplã, cu
predilecţie, ĩn Franţa;
b Intervenind pe piaţa capitalurilor de la care se aprovizioneazã bãncile şi alţi
agenţi economici, aşa cum se ĩntâmplã, cu predilecţie, ĩn SUA;
c Cumpãrând titluri de ĩmprumut ale statului;
357. Metodele americane de reglare a stocului de monedã centralã prezintã
urmãtoarele caracteristici esenţiale;
a Ele se aplicã pe o piaţã pe care banca centralã intervine prin cumpãrarea şi
vânzarea de titluri ale datoriei publice;
b Intervenţiile se fac la preţurile pieţei stabilite ad-hoc;
c Intervenţiile se fac la preţuri prestabilite;
d Aceastã piaţã este deschisã larg nu numai bãncilor, ci şi tuturor agenţilor
economici nebancari;
e Aceastã piaţã este deschisã doar bãncilor;
358. Doctrina lui Leon Walras considerã oferta de monedã:
a Ca fiind elasticã;
b Ca fiind datã, inelasticã;
c Ca fiind crescãtoare;
359. Excedentul de ofertã de monedã faţã de cerere genereazã:
a Inflaţie;
b Deflaţie;
c Stagflaţie;
360. In prezent, moneda este pusã ĩn circulaţie, ca ofertã de monedã:
a Numai de autoritãţile monetare;
b De organisme ...? şi prezintã pe piaţã lichiditãţi ĩn schimbul activelor nelichide;
c De cumpãrãtorii de bunuri de consum;
d De investitorii de capital care achiziţioneazã titluri de creanţã;
361. Oferta de monedã (de capitaluri lichide) provine din surse variate:
a Din economie;
b Din acumulãri de ĩnc.....? prealabile;
c Din crearea de monedã de cãtre sistemul bancar;
d Din lichiditãţi anterioare de capitaluri;
362. In general, creşterea ratei dobânzii:
a Ĩnfrâneazã achiziţiile;
b Mãreşte oferta globalã de monedã;
c Ĩncurajeazã achiziţiile;
d Diminueazã oferta globalã de monedã;
363. Ofera exageratã de monedã poate fi generatã de:
a O gestiune a finanţelor publice ĩn condiţii de deficitate;
b Calitatea necorespunzãtoare a gestiunii agenţilor economici;
364. Moneda, ca activ lichid, prezintã ca principale caracteristici:
a Lichiditatea;
b Negociabilitatea;
c Riscul de pierderi sensibile de capital;
d Disponibilitatea;
365. Moneda este un activ lichid de o lichiditate perfectã şi de un randament:
a Ĩnalt;
b Mediu;
c Zero;
40
366. Un remarcabil precursor şi deschizãtor de noi orizonturi ĩn studierea lichiditãţii
economiei a fost economistul român:
a Ion Ionescu de la Brad;
b Mihail Manoilescu;
c Costin Kiriţescu;
367. Componenta monetarã M1 mai poartã denumirea de:
a Masã monetarã ĩn rezervã;
b Masã monetarã propriu zisã;
c Bazã monetarã;
368. Tezele fundamentale ale Scolii monetariste de la Chicago, conduse de Milton
Friedman sunt:
a Inflaţia este peste tot şi ĩntotdeauna un fecomen monerar;
b Inflaţia este o stare de dezechilibru ĩn economia şi finanţele unei ţãri;
c Inflaţia cu gfeu poate promova dezvoltarea, ea nefiind decât un remediu
provizoriu;
d Inflaţia nu este inevitabilã ĩn perioadele de dezvoltare;
369. Circulaţia monetarã contemporanã cuprinde :
a Circulaţia numerarului;
b Circulaţia cambiilor;
c Circulaţia banilor cu valoare intrinsecã;
d Circulaţia banilor de cont;
370. Raporturile de mãrime ĩntre circulaţai numerarului şi circulaţia banilor de scont,
componente ale circulaţiei monetare, evolueazã ĩn favoarea:
a Plãţilor prin cont
b Plaţilor ĩn numerar
c Titlurilor cambiale
371. Banii de cont au o circulaţie:
a Extrabancarã
b Bancarã
c Atât bancarã cât şi Extrabancarã
372. Puterea de cumpãrare a banilor sub forma numerarului şi a banilor de cont este:
a Aceeaşi
b Diferã
c Este dependentã de mãrimea fiecãrei componente ĩn circulaţie
373. Banii de cont ĩndeplinesc:
a Doar funcţia de mijloc de circulaţie
b Atât funcţia de mijloc de platã cât şi funcţia de mijloc de circulaţie
c Doar funcţia de mijloc de platã
374. Numerarul este mijloc de plata legal:
a Cu caracter general
b Ĩntr-o sferã mai limitatã
c Numai când se gãseşte la populaţie
375. In economia planificatã , unitaţile ecopnomice , organizaţiile, instituţiile erau
obligate prin lege sa-şi pãstreze disponibilitãţile lor:
a Ĩn conturi la mai multe bãnci
b Ĩn conturi la o anumitã bancã
c Numai ĩn conturi deschise la banca centralã
376. Livrarile de mãrfuri pe credit comercial ĩntre unitãţile economice au fost ĩn
economia de comandã:
a Permise
41
b Interzise
c Condiţionate
377. Acreditivul ĩnseamnã:
a Un incasso documentar
b Un mandat acordat unei bãnci de a accepta plata dacã condiţiile stabilite au fo st
respectate de furnizor
c Plata condiţionatã
378. In lucrarea „Plãţile fãrã numerar ĩn România” a lui Dimitrie Toma sunt
prezentate ca modalitãţi de decontare:
a Acceptarea
b Compensarea
c Scrisoarea de garanţie
d Ordinul de virament
e Acreditivul
379. Compensarea:
a Exclude folosirea efectivã a banilor ĩn afarã de exprimarea preţului
b Nu exclude folosirea efectivã a banilor
c Foloseşte atât instrumente de decontare bazate pe consimţãmântul
nemijlocit(incasso-ul), cât şi folosirea acreditivului
380. Blocajul financiar:
a Are ca punct de plecare plãţile restante , atunci când acestea dobândesc proporţii
ridicate
b Este starea ĩn care neefectuarea plãţilor ĩn termen de cãtre unii agenţi economici
se propagã cãtre alţi agenţi economici , devenind cauza incapacitãţii de platã a acestora
din urmã
c Este diferit calitativ faţã de simplele ĩntârziei ĩn efectuarea plãţilor
d Ĩnseamnã emisiunea cecurilor fãrã acoperire
381. Soluţia eliminãrii blocajului financiar ĩn economia româneascã actualã constã ĩn:
a Compensarea plãţilor reciproce datorate
b Creditarea excesivã
c Substituirea relaţiilor administrative dintre ĩntreprinderi cu relaţiile economice
ĩntre parteneri ĩn condiţii normale, cu potenţarea preocupãrii ĩntreprinderilor pentru
asigurarea permanentã a capacitãţii de platã
382. La noi, blocajul financiar are ca suport:
a Ĩntârzierea mãsurilor colective
b Tipul de economie ĩn care predominã ĩntreprinderile de stat, cãreia instituţia
falimentului ĩi este total strãinã, inaplicabilã
c Privatizarea ĩntreprinderilor de stat
383. Economia reglatã prin plan central imperativ:
a Este lipsitã de selectivitate
b Genereazã inevitabil fenomene de propagare ĩn lanţ a neplãţilor
c Se caracterizeazã prin selectivitate
d Agenţii economici neviabili sunt sistematic eliminaţi din circuit prin mecanismul
falimentului
384. Potrivit principiului prudenţei bancare, bãncile comerciale vor urmãri ca
solicitanţii de credite sã dea dovadã de:
a Generozitate
b Altruism
c Credibilitate
d Perseverenţã
42
385. Activitatea de creditarea bancarã trebuie sã prezinte interes pentru:
a Piaţa financiarã
b Banca şi clienţii acesteia
c Agenţiile de valori mobiliare
d Organele financiare
386. Capacitatea de platã a debitorilor se determinã prin:
a Analiza economico-financiarã privind perioada de referinţã (trecutã şi viitoare)
b Realizarea unui studiu de piaţã
c Ĩntocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli
d Statutul rezultatelor financiare
387. Imprumuturile şi scrisorile de garanţie solicitate bãncilor se acordã:
a Independent de cunoaşterea obiectului creditabil;
b Fãrã a face o evaluare a situaţiei financiare a debitorului;
c Numai pentru destinaţia stabilitã prin contracte;
d Indiferent de destinaţie;
388. Uzanţele şi principiile bancare referitoare la activitatea de creditare se
caracterizeazã prin aceea cã:
a Au un grad de valabilitate universal;
b Diferã de la o ţarã la alta;
c Sunt specifice numai economiilor de piaţã dezvoltate;
d Se aplicã exclusiv debitorilor;
389. Pentru a putea angaja credite, persoanele fizice trebuie sã:
a Realizeze venituri certe cu caracter permanent;
b Garanteze creditele solicitate;
c Atragã disponibilitãţi la dispoziţia bãncii;
d Nu ĩnregistreze debite restante şi alte datorii;
390. Principiile creditãrii sunt:
a Planificarea creditelor şi a resurselor de acoperire a acestora;
b Acordarea nelimitatã a creditelor;
c Garantarea materialã a creditelor;
d Rambursarea creditelor la scadenţele stabilite prin contractul de credite;
391. In practica bancarã din ţara noastrã, pentru cuantificarea resurselor şi a
necesarului total de credite, ĩn decursul timpului s-au folosit:
a Bugetul de venituri şi cheltuieli;
b Planul trimestrial de credite;
c Planul de finanţare a activitãţii economico-sociale;
d Programul privind creditele şi resursele de acoperire ale acestora ĩn lei şi ĩn
valutã
392. Resursele de creditare, ca operaţiuni pasive ale bãncilor comerciale, se
concretizeazã ĩn:
a Disponibilitãţi şi depozite ale agenţilor economici şi populaţiei;
b Capitalul propriu al agenţilor economici;
c Disponibilitãţi şi depozite ale celorlalte bãnci;
d Rezervele bancare minime obligatorii;
393. Plasamentele, componenta de contrapartidã a resurselor de creditare, cuprind:
a Ĩmprumuturile de refinanţare de la BNR;
b Creditele acordate agenţilor economici şi populaţiei;
c Numerarul şi celelalte disponibilitãţi ale bãncilor;
d Liniile de refinanţare externã;
43
394. In condiţiile actuale din ţara noastrã, cel mai adesea, deficitul de resurse se
acoperã prin:
a Ĩmprumuturi externe;
b Refinanţare bugetarã;
c Credite de refinanţare primite de la BNR;
d Capitalizarea bãncilor comerciale;
395. Incã din faza de planificare, pt diminuarea riscului lipsei de lichiditãţi, se va
urmãri:
a Egalizarea operaţiunilor de scontare cu cele de reescontare atât ca structurã a
portofoliului cât şi ca mãrime;
b Practicarea unor dobânzi mai mari;
c Accelerarea operaţiunilor de decontare;
d Asigurarea corelãrii creditelor cu resursele de acoperire ale acestora, atât ca
structurã cât şi din punct de vedere al maturitãţii lor;
396. Din punct de vedere juridic, dupã natura lor, garanţiile pot fi:
a Reale;
b Nominale;
c Personale;
d Totale;
e Parţiale;
397. Garanţia bancarã reprezintã:
a Valoarea activelor fixe şi circulante ale debitorului;
b Valoarea obiectului creditabil;
c Totalitatea ĩncasãrilor pe care le realizeazã debitorul din valorificarea obiectului
creditabil;
d Un ĩnscris numit „Scrisoare de garanţie bancarã”;
398. Pt stabilirea cuantumului garanţiei creditelor se va avea ĩn vedere:
a Valoarea contabilã a bunurilor ce fac obiectul garanţiei;
b Valoarea actualizatã ĩn funcţie de valoarea de piaţã;
c Valoarea de „goodwill”;
d Posibilitatea de valorificare a elementelor ce compun garanţia;
399. Garanţia creditelor se verificã de cãtre bancã:
a Zilnic;
b Lunar;
c Trimestrial;
d Anual;
400. Procedura de reeşalonare a unui credit poate sã opereze:
a Oricând, la solicitarea expresã a debitorului;
b La propunerea bãncii;
c Numai dupã epuizarea tuturor facilitãţilor oferite de rescadenţare;
d Dupã declanşarea acţiunii de executare silitã;
401. In cadrul unei relaţii de creditare, reeşalonarea poate avea loc:
a O singurã datã, cu admiterea facilitãţilor la rescadenţare;
b O singurã datã, fãrã a se admite rescadenţãri;
c De douã ori;
d Fãrã limitare deoarece se percep dobânzi majorante;
402. In condiţiile ĩn care un agent economic are de achitat bãncii sale diferite creanţe
din activitatea de creditare, ordinea operãrii plãţilor va fi:
a Rate credite, dobânzi, comisioane;
b Comisioane, rate credite, dobânzi;
44
c Comisioane, dobânzi, rate credite;
403. Definitorii ĩn analiza şi evaluarea unui agent economic implicat ĩn relaţia de
creditare sunt:
a Studiul de piaţã
b Analiza economico-financiarã
c Analiza aspectelor nefinanciare
d Analiza resurselor umane
404. Intotdeuna , analiza financiarã a unui agent economic are ca punct de plecare:
a Balanţa de verificare
b Contul de rezultate
c Bilanţul contabil
d Fluxurile de lichiditãţi nete(cash-flow)
405. Ca un prim obiectiv , pe baza datelor de bilanţ se urmãreşte:
a Nivelul activelor corporale
b Structura activelor circulante
c Determinarea pragului de rentabilitate
d Determinarea activului net
406. Contul de rezultate, ca document de sintezã, pune ĩn evidenţã:
a Evoluţia fluxurilor de lichiditãţi nete
b Evoluţia fluxurilor de ĩncasãri şi plãţi
c Evoluţia fluxurilor de venituri şi cheltuieli
d Evoluţia mişcãrilor patrimoniale
407. Datele pe care le oferã contul de rezultate permit realizarea unor analize asupra:
a Veniturilor, cheltuielilor şi profitului din activitatea de exploatare
b Veniturilor, cheltuielilor şi profitului din activitatea financiarã
c Veniturilor, cheltuielilor şi profitului din activitatea excepţionalã
d Repartizãrii profitului net
e Pierderilor şi modului de recuperare a lor
408. La BCR , nivelul lichiditãţii curente notat cu punctaj maxim este:
a Mai mare sau egal cu 100%
b Mai mare sau egal cu 125%
c Mai mare sau egal cu 150%
d Mai mare sau egal cu 170%
409. La nivelul BCR, gradul de ĩndatorare se determinã:
a Ponderând datoriile totale cu mãrimea capitalului propriu net
b Ca raport procentual ĩntre datoriile totale şi capitalul propriu net
c Ca medie aritmeticã dintre datoriile totale şi capitalul propriu net
d Ca raport ĩntre capitalul propriu net şi datoriile totale
410. Intre criteriile de performanţã BCR, viteza de rotaţie a activelor circulante e
notatã cu punctaj maxim dacã:
a Este mai micã sau egalã cu 5
b Este cuprinsã strict ĩntre 5,1 şi 10
c Este egalã cu 10,1
d Este mai mare decât 10,1
411. In cadrul activitãţii de garantare a creditelor BCR, cele mai bine cotate sunt:
a Ipoteca
b Garanţia bancarã
c Gajul cu deposedare
d Depozitul bancar
412. Calitatea organizatoricã va fi apreciatã de cãtre BCR cu referire la :
45
a Capacitatea de adaptare la modificãrile structurale
b Organizarea fluxului tehnologic
c Utilizarea bazei materiale şi a resurselor umane
d Experienţa managerialã
413. Din punct de vedere al strategiei de dezvoltare , BCR va urmari dacã:
a Existã o strategie pe urmãtorii 3-5 ani
b Se prezintã modalitatea de realizare a strategiei propuse
c Sunt prezentate alternativele şi implicaţiile ĩn cazul nerealizãrii strategiei
propuse
d Existã sau nu un plan de restructuarare şi redresare financiarã
414. Criteriul „felul locuinţei” pentru evaluarea performanţelor populaţiei de cãtre
BCR se noteazã cu 3 puncte dacã este vorba de:
a Apartement cu chirie
b Chirie fond locativ
c Chirie
d Casã proprietate
415. „Calificarea”, ĩn cadrul criteriilor de evaluare a performanţelor persoanelor
fizice de cãtre BCR, este notat cu 4 puncte dacã este vorba de:
a nivel mediu sau superior
b comerciant
c lucrãtor specializat
d pensionar
e muncitor sezonier
416. Referitor la situaţia familialã, o faorte buna reprezentare , cotatã cu 4 punte,
ĩnregistreazã:
a Bãrbatul celibatar
b Femeia celibatarã
c Persoanele cãsãtorite
d Divorţaţii
e Vãduvele
417. Serviciul datoriei poate fi considerat bun atunci când :
a Rambursarea ratelor scadente şi plata dobânzilor se face la scadenţã sau cu o
ĩntârziere de maximum 7 zile
b Rambursarea se ĩntârzie cu 10 zile
c Rambursarea se ĩntârzie pânã la 30 zile
d Anuitãţile sunt plãtite cu o ĩntârziere mai mare de 30 zile
418. Creditele de nivel standard sunt acelea:
a La care rambursarea se efectueazã la timp dar impun anumite riscuri ĩn
administrarea datoriei
b La care rambursarea se efectueazã la timp şi nu implicã nici un fel de risc ĩn
administrarea datoriei
c Care se acordã unor clienţi cu performanţe foarte bune dar care temporar
ĩntâmpinã anumite dificultãţi ĩn ceea ce priveşte rambursarea
419. Creditele „ĩn observaţie” sunt cele :
a Monitorizate de cãtre bancã
b Acordate clienţilor cu performanţe foarte bune dar care , temporar, ĩntâmpinã
anumite dificultãţi ĩn ceea ce priveşte rambursarea
c Care se reeşaloneazã
420. Creditele „ĩndoielnice” sunt:
a Cele neprotejate
46
b Acelea care din punct de vedere al rambursãrii şi garantãrii(?garanţiei) prezintã
o stare de totalã incertitudine
c Cele mai neperformante credite pe care le poate ĩnregistra o bancã
d Rãspunsurile a) şi b)
421. Creditele pe termen scurt, ca operaţiuni ale bãncilor comerciale din ţara noastrã,
se acordã pe o peioadã de maximum:
a 12 luni
b 1 an şi 4 luni
c 18 luni
d 2 ani
422. Creditele pe termen lung agreate de bãncile comerciale din România se acordã pe
o perioadã de:
a 5-7 ani
b 7-9 ani
c 10-15 ani
d 5-25 ani
e peste 10 ani
423. Fiecare bancã va recomanda clienţilor acea categorie de credite care corespunde
cel mai bine propriului interes, funcţie de:
a Starea de bonitate
b Serviciul datoriei şi posibilitatea de rambursare
c Natura garanţiei
d Nivelul dobânzii
424. Creditul de capital se acordã agenţilor economici pentru:
a Procurarea de cative financiare
b Sporirea capitalului propriu
c Procurarea cativelor circulante necesare activitãţii de exploatare
d Realizarea investiţiilor
425. Stabilirea necesarului de credite pentru capital sau de trezorerie se face pe baza:
a Bugetului de venituri şi cheltuieli
b Situaţia fluxului de lichiditãţi (cash-flow)
c Balanţei de verificare
d Situaţiei privind stabilirea necesarului de mijloace circulante şi a resurselor de
finanţare
e Contului de rezultate
426. Ca tehnicã de creditare, creditele de trezorerie se acordã:
a Direct prin contul curent
b Prin intermediul unui cont separat de ĩmprumut
c Pe stocuri
d Printr-un cont de corespondent
427. Linia de credit reprezintã acea modalitate specificã de creditare ce impune drept
condiţie:
a Soldul creditor al contului de ĩmprumut sã nu depãşeascã plafonul de credit
aprobat
b Plãţile sã nu fie mai mari ca ĩncasãrile
c Soldul debitor al contului curent sã nu depãşeascã plafonul de credit aprobat
d Soldul debitor al contului de ĩmprumut sã fie ĩntotdeauna mai mare decât
plafonul de credit aprobat
428. Pot beneficia de linii de credit numai acei agenţi economici care:
a Au o trezorerie pozitivã
47
b Inregistreazã o stare de bonitate bunã(categoria A sau B) şi un serviciu al
datoriei corespunzãtor
c Sunt clienţi stabili ai bãncii şi efectueazã operaţiuni de ĩncasãri şi plãţi cu
regularitate
d Dispun de un capital social de cel puţin 10 mil lei
429. Ca relaţie de calcul , necesarul de credite sub forma liniei de credite se determinã
ĩn funcţie de :
a Nivelul trezoreriei
b Cifra de afaceri şi durata medie de ĩncasare a clienţilor
c Perioada de creditare ĩn zile
d Nivelul capitalului social
430. Creditele pentru stocuri şi cheltuieli constituite temporar se acordã:
a Automat, atunci când creditele de casã devin insuficiente
b Ĩn baza unei documentaţii specifice
c Printr-un cont separat de ĩmprumut
d Pe o perioadã de maximum 9 zile
431. In categoria stocurilor de materii prime şi produse care fac obi ectul unui credit
specific, se includ:
a Produsele agricole şi agroalimentare;
b Imobilizãrile corporale;
c Produse de provenienţã vegetalã sau animalã;
d Stocuri de natura activelor circulante care se consumã ĩntr-o perioadã mai mare
de un trimestru, fãrã a depãşi un an;
432. Din documentaţia ĩntocmitã pt angajarea creditelor pt producţia de export şi
exportul de produse trebuie sã rezulte:
a Cantitatea şi felul mãrfii;
b Instrumentul de platã utilizat;
c Condiţiile şi graficul de livrare;
d Contul plãtitorului şi al beneficiarului;
e Preţul mãrfii ĩn funcţie de relaţia stabilitã;
433. Creditul pt producţia de export şi exportul de produse presupune ca restricţii:
a Beneficiarii creditului sã aibã contul curent şi contul valutar deschise la banca
creditoare;
b Ĩncasarea valutei aferente exportului şi transformarea ei ĩn lei sã se facã prin
intermediul conturilor bancare;
c Sã se ĩncadreze ĩn limita capitalului propriu;
d Durata ciclului de exploatare sã nu depãşeascã 12 luni, cu excepţia produselor cu
ciclu lung de fabricaţie;
434. Creditele de scont trebuie sã ĩndeplineascã cumulativ trei condiţii:
a Sã fie garantate cu deschiderea unui acreditiv;
b Posesorul titlurilor de credit şa fie client al bãncii la care a solicitat scontarea;
c Taxa oficialã a scontului sã fie mai mare sau egalã cu taxa scontului privat;
d Titlul de credit sã acceptat legal la platã;
e Intervalul de timp dintre momentul prezentãrii la scont şi scadenţã sã nu
depãşeascã 12 luni;
f Titlurile de credit care fac obiectul acestui credit sã nu fie supuse girului;
435. Scontarea titlurilor de credit se va face ĩn limita unor plafoane de plasament ĩn
titluri scontate de (banca centralã) centrala bãncii:
a Anual;
b Semestrial;
48
c Lunar;
d Zilnic;
436. In cazul creditelor pe cecurile remise spre ĩncasare, se va urmãri cu stricteţe sã
nu fie creditate cecurile agenţilor economici care figureazã ĩn evidenţele:
a Camerei de Comerţ şi Industrie;
b Direcţiei Generale a Finanţelor Publice;
c Casei Incidenţelor de Plãţi;
d Agenţiei de Valorificare a Activelor Bancare;
437. Creditele de factoring se acordã:
a Prin cont separat de ĩmprumut;
b Prin cont curent;
c ĩn baza unei cereri ĩnsoţite de un borderou al facturilor;
d Persoanelor fizice;
438. Creditele pt facilitãţi de cont se acordã:
a Pe perioade scurte de timp, pânã la 15 zile lucrãtoare;
b Agenţii economici cu o situaţie economico-financiarã foarte bunã, dar care nu pot
face temporar faţã plãţilor din motive justificate economic;
c Ĩn limita unui plafon stabilit de bancã;
d Prin cont separat de ĩmprumut;
439. Creditele pe termen scurt ĩn valutã se acordã agenţilor economici, indiferent de:
a Natura capitalului social ;
b Forma de organizare;
c Nivelul cursului valutar;
d Valuta ĩn care se face creditarea;
440. Bãncile comerciale acordã credite pt dezvoltare ĩn cofinanţare cu alte societãţi
bancare, pt:
a activitatea de exploatare;
b realizarea unor obiective de investiţii de valori mari
c finanţarea statului
d a-şi dispersa şi lichida riscul de creditare
441. Creditele pentru cumpãrarea de active se ĩncadreazã ĩn categoria creditelor ce se
acordã pe maximum:
a 5 ani
b 10 ani
c 15 ani
d 20 ani
442. Acordarea creditelor pentru operaţiunile de leasing presupune:
a Existenţa contractului de leasing
b Actele care fac obiectul contractelor de leasing sã fie asigurate
c Termenul de acodare a creditelor sã nu depãşeascã durata contractului de
leasing
d contractu de leasing sã fie realizabil pe perioada acordãrii creditului
e plata chiriei sã se efectueze ĩn contul societãţii de leasing
443. Echilibrul monetar reprezintã:
a Acea stare ĩn care oferta şi cererea de monedã sunt egale
b Acea stare ĩn care nu existã nici inflaţie nici deflaţie
c Acea stare ĩn care nu existã nici exces de bani, nici penurie de bani ĩn circulaţie
444. In sistemele monetare bazate pe semne bãneşti neconvertibile:
a Mecanismele de autoreglare a banilor ĩn circulaţie sunt blocate
49
b Excesul de bani nu se resoarbe, ci determinã creşterea preturilor şi implicit
deprecierea banilor
c Abaterile ofertei de monedã faţã de cererea de monedã are proporţii reduse,
pânã la nivelul care declanşeazã mecanismele de autoreglare, apoi echilibrul se
restebileşte
445. O expresie formalizatã a echilibrului monetar a realizat-o economistul olandez
Johann Koopman :
a C+S+dM=C+I+d L
b C+S+d L=C+I+d M
c C+d M +d L=I+S
446. Asupra stãrii monedei influenţeazã decisiv o serie de factori economici:
a Nivelul emisiunii suplimentare de monedã
b Evoluţia veniturilor, a cheltuielilor de consumaţie şi a celor pentru investiţii
c Comportamentul subiectiv ala ĩntreprinzãtorilor şi al populaţiei faţã de monedã
d Prezenţa ĩncrederii ĩn capacitatea banilor de a-şi conserva valoarea, de a
ĩndeplini funcţia de mijloc de tezaurizare
447. Principalele trãsãturi ale comportamentului monetar sunt:
a Echilibrul monetar nu cere ca masa monetarã ĩn circulaţie sã rãmânã constantã,
ci sã se adapteze la necesitãţile economiei
b Echilibrul monetar este, prin natura sa stabil
c Echilibrul monetar nu presupune preţuri neschimbate
d Echilibrul monetar nu este legat de echilibrul general
448. Inflaţia determinã:
a O creştere autoĩntreţinutã a preturilor
b Reducerea puterii de cumpãrare a banilor
c Redistribuirea venitului naţional ca efect al disparitãţilor dintre preţuri, dintre
acestea şi venituri
449. Trãsãturile tradiţionale ale inflaţiei, care se regãsesc ĩn manifestarea actualã a
acestui fenomen sunt:
a Suprasaturarea arterelor circulaţiei
b Creşterea preturilor şi tarifelor şi deprecierea banilor
c Redistribuirea venitului naţional
450. Cauzele inflaţiei sunt:
a Finanţarea pe linie de credit bancar a deficitelor bugetare
b Efectuarea de cheltuieli excesive pentru investiţii ĩn raport cu potenţialul real al
economiei
c Cresterea preţurilor provocatã de monopoluri
451. Dintre cauzele inflaţiei amintim:
a Acoperirea prin credit bancar a unor imobilizãri de resurse
b Schimbul neechivalent ĩn raporturile cu strãinãtatea
c Ĩnregistrarea de pirderi valorice prin folosirea ĩn decontãri a unor valute
instabile
452. Dintre implicatiile economice ale inflaţiei amintim:
a Distorsiuni ĩn formarea preturilor
b Distorsiuni ĩn structurarea ramurilor
c Drenarea fondurilor din sfera producţiei in sfera circulatiei , cãtre activitãţi
speculative
d Producerea de redistribuiri valorice ĩn relaţiile economice internaţionale
453. Raportul de inversã proportionalitate ĩntre inflaţie şi şomaj şi-a regasit
reflectarea graficã sub numele de:
50
a Curba lui Laffer
b Curba lui Phillips
c Modelul Hicks-Hansen
454. Keynes, pentru a susţine conjunctura economicã şi a contracara şomajul,
preconiza:
a Creşterea masei bãneşti prin dobânzi reduse
b Scãderea masei bãneşti prin dobânzi scãzute
c Efectuarea de cãtre stat de cheltuieli ĩn domeniul public
d Diminuarea de cãtre stat de cheltuieli ĩn domeniul public
455. Principalii factori de genezã a procesului inflaţionist ĩn economia româneascã
planificatã central au fost:
a Distorsiuni ĩn structura macroeconomicã
b Dezvoltarea unor ramuri şi subramuri energofage şi mari consumatoare de
materii prime din import
c Metoda administrativã de conducere a economiei
d Forţarea exporturilor ĩn condiţii de privare severã a consumului intern
456. In perioada postdecembristã a economiei româneşti, factorii de potenţare şi
accelerare a inflaţiei au fost
a Deblocarea numitelor parţi sociale, ĩntr-un scurt interval de timp
b Acordarea in serie de indemnizaţii şi sporuri de salarii retroactiv
c Reducerea duratei sãptãmânii de muncã şi eliberarea de salarii fãrã exigenţe
privind realizarea de indici economico-financiari
d Exportul „turistic”
457. Dintre cauzele nereflectarii reale a procesului de erodare a puterii de cumparare
a banilor ĩn indicele preţurilor consideram:
a Lipsa de reacţie liberã a preţurilor la schimbãriele realţiei dintre cererea şi
oferta de mãrfuri ĩn cadrul mijloacelor de producţie
b Existenta preţurilor de mercurial la bunurile de consum
458. Cele mai semnificative efecte economice genarate de procesul inflationist sunt:
a Inflaţia favorizeazã creşterea preţurilor
b Inflaţia ĩncurajeaza economiile şi stimuleazã extinderea volumului creditelor ĩn
economie
c Inflaţia privilegiazã debitorii
d Inflaţia favorizeazã creditorii
459. Rata lichiditãţii economiei se determinã ca raport ĩntre:
a Nivelul lichiditãţii şi venitul naţional(VN)
b Nivelul lichiditãţii şi PIB
c Deficitul bugetar şi PIB
460. In conditiile mecanismului cotãrii ĩn limitele „punctelor aur”, dacã cursul paritar
reprezintã 1$-3.40DM(cheltuielile remiterii aurului ĩn strãinãtate sunt de 1% din
valoarea mãrfii ), costul devizelor ĩn dolari americani este de 1$-3.53DM, un importator
german va opta pentru:
a Va cumpãra şi va remite spre creditori devize
b Va achita suma datoratã ĩn monedã naţionalã efectivã sub forma monedelor ĩn
metal preţios sau sub forma aurului ĩn care bancnotele se puteau converti la preţ fix
c Ii este indiferent dacã remite devize sau monedã naţionalã efectivã sub forma
monedelor ĩn metal preţios sau sub forma aurului ĩn care bancnotele se puteau converti
la preţ fix
461. Intre cursurile fixe din secolul trecut, bazate pe punctele aur şi cursurile fixe
instituite de FMI existã urmatoarele deosebiri:
51
a punctele aur reprezintã o formã de limitare „artificialã” a abaterii cursului de la
paritate, ĩn timp ce cursurile fixe instituite de FMI sunt limitate prin intervenţia statalã
a bãncilor de emisiune
b punctele aur reprezintã o formã de limitare „naturalã” a abaterii cursului de la
paritate, ĩn timp ce cursurile fixe instituite de FMI sunt limitate prin intervenţia statalã
a bãncilor de emisiune
c cursurile fixe instituite de FMI au caracter artificial susţinut deliberat
462. In condiţiile punctelor aur, creşterea devizelor peste 1% faţã de raportul paritar,
determinã importatorul sã opteze pentru:
a Convertirea bancnotelor ţãrii sale ĩn aur şi de a remite aur ĩn strãinãtate
b Cumpãrarea de devize şi remiterea lor ĩn strãinãtate
c Ii este indiferent deoarece orice opţiune ar avea:remitere de devize sau de aur ĩn
strãinãtate, trebuie sã suporte cheltuielile de transport şi asigurare
463. Funcţionarea coşului DST comportã urmatoarele elemente tehnice:
a Stabilirea ponderii diferitelor monede ĩn coşul valutar, pe baza nivelului PIB al
ţãrii participante
b Stabilirea ponderii diferitelor monede ĩn coşul valutar, pe baza volumului
exporturilor de bunuri şi servicii ale ţãrilor membre
c Stabilirea de sume fixe din fiecare monedã a coşului, portivit ponderilor
monedelor ĩn coş, anterior determinate
d Stabilirea de sume fixe din fiecare monedã a coşului, portivit cu paritatea
valutarã a monedelor ţãrilor membre
e Stabilirea valorii zilnice a DST-ului , prin ĩnsumarea echivalentelor ĩn dolari ale
sumelor fixe aferente monedelor coşului, pe baza ratei de schimb zilnice
464. Creditul, atât cel bancar , cât şi cel comercial , cunoaşte ĩn ultimele decenii o
reducere relativã, pentru cã:
a Sursele de finanţare s-au multiplicat
b A luat amploare finanţarea directã, nemediatã de bãnci
c A luat amploare finanţarea indirectã, nemediatã de bãnci
d Inovaţia financiarã a diversificat modalitãţile de constituire a fondurilor
ĩntreprinderilor
465. Odatã cu dezvoltarea economiilor moderne, creditul obligatar a ĩnregistrat
creşteri de proporţii şi se mãsoarã , de regulã:
a Prin numãrul de obligaţiuni emise pe an
b Prin mãrimea procentualã a datoriei publice faţã de PNB
c Prin mãrimea procentualã a dobânzilor faţã de valoarea nominalã a
obligaţiunilor
d Prin mãrimea procentualã a dobânzilor faţã de PNB
466. Datoria publicã, odatã angajatã, prin practicarea unor dobânzi atractive
suportate prin anuitãţi duce la:
a O creştere a cheltuielilor bugetare
b O scãdere a cheltuielilor bugetare
c O relaxare a fiscalitãţii
d O accentuare a fiscalitãţii
e Un nivel constant al cheltuielilor bugetare
467. In cazul bugetelor locale, cea mai accesibilã formã de ĩmprumut publice este:
a Ĩmprumutul bancar
b Ĩmprumutul obligatar
c Emisiunea de acţiuni
d Creditul comercial
52
468. Luarea ĩn calculul creditelor de acordat a disponibilitãţilor monatare latente
concentrate la bãnci, presupune:
a Titularii de disponibilitãţi ĩşi pierd dreptul de a dispune plãţi pe seama
depozitelor ce le au constituite la bãnci
b Banca creazã o nouã putere de cumpãrare, pe care deţinãtorii de monedã pasivã
nu au utilizat-o
c Titularii de disponibilitãţi nu ĩşi pierd dreptul de a dispune plãţi pe seama
depozitelor ce le au constituite la bãnci
d Masa monetarã pasivã este ĩnlocuitã cu masa monetarã activã
469. Dinamica masei monetare ĩn circulaţie nu poate fi pusã ĩn evidenţã prin funcţia
redistributivã a creditului pt cã:
a Ea reflectã doar ĩnlocuirea monedei active cu moneda pasivã
b Ea reflectã doar ĩnlocuirea monedei pasive cu moneda activã
c Cantitatea de monedã ĩn economie rãmâne aceeaşi
d moneda activã este egalã cu moneda pasivã
470. In anii conducerii prin plan central a economiei româneşti, s -a practicat pe scarã
largã supracreditarea pt cã:
a Activitatea bãncilor era efectiv subordonatã planului
b Nu funcţiona profilaxia prin faliment
c Activitatea bãncilor era subordonatã cerinţelor eficienţei activitãţii economice
d Bãncile acţionau doar administrativ
e Bãncile aveau posibilitatea de a sista efectiv creditele
471. In ţãrile cu economie planificatã imperativ de la centru, un mare accent s-a pus
pe:
a Funcţia de reflectare şi stimulare a eficienţei activitãţii agenţilor economici
b Funcţia de control a creditului, exercitatã de bãnci ĩn numele statului
c Mãsurile administrative , cu caracter de obligativitate, pe care bãncile le aplicau
ĩntreprinderilor
d Activitatea bãncilor era subordonatã cerinţelor eficienţei activitãţii economice
472. Creditul devine un instrument de influenţã ĩn direcţia stimulãrii activitãţii
calitativ superioare a ĩntreprinderilor prin:
a Acordarea de credite fãrã restricţii agenţilor economici cu bunã activitate
b Acordarea de credite sau neaplicarea de restricţii celor care se confruntã cu
deficienţe ĩn gestionarea lor şi dificultãţi ĩn returnarea ĩmprumuturilor
c Acordarea de credite cu restricţii agenţilor economici cu bunã activitate
d Neacordarea de credite sau aplicarea de restricţii celor care se confruntã cu
deficienţe ĩn gestionarea lor şi dificultãţi ĩn returnarea ĩmprumuturilor
473. Efectul de mobilizare reprezintã:
a Un credit obligatar
b Un credit pe termen mediu acordat ĩntreprinderilor din domeniul agricol,
locuinţelor, exporturilor
c O formã a cambiului ce se creazã pe temeiul existenţei altor cambii cu scadente
apropiate
d O cambie extras
474. Intre efectele de comerţ(ĩnscrisurile cambiale) şi biletele de bancã(bancnotele)
existã o serie de deosebiri:
a efectele de comerţ pot fi emise de orice persoanã juridicã ĩn timp ce biletele de
bancã pot fi emise numai de banca centralã
b biletele de bancã sunt creanţe determinate, ĩn timp ce efectele de comerţ pot fi
emise numai de banca centralã
53
c efectele de comerţ prezintã riscul insolvabilitãţii debitorului, pe când biletele de
bancã sunt garantate de stat, nu ca putere de cumpãrare determinatã, ci ca mijloc de
platã legal
d valoarea bãneascã a biletelor de bancã este variabilã, ĩn timp ce efectele
comerciale au valori fixe, nenegociabile
475. Pentru ca banca sã aibã posibilitatea de a asigura ĩn orice moment efectuarea
plãţilor cerute de creditori ei trebuie :
a Sã dispunã de suficiente rezerve ĩn numerar şi ĩn conturi
b Sã dispunã de plasamente ce pot fi uşor transformabile ĩn lichiditãţi
c Sã nu deţinã rezerve, astfel ĩncât sã aibã bune raporturi cu banca de emisiune
d Sã fie fezabilã
e Sã nu deţinã „monedã centralã”
476. O bancã trebuie sã urmãreascã ĩn activitatea sa:
a Profitabilitatea;
b Asigurarea lichiditãţii;
c Minimizarea costurilor;
d Diminuarea lichiditãţii;
477. Pt ca o bancã sã ducã o activitate ĩn bube condiţii trebuie sã:
a Aibã o bunã imagine;
b Sã aibã pe de o parte, o lichiditate pemanentã, iar pe de altã parte, sã-şi asigure
minimizarea costurilor;
c Sã fie fezabilã;
d Sã nu dispunã de plasamente ce pot fi uşor transformabile ĩn lichiditãţi
e Sã aibã o ratã a ĩndatorãrii ridicatã;
478. Perseverenţa cãtre un anumit fel de plasamente şi anumite destinaţii:
a Amplificã riscurile;
b Reduce riscurile;
c Reduce dimensiunea profitului;
d mãreşte dimensiunea profitului;
479. Moneda reprezintã, ĩn viziunea lui Keynes:
a Un rãu necesar;
b Mãrfurile de orice fel;
c Lichiditatea prin excelenţã;
d Sângele care irigã economia;
480. Activele lichide se caracterizeazã prin faptul cã:
a Reprezintã un titlu care reprezintã avantajul cumulat al lichiditãţii şi al unui
venit;
b Toate reprezintã o lichiditate perfectã, dar cu un randament zero;
c Ansamblul activelor lichide constituie lichiditatea economiei;
d Sunt adesea emise de instituţii financiare, bãnci, case de economii, trezorerie;
e Reprezintã creanţe asupra intermediarilor financiari;
481. Dupã Mihail Manoilescu , singura formã a avuţiei naţionale care se poate mişca
ad-libitum este:
a Bogãţiile naturale ale ţãrii
b Investiţiile fãcute ĩn instrumente de producţie
c Mãrfurile de orice fel
d Numerarul şi disponibilitãţile bancare lichide
482. Dupã Mihail Manoilescu, lichiditatea unei economii decurge , ĩn mod hotãrâtor:
a Doar din relaţia dintre mijloacele de platã disponibile şi PIB
54
b Din gradul de dezvoltare a aparatului de producţie faţã de bogãţiile naturale,
posibil a fi valorificate
c Din mãrimea creditelor acordate
d Din cantitatea de aur aflata ĩn rezervele bãncilor
483. Concepţia originalã a lui Mihail Manoilescu asupra lichiditãţii economiei, era
menitã sã respingã prejudecata potrivit cãreia excesul de bani ĩn circulaţie, inflaţia, ĩn
România din anii imediat urmãtori primului rãzboi mondial, este confundatã cu ideea:
a Necesitãţii promovãrii politicii de dezvoltare industrialã a naţiunilor, ca bazã a
echilibrului lor interior şi ĩn relaţiile cu strãinãtatea
b Lichiditãţii excesive a economiei româneşti
c Gradului de dezvoltare excesiv al aparatului bancar
d Ĩncetinirii tranzacţiilor la bursa de valori
484. Dupã Mihail Manoilescu, capitalul investit ĩn fabrici, mine, exploataţii agricole
etc., nu poate ajunge la forma capitalului lichid decât printr-o:
a Singurã transformare
b Dublã transformare
c Triplã transformare
485. Gradul de lichiditate , respectiv de exigibilitate faţã de mãrfuri şi servicii al cvasi -
monedei(M2), ĩn comparaţie cu cel al monedei propriu-zise(M1) este:
a Mai ridicat
b Identic
c Mai redus
486. Se cunosc urmãtoarele componente ale agregatelor monetare ĩn Franţa şi
dimensiunile acestora:biletele de bancã-210 mld.FF; monedã metalicã-15 mld. FF;
depozite şi titluri de creanţa negociabile ĩn devize strãine-6700 mld. FF; depozite la
vedere la instituţiile de credit-1020 mld.FF; depozite la centrele de cecuri poştale şi
trezoreria statului-255 mld.FF; plasamente la vedere ĩn franci remunerate atât la bãnci,
cât şi la casele de economii şi trezoreria statului-1300 mld. FF; bonuri de tezur-1200
mld.FF. Mãrimea agregatului M2 este:
a 10700 mld. FF
b 2800 mld. FF
c 1500 mld. FF
487. In Franţa , agregatul monetar M2 cuprinde:
a Plasamente la vedere ĩn franci remunerate atât la bãnci, cât şi la casele de
economii şi trezoreria statului
b bonuri de tezaur
c disponibilitãţile monetare incluse ĩn agregatul M1
d disponibilitãţile monetare incluse ĩn agregatul M3
e certificate de depozit emise de bãnci
488. In Franţa , agregatul monetar M3 cuprinde:
a Moneda metalicã
b Depozitele la vedere la instituţiile de credit
c Bonuri emise de societãţile financiare
d bonurile de tezaur
e economiile la instituţiile de credit pt construcţii de locuinţe
489. In SUA , componenta M1A, a agregatului monetar M1 cuprinde:
a Numerarul
b Alte depozite la vedere utilizabile prin cecuri
c Depozitele la vedere ale bãncilor comerciale
d Depozitele la vedere ale organismelor publice strãine
55
490. Valutele convertibile din bilanţul BNR, reprezintã:
a Active externe
b Active interne
c Pasive externe
d Pasive interne
491. Emisiunea bãneascã din bilanţul BNR , reprezintã:
a Active externe
b Active interne
c Pasive externe
d Pasive interne
492. Active externe din bilanţul BNR , reprezintã:
a Creanţe asupra strãinãtãţii
b Drepturi de a ĩncasa devize
c Datorii faţã de partenerii strãini
493. Emisiunea bancnotelor de cãtre Banca Centralã este o operaţiune:
a Activã
b Pasivã
c De mandat şi comision
494. Rescontarea cambiilor este o operaţiune:
a Activã
b Pasivã
495. Creditul de lombardare este un credit pe gaj de :
a Efecte publice
b Efecte private
c Efecte comerciale
496. Deschiderea unui acreditiv de cãtre o bancã este pentru aceasta o operaţiune:
a Activã
b Pasivã
497. Keynes definea moneda ca:
a Lichiditate prin excelenţã
b Rezervã de valoare, cu putere liberatorie imediatã
c Mijloc de stingere imediatã a unei datorii
d Un activ lichid de lichiditate perfectã dar cu randament zero
498. Finanţarea monetarã a economiei se realizeazã prin:
a Intermediul bãncilor
b Ĩnlocuirea monedei pasive cu moneda activã
c Utilizarea ĩn finanţare a unor resurse preexistente pe termene lungi şi prin
credite pe termene lungi
499. Când banca creeazã monedã ĩn contrapartida unui credit:
a Ea monetizeazã o creanţã preexistentã
b Ea creeazã o nouã creanţã
500. Bãncile comerciale pot:
a Crea monedã
b Emite monedã
c Distruge monedã
501. Care dintre afirmaţii sunt adevãrate ĩn cazul DST:
a A fost instituit ĩn cadrul celui de-al doilea amendament al statutului FMI
b Valoarea sa se stabileşte ĩn baza unui coş valutar, format din 5 valute
56
c Valoarea unitãţii DST este mai stabilã decât valoarea individualã a monedelor
coşului
d Apare numai sub forma monedei de cont
502. Linia de credit revolving se caracterizeazã prin:
a Defineşte limita maximã ce se acceptã a se acorda ĩntr-un cadru general
prestabilit;
b Beneficiazã de o consemnare ĩntr-un document scris, convenit de o bancã;
503. Care din informaţii sunt adevãrate ĩn cazul creditului obligatar:
a Este contractat de stat prin lansarea titlurilor de ĩmprumut;
b Este creditul contractat de societãţile comerciale prin emiterea de obligaţiuni;
c Mãrimea creditului obligatar se mãsoarã, de regulã, prin mãrimea procentualã a
datoriei publice faţã de PNB;
504. Care din informaţii sunt adevãrate ĩn cazul bonurilor de tezaur:
a Sunt o formã specialã a cambiilor;
b Sunt titluri emise de stat ĩn vederea contractãrii de ĩmprumuturi pe termen scurt
la banca de emisiune;
c Totalitatea bonurilor de tezaur emise reprezintã datoria flotantã a statului;
d Operaţiuni de amploare cu bonuri de tezaur se fac mai ales ĩn ţãrile romanice
(Franţa, Belgia, Italia etc.)
505. Moneda contemporanã reprezintã:
a Mixturã ĩntre bancnote şi banii de hârtie;
b Titlu de creanţã asupra emitentului;
c Titlu de creanţã asupra statului;
d Titlu de creanţã asupra bogãţiei sociale;
506. Monedele billon se caracterizeazã prin aceea cã:
a Erau monede cu valoare redusã;
b Erau monede cu valoare deplinã;
c Baterea lor constituia monopol de stat;
507. Care din informaţii sunt adevãrate ĩn cazul creditului de cumpãrãtor:
a Are ca obiect vânzarea de mãrfuri cu plata amânatã
b Este creditul ĩn formã bãneascã contractat de un ĩntreprinzãtor ĩn vederea
cumpãrãrii de materii prime, materiale etc.
c Se identificã cu plãţile ĩn avans
508. Creditul este denunţabil atunci când:
a Banca nu-şi rezervã dreptul de a cere restituirea anticipatã a ĩmprumutului
acordat
b Banca ĩşi rezervã dreptul ca ĩnainte de scadenţa fixatã , pe baza unui preaviz, sã
cearã debitorului sã plãteascã
509. Milton Friedman, iniţiatorul şi principalul propulsator al curentuluide gândire al
Scolii Monetariste de la Chicago, şi-a propus o reabilitare a :
a Teoriei keynesiste
b Teoriei cantitative a monedei
c Scolii bancare
510. Conceptul de politicã antiinflaţionistã este dat de:
a Mãsuri menite sã acţioneze ĩmpotriva inflaţiei
b Un ansamblu coordonat de masuri pentru combaterea inflaţiei
c Diverse planuri şi strategii de crestere a ofertei de monedã
511. Terapiile antiinflaţioniste actuale decurg din:
a Orientãrile doctrinare clasice
b Orientãrile doctrinare keynesiste
57
c Orientãrile doctrinare monetariste
d Combinarea reţetelor terapeutice preconizate de keynesism şi monetarism
512. Conţinutul politicilor financiare antiinflaţioniste este dat de:
a Mãsurile de reducere a cheltuielilor bugetare
b Masurile de sporire a veniturilor bugetare
c Politici bugetare restrictive
513. Politica financiarã antiinflaţionistã se realizeazã prin:
a Sporirea ĩncasãrilor din impozite şi taxe
b Ĩmprumuturile contractate de stat de la populaţie
c Creşterea proporţiilor creditului public
514. Majorarea taxei oficiale a scontului determinã:
a Sporirea dobânzilor bancare
b Atragerea resurselor bãneşti temporar libere din economie
c Sporirea posibilitãţilor bãncilor de a acorda credite
d Creşterea deficitului balanţei de plãţi externe
515. Majorarea taxei oficiale a scontului determinã:
a Sporirea rezervei valutare a ţãrii
b „o puncţie ” de monedã
c creşterea depunerilor la bãnci
d sporirea volumului creditelor acordate economiei
516. Operaţiunile de open-market sunt:
a Operaţiuni de vânzare-cumpãrare de ĩnscrisuri cambiale
b Operaţiuni de vânzare-cumpãrare de bonuri de tezaur
c Operaţiuni de vânzare-cumpãrare de certificate de trezorerie
517. Operaţiunile de open-market constituie:
a Instrumente de acţiune directã asupra bãncilor
b Instrumente de acţiune indirectã asupra bãncilor
c Instrumente de acţiune asupra agenţilor economici
518. Vânzarea de efecte publice de cãtre Banca Centralã determinã:
a Retragerea banilor din circulaţie
b Creşterea lichiditãţilor bãncilor
c „o injecţie” de monedã
d „o puncţie” de monedã
519. Majorarea procentului de rezerve minime obligatorii determinã:
a Creşterea lichiditãţilor bãncilor
b Sporirea volumului creditelor acordate economiei
c Reducerea masei monetare ĩn circulaţie
520. Majorarea procentului de rezerve minime obligatorii determinã:
a Creşterea „preţului” creditelor
b Reducerea posibilitãţilor bãncilor comerciale de acorda credite
c Sporirea volumului creditelor acordate economiei
521. Sistemul rezervelor bancare minime obligatorii este un/o:
a Instrument de acţiune directã asupra bãncilor
b Instrument de acţiune indirectã asupra bãncilor
c Metodã a bãncii centrale de influenţare a conjuncturii economice
522. Rezervelor bancare minime obligatorii pot fi create ca:
a Disponibil minim ĩn cont la banca centralã
b Portofoliu minim de efecte publice la banca centralã
c Disponibilitãţi ĩn cont curent la banca centralã
523. Rezervelor bancare minime obligatorii se calculeazã:
58
a Prin aplicarea procentului de rezerve la totalul activului unei bãnci
b Prin aplicarea procentului de rezerve la cifra de afaceri a bãncilor
c Prin aplicarea procentului de rezerve la depozitele bancare
524. Cumpãrarea de efecte publice de cãtre banca centralã determinã:
a Sporirea masei monetare ĩn circulaţie
b Reducerea volumului creditelor acordate economiei
c Creşterea lichiditãţii bãncilor
525. Vânzarea de efecte publice de cãtre banca centralã determinã:
a Sporirea volumului creditelor acordate economiei
b Creşterea lichiditãţii bãncilor
c Punerea de monedã ĩn circulaţie
d Reducerea disponibilitãţilor de la bãnci, ĩntreprinderi sau populaţie
526. Consecinţele vânzãrii de efecte publice de cãtre banca centralã echivaleazã cu:
a Micşorarea taxei oficiale a scontului
b Majorarea procentului de rezerve bancare minime obligatorii
c Limitarea creditelor de cãtre banca de emisiune
527. Micşorarea procentului de rezerve bancare minime obligatorii determinã:
a Sporirea lichiditãţilor bãncilor
b Sporirea masei monetare ĩn circulaţie
c Sporirea posibilitãţilor bãncilor de a acorda credite economiei
528. Sistemul rezervelor bancare minime obligatorii este:
a O metodã de acţiune a bãncii centrale preferatã de celelalte bãnci
b O metodã de acţiune a bãncii centrale repudiatã de bãncile comerciale
c O metodã de agreatã de clienţii bãncii
529. Politicile antiinflaţioniste de control asupra producţiei,salariilor şi preţurilor au
drept conţinut:
a Creşterea producţiei
b Stimularea investiţiilor şi a producţiei
c Reorientarea producţiei spre produsele a cãror cerere este mai mare
530. Scopul „politicii ofertei” este:
a De a asigura o ofertã de bunuri şi servicii comparativ sporitã ĩn raport cu cererea
de bani existentã
b De a ĩmpiedica creşterea preţurilor
c De a determina o evoluţie descendentã a preţurilor
d De a combate inflaţia
RASPUNSURI
59
1 a,b 51 a,b 101 b 151 a 201 c 251 ab
2 b,c 52 c 102 b 152 abd 202 a 252 c
3 a,b 53 103 a,b,c,d 153 bde 203 c 253 ac
4 a,d 54 e 104 b 154 abd 204 b 254 ac
5 a 55 a 105 b 155 ac 205 abe 255 bc
6 a,b,c 56 106 a 156 a 206 c 256 acdf
7 a,b 57 b 107 c 157 a 207 acd 257 acd
8 a,b 58 a 108 a 158 b 208 b 258 d
9 b 59 b,c 109 b,c 159 ab 209 b 259 d
10 a,b,c,d 60 a,b 110 a 160 a 210 c 260 b
11 a,c 61 a,b 111 d 161 abcde 211 d 261 bc
12 a,b,c 62 a,b 112 b,c 162 ab 212 bc 262 c
13 a,c 63 b 113 c 163 bc 213 a 263 c
14 a,c 64 a,b 114 a,c,e 164 ab 214 bc 264 c
15 a 65 d 115 a,b 165 a 215 d 265 d
16 a,b 66 a,b 116 a,c,d 166 abc 216 abc 266 abc
17 a,b,c 67 a 117 a,c,d 167 ab 217 bd 267 ad
18 a,b,c 68 b,c 118 b,c 168 a 218 ad 268 c
19 a,b,c,d 69 b,c 119 a,c 169 ad 219 bc 269 bcde
20 b,c 70 c,d 120 a 170 b 220 abd 270 b
21 a,c 71 b,c 121 a,b 171 a 221 acd 271 a
22 a,b,c 72 a,c,d 122 b,c,d 172 abcd 222 d 272 d
23 a,d 73 b,c 123 a,b,c 173 b 223 ad 273 a
24 a,c 74 b,d 124 a 174 a 224 b 274 c
25 c 75 a,c 125 a,b,c 175 abc 225 b 275 ab
26 a 76 b 126 ab,c,d 176 a 226 abcd 276 cd
27 b 77 d 127 c 177 acd 227 ac 277 c
28 a,b,c,d,e 78 a,b,c,d 128 a,c,d 178 abde 228 bd 278 abcd
29 a 79 a,b,c 129 a,b,d 179 acd 229 c 279 bc
30 a,b,c 80 a,b 130 b 180 ab 230 ac 280 d
31 a,b 81 c 131 a 181 ace 231 cd 281 acd
32 b,c 82 c 132 ab,c 182 ab 232 cd 282 abcd
33 a,b,d 83 c 133 a,b,c,d,e 183 acd 233 ab 283 bd
34 a,c,d 84 a,e 134 ab,d 184 ab 234 b 284 c
35 a,b 85 a 135 a 185 a 235 bcd 285 abd
36 a,c 86 b,c 136 a 186 acd 236 b 286 acd
37 a,c 87 c 137 a,b,c 187 abc 237 abcd 287 ade
38 a,c 88 a,b,c 138 a,b 188 a 238 c 288 cde
39 a,c 89 b,e 139 ab,c 189 ab 239 ad 289 b
40 a 90 a,d 140 ab 190 a 240 abcd 290 c
41 a,c 91 e 141 abc 191 a 241 cde 291 c
42 b,c 92 c 142 abcef 192 abc 242 bcd 292 c
43 a 93 a,b,c 143 b 193 a 243 abd 293 c
44 a,b 94 a,e 144 ab 194 a 244 ad 294 d
45 a,b 95 b 145 abcd 195 ab 245 b 295 a
46 b 96 b 146 acd 196 ac 246 ac 296 cd
47 b 97 a,b,c,d 147 abc 197 ab 247 d 297 b
48 a,b,c 98 a,b 148 a 198 acd 248 a 298 abcd
49 a,b 99 b,d 149 a 199 ab 249 abcd 299 bcd
50 a,c 100 c 150 abcd 200 c 250 c 300 d
60
301 bcdfg 351 a 401 b 451 abc 501 bcd
302 b 352 ac 402 c 452 abcd 502
303 bce 353 ab 403 bc 453 b 503 ac
304 cd 354 ac 404 c 454 ac 504 abc
305 355 abc 405 d 455 abcd 505 ad
306 c 356 ab 406 c 456 abcd 506 ac
307 ade 357 abd 407 abcde 457 ab 507 ac
308 b 358 b 408 d 458 ac 508 b
309 abcd 359 a 409 b 459 b 509 b
310 acd 360 bcd 410 cd 460 b 510 b
311 c 361 abcd 411 bd 461 bc 511 d
312 ab 362 ad 412 abc 462 a 512 ac
313 a 363 ab 413 acd 463 bce 513 ab
314 abcd 364 abd 414 d 464 abd 514 ab
315 a 365 c 415 c 465 b 515 abc
316 abc 366 b 416 c 466 ad 516 bc
317 ab 367 bc 417 a 467 b 517 b
318 a 368 acd 418 b 468 bcd 518 ad
319 abc 369 ad 419 b 469 bc 519 c
320 a 370 a 420 d 470 abd 520 ab
321 a 371 b 421 a 471 bc 521 ac
322 ab 372 a 422 d 472 ad 522 ab
323 a 373 c 423 ab 473 c 523 c
324 abcd 374 a 424 c 474 ac 524 ac
325 a 375 b 425 b 475 abd 525 d
326 ac 376 b 426 b 476 abc 526 b
327 ab 377 bc 427 d 477 abc 527 ac
328 ab 378 abde 428 bcd 478 ad 528 b
329 a 379 ac 429 b 479 c 529 abc
330 abc 380 abc 430 bc 480 acde 530 abcd
331 ab 381 c 431 acd 481 d
332 a 382 b 432 abce 482 bd
333 a 383 ab 433 abd 483 b
334 a 384 c 434 bde 484 b
335 a 385 b 435 c 485 c
336 b 386 ad 436 c 486 b
337 a 387 c 437 ac 487 ac
338 c 388 bc 438 bc 488 abc
339 a 389 abd 439 ab 489 acd
340 b 390 acd 440 bd 490 a
341 ac 391 bcd 441 b 491 d
342 b 392 ac 442 abce 492 ab
343 c 393 bc 443 abc 493 b
344 ac 394 c 444 ab 494 b
345 ab 395 d 445 a 495 a
346 bd 396 ac 446 abcd 496 c
347 abc 397 d 447 ac 497 a
348 a 398 abd 448 ab 498 ab
349 abc 399 b 449 bc 499 a
350 b 400 c 450 abc 500 a
61
TQM brosura 16
1. In cazul realizarii produselor/serviciilor pe clase de calitate se inregistreaza pierderi
daca:
a) produsele nu sunt realizate intentionat(planificat)pe clase
b) produsele sunt realizate in mod intentionat pe clase
c) produsele sunt declansate
a)cerintele documentelor de reglementare aplicabile organizatiei
b) masura in care este necesar sa se demonstreze indeplinirea cerintelor SMC
c) abilitatile personalului demonstrate la verificari preliminarii,la audituri si in activitatea
curenta
d) complexitatea si interactiune proceselor
e) cerintele clientilor
f) tipul si dimensiunea organizatiei
g) complexitatea produselor/serviciilor
h) cerintele furnizorilor
3.In standardizarea ISO clasa de calitate este considerate:
a) un calificativ acordat managementului
b) un indicator al Sistemului de Management al Calitatii
c) un indicator de categorie sau rang pentru produse si servicii
d) un standard de referinta
e)un indicator al proceselor
4) Intre principiile de audit putem mentiona:
a) abordarea pe baza de dovezi
b) prezentarea corecta a concluziilor
c) masurare,analiza,imbunatatire
d) independenta auditorilor fata de activitatea auditata
e) responsabilitatea profesionala a auditorilor
f) responsabilitatea managementului
g) comportament etic al auditorilor
5.Rezultatele masurarii caracteristicilor sociale de calitate sunt caracterizate de:
a) precizie scazuta
b) subiectivitate
c) obiectivitate ridicata
d) precizie ridicata
6. Responsabilitatea managementului in legatura cu SMC vizeaza:
a) sa analizeze periodic SMC
b) sa solutioneze cererile de actiuni preventive
c) sa solutioneze cererile de actiuni corective
d) sa asigure resursele necesare functionarii SMC
e) stabilirea si mentinerea politicii si obiectivelor referitoare la calitate
f) sa se asigure de functionarea proceselor adecvate pentru satisfacerea cerintelor partilor
interesate
7. Excluderile in ISO 9001:2015 sunt luate in considerare daca: br.27 int.19
a) nu afecteaza abilitatea organizatiei ori responsabilitatea sa de a furniza un produs care
sa satisfaca cerintele clientului si reglementarile aplicabile
b) se refera la cerinte pe care organizatia nu le poate indeplini cu resursele de care dispune
c) se refera la cerinte care nu se potrivesc organizatieicare,prin natura activitatii,nu are legatura
cu aspectele la care se refera acele cerinte
d) se refera la cerintele din capitolul Responsabilitatea managementului
e) afecteaza intr-o mica masura abilitatea organizatiei ori responsabilitatea sa de a furniza un
produs care sa satisfaca cerintele clientului si reglementarile aplicabile
f) se refera la cerinte din capitolul Masurare,analiza,imbunatatire
8.Un mediu de lucru adecvat ar trebui sa ia in considerare:
a)conditii ergonomice ale mediului si echipamentelor
b) metode creative de lucru si oportunitati de crestere a implicarii personalului
c) mediu ambient corespunzator (lumina,caldura,umiditate,aer,zgomot,vibratii,poluare)
d) renumerarea corespunzatoare a personalului
e) reguli si echipamente pentru Securitate si protectie
f) mediul social
g) personal superior calificat
9.Standardul ISO 9001:2015
a) nu permite excluderi
b) nu abordeaza problema excluderilor
c) permite excluderi
10.Investigatiile de teren in procesul de audit presupun:
a) observarea directa a activitatilor
b) analiza unor documente din alte surse:feed-back de la client,documente de la
furnizori,rapoarte ale unor organisme externe
c) anchete pe baza de chestionar
d) examinarea documentelor de produs,de proces,ale SMC
e) interviuri cu persoanele implicate in domeniul auditat
f) analiza inregistrarilor
g) analiza unor indicatori de performanta
h) observarea conditiilor de lucru si a mediului inconjurator
11.Intre clauzele referitoare la continutul standardelor ISO avem:
a) contextual organizatiei
b) imbunatatire
c) vanzarea produsului
d) suport
e) responsabilitatea executantilor
f) planificare
g) leadership
h) operatii
12.Prin realizarea SMC intreprinderea asteapta rezultate privind:
a) sanctiuni financiare mai mici
b) productivitate superioara
c) costuri reduse
d) reducerea normelor de timp
e) personal mai motivat
f) lantul lui DEMING
g) noncalitate scazuta
h) calitate superioara
13. Conditii pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana pentru a avea calitatea de
auditor:
a) capacitate de evaluare corecta
b)cinste si corectitudine
c) pregatire profesionala adecvata
e) capacitate de negociere
f) coeficient ridicat de inteligenta
g) capacitate de analiza si sinteza
14. Se cunosc:
- volumul lotului:2000 buc
- volumul esantionului:100 buc
- costul verificarii :8lei/buc
- costul livrarii unui produs defect:350lei/buc
- probabilitatea livrarii de produse cu defecte:0,02
Urmatoarele afirmatii sunt corecte:
a) costul controlului integral este de 8000lei
b) costul controlului integral este de 16000lei
c) costul controlului statistic este de 800lei
d) costul controlului statistic este de 14100lei
a) conducerea intreprinderii
b) o organizatie de protectie a consumatorilor
c) un organism specializat care efectueaza auditul in regim de prestare de serviciu
d)un beneficiar al intreprinderii
16. Pentru calculi coeficientilor de importanta al caracteristicilor unui produs se au in
vedere notele acordate de 5 persoane pe o scala de la 1 la 10:
Caracteristici Pers.1 Pers.2 Pers.3 Pers.4 Pers.5
de calitate
Durata 7 10 7 9 5
servirii
Timp de 9 8 9 5 9
asteptare
Calitatea 6 5 10 8 7
informarii
Atitudinea 8 6 5 4 4
personalului
Siguranta 10 9 6 106
serviciului
Coeficientii de importanta ai caracteristicilor sunt:

a) siguranta serviciului: 0,242
b) calitatea informarii: 0,351
c) durata servirii: 0,204
d) timp de asteptare: 0,215
e) atitudinea personalului: 0,253
17. Se cunosc urmatoarele numere obtinute din compararea unor caracteristici de calitate:
Caracteristici C1 C2 C3
C1 2
C2 0 4
C3 0
Caracteristica C3 este mai importanta decat C1
Completand matricea si calculand coeficientii de importanta ai caracteristicilor,obtinem:
a) coeficientul de importanta al caracteristicii C2 este 0,4545
b) coeficientul de importanta al caracteristicii C1 este 0,2727
c) coeficientul de importanta al caracteristicii C1 este 0,30
d) coeficientul de importanta al caracteristicii C3 este 0,2525
e) coeficientul de importanta al caracteristicii C2 este 0,2552
18. Pentru construirea graficului QFD se cere unor consumatori sa aprecieze importanta
urmatoarelor cerinte,privind calitatea serviciului
Cerintele Nr,persoanelor care au apreciat
consumatoril importanta ca fiind:
or
Foarte mica (1) Redusa Medie( Mare( Foarte
(2) 3) 4) Mare(5)
Operativitate 2 3 6 24 15
a servirii
Ambianta 1 4 11 10 24
placuta
Amabilitatea 1 2 2 15 30
personalului
Informatii 0 1 4 10 35
Pe o scara de la 1 la 5 importanta cerintelor este:
a) informatii oferite : 4,58
b) ambianta: 3,16
c) operativitatea servirii: 2,84
d) amabilitatea personalului: 4,23
e) ambianta: 4,04
f) amabilitatea personalului: 4,42
g) operativitatea servirii: 3,94
h) informatii oferite: 4,55
19. Urmatoarea definitie a managementului calitatii,”ansamblul activitatilor functiei
generate de management care determina politica in domeniul calitatii,obiectivele si
responsabilitatile si le implementeaza in cadrul sistemului calitatii,prin mijloace cum ar fi:
planificarea sub control,asigurarea si imbunatatirea calitatii”este dat de:
a) Organizatia Internationala de Standardizare

b) Ishikawa
c) Deming
d) Kelada
e) Juran
20. Prin realizarea SMC sunt asteptate rezultate pentru societate privind:
a) cheltuieli mai mici pentru societate
b) incredere
c) corectitudine in activitatea obligatiilor fiscale
d) poluare redusa
e) mai putine probleme sociale
21. Planul calitatii produsului/serviciului: br.27 int.22
a) prezinta ce proceduri si resurse asociate trebuie aplicate,de cine si cand,pentru realizarea
obiectivelor calitatii la nivel de inteprindere
b) continue informatii referitoare la SMC,utile pentru realizarea unor scopuri interne si externe
c) stabileste recomandari sau sugestii
d) precizeaza modalitatile concrete de realizare a activitatilor si proceselor pentru a
raspunde cerintelor
e) prezinta ce proceduri si resurse asociate aplicate,de catre cine si cand,pentru un anumit
serviciu,proiect,produs,proces sau contract
f) furnizeaza dovezi obiective privind activitatile desfasurate si rezultatele obtinute
22.Pentru un produs,calitatea de conformanta este:
a) calitatea livrata consumatorului
b) calitatea celui mai bun exemplar dintr-un esantion
c) calitatea prototipului
a) prezinta liniile directoare pentru auditarea sistemelor de management al calitatii si de mediu
b) defineste termenii si notiunile folosite in familia de standard ISO 9000,pentru a asigura o
intelegere similar de catre toti utilizatorii
c) prezinta cerintele de baza pentru realizarea SMC
24. Conditii pentru asigurarea succesului prin managementul calitatii totale sunt: br.38 int.
28
a) consultarea consumatorilor
b) realizarea intr-un timp cat mai scurt pentru a surclasa concurenta
c) implicarea tuturor
d) asigurarea resurselor necesare
e) alocarea de timp sufficient pentru proiectul MGT:realizare,proiectare
f) coordonarea activitatilor
25. Intr-o organizatie putem identifica:
a) procese suport care contribuie direct la realizarea ofertei
b) procese suport care afecteaza fin eficacitatea si eficienta proceselor
…………………………………interesate
c) procese de realizare care afecteaza fin eficacitatea si eficienta proceselor
…………………………………interesate
d) procese de realizare care contribuie direct la realizarea oferte
26.Monitorizarea proceselor vizeaza:
a) reducerea deseurilor
b) reducerea costurilor
c) randamentul proceselor
d) timpul de reactie
e) capabilitatea proceselor
f) maneabilitatea proceselor
g) veridicitatea proceselor
27. Cunoasterea intereselor si cerintelor partilor interesate presupune:
a) enumerarea partilor interesate
b) identificarea partilor interesate
c) stabilirea obligatiilor partilor interesate fata de intreprindere
d) stabilirea asteptarii fiecarei categorii de la oferta si strategiile organizatiei
e) stabilirea actiunilor organizatiei pentru satisfacerea deplina a partilor interesate
f) stabilirea responsabilitatilor fiecareia dintre partile interesate
28. In legatura cu furnizorii si partenerii editia din 2000 a standardelor ISO prevede:
a) comunicare bilaterala
b) evaluarea,recunoasterea si recompensarea eforturilor si realizarilor furnizorilor si partenerilor
c) incurajarea furnizorilor sa implementeze programe pentru imbunatatire continua
d) cooperarea
e) optimizarea numarului de furnizori si parteneri
f) recompense speciale pentru persoanele care lucreaza cu furnizori
g) sanctionarea celor incorecti
TQM brosura 27
1) Principalele categorii de resurse la care face referire standarduk ISO 9001 2015
sunt:
a) Mediul de lucru
b) Infrastructura
c) Resurse umane
d) Informatii
e) Resurse financiare
f) Resurse natural
g) Relatii
2) Principalii factori care au dus la extinderea preocuparilor in organizatii de la
asigurarea calitatii la managementul calitatii sunt:
a) Progresul tehnic
b) Globalizarea
c) Exigentele Uniunii Europene
d) Cerintele ISO
e) Cresterea exigentelor societatii
f) Schimbarea clientilor
g) Intesificarea concurentei
3) Pentru aprecierea calitatii documentatiei de procurare a resurselor se analizeaza:
a) Documentele de fundamentare a necesarului
b) Documentele referitoare la concurenta
c) Documentele privind legalitatea functionarii furnizorului
d) Documentele de livrare care insotesc produsele
e) Documentele de ertificare a calitatii
f) Documentele privind relatiile cu furnizorii
g) Planul de productie
h) Documentele privind produsele respinse
4) Documentatia sistemului de management al calitatii va urmari sa realizeze conditii
pentru:
a) Realizarea conformitatii cu cerintele
b) Evaluarea eficacitatii si a adecvarii SMC
c) Identificarea persoanelor care realizeaza rebuturi
1
d) Furnizarea de dovezi obiective
e) Repetabilitate si transabilitate
f) Asigurarea premiselor pentru instruirea adecvata a personalului
g) Identificarea furnizorilor incorecti
5) Intre caile de realizare a calitatii totale in organizatii putem mentiona:
a) Realizarea unui raport cat mai bun intre calitate si pret
b) Realizarea unui raport minim intre calitate si pret
c) Respectarea termenelor in toate etapele si momentele realizarii si utilizarii produsului
d) Asigurarea serviciilor impuse de intrarea clientului in posesia produsului si de consumul
sau utilizarea acestuia
e) Adaptarea ofertei la cerintele clientului, evitarea noncalitatii si orientarea spre
supracalitate
f) Adaptarea ofertei la cerintele clientului si evitarea atat a noncalitatii cat si a supra calitatii
g) Realizarea unui raport maxim intre calitate si pret
6) Standardul ISO 9004 : 2010:
a) Prezinta cerintele de baza pentru realizarea SMC
b) Prezinta liniile directoare pentru auditarea sistemelor de management al calitatii si de
mediu
c) Defineste termenii si notiunile folosite in familia de standard ISO 9000, pentru a asigura o
intelegere similara de catre toti utilizatorii
7) Documentul care atesta certificarea unei personae pentru a realiza anumite lucrari
sau servicii este:
a) Autorizatia de competenta
b) Certificatul de competenta
c) Certificatul de calificare
d) Declaratia de competenta
e) Diploma de calificare
f) Diploma de competenta
8) Calitatea integrala a unui produs / serviciu se refera la:
a) Intreg personalul care participa la realizarea proceselor
b) Toate caracteristicile serviciului si ale procesului de servire
c) Perceptia tuturor consumatorilor serviti intr-o perioada de timp
9) Auditul este o etapa a certificarii?
a) in unele situatii
2
b) da
c) nu
10) In legatura cu un serviciu se cunosc:
- numar client 2000pers/an
- incasare medie de la un client 100lei/pers
- cost unitar al servirii unui client 75 lei/pers
Se fac cheltuieli pentru cresterea calitatii care duc la cresterea costului unitar al
serviciului cu 5lei/pers.Daca pretul serviciului imbunatatit este tot cu 100lei/buc,cu cat
trebuie sa creasca numarul de clienti pentru a obtine cel putin profitul anterior
imbunatatirii calitatii?
a) cu 0,20,respectiv cu 20%
b) trebuie sa se dubleze
c) cu 0,25,respectiv cu 25%
11) Inregistrarile calitatii sunt documente care:
a) stabilesc recomandari sau sugestii
b) prezinta modalitatile de aplicare SMC pentru produse,proiecte,contracte
c) furnizeaza dovezi obiective privind activitatile desfasurate si rezultatele obtinute
d) precizeaza modalitatile concrete de realizare a activitatilor si proceselor pentru a raspunde
cerintelor
e) contin informatii referitoare la SMC,utile pentru realizarea unor scopuri interne si externe
12) Conditii pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana pentru a avea calitatea de

auditor:
a) pregatire profesionala adecvata
b) coeficient ridicat de inteligenta
c)cinste si corectitudine
d) capacitate de evaluare corecta
e) capacitate de memorare
g) capacitate de analiza si sinteza
13) Rezultatele masurarii caracteristicilor sociale de calitate sunt caracterizate de:
a) Obiectivitate ridicata
3
b) Subiectivitate
c) precizie ridicata
d) precizie scazuta
14) Documentatia unui proces al SMC trebuie sa contina:
a) analiza,revizuirea si imbunatatirea proceselor
b)a uditarea proceselor
c) identificarea si modul de comunicare a caracteristicilor semnificative ale proceselor
d) identificarea si asigurarea utilajelor pentru proces
e) identificarea si asigurarea resurselor umane pentru proces
f) instruirea pentru desfasurarea proceselor
g) transmiterea cunostintelor si a experientei in cadrul echipelor si in grupurile de lucru
15) Monitorizarea proceselor vizeaza:
a) randamentul proceselor
b) reducerea deseurilor
c) reducerea costurilor
d) capabilitatea proceselor
e) veridicitatea proceselor
f) timpul de reactie
g) maneabilitatea proceselor
16) Certificarea produselor are ca scop:
a) atestarea posibilitatilor de a realiza produse care sa corespunda cerintelor clientilor si
cerintelor reglementarilor aplicabile
b) evaluarea calitatii
c) auditul produselor
17) In optica managementului calitatii produsele avute in vedere sunt:
a) doar produsele destinate vanzarii
b) doar produsele fabricate
c) doar produsele vandute
d) toate produsele indiferent daca sunt destinate sau nu vanzarii
18) Standardul ISO 9004:2010
4
a) nu abordeaza problema excluderilor
b) nu permite excluderi
c) permite excluderi
19) Excluderile in ISO 9001 2015 sunt luate in considerare daca:
a)Afecteaza intr-o mica masura abilitatea organizatiilor ori responsabilitatea sa de a furniza un

produs care sa satisfaca cerintele clientului si reglementarile aplicabile
b)Se refera la cerintele din capitolul Masurare, analiza, imbunatatire
c)Se refera la cerintele din capitolul Responsabilitatea managementului
d)Se refera la cerintele pe care organizatia nu le poate indeplinicu resursele de care dispune
e)Se refera la cerintele care nu se potrivesc organizatiei, care, prin natura activitatii, nu are
legatura cu aspectele la care se refera aceste cerinte
f)Nu afecteaza abilitatea organizatiei ori responsabilitatea sa de a furniza un produs care sa

satisfaca cerintele clientului si reglemntarile aplicabile
20)Planul calitatii produsului / serviciului:
a. Stabileste recomandari sau sugestii

b. Precizeaza modalitatile concrete de realizare a activitatilor si proceselor pentru a raspunde
cerintelor
c. Prezinta ce proceduri si resurse asociate trebuie applicate, de catre cine si cand, pentru un
anumit serviciu, proiect, produs, process sau contract
d. Prezinta ce proceduri si resurse asociate trebuie aplicate, de catre cine si cand, pentru
realizarea obiectivelor calitatii la nivel de intreprindere
e. Contine inormatii referitoare la SMC, utile pentru realizarea unor scopuri interne si
existente
f. Furnizeaza dovezi obiective privind activitatile desfasurate si rezultatele obtinute
21)< Ansamblul caracteristicilor individuale si commune, care intr-un anumit climat

social si de management, a unui sistem de stimulente si in prezenta unor conditii
material adecvate sunt utilizate voluntar in vederea realizarii obiectivelor organizatiei
la un nivel ridicat de performanta> este o definitie pentru:
g. Fezabilitate
5
h. Calitatea mijloacelor tehnice din intreprindere
i. Calitatea resurselor material
j. Fiabilitate
k. Calitatea resurselor umane
l. Calitatea sistemelor de productie
22)Internalizarea relatiei client furnizor inseamna:
a) Precizarea clara a relatiilor cu clientii si furnizorii intreprinderii

b) Amortizarea relatiilor cu clientii si furnizorii
c) Generalizarea relatiilor specific client-furnizor pentru toate compartimentele si persoanele
din intreprindere
d) Stabilirea unor relatii specific cu clientii si furnizorii interni, respective cu cei externi
23) O firma realizeaza intr-un an urmatoarele cheltueli cu experimentarea:
- costul materialelor si energiei consummate 10 000 lei

- costul componentelor distruse 4000 lei
- Sume din valorificarea componentelor distruse 2000 lei
- ponderea cheltuielilor salariale in totalul cheltuielilor cu experimentarea rezulta din analize
statistice si este de 20%
Cheltuilelile cu experimentarea au fost:
a) 15000 lei
b) 12000 lei
c) 16000 lei
24) Principalele surse de informatii pentru cunoasterea calitatii cerute a
produselor si serviciilor sunt:
a) Standardele ISO
b) Standardele tehnice
c) Studii monografice
d) Studii de piata
e) Standardele de intreprindere
25) intre clauzele referitoare la continutul standardelor ISO avem:
a) Vanzarea produsului
b) Contextual organizatieo
c) Planificare
6
d) Leadership
e) Operatii
f) Support
g) Imbunatatire
h) Responsabilitatea executantilor
26) pentru evaluarea calitatii unui serviciu s-a utilizat modelul SERVQUAL si s-au
obtinut urmatoarele informatii:
Grupe de caracteristici Asteptari satisfactii
Tangibilitate 5,2 4,4
Fiabilitate 6,4 4,5
Promptitudine 5,5 4,2
Siguranta 4,8 3
Empatie 6,5 3,6
E 28,4 19,7
a) Gradul de insatisfactie fata de Serviciul furnizat este de 30,6%
b) Discrepanta medie dintre asteptari si satisfactii pentru intregul serviciu este de 1,35
c) Discrepanta medie fata de Serviciul furnizat este de 40,5
d) Discrepanta medie dintre asteptari si satisfactii legata de tangibilitatea serviciului este de
0,84
e) Discreapanta medie dintre asteptari si satisfactii legate de empatie este de 1,74
27) Cerintele specificate privind calitatea pot fi:
a) Cerinte ale concurentei

b) Cerinte ale consumatorilor
c) Reglementari aplciabile
d) Cerinte implicite
28) pentru utilizarea metodei QFD se solicita unor persoane sa aprecieze nivelurile
caracteristicilor de calitate ale produsului ceas de mana fabricat de SC X. s-au obtinut
urmatoarele aprecieri
Caracteristica Numar persoane care au acordat calificativul

de calitate
FB B D I S
7
Durabilitatea 40 25 20 15 0
Aspect estetic 20 15 35 10 20
Precizia 30 40 6 15 9
FB – foarte bun
B – bun
D – destul de bun
I –insuficient
S – slab
Pe o scara de la 1 la 5 nivelul calitatii este:
a) Pentru caracteristica Aspect estetic 2,8
b) Pentru caracteristica Durabilitate 5
c) Pentru caracteristica Aspect estetic 3,05
d) Pentru caracteristica Precizie 3,67
8
TQM brosura 38
1. Pentru un produs,calitatea de conformanta este:
a) calitatea livrata consumatorului
b) calitatea prototipului
c) calitatea celui mai bun exemplar dintr-un esantion
2. De la utilizarea SMC in intreprinderile furnizoare clientii asteapta:
a) siguranta locului de munca
b) respect - este tratat cu mai multa grija
c) o mai buna satisfacere a nevoilor
d) mai putine probleme
e) incredere in furnizori
3.La evaluarea personalului managementul calitatii situeaza pe primul plan:
a) comportamentul
b) rezultatele
4. Inregistrarile calitatii sunt documente care:
a) furnizeaza dovezi colective privind activitatile desfasurate si rezultatele obtinute
b) prezinta modalitatile de aplicare a SMC pentru produse,proiecte,contracte
c) stabilesc recomandari sau sugestii
d) contin informatii referitoare la SMC,utile pentru realizarea unor scopuri interne si externe
e) precizeaza modalitatile concrete de realizare a activitatilor si proceselor pentru a raspunde
cerintelor
5.Beneficiarul si furnizorul stabilesc prin contract un procent de defecte de cel mult
4%.Dintr-un lot de 1200 bucati se verifica un esantion de 100 bucati si rezulta 3 bucati cu
defecte.Ulterior se verifica si cele 1150 de bucati si rezulta inca 65 de bucati cu
defecte.Aceasta situatie pune in evidenta:
a) aceasta situatie pune in evidenta riscul beneficiarului

b) in urma verificarilor finale se constata ca acceptarea a fost corecta
c) in urma verificarilor finale se constata ca respingerea a fost corecta
d) in urma verificarii esantionului lotul va fi respins
e) in urma verificarilor finale se constata ca lotul trebuia respins
f) aceasta situatie pune in evidenta riscul furnizorului
g) in urma verificarii esantionului lotul va fi acceptat
6. Auditul calitatii este un proces:
a) amiabil
b )independent
c) sistematic
d) documentat
e )automatizat
7.Pentru stabilirea punctajelor caracteristicilor prin metoda QFD se cunosc urmatoarele
informatii: Produsul: Ceas de mana
Asteptari/Cerinte Pondere 5 Caracteristici
ale
produsului
SA G SI SP
Aspectul estetic 25 3
Fiabiliatea 30 3 9 9
Precizia 25 1 1 1
Rezistenta la soc 20 9 1 9
SA – Sistem Alimentare
G – Greutate
SI – Sistem Izolare
SP – Sistem de protective
Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate?
a) Ponderea maxima in totalul punctajului caracteristicilor o are Sistemul de protective
b) Punctajul caracteristicii Greutate este de 225
c) Punctajul caracteristicii Sistem de protective este de 475
d) Ponderea maxima in totalul punctajului caracteristicilor o are sistemul de izolare
8.Auditul este o etapa a certificarii?
a) in unele situatii
b) Nu
c) Da
9. Urmatoarea afirmatie referitoare la managementul de varf al organizatiei ,,Trebuie sa
analizeze la intervale planificate SMC”din organizare pentru a se asigura ca este
corespunzator,adecvat si eficace”face parte din:
a) ISO 9000:2015
b) ISO 9004:2010
c) ISO 9001:2015
10. Auditul terta parte are ca scop:
a) furnizarea de incredere partilor interesate in capabilitatea organizatiei de a respecta

cerinte si asteptari
b) obtinerea increderii interne in legatura cu capabilitatea organizatiei de a respecta cerintele

privind calitatea
c) stabilirea increderii beneficiarului in capabilitatea organizatiei de a respecta cerintele privind

calitatea
11. Masurarea calitatii produselor/serviciilor este necesara pentru:
a) cunoasterea nivelului si a dinamicii calitatii
b) stabilirea obiectivelor in planificarea calitatii
c) comparatii in timp,cu cerintele,cu concurentii
d) cunoasterea satisfactiilor consumatorilor
e) cunoasterea costului produsului sau serviciului
f) cunoasterea factorilor care influenteaza calitatea
g) cunoasterea standardelor tehnice referitoare la calitate
12. In auditul calitatii cererile de actiuni corective se completeaza de catre:
a) auditori
b)solicitantul auditului
c) responsabilul compartimentului ,, Calitate”
d) managerul general
e) proiectanti
13. Principalele etape care caracterizeaza evolutia preocuparilor privind calitatea in

organizatii sunt:
a) Controlul calitatii
b) Inspectia calitatii
c) Calitatea realizata
d) Calitatea in utilizare
e) Asigurarea calitatii
f) Managementul calitatii
g) Calitatea proiectata
h) Spirala calitatii
14. Conform ISO 9000 personalul trebuie sa fie competent din punct de vedere al:
a) instruirii
b) studiilor
c) rezultatelor
d) experientei
e) experientei
15. In legatura cu infrastructura organizatiei managerii la cel mai inalt nivel ar trebui:
a) sa evolueze si sa asigure infrastructura in functie de necesitatile si asteptarile partilor

interesate
b) sa defineasca infrastructura prin
obiective,functiuni,performante,siguranta,disponibilitate,cost,securitate,rata de reinnoire
c) sa dezvolte si sa implementeze metodele de mentenanta adecvate
d) sa realizeze lucrari de mentenanta adecvate
16. Standardul ISO 9004:2010
a) defineste termenii si notiunile folosite in familia de standard ISO 9000,pentru a asigura o

intelegere similara de catre toti utilizatorii
b) prezinta liniile directoare pentru auditarea sistemelor de management al calitatii si de mediu
17. Clasa de calitate este un calificativ pentru servicii care:
a) au cele mai bune niveluri ale caracteristicilor de calitate
b) apartin unor prestatori diferiti
c) apartin aceleasi categorii dar difera dupa numarul si nivelurile caracteristicilor de calitate
d) sunt declansate
e) au aceeasi destinatie
f) au destinatie diferita
18. Partile interesate avute in vedere de ISO 9001:2015 sunt:
a) proprietarii/actionarii
b) clientii care cumpara produsele firmei pentru a-si satisfice anumite trebuinte
c) societatea
d) furnizorii/partenerii
e) salariatii firmei
f) realizatorii de produse contrafacute

g) concurentii
19. Urmatoarea afirmatie,,Managementul la cel mai inalt nivel ar trebui sa defineasca sis a
comunice autoritatea si responsabilitatea pentru implementarea si mentinerea SMC eficace
si efficient”,face parte din:
a) ISO 9001:2015
b) ISO 1901:2011
c) ISO 9004:2010
d) ISO 9000:2015
20. Extinderea preocu[arilor in organizatii de la asigurarea calitatii la managementul

calitatii este impusa de client prin faptul ca:
a) sunt mai numerosi
b) in timp are loc o schimbare a structurii clientilor in cee ace priveste varsta,nivelul de
instruire,categoriile de habitat,ocupatiile
c) riscul perceput este in crestere
d) sunt mult mai bine informati
e) au mai multe alternative de cumparare
f) sunt mai instruiti
21. Documentatia sistemului de management al calitatii va urmari sa realizeze conditii

pentru:
a) asigurarea premiselor pentru instruirea adecvata a personalului
b) realizarea conformitatii cu cerintele
c) repetabilitatea si trasabilitate
d) furnizarea de dovezi obiective
e) evaluarea eficacitatii si a adecvarii SMC

f) identificarea furnizorilor incorecti
g) identificarea persoanelor care realizeaza rebuturi
22. Se cunosc urmatoarele numere obtinute din compararea unor caracteristici de calitate:
br.16 int.17
Caracteristici C1 C2 C3
C1 1 2 2
C2 0 1 4
C3 0 0 1
5………………1+2+2=0,4545
5………………0+1+4=0,4545
1………………0+0+1=0,0909
Caracteristica C3 este mai importanta decat C1

Completand matricea si calculand coeficientii de importanta ai caracteristicilor,obtinem:
a) coeficientul de importanta al caracteristicii C2 este 0,4545
b) coeficientul de importanta al caracteristicii C2 este 0,2552
c) coeficientul de importanta al caracteristicii C1 este 0,30
d) coeficientul de importanta al caracteristicii C3 este 0,2525
e) coeficientul de importanta al caracteristicii C1 este 0,2727
23. In legatura cu un serviciu se cunosc:
- numar client 2000pers/an
- pret mediu 100lei/pers
- cost unitar 75 lei/pers
Se fac cheltuieli pentru cresterea calitatii care duc la cresterea costului unitar al servirii cu
5lei/pers.Daca vanzarile nu cresc,cu cat trebuie sa creasca pretul serviciului pentru a obtine
cel putin profitul anterior imbunatatirii calitatii?
a)cu 0,05,respective cu 5,0% REZOLVARE 2000(100-75)=2000(X-80)
b) trebuie sa se dubleze X=105

c) cu 0,25,respectiv cu 25%
d) cu 0,1,respective cu 10%
a) prezinta liniile directoare pentru auditarea sistemelor de management al calitatii si de mediu
b) defineste termenii si notiunile folosite in familia de standard ISO 9000,pentru a asigura o
intelegere similar de catre toti utilizatorii
a) numarul si structura acestora
b) dotarea tehnica a intreprinderii
c) caracteristicile individuale si commune ale acestora,care sunt utilizate in mod involuntar
in vederea realizarii obiectivelor organizatiei
d) sistemul de stimulente
e) climatul social si de management
26. O procedura trebuie sa contina elemente referitoare la:
a) descrierea procedurii
b) definitii si abrevieri
c) scop
d) modificari care au avut loc in organizatie
e) domeniul de activitate al organizatiei
f) manualul calitatii
g) responsabilitati
h) documentare
27. Internalizarea relatiei client furnizor inseamna:
a) armonizarea relatiilor cu clientii si furnizorii

b) stabilirea unor relatii specific cu clientii si furnizorii interni,respective cu cei externi
c) precizarea clara a relatiilor cu clientii si furnizorii intreprinderii
d) generalizarea relatiilor specific client-furnizor pentru toate compartimentele si persoanele din

intreprindere
28. Conditii pentru asigurarea succesului prin managementul calitatii totale sunt:
a) alocarea de timp suficient pentru proiectul MGT:realizare,proiectare
b) asigurarea resurselor necesare
c) realizarea intr-un timp cat mai scurt pentru a surclasa concurenta
d) consultarea consumatorilor
e) coordonarea activitatilor
f) implicarea tuturor
Exemple rezolvate pentru MC, A
Ala
la Oberst, lec. univ.
univ.,, catedra Management
Tema: Costurile calităţii

Exemplu .
De calculat costurile calităţii, dacă costurile de prevenire a defectelor constituie 5 mii lei,
costurile de control a calităţii – 12,3 mii lei, costurile pierderilor de la producţia necalitativă – 40
mii lei
lei.. Cum se vor mo modif
difica
ica costu
costurile
rile cal
calită
ităţii,
ţii, dac
dacăă se pla
planif
nifică
ică urm
următo
ătoare
arele:
le: ora
orani!
ni!are
areaa
instruirii ana"aţilor #n valoare de 13 mii lei, verificarea instrumentelor metroloice – 4 mii lei,
instalare
instalareaa noului
noului ec$ipame
ec$ipament nt care va permpermite
ite redu
reducere
cereaa volu
volumului
mului produ
producţie
cţieii neca
necalitati
litative
ve cu
%0&, #n re!ultatul măsurilor de #m'unătăţire a controlului calităţii producţiei costurile de control
a calităţii se vor reduce cu 32&. De anali!at costurile calităţii utili!(nd modelul )*
)*+.
+.
Rezolvare:
odelul costurilor calităţii )*+ -)revention – *ppraisal – +ailure, sau )revenire – Control –
)ierdere presupune clasificarea costurilor, leate de calitate, #n modul următor:
1) costuri de prevenire;
2) costuri de control a calităţii;
3) costuri legate de pierderi interne;
4) costuri legate de pierderi externe.
Cre/terea radului de informare despre costurile calităţii duce, #n primul r(nd, la mărirea
ponderii lucrărilor de control a calităţii producţiei. ai apoi, c(nd costurile de control sunt
optimale,
optim ale, pot fi luate măsu
măsuri
ri de preven
prevenire
ire a defec
defectelo
telor.
r. n final, c(nd măsu
măsurile
rile de prev
prevenire
enire au
efectul necesar, corelaţia costurilor de control a calităţii /i pierderilor de la producţia neconformă
se sc$im'ă, iar costurile totale scad.
De o'icei,
o'icei, mi"loacel
mi"loacelee finan
financiare
ciare suplimentare
suplimentare pentru lucrările leate de cali calitate
tate se atra
numai atunci, c(nd se poate demonstra că acestea vor duce la ridicarea renta'ilităţii.
Conform condiţiilor pro'lemei noastre, costurile calităţii - CC) constau din suma costurilor de
prevenire, costurilor de control a calităţii /i costurilor
costurilor leate de pierderi.
pierderi.
CC efectiv = 5 costuri de prevenire + 12,3 costuri de control a calităţii +

+ 40 costurile pierderilor = 57,3(mii lei)
)entru perioada planificată:

• costu
costuri
ri de prev
preven
enir
iree a defec
defectel
telor
or se form
formea
ea!ă
!ă din
din c$el
c$eltu
tuie
ieli
li lea
leate
te de inst
instru
ruire
ireaa
personalului /i c$eltuieli
c$eltuieli de verificare metroloică
metroloică a instrumentelo
instrumentelorr de măsurare, adică
C preven ire = 13  4 = 1!( mii lei)
prevenire
• costuri de control a calităţii se compun din c$el c$eltuiel

tuielii pent
pentru
ru cont
controlul
rolul calităţi
calităţii,i, care
care,, #n
conformitate
estiune: cu condiţia pro'lemei, se vor mic/ora cu 32& #n comparaţie cu anul de
100 − 32
C control = 12"3 # = ,3% (mii lei)
100
• costurile pierderilor se formea!ă din pierderile leate de apariţia producţiei necalitative,
care, #n conformitate cu condiţia pro'lemei, se vor mic/ora cu %0& #n comparaţie cu anul
de estiune #n urma instalării utila"ului performant:
100 − %0
C pierderi = 4$ #
pierderi = 1% (mii lei)
100
eie/ind din cele epuse, costul calităţii planificat va fi:
CC plan = 1!  %"3&  1& = 41"3& (mii lei)
'CC = 41"3&  !"3 = –1"*4 (mii lei)
e!ultatele o'ţinute le vom interpreta #n mod rafic, #n fig. 1.
1
Ala
+ig. 1. Interpretar
Interpretarea
ea grafică a sci!"ării cost#r
cost#rilor
ilor calită$ii prin #tilizarea !o%
!o%el#l#i
el#l#i
&'(
&' (
)oncl#zie, #n re!ult
re!ultatu
atull im
imple
pleme
mentă
ntării
rii mă
măsur
surilo
ilorr pro
propus
puse,
e, cos
costur
turile
ile de pre
preven
venire
ire a
defectelor se vor mări de la 5 mii lei p(nă la 1 mii lei, această cre/tere va permite să reducem
cos
costur
turile
ilecosturile
esenţial de con
contro
trol
l a calită
leateca
delităţii
ţii de la
pierderi de 12,
12,3
3 mii lei necalitativă
la producţia p(nă
p(nă la ,3
,3%%demii lei,miiprecu
la 40 precum m /ilasă1%red
lei p(nă reduce
ucem
mii m
lei.
istemati
istemati!(nd
!(nd cele epuse mai sus, putem conc$ide
conc$ide că investiţiile
investiţiile #n acţi
acţiuni
uni de preve
prevenire
nire au
redus esenţial costurile calităţii de la 5,30 mii lei p(nă la 41,3% mii lei.
2
Ala
Tema: Evaluarea e!icienţei economice de la "mbunătăţirea

calităţii producţiei
producţiei
Exemplu .
De calculat indicatorii eficienţei economice de la #m'unătăţirea calităţii producţiei, dacă
profitul suplimentar o'ţinut de #ntreprindere de la mărirea v(n!ărilor la eport constituie 200 mii
lei, iar profitul suplimentar o'ţinut de la ridicarea preţurilor – 5 mii lei.
C$eltuielile suplimentare leate de #m'unătăţirea calităţii producţiei constituie 52 mii lei,
valoar
val oarea
ea producţi
producţiei
ei nec
necali
alitat
tative
ive s6a red
redus
us cu 4 mii lei. lei. 7nv
7nvest
estiţi
iţiile
ile pentr
pentruu pro
procur
curare
areaa
ec$ipa
ec$ipamen
mentul
tului,
Coeficientul ui, care
care va
normativ asiur
asiuraa oinvestiţiilor
al eficienţei cal
calita
itate
te mai #na
#naltă
ltă a pro
– 0,12. produc
ducţie
ţiei,i, vor consti
constitui
tui 320 mii lei.
lei.
Rezolvare
* &r  &r1 + &r2 – )1 – )2-,
unde,
* &r – profitul suplimentar o'ţinut de #ntreprindere de la #m'unătăţirea calităţii producţiei8
&r1 – profitul suplimentar o'ţinut de #ntreprindere #n urma cre/terii v(n!ărilor producţiei8
&r2 – prof
profitul
itul suplimen
suplimentar
tar o'ţinut de #ntrep
#ntreprinde
rindere
re #n urma cre/te
cre/terii
rii preţului de come
comerciali!
rciali!are
are a
producţiei8
)1 – c$
c$el
eltu
tuie
ieli
lile
le su
supl
plim
imen
entar
taree pent
pentru
ru prod
produc
ucer
erea
ea /i com
comer
erci
ciali
ali!a
!are
reaa prod
produc
ucţie
ţiei,
i, le
lea
ate
te de
#m'unătăţirea calităţii8
)2 – mărimea reducerii c$eltuielilor pentru fa'ricarea producţiei #n urma reducerii mărimii producţiei
neconforme.
* &r  200 + 5 – 52 – 4-  21 !ii le
lei,
i,
*stfel,, profitu
*stfel profitull suplim
supliment
entar
ar o'ţ
o'ţinu
inutt de #ntrep
#ntreprin
rinder
deree #n re!
re!ult
ultatu
atull #m
#m'un
'unătă
ătăţiri
ţiriii calit
calităţi
ăţiii
producţiei va constitui
constitui 21 mii lei.
/ an#al  * &r – n  ,
-nde,
/an#al – efectul economic anual o'ţinut #n urma #m'unătăţirii calităţii producţiei8
* &r – profitul suplimentar o'ţinut de #ntreprindere #n urma #m'unătăţirii calităţii producţiei8
n – coeficientul normativ al eficienţei investiţiilor8
 – investiţiile necesare pentru #m'unătăţirea calităţii producţiei.
/ an#al  21 – 0,12  320  242, !ii lei
9fectul economic anual o'ţinut de #ntreprindere #n re!ultatul #m'unătăţirii calităţii producţiei

va constitui 242,% mii lei.
∆ )r
/= ,
.
 – coeficientul a'solut al eficienţei investiţiilor capitale8
* &r – profitul suplimentar o'ţinut de #ntreprindere #n urma #m'unătăţirii calităţii producţiei8
 – investiţiile capitale necesare pentru #m'unătăţirea calităţii producţiei.
21
/= = 0,: 〉 0,12
320
3
Ala
Coeficientul a'solut al eficienţei investiţiilor capitale este mai #nalt dec(t cel normativ, deci
investiţiile capitale pentru #m'unătăţirea calităţii producţiei sunt eficiente din punct de vedere
economic.
Exemplu #.
De calculat profitul suplimentar o'ţinut de #ntreprindere #n urma #m'unătăţirii calităţii
producţiei, dacă preţul efectiv este de 3%00 lei;tonă, costul unei tone p(nă la #m'unătăţirea
calităţii producţiei – 3100 lei, volumul de producţie – 100 tone.
n re!ultatul implementării măsurilor de #m'unătăţire a calităţii producţiei se planifică
ridicarea preţului p(nă la 3%%0 lei;tonă, costul se va mări p(nă la 3150 lei;tonă, volumul de
producţie va constitui
constitui 120 tone.
Rezolvare:
* &r  &2 – )2-  2 – &1 – )1-  1
unde,
&1, &2 – respe
respectiv
ctiv,, preţurile efectiv /i nou de come
comercial
rciali!are
i!are a prod
producţie
ucţiei,i, adic
adicăă p(nă la /i
după #m'unătăţirea calităţii producţiei8
1, 2 – respectiv, costurile pe o unitate de producţie efectiv /i nou, adică p(nă la /i după
#m'unătăţirea calităţii producţiei8
1, 2 – respectiv, volumele
volumele de producţie p(nă la /i după #m'unătăţirea calităţii producţiei.
* &r  30 – 3150-
3150-  120 – 300 – 3100-  100 
 11,2 !ii lei
)oncl#zie: profitul suplimentar de la #m'unătăţirea calităţii producţiei va constitui 11,2
mii lei.
4
Ala
Tema: $ndicatorii calităţii

Exemplu .
<umărul de unităţi de producţie controlate – 200. n timpul controlului au fost
identificate următoarele defecte, pre!entate #n ta'el:
Tipurile de defecte Numărul de defecte Punctajul

1. Critice 4 100
32.. 
Deec'uan!dăare 1%5 5100
4. inore 20 1
<ivelul defectelor accepta'il
accepta'il – 3,5.
De calculat coeficientul defectelor.
Rezolvare,
1 defecte =
∑ npi × nd i ,
0
unde:
npi – numărul de puncte acordate fiecărui tip de defecte de tipul i8
i8
n%i – numărul de defecte identificate de tipul i8
6 – numărul total de produse
produse controlate.
1 defecte = 100 × 4 + 50 × % + 15 × 10 + 20 × 1 = 4,35
200
)oncl#zie: #n re!ult
re!ultate
atelor
lor calcu
calculel
lelor
or efectu
efectuate
ate am o'ţinu
o'ţinutt că, coe
coefic
ficien
ientul
tul def
defec
ectel
telor
or
calculat
calcu lat est
estee mai ma
mare
re dec
dec(t
(t cel
cel nor
norma
mativ
tiv -4,
-4,35
35 = 3,5
3,5,
, re!
re!ult
ultăă că #nt
#ntrep
reprin
rinde
derea
rea tre
tre'ui
'uiee să
#ntreprindă un /ir de măsuri de prevenire a defectelor.
Exemplu #.
De calculat coeficientul mediu ponderat al calităţii, utili!(nd datele pre!entate #n ta'el /i
comentaţi re!ultatele:
Clasa de calitate Volumul de producţie efectiv, tone Volumul de producţie planificat, tone
uperioară 5000 5%0
7 200 3100
77 3200 2103
777 1500 120
Rezolvare:
c=
∑c × 2 ,
∑2
unde
c  coeficientul mediu ponderat al calităţii8
8 – clasa de calitate8
9 – cantitatea de producţie fa'ricată.
0 × 5000 + 1 × 200 + 2 × 3200 + 3 × 1500 1300
c ef = = = 1,0:%
5000 + 200 + 3200 + 1500 12500
0 × 5%0 + 1 × 3100 + 2 × 2103 + 3 × 120 1114%
c pl = = 12243 = 0,:10
5%0 + 3100 + 2103 + 120
5
Ala
)oncl#zie: #n perioada
perioada planific
planificată
ată coef
coeficie
icientul
ntul mediu pond
ponderat
erat al cali
calităţii
tăţii s6a redus cu 0,1
0,1%%
-0,1061,
-0,1061,0%
0% uni
unităţ
tăţi,i, red
reduc
ucere
ereaa dat
datăă ne vor
vor'e/
'e/te
te des
despre
pre mă
mărire
rireaa can
cantit
titati
ativă
vă #n struc
structur
turaa
proramului de producere
producere a #ntreprinderii a unită
unităţilor
ţilor de producţie de calitate
calitate superioară.
Exemplu %.
De ca
calcu
lculat
lat pon
ponder
derea
ea pro
produc
ducţie
ţieii nec
neconf
onform
orme,
e, dac
dacăă canti
cantitat
tatea
ea de produc
producţie
ţie re'
re'uta
utată
tă
definitiv constituie  tone, costul 1 tone – 000 lei, cantitatea de producţie cu defecte reprocesate
– 12 tone, costul 1 tone de producţie cu defecte reprocesate – 00 lei. >olumul producţiei
calitative – 200 tone.
? parte a producţiei neconforme a fost comerciali!ată #n sumă de 120 mii lei. De calculat
ponderea pierderilor
pierderilor din producţia neconformă.
neconformă.
&ezolvare:
3v = ∑2 rd × c + ∑ 2rm × cm ,
unde:
Rv – valoarea producţiei
producţiei neconforme8
9r% – cantitatea de producţie re'utată definitiv8
c – costul unei unităţi de producţie8
9r! – cantitatea de producţie cu defecte reprocesate8
c! – costul unei unităţi de producţie cu defecte reprocesate.
3v =  × 000 + 12 × :00 = 140, (mii lei)
3v
rp = ∑ 2 × c ×100& ,
rp– ponderea producţiei
producţiei neconforme8
neconforme8
9 – cantitatea de producţie calitativă.
10,
rp = × 100
100& = 10,&
200 × 000
200
r = v 5 6rec
unde : &r  pierderile de la producţia
producţia neconformă8
rec  suma recuperată de la comerciali!area producţiei neconforme.
&r = 1!$"%  12$"$ = $"% (mii lei)
4r
C pr = ×100
100& ,
∑2 ×c
unde:
@pr – ponderea pierderilor de la producţia neconformă.
5000
C pr = × 100& = 3,2&
200 × 000
)oncl#zie: ponderea producţiei neconforme este de 10,&, ceea ce ne vor'e/te despre
nivelul #nalt al re'utului la #ntreprinderea dată. Conducerea #ntreprinderii tre'uie să #ntreprindă
măsuri urente de reducere a nivelului re'uturilor.
Ca re!ultat al comerciali!ării unei părţi din producţia neconformă, #ntreprinderea a reu/it
să reducă ponderea producţiei neconforme de la 10,& la 3,2&. *dică 3,2& din volumul total al
producţiei fa'ricate sunt
sunt pierderi irecupera
irecupera'ile
'ile pentru #ntreprindere.
Exemplu '.
De calculat coeficientul anual al reclamaţiilor clienţilor, dacă valoarea producţiei reclamate
este de 12 mii lei, iar v(n!ăril
v(n!ărilee #ntreprinde
#ntreprinderii
rii 6 10 mii lei. )roducţi
)roducţiaa #n valoare de 4 mii lei a
fost reprocesată
reprocesată /i transmisă #napoi
#napoi clientului.
Rezolvare:
%
Ala
8recl .
. recl . = ×100&
8vin7ari
unde:
recl.6 coeficientul reclamaţiilor8
;recl. – valoarea producţiei reclamate8
;vinzari – volumul v(n!ărilor.
v(n!ărilor.
12 − 4
. recl . = × 100& = 4,4&
10
)oncl#zie: coeficientul reclamaţiilor o'ţinut de 4,4& ne vor'e/te despre nivelul #nalt al

reclamaţiilor la #ntreprindere. unt necesare măsuri pentru #nlăturarea acestora.
Exemplu (.
ntreprin
ntrep rinde
derea
rea pro
produc
ducăto
ătoare
are de fri
friide
idere
re #n anul
anul cur
curent
ent a mă
mărit
rit dur
durata
ata de ar
aranţ
anţie
ie a
acestora de la doi la trei ani. Ao
Aotodată,
todată, consumul eneriei electrice s6a redus cu 10&. De calculat
dinamica indicelui calităţii friiderelor #n anul curent comparativ cu anul de 'a!ă.
Rezolvare:
>om determina indicii individuali ai parametrilor calitativi. 7ndicele aranţiei de funcţionare -
9 ,
11
3
91 = = 1,5
1
2
7ndicele reducerii consumului specific al eneriei electrice - 9 1 . Consumul specific #n
2
perioada
cons titui de
constitui 0,.'a!ă #l cerea
voma admite
educere
edu cons eali cu
consumulu
umului o ific
spec unitate,
specific după
al enerieireducerea
eneriei electrice acestuia
electrice reflectă cu
reflectă 10&
ridicareaacesta
ridicarea calit va
calităţii
ăţii
friiderelor:
1
91 = = 1,1
2
0,:
Determinăm indicele interal al calităţii friiderelor:
int egral
91 = 1,5 × 1,1 = 1,%5
)oncl#zie: din calculele efectuate am o'ţinut că din contul măririi duratei de aranţie
indicele calităţii friiderelor produse s6a mărit cu 50& - 9 , iar pe contul reducerii consumului
11
specific al eneriei electrice indicele calităţii friiderelor a crescut cu 10& - 9 1 . Ao

Aotodată,
todată, su'
2
influenţa comună a acestor doi parametri, indicele interal al calităţii friiderelor a crescut cu
%5& - 9 int egral .
1

65, Imbunatatirea calitatii unui produs necesita cheltuieli suplimenrare de 15.000 lei buc.
Se mai cunosc :
- vanzari anterioare : 2000 buc/an
- prêt anterior: 95 mii lei/buc
- cost anterior: 75 mii lei/buc
Care este cantitatea suplimentara care trebuie vanduta pentru acoperirea pierderilor de profit ca
urmare a
cheltuielilor suplimentare/
a) 6000 buc
b) 5000 buc
c) 8000 buc
Rezolvare
profit anterior : (pa*va)-(ca*va)
(95 000 *2 000)-(75 000*2 000)=190 000-150 000= 40 000 mii lei
profit actual : ( pa*va) – [(ca+cs)*va]
(95 000*2 000) – [(75 000+15 000)*2 000] = 190 000-(90 000*2 000) = 10 000 mii lei
la 2000 de buc vandute cu un profit de 10000 mii lei ,profitul pe bucata este de 5 lei.
Pentru a avea profit egal cu cel anterior ar trebui vandute
40 000 : 5 = 8000 bucati

1. O circulatie mai larga pe plan mondial o au definitiile calitatii care fac referire la:
a) grad sau nivel
(X) proprietate sau insusire
b) utilitate
2. Prin calitate intelegem „aptitudinea la utilizare”, este opinia:

a) I.S.O.
b) AFNOR
(X) Joseph Juran
c) P. Jica, E. Maxim
3. Definitia data de ISO calitatii face referire la:

(X) proprietati si caracteristici
a) costuri minime
(X) nevoi exprimate sau implicite

(X) satisfacerea nevoilor utilizatorilor
a) referirea la caracteristici
b) referirea la costuri sau preturi
5. Calitatea este:
a) similara cu valoarea de intrebuintare
(X) diferita de valoarea de intrebuintare prin:
1. numarul caracteristicilor de referinta
2. nivelurile caracteristicilor de referinta
(X) gradul de satisfacere a cerintelor
6. Care definitii ale calitatii sunt corecte:

(X) analitice
(X) sintetice
7. Definitia calitatii utilizata de P. Jica si E. Maxim face referire la:

(X) aptitudini sau insusiri
(X) categorii de caracteristici
a) costuri minime
(X) necesitati specificate sau implicite
b) preturi maxime

a) cost ridicat
b) cost scazut
c) pret ridicat
d) pret scazut
(X) nici una din situatii nu este general valabila
9. Expresia „satisfacerea intr-un anumit grad” utilizata in definitia calitatii are in vedere:
a) delimitarea calitatii de utilitate
(X) delimitarea calitatii de valoarea de intrebuintare
b) delimitarea calitatii produselor de cea a serviciilor
10. Nevoile specificate sau implicite se stabilesc:
(X) prin standarde
(X) prin contracte
(X) prin cercetari de piata
a) prin analize economice
(X) prin normare
b) prin lege
11. Calitatea are caracter:

(X) obiectiv, determinat de caracteristici
a) obiectiv, determinat de cerintele consumatorilor
(X) subiectiv, determinat de deosebirile dintre persoane

(X) caracteristici tehnice
a) caracteristici zonale
(X) caracteristici sociale
(X) caracteristici economice
b) caracteristici estetice
II. FORMELE CALITATII
13. In functie de caracteristicile avute in vedere, calitatea unui produs sau serviciu poate
fi:
(X) partiala
(X) integrala
(X) totala
14. Calitatea partiala a unui produs /serviciu se refera la:

(X) o caracteristica
(X) un grup de caracteristici…..
a) un esantion din populatia totala
b) un stadiu in realizarea produsului sau serviciului

(X) toate caracteristicile si intreaga viata a produsului
a) intreg personalul care participa la realizarea productiei

b) intreaga productie realizata
(X) intreaga viata a produsului /serviciului
c) toate operatiile sau fazele realizarii

(X) toate caracteristicile
(X) intreaga viata a produsului
d) intreaga productie realizata

b) calitatea in productie
c) calitatea in consum
(X) calitatea de conceptie
(X) calitatea de conformanta
(X) calitatea realizata
(X) calitatea in utilizare
(X) calitatea proiectata
(X) apartin aceluiasi sortiment
a) apartin la sortimente diferite
(X) au valorile caracteristicilor cuprinse intre anumite limite
(X) au aceeasi destinatie
b) au destinatie diferita

a) un indicator de eficienta
b) un calificativ
(X) un indicator de categorie sau rang

(X) masa, superioara, extra, lux
(X) calitatea I, II, III …
a) corespunzator, necorespunzator
b) rebut, produs remaniabil, produs bun
22. In servicii clasele de calitate sunt diferentiate prin:

a) calificative: masa, superioara, extra, lux
b) calitatea I, II, III …
(X) clase
(X) stele
(X) categorii
23. Clasa de calitate poate fi exprimata prin:

a) pret minim pentru produsele unei intreprinderi
b) pret minim pentru un produs la un moment dat
c) pret minim pentru un produs intr-o anumita perioada de timp
(X) pret mediu pentru mai multe produse apartinand aceluiasi sortiment
d) pret mediu al unui produs intr-o perioada mai mare de timp
24. Clasa de calitate se refera la:

(X) produse apartinand aceluiasi sortiment
a) produse apartinand aceleiasi intreprinderi
(X) produse realizate din aceleasi sortimente de material
(X) produse realizate prin acelasi proces tehnologic
b) produse realizate printr-un proces tehnologic mai performant si din materiale de
calitate superiaora
III. CARACTERISTICI DE CALITATE
25. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: protectie, securitate:

(X) sociale propriu-zise
a) senzoriale fiziologice
b) psiho-senzoriale
c) psihologice
d) ergonomice
e) psiho-sociale
f) nici una
26. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: miros, gust,

consistenta:
(X)senzoriale fiziologice
c) psiho-senzoriale
d) psihologice
e) ergonomice
f) psiho-sociale
g) nici una
27. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: viteza, greutate,

consum specific:
c) psiho-senzoriale
d) psihologice
e) ergonomice
f) psiho-sociale
(X)nici una
28. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: forma, aspect,

cromatica, eleganta, moda:
b)senzoriale fiziologice
(X)psiho-senzoriale de natura estetica
e) ergonomice
g) nici una
29. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: ornamentul, decorul,

moda:
(X) psiho-senzoriale de natura estetica
d) psihologice
e) ergonomice
g) nici una
30. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: amplasarea

organelor de comanda, evitarea solicitarii unidirectionale, asigurarea unei pozitii
confortabile pentru utilizator:
c) psiho-senzoriale
d) psihologice
(X)ergonomice
f) psiho-sociale
g) nici una
31. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: precizia in

functionare, maneabilitate, sarcina utila:
c) psiho-senzoriale
d) psihologice
e) ergonomice
f) psiho-sociale
(X)nici una
32. Caracteristicile sociale propriu-zise sunt cele care:

a) sunt cerute de grupuri sociale
b) au aceleasi niveluri la toate produsele similare
(X) afecteaza grupuri de persoane
33. Care afirmatii sunt adevarate in legatura cu caracteristicile sociale:

(X) unele trebuie sa aiba niveluri cuprinse intre anumite limite
a) nu sunt percepute usor de utilizatori
b) realizarea lor la nivelul cerut necesita cheltuieli foarte mari
(X) pun in evidenta modul in care produsul sau serviciul influienteaza viata persoanelor si a
grupurilor sociale
(X) sunt usor percepute de utilizatori
34. Confortul este o caracteristica:

a) tehnica
b) fiziologica
c) economica
d) estetica
e) senzoriala de natura fiziologica
(X) senzoriala de natura psiho-fiziologica
35. Care dintre urmatoarele caracteristici sunt de natura senzorial – fiziologica:

(X) mirosul
a) duritatea
(X) aroma
b) forma
36. Care dintre urmatoarele caracteristici sunt de natura estetica:

a) gustul
(X) forma
b) consistenta
(X) linia

(X) sunt percepute prin intermediul organelor de simt
b) sunt strict necesare pentru realizarea functiei de baza a produsului
38. Care este legatura dintre forma si linie?

(X) de incluziune
a) de dependenta
b) de indiferenta

(X) Da
a) Nu
40. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata?

(X) expresivitatea este specifica formelor iesite din comun
a) expresivitatea este specifica formelor standardizate
b) expresivitatea este specifica formelor complexe
41. Dintre urmatoarele categorii estetice, dinamica mai accentuata o are:

a) continutul, care se schimba in functie de:
a1- destinatia produsului
a2- resursele din care este realizat produsul
a3- progresul tehnic
a4- pretul produsului
(X) forma, care se schimba in functie de:

b1- resursele materiale din care este realizat produsul
b2- ….si … comerciantilor?
42. Care dintre urmatoarele afirmatii se ataseaza categoriilor estetice mentionate:

a) se realizeaza prin modelare artistica, nu are autonomie fata de obiect si isi pierde
importanta estetica odata cu distrugerea formei
(X) ornamentul
1. decorul
2. forma
1. ornamentul
(X) decorul
2. forma
c) este elementul esential prin care produsul se prezinta si comunica cu beneficiarul si
mediul
1. ornamentul
2. decorul
(X) forma
d) reflecta legatura care trebuie sa existe intre structura interna, configuratia produsului si
elementele din mediul inconjurator
1. ornamentul
2. decorul
3. forma
(X) continutul
(X) functionalitatea
43. Ornamentul si decorul au:

(X)utilitate estetica
a) utilitate functionala
b) utilitate economica
44. Moda este data de:

a) comportamente si opinii individuale ,are functie de:
a1- uniformizarea produselor
a2- diferentierea produselor
a3- perfectionarea produselor
a4- orientarea spre anumite produse sau servicii
b) comportamente si opinii colective si se manifecta prin:
(X) uniformizarea produselor
(X) diferentierea produselor
b3- perfectionarea produselor
(X) orientarea spre anumite produse sau servicii
(X)corelarea dimensionala a bunurilor cu caracteristicile antropometrice ale utilizatorului
c) corelarea dimensionala a bunurilor cu caracteristicile antropometrice ale
producatorului
(X)evitarea solicitarii unidirectionale a unor organe in timpul exploatarii
d) evitarea solicitarii unidirectionale a utilajelor
(X)consumul minim de energie pentru accesul la organele de comanda
IV. MASURAREA CALITATII
52. Jurnalul calitatii este un document in care se consemneaza:

a) opiniile managerilor privind calitatea
b) constatarile controlorilor de calitate
c) situatia statistica a defectelor la fiecare loc de munca
(X) situatia statistica a defectelor pe categorii de defecte

a) zilnic pentru fiecare tip de defect
b) lunar pentru fiecare tip de defect
(X) zilnic sau lunar prin raportarea numarului de defecte la total produse verificate
d) zilnic sau lunar prin raportarea numarului de defecte la total produse verificate intr-o luna
54. Coeficientul defectelor reflecta:

(X) situatia de ansamblu a noncalitatii
b) gravitatea defectelor
(X) ponderea defectelor in total produse verificate
55. Demeritul reflecta:

a) situatia de ansamblu a defectelor
(X) gravitatea defectelor
c) ponderea defectelor in total produse verificate
V. SISTEMUL SI SUBSISTEMELE CALITATII
68. Calitatea mediului intern al firmei este reflectata direct de:

(X) calitatea componentelor si a relatiilor dintre ele
b) numai calitatea componentelor
c) de satisfactiile persoanelor din intreprindere
d) de calitatea produselor realizate
b) negociere
(X) selectie
70. Asupra calitatii elementelor de mediu intreprinderea poate actiona:

(X) direct asupra componentelor mediului intern
(X) partial, asupra tuturor componentelor micromediului extern
(X) indirect, asupra tuturor componentelor macromediului extern
71. Calitatea unei cercetari de marketing poate fi apreciata pe baza urmatoarelor elemente:
a) volumul informatiilor obtinute
(X) metoda stiintifica
(X) valoarea si costul informatiilor
72. Intr-o cercetare de marketing sunt mai usor de evaluat:

(X) cheltuielile
b) efectele
73. Calitatea unui studiu de cercetare de marketing poate fi apreciata pe baza:

(X) raportului efecte / efort care trebuie sa fie cat mai mare
75. Calitatea pretului privita ca o componenta a mixului de marketing, poate fi apreciata ca

fiind buna daca acesta:
a) este mai mare decat al concurectilor
b) este mai mic decat al concurectilor
(X) are o flexibilitate ridicata

a) de catre producator si consumator, in fuctie de acelasi criteriu deoarece ambii sunt
interesati de o buna colaborare
(X) de catre producator daca aceasta contribuie la cresterea vanzarilor si a fidelitatii clientilor
c) de catre cumparator daca este purtatoare de informatie
(X) de catre cumparator in functie de informatie, forma, stil s.a.
77. Calitatea in specificare si proiectare este apreciata in functie de:

(X) calitatea proiectarii produselor si tehnologiilor si calitatea proiectelor obtinute
b) numai in functie de calitatea proiectelor
78. Calitatea planului de aprovizionare este influientata de:

(X) stabilirea corecta a normelor de consum
b) calitatea receptiei, transportului si depozitarii
(X) fundamentarea corecta a stocurilor
(X) corelarea cu planul de productie
e) calitatea aprovizionarii proceselor de productie
79. Fisa pentru aprecierea calitatii unui furnizor trebuie sa contina:

(X) date de identificare
b) informatii privind concurenta acestuia
(X) aspecte tehnice, comerciale, economice
80. Pentru aprecierea calitatii documentatiei de procurare a resurselor se analizeaza:

(X) documente de fundamentare
(X) documente privind relatiile cu furnizorii
(X) documente care insotesc produsele

urmatoarele documente privind relatiile cu furnizorii:
a) fisele tehnice pentru normarea consumurilor
(X) fise privind furnizorii
c) procese - verbale de receptie
(X) fise de evaluare a furnizorilor
(X) comenzi si contracte

urmatoarele documente la livrarea produselor:
(X) procese - verbale de receptie
b) certificatul de omologare a prototipului si a seriei zero
(X) avizul de expeditie
d) factura
e) chitanta care atesta plata produselor
urmatoarele documente privind calitatea produselor livrate:
(X) certificatul de calitate
b) documentul de certificare a calitatii furnizorului
(X) certificatul de garantie
(X) cartea tehnica a produsului
e) certificatul de omologare a prototipului si a seriei zero

(X) inregistrari pe baza carora se poate reface „istoricul” produsului
85. Marcajele de identificare de pe produse se mentin pana cand:

a) are loc receptia la beneficiar
c) are loc prelucrarea suprafetelor ce poarta semne de identificare
(X) are loc prelucrarea suprafetelor ce poarta semne de identificare si incorporarea produsului
in alt produs care are propriile marcaje
86. Modalitatile de determinare a calitatii in vanzarea internationala se grupeaza dupa:

a) volumul si diversitatea produselor
(X) natura marfii si formele de vanzare practicate
c) cantitatile aprovizionate si locul receptiei
87. Calitatea relatiilor dintre vanzatori si cumparatori poate fi apreciata pe baza:

a) planurilor de aprovizionare si vanzari
(X) modalitatii de contactare a cumparatorilor si de stabilire a relatiilor cu acestia
c) studiilor de piata
(X) sistemului de asigurare si garantare a calitatii
e) resurselor compartimentului de vanzari
(X) sistemului de distributie si serviciile post-vanzare
88. Bunurile fungibile sunt cele care:

(X) se pot inlocui unele cu altele fiind determinate genetic si ale caror caracteristici sunt
similare:
a) au caracteristici specifice si nu pot fi inlocuite unele cu altele
89. Bunurile nefungibile sunt cele care:
a) se pot inlocui unele cu altele fiind determinate genetic si ale caror caracteristici sunt
similare:
(X) au caracteristici specifice si nu pot fi inlocuite unele cu altele
90. in cazul determinarii calitatii prin documentatii tehnice produsele expediate trebuie sa
corespunda calitativ cu:
(X) documente tehnice intocmite de vanzator
(X) documente acceptate de cumparator la negociere
91. in cazul determinarii calitatii pe baza de mostre calitatea produselor livrate trebuie sa
corespunda cu:
(X) monstra etalon de oferta
(X) monstra etalon de comanda
92. in cazul existentei unei marfi ale carei caracteristici de calitate sunt intrate in uzante
internationale si partile contractante o specifica in contracte, calitatea produselor expediate
trebuie sa corespunda cu:
(X) tipul de marfa indicat

a) caracteristicile individuale si comune ale acestora, care sunt utilizate in mod involuntar in
vederea realizarii obiectivelor organizatiei
(X) climatul social si de management
(X) sistem de stimulente
94. Caracteristicile de calitate avute in vedere la recrutare si selectie sunt:

(X) competenta
b) sexul
(X) varsta
(X) starea de sanatate
e) cazierul judiciar
(X) potentialul de dezvoltare
g) originea sociala

(X) pregatirea profesionala
(X) inteligenta
d) varsta
(X) rezultatele obtinute anterior in activitati similare sau in alte activitati
f) spiritul de colaborare
(X) usurinta adaptarii la cerintele postului
96. Principalele componente ale activitatii de service avute in vedere de TQM sunt:
(X) asistenta de specialitate in alegerea produselor
(X) urmarirea produselor in exploatare
c) transportul produselor de la magazin la domiciliu
(X) reparatii in perioada de garantie
e) fabricarea pieselor de schimb

(X) in cazul majoritatii produselor
98. Asistenta tehnica la utilizatori este necesara:

(X) in cazul produselor complexe
(X) in cazul produselor care necesita conditii speciale de instalare si punere in functiune
d) in cazul bunurilor de folosinta indelungata
99. intre cerintele de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca piesele de schimb putem
mentiona:
(X) interschimbalitatea
(X) marcajele de identificare a producatorilor
c) marcajele de identificare a seriei de fabricatie
d) complexitatea corespunzatoare
100. Compartimentul de service trebuie sa solutioneze operativ reclamatiile referitoare la:

(X) defectele de fabricatie
(X) calitatea lucrarilor proprii
c) calitatea lucrarilor executate de alte ateliere de service daca acestea apartin de aceeasi firma
VI. AUDITUL SI CERTIFICAREA

(X) asigurarea calitatii
102. Auditul calitatii consta in:

a) verificarea persoanelor cu atributii speciale in … calitatii
b) examinarea tuturor persoanelor pentru a verifica daca acestea cunosc si respecta cerintele
privind calitatea
(X) examinarea activitatilor si rezultatelor referitoare la calitate pentru a stabili daca respecta
dispozitiile prestabilite

a) verificarea calitatii produselor sau corectitudinea controlului
(X) verificarea existentei unor proceduri si sisteme de lucru care sa asigure realizarea calitatii
(X) verificarea corespondentei procedurilor de lucru cu standardele in domeniu

(X) verificarea aplicarii corecte a procedurilor de lucru in vederea realizarii calitatii
105. Rezultatele auditului conduce la:
a) sanctionarea intreprinderii
b) sanctionarea persoanelor care nu respecta cerintele privind calitatea
(X) identificarea stadiului realizarilor in domeniul calitatii si a posibilitatilor de perfectionare
106. Auditul calitatii se poate realiza pentru:

(X) produse sau servicii
(X) procese de productie
c) materii prime si materiale aprovizionate
d) documentatia de proiectare
107. Auditul intern al calitatii:

a) se realizeaza de experti neutri
(X) se realizeaza de specialisti din intreprindere
(X) se realizeaza dupa implementarea unui plan sau program al calitatii
(X) se reia cu o anumita periodicitate
e) se reia doar la implementarea unor planuri sau programe noi privind calitatea

(X) un beneficiar al intreprinderii din proprie initiativa
(X) un organism neutru la solicitarea intreprinderii
109. Initiatorul auditului poate fi:

(X) conducerea intreprinderii
(X) un beneficiar al intreprinderii
110. Frecventa auditului poate fi:

a) anuala
b) trimestriala sau semestriala
(X) ocazionata de schimbari in viata intreprinderii
(X) in functie de obiectivele conducerii in domeniul calitatii
111. Responsabilul auditului poate fi:

(X) managerul calitatii
(X) seful compartimentului „Calitate”
(X) un specialist din intreprindere
112. Entitatile audiate se stabilesc:

a) in preziua inceperii auditului
b) prin decizia responsabilului de audit
c) de catre conducerea intreprinderii responsabilul calitatii si responsabilul de audit pe masura
efectuarii auditului
(X) cu cateva zile inainte de inceperea auditului
113. Principalele informatii care se comunica inca de la inceput entitatilor audiate sunt:
(X) data, durata si scopul auditului
(X) numele auditorilor
c) costul auditului
d) mijloacele de investigare care vor fi utilizate
114. Desfasurarea auditului presupune parcurgerea mai multor etape:

(X) interviul introductiv
(X) auditul propriu-zis
(X) reuniunea finala
d) decontarea lucrarilor de audit
115. Cererile de actiuni corective se completeaza de catre:

b) responsabilul compartimentului „Calitate”
(X) auditori
116. Raportul de audit contine:

(X) pagina de identificare
(X) cereri de actiuni corective
e) recomandari pentru auditati in vederea corectarii deficientelor
117. Cererile de actiuni corective elaborate cu ocazia auditului contin informatii privind:
(X) auditorii care le-au intocmit
(X) reprezentantii domeniului calitatii
(X) cererile corective
(X) data la care vor fi verificate corectiile efectuate
e) propunerile de sanctiuni
118. in cazul auditului extern solutionarea cererilor de actiuni corective este verificata de
catre:
a) managerul firmei
c) auditori pe baza prevederilor din contractul initial
(X) auditori pe baza unui act aditional la contract
(X) pregatire profesionala adecvata
(X) capacitate de evaluare corecta
(X) capacitate de analiza si sinteza
(X) cinste si corectitudine
120. intre motivele unei intreprinderi pentru a obtine certificarea sistemului calitate putem
mentiona:
(X) valorificarea rezultatelor obtinute in domeniul cresterii calitatii
(X) pentru a stimula cresterea vanzarilor
121. Certificarea calitatii este o etapa a auditului?

a) Da
(X) Nu
c) in unele situatii

(X) produsele din nomenclatorul de produse al intreprinderii
(X) laboratoarele intreprinderii

(X) atestarea posibilitatilor de a realiza produse cu anumite caracteristici de calitate
124. Certificarea produselor este impusa de:

(X) cresterea complexitatii produselor
(X) aparitia realizatorilor de produse contrafacute

(X) laboratoarele proprii acreditate
(X) organizatii specializate externe
d) Institutul Roman de Standardizare
126. Declaratia de conformitate se elaboreaza de catre:

(X) un laborator propriu acreditat pe baza unor incercari, teste, documente
b) un laborator propriu care efectueaza controlul calitatii produselor
c) un beneficiar
d) un auditor extern specializat

(X) Declaratia de conformitate intocmita de un laborator propriu
f) Certificatul de conformitate propriu
(X) Certificatul de conformitate elibera de un organism neutru
128. Certificarea sistemului calitate este realizata de:

(X) un laborator propriu
(X) un beneficiar
c) un furnizor
(X) un organism neutru specializat

(X) Certificatul de conformitate a sistemului de asigurare a calitatii
c) Marca de conformitate a sistemului de asigurare a calitatii

(X) persoane care realizeaza produse care prezinta riscuri deosebite pentru oameni si mediu
131. Documentul care atesta certificarea unei persoane este:

a) Declaratia de competenta
b) Diplomade competenta
(X) Certificatul de competenta
d) Autorixatia de competenta
132. Pentru a executa unele activitati la care se impune certificarea, persoana trebuie sa aiba:
a) Certificat de competenta
(X) Certificat de competenta si Autorizatie
c) Certificat de continuitate

b) conducerea compartimentului „Asigurarea calitatii”
(X) organism neutru
134. Pentru a solicita acreditarea, un laborator trebuie sa dispuna de:

a) Manualul calitatii pe intreprindere
(X) Manualul propriu de calitate
(X) Registru pentru inregistrarea datelor si documentelor pe care le elaboreaza
d) Mijloace de prelucrare automata a informatiilor
e) Personalitate juridica
(X) Avize si autorizatie de functionare
VII. PREMIILE CALITATII
135. Premiul Deming se acorda in:

(X) Japonia din anul 1951
136. Premiul National Baldrege se acorda in:

(X) SUA din anul 1987

(X) realizari deosebite in domeniul calitatii
138. Criteriile avute in vedere la acordarea premiului Deming sunt:

(x) politica si planificarea campaniei
b) personalul companiei
(X) managementul si organizarea companiei
d) managerii companiei
(X) educatia in domeniul calitatii
f) furnizorii companiei
(X) organizarea calitatii
(X) efectele obtinute, planuri de viitor
i) cheltuielile pentru imbunatatirea calitatii
j) procedurile de control utilizate
139. Examinarea pentru acordarea Premiului deming este facuta de:

(X) experti guvernamentali si din institutii nonprofit
d) guvern
140. Premiul Deming se acorda pentru:

(X) persoane cu realizari deosebite in domeniul calitatii
b) intreprinderi cu realizari deosebite in domeniul calitatii
(X) certa valoare in domeniul calitatii
141. Premiul National Baldrige se acorda pentru:

142. Premiul European pentru Calitate se acorda pentru:

143. Examinarea pentru acordarea Premiului National Baldrige este facuta de:
d) guvern
(X) un consiliu de examinatori format din experti in domeniul calitatii
144. Examinarea pentru acordarea Premiului European pentru Calitate este facuta de:
d) guvern
(X) auditori independenti special calificati
145. Criteriile in baza carora se acorda Premiul National Baldrige sunt:

(X) conducere
b) personal
(X) informatie si analiza
(X) planificarea strategica a calitatii
e) controlul calitatii
(X) dezvoltarea si managementul resurselor umane
g) managementul investitiilor
(X) managementul proceselor
(X) calitatea si rezultatele afacerii
j) orientarea spre profit
(X) orientarea spre clienti si marketing
146. Daca avem in vedere urmatoarele trei grupe de criterii pentru acordarea Premiului
National Baldrige:
I. managementul(310), II. calitatea si rezultatele afacerii(450), III. marketing(80)
Dupa punctajul repartizat pe criterii, ordinea acestora este:
a) I, III, II
b) II, III, I
(X) III, I, II
c) I, II, III
147. Obiectivele Premiului European pentru Calitate sunt:
(X) orientarea salariatilor spre TQM
b) orientarea managerilor spre calitate superioara
(X) impulsionarea companiilor si persoanelor pentru imbunatatirea continua a calitatii
d) prosperitatea firmelor
(X) evidentierea rezultatelor benefice ce pot fi obtinute prin TQM
148. Criteriile pe baza carora se acorda Premiul European pentru Calitate sunt:
(X) conducerea firmei
b) informatii si analiza
(X) satisfacerea personalului, clientilor si a societatii
d) planificarea strategica a calitatii
(X) rezultatele afacerii
(X) politica si strategie
g) orientarea spre clienti si marketing
(X) resurse si procese
VIII. STANDARDIZAREA INTERNATIONALA
149. Standardele internationale sunt simbolizate:

(X) ISO – 9000
b) EN – 29000
c) CEN – 29000
150. Standardele internationale ghid au ca scop:

a) orientarea intreprinderilor in domeniul calitatii
b) orientarea in metodologia TQM
(X) orientarea in selectarea si utilizarea standardelor ISO
151. Standardele internationale pot fi:

(X) standarde ghid
b) standarde oficiale
(X) standarde de metodologie
d) standarde adaptabile
(X) standarde de referinta
f) standarde de proceduri
IX. ECONOMIA CALITATII
152. Principalele grupe de costuri ale calitatii sunt:

(X) costuri de prevenire asigurare
b) costuri de crescatoare
(X) costuri de evaluare a calitatii
d) costuri la producatori
(X) costurile datorate noncalitatii
(X) costul clientelei pierdute
153. in grupa costurilor de prevenire asigurare se includ:

(X) cheltuieli pentru prospectarea pietei, conceptie si experimentare
b) cheltuieli cu acreditarea / autorizarea laboratoarelor si atestarea personalului
(X) cheltuieli pentru asigurarea conditiilor materiale necesare realizarii calitatii superioare
(X) cheltuieli cu managementul prevenirii noncalitatii si asigurarea calitatii
e) cheltuieli pentru activitatea de service
154. in grupa costurilor de evaluare se includ:

a) cheltuieli pentru evaluarea calificarii personalului
b) cheltuieli pentru evaluarea defectelor
(X) cheltuieli pentru asigurarea conditiilor materiale necesare evaluarii
(X) cheltuieli cu personalul care efectueaza activitatea de evaluare
X. EFECTELE CALITATII
184. Principalele categorii de efecte ale calitatii sunt:

(X) efecte tehnice
(X) efecte sociale
c) efecte materiale
d) efecte banesti
(X) efecte tehnico- sociale conexe
(X) efecte economice
g) efecte morale
185. Efectele tehnice se obtin:

(X) prin cheltuieli suplimentare
b) prin actiuni sustinute de publicitate
c) prin informarea consumatorilor
186. Efectele sociale se manifesta intr-o proportie mai mare la:

(X) beneficiari
b) producatori
c) intermediari
d) organisme publice
187. Efectele ecologice sunt de natura:

a) tehnica
b) economica
(X) sociala
188. Efectele tehnico-sociale conexe se manifesta la:
a) furnizorii de materii prime de calitate superioara ce vor fi incorporate in produse
b) la realizarea produselor de calitate superioara
(X) la utilizatorii produselor de calitate superioara
(X) la utilizatorii produselor realizate cu utilaje de calitate superioara

b) cresterea securitatii in exploatare

(X) sporv de venit net
b) protectia mediului ambiant
c) reducerea minimului accidentelor in exploatarea produselor
(X) economie de resurse

a) reducerea numarului reclamatiilor
(X) spor de incasari sau economii valutare
d) reducerea poluarii
(X) nivelul mediu al calitatii pe ramura, sector sau intreprindere, in care se realizeaza produse
similare
194. Pentru a evalua efectul imbunatatirii calitatii la nivel de incredere, elementele de

referinta sunt:
a) nivelul mediu al calitatii pe ramura, sector pentru alte produse decat cele ale intreprinderii
(X) nivelul mediu al calitatii pe ramura, sector pentru produse similare
195. Pentru a evalua efectul imbunatatirii calitatii unui produs se au in vedere:

a) nivelul mediu al calitatii produselor inlocuitoare
(X) nivelul anterior al calitatii produsului in intreprindere
(X) nivelul calitatii pentru produsele concurentei
196. Pentru a aprecia efectele calitatii prin asimilarea unui produs nou se au in vedere:
a) nivelul maxim alproduselor similare realizate in tara sau comercializate pe piata
(X) nivelul calitativ al produsului inlocuit
197. O data cu cresterea calitatii vanzatorul poate negocia intr-o anumita proportie pretul
produsului. Se recomanda ca indicile sporului de pret sa fie:
a) mai mare decat indicile sporului calitatii ( i∆p > i∆k)
b) egal cu indicile sporului calitatii ( i∆p = i∆k)
(X) mai mic decat indicile sporului calitatii ( i∆p < i∆k)
203. Cresterea calitatii este insotita de o scadere a productivitatii atunci cand:

a) produsul este de complexitate ridicata
b) utilajele folosite au un nivel tehnic scazut
(X) muncitorii trebuie sa depuna un efort suplimentar si, ca urmare, cresc normele de timp
204. Cresterea calitatii nu este insotita de o modificare a productivitatii atunci cand:
(X) cresterea calitatii se realizeaza pe alte cai decat cresterea efortului muncitorilor
b) cresterea calitatii este redusa
c) cresterea calitatii este foarte mare
205.Sporul de productie fizica obtinut prin cresterea calitatii au caracter:

a) conventional, deoarece o unitate de produs de calitate superioara este echivalent cu mai
multe unitati de calitate inferioara
(X) conventional, deoarece in unitati fizice nu apar diferente intre o cantitate calitate
superioara si aceeasi cantitate de calitate inferioara
c) efectiv , deoarece produsele de calitate superioara satisfac intr-o mai mare masura cerintele
utilizatorilor
vanzarilor la intern, se utilizeaza relatia:
a) q1(p1- c1)
b) q0 (p1 – c1)
(X) ∆q (p1-c1)
d) ∆q (p1-c0)
e) ∆q (c1-c0)
productiei exportate, se utilizeaza relatia:
a) qexp(po1- po0)
b) qexp (c1 – c0)
(X) ∆qexp (po1-c1)
d) ∆qexp (po1-c0)
produselor la intern, se utilizeaza relatia:
a) q1(p1- c1)
b) q0 (p1 – c1)
(X) q0 (p1- p0)
d) q1 (p1-p0)
produselor exportate, se utilizeaza relatia:
(X) q0exp(po1- po0)
b) q1exp (po1 – po0)
210. Pentru a determina sporul de venit net ca urmare a influientei calitatii asupra costurilor
unitare, se utilizeaza relatia:
a) q1(c1- c0)
(X) q0 (c1 – c0)
c) q1 (p1- c0)
d) q0 (p0- c0)
211. Economia de resurse naturale ca urmare a calitatii se calculeaza cu relatia:
(X) En = qn (v1-v0) Pn
v0
212. Economiile de resurse avansate ca urmare a cresterii calitatii se calculeaza cu relatia:
(X) Ea = Nu x i∆v x Pu : D
213. Economia valorica de resurse umane ca urmare a cresterii calitatii se calculeaza cu
relatia:
(X) Np - ≤ (1+k) x i∆v
214. Economia de resurse consumate sau destinate consumului ca urmare a cresterii calitatii
(X) qm x ∆c1 x pm
220. Sporul de productie la utilizatori ca urmare a folosirii utilajelor de calitate superioara prin
folosirea intensiva a acestora, se calculeaza cu relatia:
a) ∆Q = ∆Tf (Pr1-Pr0)
(X) ∆Q = ∆Tf1 (Pr1-Pr0)
c) ∆Q = I∆Tf (Pr1-Pr0)
(X) ∆Q = Tf1x ∆Pr
221. Sporul de productie la utilizatori ca urmare a folosirii utilajelor de entitate superioara

prin folosirea extensiva a acestora, se calculeaza cu relatia:
(X) ∆Q = ∆Tf x Pr0
(X) ∆Q = (Tf1- Tf0) x Pr0
c) ∆Q = O0 x I∆Tf
d) ∆Q = Tf1x ∆Pr
222. Sporul de productie la utilizatori prin folosirea unor materii prime de calitate superioara,
(X) ∆Q = ∆Qm - ∆Qm
cs0 cs1
223. Economia relativa de utilaje la beneficiari ca urmare a cresterii calitatii acestora se
calculeaza cu relatia:
(X) Er = N u0 ⌠1- 1 ⌠
i Pr
224. Economia relativa de resurse umane la utilizatori ca urmare a folosirii unor utilaje de
calitate superioara, se calculeaza cu relatia:
(X) Er = N m0 ⌠1- 1 ⌠
iw
229. Economiile la cheltuieli cu reparatiile, in cazul cresterii calitatii utilajelor se obtin prin:
(X) reducerea numarului intreruperilor accidentale
(X) cresterea timpului de functionare intre doua interventii succesive
XI. ANALIZA CALITATII
230. Clientii pot fi uneori nemultumiti de calitatea unui produs chiar daca acesta ar putea sa le
satisfaca integral cerintele?
(X) Da
b) Nu
c) Numai in cazul produselor complexe
231. Informatii privind calitatea la client pot fi obtinute prin:

(X) studii de piata care vizeaza cumparatorii efectivi
(X) studii de piata care vizeaza cumparatorii potentiali
(X) analiza reclamatiilor
d) studii de piata care vizeaza concurecta
(X) analiza evolutiei clientelei
232. Evolutia clientelei este determinata de:
(X) calitatea produselor sau serviciilor
b) calitatea totala la producator
(X) gradul de cultura si civilizatie
233. Efectele economice ale calitatii la producator pot fi:

b) imbunatatirea conditiilor de munca
c) cresterea securitatii in exploatarea produselor
(X) reduceri de cheltuieli
(X) cresteri de venit net

(X) cheltuielile si efectele legate de calitate
(X) castigul net din cresterea calitatii

a. Auditori;

corespunzatoare si cele necesare pentru a da incredere, ca si pierderile datorate
nerealizarii calitatii corespunzatoare". Aceasta definiie este data de:
a. Standardul ISO 8402

a. Expresivitatea este specifica formelor iesite din comun;
4. Dupa complexitatea lor indicatorii calitatii pot fi grupati

a. Indicatori simpli, referitori la caract. elementare de calitate;
b. Indicatori sintetici, pe grupe de caract.
c. Indicatori integrali care au in vedere toate caract. unui produs.

a.Tipul si dimensiunea organizatiei;
b. Complexitatea si interactiunea proceselor;
c. Complexitatea produselor;
d. Cerintele clientilor;
e. Cerintele documentelor de reglementare aplicabile firmei ;
f. Abilitatile personalului demonstrate la verificari preliminarii, la audituri si in
activitatea curenta ;
g. Masura in care este necesar sa se demonstreze indeplinirea cerintelor SMC.

a. Critice ;
b. Principale ;
c. Secundare ;
d. Minore.

a. A scrie ce faci ;
b. A face ce scrii ;
c. A aduce dovezi.

a. Un indicator de categories au rang.

a. Apartin aceluasi sortiment ;
b. Au valorile caracteristicilor intre anumite limite ;
c. Au aceeasi destinatie .
10. Cheltuielile cu investitii in uilaje, standuri si aparatura pt. verificari intra in

categoria:
a. Costurilor de evaluare .
11. Riscul de a fi respins lotul la controlul statistic de receptie ca fiind

necorespunzator, desi acesta corespunde prevederilor din contract, este:
a. Riscul furnizorului .
12. Principalele documente ale sistemului de management al calitatii sunt:

a. Manualele calitatii ;
b. Planurile calitatii ;
c. Procedurile ;
d. Ghiduri ;
e. Specificatiile, documentele, care stabilesc cerintele ce trebuiesc respectate ;
f.Inregistrarile .
13. Calitatea in specificare si proiectarea este apreciata in functie de:

a. Calitatea proiectarii produselor si tehnologiilor si calitatea proiectelor obtinute .
14. Dupa modul in care evolueaza in raport cu evolutia calitatii, costurile calitatii pot
fi:
a. Costuri care cresc pentru a asigura o crestere a calitatii ;
b. Costuri care scad odata cu cresterea calitatii .

data, cel putin egala cu durata de normala de viata .
16. In cazul auditului extern solutionarea cererilor de actiuni corective este verificata
de catre:
a. Auditori .

a. Aptitudinea unui prod. de a fi mentinut sau adus in stare de functionare, in conditii
date de utilizare si de efectuare a operatiilor de intretinere .
18. Cheltuielile cu ridicarea calificarii personalului intra in categoria:

19. Intre documentele sistemului calitate intalnim :

a. Manualul calitatii ;
b. Instructiuni de lucru ;
c. Inregistrari privind caliatea .
20 . Principalele grupe de costuri ale calitatii la producatori/prestatori sunt:

c. Costurile datorate noncalitatii .

c. Imbunatatirea calitatii .

a. Caracteristici tehnico-constructive ;
b. Caract. Tehnologice ;
c. Caract. tehnico-organizatorice .
a. Japonia .

a. Niciuna din situatii nu este general valabila ;
25. Spirala calitatii evidentiaza principalele etape in realizarea unui produs. Dupa
parcurgerea unui ciclu etapele reiau:
a. La un nivel superiror plecand de la o baza informationala perfectionata .

a. Fiabilitate ;
b. Sustenabilitate ;
c. Durabilitate .
26. Caracteristicile de calitate de natura tehnica organizatorica se intalnesc in special:

a. In procese de productie ;
b. In servicii.

consum specific:
a. Nici una.
a. Psiho-senzoriale de natura estetica ;
29. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caract.: amplasarea organelor

de comanda, evitarea solicitarii unidirectionale, sigurarea unei pozitii confortabile
pentru utilizator:
a. Orgonomice .
30. Care afirmatii sunt adevarate in legatura cu caract. sociale:

a. Unele trebuie sa aibe niveluri cuprinse intre anumite limite ;
b. Pun in evidenta modul in care produc sau serviciul influienteaza viata persoanelor si
a grupurilor sociale ;
c. Sunt percepute usor de utilizator .
31. Premiile calitii se acorda pentru:

a. Realizari deosebite in domeniul calitatii .

a.Sistemul de management al calitatii ;
b. Realizarea produsului ;
c. Managementul resurselor ;
d. Masurare analiza imbunatatire .
33. Certificarea personalului este necesara pentru :

a.Persoana care realizeaza produse care prezinta riscuri deosebite pentru oameni si
mediu ;
34. Marcajele de identificare de pe prod. se mentin pana cand:

a. Are loc prelucrarea suprafetelor ce poarta semn de identificare si incorporarea
produsului in alt produs care are propriile marcaje .
a. Climatul social si de management;
b. Dotarea tehnica a intreprinderii ;
c. Sistemul de stimulente .

a. Aptitudinea unui produs de a detine un ansamblu de caractere care-i confera
posibilitatea satisfacerii unor necesitati specific sau implicite ;

a. Critice ;
b. Principale ;
c. Secundare ;
d. Minore.
a. Japonia .

a. Produsele din nomenclatorul de produse al intreprinderii;
b.Sistemul calitatii ;
c. Persoanele care lucreaza in anumite domenii ;
d. Laboratoarele intreprinderii.
40. Ansamblul caract. individuale si comune care intr-un anumit climat social si de
management, a unui sistem de stimulare si in prezenta unor conditii materiale adecvate
sunt utilizate voluntar in vedeerea realizarii obiectivelor organizatiei la un nivel ridicat
de performanta" este o definitie pentru:
a. Calitatea resurselor umane .
41. Un indicator care tine seama de ansamblul unor caract. tehnice speciale si se
calculeaza prin compararea acestora cu niveluri de referinta si agregare sub diferite
forme a rezultatelor compararii este:
a. Un indicator al nivelului ethnic .

a. Expresivitatea este specifica formelor iesite din comun .
43. Competentaunei persoanese apreciaza in fucntie de:

a. Pregatire profesionala ;
b. Ineligenta ;
c. Rezultate obtinute anterior in activitati similar sau alte activitati ;
d. Usurinta adaptarii la cerinta produselor .

a. Auditori .

a. Conducerea Intreprinderii ;
b. Un beneficiar al Intreprinderii ;
c. Un organism specializat care efectueaza auditul in sistem de prestare de serviciu .
46. Cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca un indicator al calitatii sunt:

a. Simplu ;
b. Pertinent ;
c. Verificabil .
47. Odata cu cresterea calitatii vanzatorul poate negocia intr-o anumita proportie
pretul produsului. Se recomanda ca intre indicele sporului de pret si indicele cresterii
relative a calitatii sa fie o relatie de forma:
a. IOp=iO aceasta fiind corelatia normal ;
b. IOp<iOk pentru a asigura o crestere a raportului calitate-pret .
48.Spirala calitatii evidentiaza principalele etape in realizarea unui produs. Dupa

parcurgerea unui ciclu etapele reiau :
a. La un nivel superior plecand de la baza informationala perfectionata .
49. Cheltuielile cu achizitionarea de utilaje pentru mecanizarea si automatizarea

operatiilor manuale intra in categoria:

a. Verificarea aplicarii corecte a procedurilor de lucru in vederea realizarii calitatii ;
b. Verificarea gradului in care realizarile efective corespund masurilor prestabilite .
51. Studiul pietei in vederea identificarii cerintelor si atitudinii consumatorilor intra in

categoria:
52 Cheltuielile cu repararea si intretinerea masinilor si utilajelor in vederea mentinerii

preciziei de lucru intra in categoria:
53. Cheltuielile cu remanierea si reconditionarea prod. intra in categoria:

a. Costurilor noncalitatii la producator.
54. Pentru aprecierea calitatii documentatiei de procurare a resurselo se analizeaza:

a.Doc . de fundamentare a necesarului ;
b. Doc. privind relatiile cu frunizorii ;
c. Doc.de livrare care insotesc produsul ;
d. Doc.Doc de certificare a calitatii .

a. Atestarea posibilitatilor de a realiza produse cu anumite niveluri ale

data, cel putin egala cu durata de normala de viata.
57. Intre motivele unei intreprinderi pentru a obtine certificarea sistemului calitatea
putem mentiona:
a. Valorificarea rezultatelor obtinute in domeniul cresterii calitatii ;
b. Pentru a stimula cresterea vanzarilor .

a.Declaratia de conformitate intocmita de un laborator propriu .
59. Intre principiile SMC prevazute in ISO 9004:2000 putem mentiona:

a. Orientare spre client ;
b.Promovarea unor relatii de parteneriat cu furnizorii ;
c.Implicarea conducerii ;
d. Abordarea procesuala a activitatii ;
e. Argumentarea cu date a deciziilor ;
f. Abordarea sistematica a proceselor de management ;
g. Implicarea personalului
h. Imbunatatire continua .
60. Care din urmatoarele afirmatii se ataseaza categoriei estetice ornament?

a. Se realizeza prin modelare artistica nu are autonomie fata de obiect si isi pierde
importanta artistica odata cu distrugerea formal .
61. Prin cresterea calitatii se realizeaza economii de resurse destinate consumului,

acestea pot fi:
a. Atat relative cat si absolute .
62. Caracteristicile de calitate de natura tehnica organizatorica se intalnesc in
special:
a.Procese de productie ;
b. Servicii .

a. Inregistrari pe baza caror se pot reface “istoricul “ produsului.
64. Auditul calitatii prod urmareste:

a. Masura in care documentatia de produs corspunde cerintelor ;
b. Masura in care produsul se realizeaza conform specificatiilor .

consum specific:
a. Nici una .
66. "Aptitudinea unui produs de a dispune de un ansamblu de caract. care-i confera

posibilitatea satisfacerii intr-un anumit grad a unor necesitati specificate sau
implicite" este o definitie pentru:
a. Diponibilitate ;
67. Premiul National Baldrigo se acorda in:

a. SUA 1987 .

b. Imbunatatirea calitatii.

a. Interschimbabilitatea ;
b. Marcaje de identificare a producatorilor

a. Asigurarea calitatii .
71. Disponibilitatea poate fi definita ca fiind:

a. Aptitudinea unui prod. de a raspunde nevoilor utilizatorului la un moment dat
.
72. Intre componentele raportului de audit intalnim:

a. Pagina de indentificare ;
b. Lista cererilor de actiuni corrective ;
c. Cereri de actiunicorective ;
d. Recomandari pentru auditai in vederea inlaturarii deficientelor ;
73. Procedurile documentale ale SMC in variant

ISO 9000:2000 sunt:
a. Controlul documentelor ;
b. Controlul inregistrarilor ;
c. Audit intern ;
d. Controlul produsului neconform ;
e. Actiuni peventive ;
f. Actiuni corective .
74. Denumirea de "audit extern" provine de la faptul ca:

a. Este realizat de specialist in afara intreprinderii .
75. Calitate pretului, privita ca o componenta a mixului de marketing, poate fi

apreciata ca fiind buna daca acesta:
a. Are flexibilitate ridicata .
76. Conditii pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana pentru a avea calitatea

de audtior:
a. Pregatire profesionala adecvata ;
b. Capacitate de evaluare corecta ;
c.Capacitate de analiza si sinteza ;
d. Cinste si corectitudine .
77. Elementele sistemului de management al calitatii sunt structurate:

a. Potrivit ciclului PEVA.
78 . Conform Standardului ISO 9001:2000 produsul este rezultat al activitatilor

sau proceselor, respectiv:
a. Materiale procesate ;
b. Serviciile ;
c. Hardwere ;
d. Softwere .

a. Raportului efecte /efort care trebuie sa fie cat mai mare ;

a.Fiabilitatea ;
b.Sustenabilitatea ;
c. Durabilitatea .
corespunzatoare si cele necesare pentru a da incredere, ca si pierderile datorate nerealizarii
calitatii corespunzatoare". Aceasta definiie este data de:
a. Standardul ISO 8402.

a. Pe zile si pe luni prin raporatrea numarului de defecte la total produse verificate .
83. Fiabilitatea poate fi definita ca fiind:

a. Aptitudinea unui produs de a-si indeplini corect functiile ,
o perioada de timp data ,in conditiile de exploatare fixate.

a. Laboratoare proprii;
b. Organizatii acreditate in domeniu .

a.Un organism neutru.
86. Caracteristicile senzoriale se individualizeaza de celelalte caract. prin:
a.Sunt percepute prin intermediul organelor de simt .
a. Psiho-sensoriale de natura estetica .
a. Un beneficiar al intreprinderii din proprie initiative ;
b. Un organism neutru la solicitarea intreprinderii .

a. Imbunatariea calitatii - cresterea productivitaii - reducerea costurilor - reducerea preturilor -
cresterea cotei de piata - consolidarea pozitiei - asigurarea locurilor de munca - recuperarea
investitiei .
90. Principalele grupe de costuri ale calitatii la producatori/prestatori sunt:

c. Costuri datorate noncaliatii .
91. In cazul auditului extern solutionarea cererilor de actiuni corective este verificata de catre:
a. Auditori .

a.A scie ce faci ;
b.A face ce scrii ;
c. A aduce dovezi .
a.Selectie .

a. Certificatul de conformitate a sistemului de asigurare a calitatii .
95. Arhetipul percepe prototipul?

a.DA
96. Urmarirea prod. in exploatare are ca obiective:

a. Identificarea cauzelor care genereaza defectiunile ;
b. Asigurarea coditiilor pentru exploatarea corecta
a produselor la utilizatori .
1. Una dintre primele semnificații ale calității, aceea a “lucrului bine făcut”, aparține lui: a)
Platon; b) Aristotel; c) Johannis; d) Herodot.
2. În era pre-industrială, cele două aspecte esențiale care defineau o tranzacție economică
erau: a) masa și valoarea; b) calitatea și cantitatea; c) calitatea și valoarea; d) cantitatea și
valoarea.
3. Pentru prima dată în istorie, calitatea și producția de masă au fost corelate de către: a) greci;
b) egipteni; c) romani; d) babilonieni.
4. După începutul secolului al XX-lea, conceptul “calitate” a traversat: a) trei etape esențiale;
b) patru etape esențiale; c) cinci etape esențiale; d) șase etape esențiale.
5. În contextul metodelor tayloriste și al organizării științifice a muncii, prima etapă de
dezvoltare a conceptului “calitate”, după începutul secolului al XX-lea, a fost: a) inspecția; b)
controlul calității; c) asigurarea calității; d) managementul calității.
6. A doua perioadă parcursă în dezvoltarea și consolidarea conceptului “calitate” a fost etapa:
a) managementul calității; b) inspecția; c) controlul calității; d) asigurarea calității.
7. Teoria “cercurilor de control al calității” aparține lui: a) Juran; b) Deming; c) Shewhart; d)
Ishikawa.
8. Conform viziunii actuale a managementului calității, principiile de bază pe care se
fundamentează îmbunătățirea permanentă a performanțelor unei organizații sunt în număr de:
a) 6; b) 4; c) 8; d) 7.
9. “Organizarea științifică” a lucrului cu mașinile unelte, precum și sintetizarea ideilor de
management în ceea ce se numește astăzi “filosofia managerială”, sunt realizări cu care este
creditat: a) Walter Shewhart; b) John Fitzgerald Kennedy; c) Frederic Taylor Winslow; d)
Joseph Juran.
10. Ultimul sfert al secolului al XX-lea a fost consacrat, în literatura de specialitate dedicată
calității, drept etapa: D a) asigurății calității; b) inspecției calității; c) controlului calității; d)
managementului calității.
11. Noțiunea de control tehnic al calității este asimilată cu noțiunea de: a) control al calității;
b) inspecție; c) asigurare a calității; d) management al calității.
12. Deși teoria fiabilității a fost preluată și s-a extins în toată lumea după anii ’60, momentul
nașterii acestei teorii poate fi considerat: a) primul război mondial; b) războiul din Golf; c)
războiul din Coreea; d) al doilea război mondial.
13. Conceptul potrivit căruia controlul trebuie integrat în procesul de producție, iar produsul
trebuie să satisfacă exigențele acestui control integrat se numește: a) controlul calității; b)
managementul calității; c) asigurarea calității; d) inspecția calității.
14. Potrivit teoriei evoluției calității, o procedură reprezintă: a) un document de control al
calității; b) un document de asigurare a calității; c) niciuna dintre variantele prezentate nu este
valabilă; d) ambele variante prezentate sunt valabile.
15. Certificarea de către o terță parte a sistemului de asigurare a calității a fost introdus, pentru
prima dată în lume, în: a) Marea Britanie; b) Franța; c) Japonia; d) SUA.
16. Managementul calității se bazează, în general, pe: a) prevenirea apariției
neconformităților; b) satisfacerea cerințelor prin depistarea și eliminarea cauzelor; c)
îmbunătățirea continuă a calității în satisfacerea clienților; d) niciuna dintre variantele
prezentate.
17. Sub aspect organizatoric, instituirea unor specificații tehnice pentru materii prime și
materiale, controlul exporturilor și menținerea standardelor pentru obținerea calității
reprezintă efectul activității: a) breslelor; b) familiilor; c) cultelor religioase; d) monarhiilor.
18. Încă din perioada medievală, reputația produselor, implicit a producătorilor, se clădea
prin: a) publicitate; b) calitate; c) preț; d) disponibilitate.
19. Momentul de început al fabricației pe scară industrială este considerat a fi: a) realizarea și
furnizarea a 10.000 de flinte, în anul 1798; b) construierea a 20 de nave de luptă, în anul 1845;
c) construirea a 50 de tancuri, în 1914; d) realizarea a 500 uniforme din postav, în anul 1525.
20. Înființarea Academiei Internaţionale pentru Calitate s-a realizat de Kaoru Ishikawa,
Armand Feingembaun şi Georges Borel în anul; a) 1968 b) 1975; c) 1970; d) 1979.
21. Perioada cuprinsă între anii ’50 - ’70, caracterizată prin consolidarea obiectivului dublu al
fiabilității, respectiv al controlului costurilor, a fost cunoscută sub denumirea de etapa: a)
asigurarea calității; b) inspecția calității; c) managementul calității; d) controlul calității.
22. Conceptul “Zero defecte”, menit ameliorării calității, este rodul gândirii lui: a) Juran; b)
Deming; c) Crosby; d) Ishikawa.
23. Avântul important al economiei japoneze, după al doilea război mondial, are la bază
aplicarea cu succes a principiilor conținute în conceptul de: a) control al calității totale; b)
zero defecte; c) costuri ale calității; d) niciuna dintre variantele prezentate.
24. Conform statisticilor curente, în multe state europene s-au instituit premii naționale pentru
calitate, prin care se recunoaște efortul unor organizații de a atinge și menține nivelul
excelenței în toată activitatea lor. Se apreciază că aproximativ 75% dintre aceste premii au la
bază modelul și algoritmul utilizate în cadrul: a) premiului Deming; b) premiului Juran; c)
premiului Baldrige; d) premiului european al calității (EFQM).
25. Printre principiile de baza ale TQM se află: a) leadership, implicarea managementului,
dezvoltare durabilă, îmbunătățire; b) prevenirea cauzelor generatoare de erori, fără greșeli,
măsurarea eficienței cu ajutorul costurilor calității, întreaga organizație, îmbunătățire
continuă; c) acțiunea corectivă, zero defecte, responsabilitatea managementului, viziune și
misiune; d) implicare totală, sustenabilitate, responsabilitate socială, întreaga traiectorie a
produsului, managementul proceselor
26. Printre pilonii de bază în aplicarea TQM se află: a) perfecționare continuă, muncă în
echipă, îmbunătățire continuă, implicarea conducerii, responsabilizarea angajaților; b)
prevenirea cauzelor generatoare de greșeli, zero defecte, măsurarea eficacității cu ajutorul
costurilor calității, întreaga traiectorie a produsului; c) leadership, managementul proceselor,
abordarea sistemică, strategie și dezvoltare; d) orientare către client, leadership, abordarea
procesuală, managementul relațiilor cu clienții.
27. Printre principiile implementării TQM se află: a) abordare sistemică, leadership,
management responsabil, orientare către client, responsabilitate socială; b) implicarea
personalului, leadership, politica calității, eficacitate și eficiență; c) implicare generală,
leadership, focalizare asupra clientului, abordare procesuală, abordare factuală în luarea
deciziilor; d) managementul relațiilor cu furnizorii, decizii bazate pe fape și date, abordare
sistemică și procesuală, îmbunătățire, obiectivele calității.
28. Printre principiile modelului EFQM de excelență 2013 se află: a) obținerea unor rezultate
de excepție, adăugarea de valoare pentru părți interesate, management prin procese, reușita
prin talentul liderilor, creativitate și inovare; b) asumarea responsabilității pentru un viitor
durabil, management sistemic, strategie și parteneriate, responsabilitate socială; c) construirea
de parteneriate, leadership, obținerea unor rezultate echilibrate, dezvoltare durabilă; viziune,
misiune și valori; d) dezvoltarea capabilității organizaționale, asumarea creativității și
inovării, management cu agilitate, reușita prin talentul oamenilor, menținerea rezultatelor de
excepție.
29. Criteriile modelului EFQM 2013 de tip Factori determinanți sunt: a) Rezultate cheie ale
afacerii, rezultate referitoare la societate, clienți și părți interesate, planificare și strategie; b)
Leadership, Strategii, Resurse umane, Parteneriate și resurse, Procese, produse și servicii; c)
Leadership, Rezultate, Personal, Planificare, Responsabilitate socială și parteneriate, Produse;
d) rezultate referitoare la clienți, Planificare și strategie, Produse, servici și procese,
Responsabilitate socială.
30. Criteriile modelului EFQM 2013 de tip Rezultate sunt: a) Leadership, Strategii, Resurse
umane, Parteneriate și resurse, Procese, produse și servicii; b) Leadership, Rezultate cheie ale
afacerii, Personal, Strategie și planificare, Responsabilitate socială și resurse; c) Rezultate
referitoare la resurse umane, Rezultate referitoare la societate, Rezultate referitoare la clienți,
Rezultate ale afacerii d) Rezultate referitoare la parteneriate, Rezultate referitoare la
comunitate, Rezultate referitoare la părți interesate, Rezultate cheie ale proceselor și
produselor.
31. Rezultatele referitoare la societate ale modelului EFQM 2013 presupune printre altele și
următoarele : a) Transparența informațiilor, implicarea în educație și instruire, acțiuni
filantropice, prevenirea poluării și conservarea resurselor naturale; b) Costuri, cifră de afaceri,
cotă de piață, respectarea drepturilor angajaților, acțiuni de responsabilitate socială; c)
Conflicte de muncă, lansare pe piață a unui nou produs / serviciu, acțiuni de premiere a
membrilor comunității, sustenabilitate; d) rezultatele financiare și nefinanciare ale
organizației, gestiunea datelor cu caracter personal.
32. Rezultatele referitoare la clienți ale modelului EFQM 2013 presupune printre altele și
următorii indicatori: a) Număr conflicte de muncă, număr lansări pe piață a unui nou produs /
serviciu, număr acțiuni de premiere a membrilor comunității, valoare cotă de piață, valoare
clienți noi; b) Număr noi angajați, fluctuația personalului, număr programe loialitate, valoarea
comenzilor pentru produsele noi lansate; c) Număr programe motivare resurse umane, valoare
acțiuni caritabile, valoare acțiuni îmbunătățire; d) Numărul și natura reclamațiilor, loialitate,
frecvența și valoarea comenzilor.
33. Rezultatele afacerii aferente modelului EFQM 2013 se referă la următoarele: a) modul în
care organizația asigură managementul relațiilor sale la nivel local, național, regional sau
internațional și la satisfacerea așteptărilor comunității în care este amplasată și își desfășoară
activitatea; b) rezultatele organizației în ceea ce privește performanțele planificate și
perspectivele sale de dezvoltare; c) măsura și modul în care angajații sunt implicați și
motivați, satisfacția acestora și serviciile acordate de organizație propriilor angajați; d) modul
în care organizația asigură monitorizarea și îmbunătățirea satisfacției clienților externi,
precum și la imaginea acesteia în rândul clienților.
34. Rezultatele referitoare la personal aferente modelului EFQM 2013 presupune printre altele
și următorii indicatori: a) Realizări ale personalului, ratele de succes ale instruirilor, implicare
în scheme de sugestii, beneficii ale lucrului în echipă; b) Numărul și natura reclamațiilor,
loialitate, frecvența și valoarea comenzilor. c) Număr conflicte de muncă, număr lansări pe
piață a unui nou produs / serviciu, număr acțiuni de premiere a membrilor comunității, valoare
cotă de piață, valoare clienți noi d) Costuri, cifră de afaceri, cotă de piață, respectarea
drepturilor angajaților, acțiuni de responsabilitate socială.
35. În evaluarea îndeplinirii criteriilor modelului EFQM 2013 este aplicată metoda RADAR
prin care sunt urmărite: a) Percepția, tendințele, țintele, abordarea și evaluarea; b) Abordarea,
dezvoltarea, țintele, performanța c) Rezultatele, abordarea, desfășurarea, evaluarea și
revizuirea; d) Soliditatea, integrarea, relevanța și utilizarea, performanța.
36. „Organizațiile cu activitate la nivel de excelență sunt larg recunoscute pentru abilitatea lor
de a identifica și a răspunde în mod eficient și eficace la oportunități și amenințări” reprezintă
următorul concept fundamental al excelenței manageriale în 2013: a) Dezvoltarea capabilităţii
organizaţionale; b) Asumarea creativităţii şi inovării; c) Adăugarea de valoare pentru clienţi;
d) Management cu agilitate.
37. „Organizaţiile ce desfăşoară o activitate la nivel de excelenţă au un impact pozitiv asupra
lumii înconjurătoare prin intensificarea propriilor performanţe şi crează simultan condiţiile de
dezvoltare economică, socială şi de mediu a comunităţilor cu care vin în contact direct”
reprezintă următorul concept fundamental al excelenței manageriale în 2013: a) Reuşita prin
talentul oamenilor b) Asumarea responsabilităţii pentru un viitor durabil; c) Adăugarea de
valoare pentru clienţi; d) Menţinerea rezultatelor de excepţie.
38. Pentru a stimula organizaţiile în implementarea TQM, EFQM a instituit, cu scopul de a
recompensa organizaţiile care excelează prin performanţă: a) Premiul European pentru
Calitate; b) Premiul român pentru calitate Juran; c) Premiul Deming; d) Premiul Baldrige.
39. „Modul în care echipa de management a organizaţiei sprijină şi stimulează o cultură
organizaţională specifică TQM, dezvoltă şi favorizează îndeplinirea misiunii şi viziunii
organizaţiei, orientează întregul personal către obţinerea de avantaje echilibrate, pe termen
lung şi durabile, pentru: clienţi, organizaţie, personal, stakeholders şi societate în ansamblul
ei” descrie următorul Factor al modelului EFQM 2013: a) Planificare și strategie; b) Procese,
produse și servicii; c) Parteneriate și resurse d) Leadership.
40. „Modul în care organizaţia proiectează, conduce şi îmbunătăţeşte procesele sale, pentru a
susţine politicile şi strategiile şi pentru a obţine valoare adăugată pentru clienţi şi pentru toate
părţile interesate” refelctă următorul criteriu al Modelului EFQM 2013: a) Rezultatele
afacerii; b) Strategii; c) Procese, produse și servicii; d) Rezultate referitoare la clienți.
41. Controlul Calității Totale (TQC) a fost fost aplicat la început în: a) SUA; b) Japonia; c)
Marea Britanie; d) Europa.
42. Noțiunea de Ciclu de Control a fost introdusă în Japonia în 1950 de către: a) Deming; b)
Ishikawa; c) Feigenbaum; d) Juran.
43. Mișcarea Americană Zero Defecte a fost vehement criticată de: a) Juran; b) Crosby; c)
Deming; d) Ishikawa.
44. Prima dată conceptul de Calitate totală a fost folosit în literatura de specialitate de către: a)
Feigenbaum; b) Houghton; c) Baldrige; d) Gryna.
45. Teoria X (instaurarea unui climat de frică) și Teoria Y (transformarea muncii în sine într-o
muncă plăcută) există pentru implementarea: a) Managementului calității; b) Calităţii totale;
c) Sistemului de management al calității; d) Sistemului de management integrat.
46. Cele trei concepte fundamentale ale TQM sunt: a) Alinierea, corelarea managementului de
proces sau gândirea sistemelor, replicarea; b) Leadership, strategie, toate compartimentele
organizației; c) Orientarea către client, îmbunătăţirea continuă, valoarea fiecărui individ; d)
Implicarea tuturor, Management responsabil, Focalizare către client.
47. Aplicarea celor trei concepte fundamentale ale TQM permit manifestarea celor trei
determinante ale excelenţei performanţei: a) Responsabilitatea managementului, gândire
creativă și inovativă, eficacitate; b) Abordarea procesuală, management strategic,
îmbunătățire și acțiune corectivă; c) Orientarea către client, îmbunătăţirea continuă, valoarea
fiecărui individ d) Alinierea, corelarea managementului de proces sau gândirea sistemelor,
replicarea.
48. Primele baze ale standardelor în domeniul asigurării calităţii au fost puse în SUA în
domeniul: a) militar; b) aeronautic; c) echipamentelor electronice; d) nuclear-civil.
49. Acordul privind eliminarea barierelor tehnice din comerţul internaţional, cunoscut şi sub
denumirea de „Codul Standardelor”, care are ca scop promovarea standardelor internaţionale
ca documente de referinţă în procesul de certificare, intră în vigoare în anul: a) 1987; b) 1980;
c) 1990; d) 1979.
50. Grupul de standarde general acceptabile şi consacrate exclusiv principiilor asigurării
calităţii create de specialiştii din diferitele ţări ale lumii reuniți în cadrul Organizaţiei
Internaţionale de Standardizare (International Standard Organisation - ISO) este: a) BS
5750:79; b) BS 5750:87; c) ISO 9000 - ISO 9004 d) MIL Q 9858
1151. Care dintre afirmatiile urmatoare figureaza printre elementele ce trebuie luate in
considerare
pentru a incepe dezvoltarea unui sistem de management al calitatii intr-o organizatie:
a) satisfacerea cererii clientilor in orice conditie;
b) oferirea produselor/serviciilor in orice conditie;
c) satisfacerea cererii prin oferirea de produse/servicii care sa indeplineasca asteptarile
consumatorilor, in limita bugetului acestora;
d) oferirea produselor/serviciilor superioare calitativ de catre concurentii directi.
1152. Care dintre afirmatiile urmatoare nu figureaza printre primele doua actiuni in
vederea
dezvoltarii unui sistem de management al calitatii:
a) elaborarea documentatiei sistemului de management al calitatii;
b) intreprinderea de actiuni de constientizare a tuturor angajatilor de la toate nivelele de
management;
c) inceperea constientizarii cu managementul la varf;
d) numirea unui responsabil cu managementul calitatii.
1153. Functia de director cu calitatea se instituie in cazul:

a) organizatiilor mici;
b) organizatiilor mijlocii;
c) organizatiilor mici si mijlocii;
d) organizatiilor mari.
1154. Printre atributiunile principale ale directorului cu calitatea nu figureaza:

a) elaborarea politicii calitatii;
b) efectuarea auditului intern al calitatii;
c) stabilirea obiectivelor calitatii;
d) monitorizarea implementarii si a eficientei sistemului de management al calitatii.
1155. Printre cauzele esecului unor proiecte de implementare a sistemului de

management al calitatii
nu figureaza:
a) obstructiei din partea executantilor;
b) obstructiei din partea managerilor de la nivel mediu;
c) obstructiei din partea conducerii la varf;
d) lipsei de informatii si de convingeri a directorului general.
1156. Care varianta nu este adevarata referitoare la implementarea si dezvoltarea unui

sistem de
management al calitatii intr-o organizatie care necesita:
a) efort si mult timp;
b) o politica a calitatii cu obiective adecvate;
c) angajamentul scris al conducerii la varf;
d) promovarea atitudinii “De ce sa schimbam acum, daca intotdeauna am lucrat in acest
fel”.
1157. Care dintre standardele internationale de calitate sta la baza auditarii sistemului
de
management al calitatii:
a) ISO 9004;
b) ISO 9001;
c) ISO 9000;
d) ISO 19011.
1158. Care dintre principiile generale ale managementului calitatii se refera la stabilirea
unei unitati
intre obiectivele propuse si orientarile organizatie:
a) abordarea procesuala;
b) leadership-ul;
d) orientarea catre client.
la necesitatea
integrarii si corelarii activitatilor in cadrul unui sistem coerent:
a) abordarea faptica pentru luarea deciziei;
b) relatii reciproc avantajoase cu furnizorii;
c) abordarea sistemica a managementului;
d) abordarea procesuala.
la crearea
posibilitatii ca aptitudinile angajatilor si fie folosite in beneficiul organizatiei:
a) leadership-ul;
b) imbunatatirea continua;
c) abordarea procesuala;
d) implicarea personala.
1161. Care varianta nu este adevarata referitoare la organizatiile care adopta modelul
unui sistem de
management al calitatii bazat pe procese creeaza incredere in:
a) capabilitatea proceselor sale;
b) calitatea produselor/serviciilor sale;
d) realizarea supracalitatii produselor/serviciilor sale.
1162. Care din variantele urmatoare nu este adevarata referitoare la principalele actiuni
intreprinse
de managerul Ia varf in cadrul sistemului de management al calitatii:
a) asigurarea ca cerintele clientilor reprezinta o prioritate la toate nivelurile firmei;
b) asigurarea ca sistemul de management al calitatii functioneaza;
c) participarea la efectuarea auditului intern de calitate;
d) asigurarea disponibilitatilor de resurse necesare.
1163. Care varianta nu este adevarata referitoare la importanta activitatii de marketing

in lantul
calitatii:
a) comunica conducerii firmei toate cerintele clientilor;
b) stabileste un sistem permanent de feedback de la clienti;
c) sugereaza modul de ambalare a produsului;
d) stabileste marimea caracteristicilor de calitate prin “traducerea” cerintelor clientilor.
1164. Care varianta nu este adevarata referitoare ia modulele de implementarea a

sistemului de
management al calitatii intr-o organizatie:
a) modulul E pentru cele care au inspectie si incercare finala;
b) modulul H pentru cele care au proiectare, productie, inspectie si incercare finala;
c) modulul D pentru cele care au productie, inspectie, si incercare finala;
d) modulul F pentru cele care au proiectare, inspectie si incercare finala.

a) comunica angajatilor si clientilor politica si obiectivele calitatii;
b) stabileste structura organizatorica si responsabilitatile pe fiecare compartiment;
c) asigura disciplina si eficacitatea operatiunilor;
d) descrie modalitatea de desfasurare a unor activitati.

a) cuprinde bunele practice existente in intreprindere;
b) redactarea si administrarea revine managerului la varf;
c) se foloseste la efectuarea auditurilor interne si externe;
d) cuprinde toate procedurile si instructiunile de lucru.

a) se adreseaza personalului de executie;
b) se folosesc pentru a tine sub control o activitate;
c) contin un ansamblu de reguli scrise, specifice unei activitati;
d) specifica cum trebuie controlata si inregistrata o activitate.

a) se adreseaza managementului la varf, clientilor si organismelor de certificare;
b) descriu activitatile unitatilor functionale;
c) exista proceduri ale sistemului de management al calitatii;
d) exista proceduri operationale si de inspectie.
1169. Care varianta nu este adevarata referitoare la inregistrarile din domeniul calitatii:
a) consemneaza functionarea sistemului si conformitatea calitatii produselor cu cerintele
specificate;
b) se adreseaza unitatilor functionale;
c) sunt generale, la nivelul organizatiei;
d) sunt specifice, pe fiecare etapa din traiectoria produsului.
1170. Care varianta nu este adevarata referitoare la avantajele standardelor

internationale ISO
9000:2000?
a) nu asigura o adaptare la cerintele producatorilor de marfuri sau prestatorilor de
servicii;
b) asigurarea interna a calitatii este orientata spre TQM;
c) abordarea procesuala a activitatilor;
d) compatibilitate sporita cu ISO 14000.
1171. Care varianta nu este adevarata referitoare la aplicarea creatoare a standardelor

ISO
9000:2000?
a) sprijina „miscarea TQM” pe plan mondial;
b) excelenta in afaceri este scopul final al managementului calitatii;
c) standardele ISO 9000 nu sunt utilizate intotdeauna ca instrumente ale calitatii;
d) sprijina “miscarea TQM” pe plan national.
1172. Care varianta nu este adevarata referitoare la utilizarea si intelegerea

standardelor ISO 9000?
a) nu permit dezvoltarea initiativelor in domeniul calitatii in orice organizatie;
b) nu sunt suficient de clare, ca forma si continut;
c) sunt gresit intelese in privinta cerintelor de calitate;
d) sistemul calitatii trebuie integrat in conducerea unei afaceri.
1173. Care varianta nu este adevarata referitoare la revizuirea standardelor ISO 9000?
a) ele sustin efortul catre excelenta in performanta afacerii;
b) arata clar modul cum ele fac trecerea la TQM;
c) ele nu au o metoda de autoevaluare a gradului de maturitate a managementului
calitatii;
d) aplicarea standardelor ISO 9000 este autoevaluata pe baza criteriilor premiilor pentru
calitate.
1174. Care varianta nu este adevarata referitoare la relatiile dintre sistemul de

management al
calitatii si modelele de excelenta (TQM)?
a) ambele au principii comune;
b) diferenta dintre ele rezida din campul lor de aplicare;
c) fiecare organizatie are propriul mod de a realiza TQM;
d) implementarea eficace a standardelor ISO 9000 nu echivaleaza cu TQM integrat al
afacerii
organizatiei.
1175. Care varianta nu este adevarata referitoare la diferentele esentiale dintre ISO
9000 si TQM?
a) in ISO 9000 responsabilitatea asupra calitatii revine departamentului calitatii;
a) la TQM fiecare angajat este responsabil cu calitatea;
b) ISO 9000 nu poate fi concentrat intr-o maniera sectoriala;
c) la TQM organizarea cuprinde toate sectoarele, functiile si toate nivelurile.
1176. Care varianta nu este adevarata referitoare la conceptul si tipurile de audit?

a) auditurile trebuie conduse de cei care au responsabilitate in domeniile respective;
b) auditurile sunt programate din timp, in functie de natura si importanta activitatilor din
domeniul
calitatii;
c) evaluarile facute de audituri sunt raportate in functie de “dispozitiile prestabilite”;
d) auditurile “prima parte” sunt efectuate de auditorii proprii ai organizatiei auditate.
1177. Care varianta nu este adevarata referitoare la auditul sistemului calitatii:
a) urmareste evaluarea conformitatii caracteristicilor de calitate cu cerintele clientului
sau cu
specificatiile din documentele de referinta (standarde, specificatii tehnice);
b) poate fi efectuat prin audituri interne;
c) poate fi efectuat prin audituri “secunda parte”;
d) poate fi efectuat prin audituri “terta parte”.
1178. Care varianta nu este adevarata referitoare la documentele necesare efectuarii

auditului de
sistem calitate?
a) procedurile operationale si ale sistemului calitatii;
b) manualul calitatii;
c) standarde de produs, specificatii tehnice;
d) standardul referitor la sistem (ISO 9001:2000).
1179. Care varianta nu este adevarata referitoare la efectuarea auditului de sistem al

calitatii?
a) pregatirea auditului;
b) examinarea sistemului calitatii;
c) evaluarea rezultatelor;
d) constatarea neconformitatilor majore.
1180. Care varianta nu este adevarata referitoare la tehnicile de comunicare in timpul

auditului de
sistem al calitatii?
a) este un proces instructiv si constructiv;
b) ascultarea nu trebuie considerata ca fiind o participare activa intre auditor si auditat;
c) auditorii urmaresc si semnele furnizate prin comunicarea nonverbala a persoanelor auditate;
d) la identificarea neconformitatilor auditorul nu trebuie sa emita critici la adresa nimanui.
1181. Care varianta nu este adevarata referitoare la calificarea si certificarea auditorilor

calitatii in
U.E.?
a) cerintele pentru calificarea auditorilor sistemelor calitatii se refera la: studii, pregatire,
experienta,
insusiri personale, aptitudini de conducere, mentinerea competentei;
b) experienta practica de cel putin doi ani din care un an in activitati de asigurarea
calitatii;
c) in Schema Armonizata a Organizatiei Europene a Calitatii se prevede introducerea a trei
grade de
calificare si certificare: “profesionist calitate”, “manager sistem calitate” si “auditor calitate”;
d) mentinerea competentei auditorilor se face prin participarea la cursuri de perfectionare si
evaluare la
cel putin o data la trei ani.
1182. Care varianta nu este adevarata referitoare la preocuparile pe plan European si

international in
domeniul auditorilor calitatii;
a) cea mai inalta calificare este de “manager sistem calitate” cu o experienta de cel putin
un an in
domeniul calitatii;
b) insusirile personale ale auditorilor: obiectivitate, perseverenta, spirit practic, punctualitate,
capacitate
de comunicare, atitudine pozitiva, capacitate organizatorica;
c) auditorii calitate sunt certificati de catre organismele nationale de certificare acreditate;
d) sunt doua organisme internationale de armonizare a sistemelor nationale de certificare a
auditorilor
calitatii: Registru International al Auditorilor Certificati (IRCA) si Asociatia Internationala a
Organismelor
de Certificare a Auditorilor si a Cursurilor de Instruire (IATCA).
1183. Care varianta nu este adevarata referitoare la preocuparile pentru calificarea si

certificarea
auditorilor calitatii in Romania?
a) formarea auditorilor se face de catre unele organisme, universitati si firme de consultanta;
b) implementarea si certificarea sistemului calitatii dupa ISO 9000 au determinat necesitatea
formarii
auditorilor;
c) organismul pentru calificarea si certificarea auditorilor, denumit Registru National al
Auditorilor
(RHNA) este o asociatie guvernamentala cu scop lucrativ;
d) RENA este acreditat de catre Reteaua Nationala de Acreditare din Romania (RENAR).
1184. Care varianta nu este adevarata referitoare la certificare?

a) certificarea conformitatii produselor/serviciilor a devenit un factor al dezvoltarii
comertului
international;
b) reprezinta actiunea unei terte parti care dovedeste existenta increderii ca un produs, proces
sau
serviciu este in conformitate cu un standard sau cu un document normativ;
c) s-a dezvoltat mai ales dupa aparitia standardelor ISO 9000 si a normelor europene EN
45000;
d) certificarea personalului pentru a indeplini diferite functii (auditor calitate, manager sistem
calitate
etc.)
1185. Care varianta nu este adevarata referitoare la acreditare?
a) standardele din seria 45000 prevad criteriile generale de acreditare pe care ar trebui
sa le
indeplineasca organismele de certificare a produselor si personalului;
b) criteriile generale pentru declaratia de conformitate a furnizorului sunt stabilite prin
standardul EN
45014;
c) declaratia de conformitate poate lua forma unui document, a unei etichete sau o alta forma
echivalenta;
d) declaratia de conformitate poate fi aplicata pe un catalog, factura sau pe instructiunile de
utilizare.
1186. Care varianta nu este adevarata referitoare la certificarea in U.E. a produselor/

serviciilor?
a) atestarea conformitatii este efectuata de catre un organism de certificare acreditat;
b) expertii organismului de certificare pot emite numai certificatul de conformitate;
c) prin certificatul de conformitate se atesta ca un produs/ serviciu este conform cu un
document de
referinta;
d) certificarea produselor/ serviciilor din “domeniul nereglementat'' nu face obiectul unor
reglementari
speciale.
1187. Care varianta nu este adevarata referitoare la Organizatia Europeana de incercari

si Certificare
(EOTC)?
a) asigura recunoasterea reciproca a rezultatelor incercarilor:
b) elimina incercarile si certificarile repetate;
c) stimuleaza tarile din U.E. pentru a intra in acorduri de recunoastere reciproca;
d) oferirea unor servicii centralizate de evaluare a conformitatii.
1188. Care varianta nu este adevarata referitoare la Sistemul de Marci Europene?

a) se repartizeaza unui produs o singura marca europeana acceptata de toate statele membre;
b) KEYMARK este o marca de conformitate europeana voluntara care confera o garantie a
calitatii in
“domeniul nereglementat”;
c) marca “CE" atesta conformitatea cu “cerintele esentiale” si nu este obligatorie sa se
aplice pe produse de folosinta indelungata;
d) marca KEYMARK participa la crearea unui sistem de supraveghere a pietei.
1189. Care varianta nu este adevarata referitoare la avantajele certificarii in U.E. a

sistemului de
management al calitatii?
a) reducerea auditarii furnizorilor;
b) cresterea competitivitatii;
c) prevenirea cazurilor de raspundere juridica pentru calitatea produselor;
d) cresterea costurilor neconformitatilor.
1190. Care varianta nu este adevarata referitoare la certificarea sistemului de

management al
calitatii?
a) certificarea determina motivarea angajatilor;
b) clientii si partenerii de afaceri solicita dovezi de functionare a sistemului;
c) certificarea de catre un organism extern recunoscut nu necesita efectuarea unui audit
intern;
d) auditul de supraveghere urmareste mentinerea conditiilor initiale.
1191. Care varianta nu este adevarata referitoare la costul certificarii sistemului?

a) depinde de marimea organizatiei (numarul angajatilor);
b) depinde de numarul amplasamentelor si de complexitatea proceselor;
c) reprezinta 1 la 1000 din pierderile datorate noncalitatii;
d) reprezinta 10% din cheltuielile interne pentru implementarea sistemului calitatii.
1192. Care varianta nu este adevarata referitoare la strategia de promovare a sistemului

certificat?
a) construirea si promovarea imaginii unei organizatii preocupata de calitate si de a castiga
Incredere;
b) trezirea interesului clientilor noi si mai putin a celor actuali;
c) certificarea urmareste transformarea interesului clientilor in comenzi ferme;
d) urmareste cresterea satisfacerii clientilor.
1193. Care varianta nu este adevarata referitoare la principiile de baza ale acreditarii in
Romania?
a) caracter voluntar;
b) transparenta si disponibilitate publica;
c) contribuie la promovarea principiului liberei circulatii a produselor si serviciilor;
d) accesul liber la acreditare al tuturor solicitantilor, fara discriminari.
1194. Care varianta nu este adevarata referitoare la principalele obiective urmarite de

RENAR?
a) participarea organelor de specialitate ale administratiei publice;
b) contribuie la cresterea competitivitatii produselor/ serviciilor, in contextul globalizarii
pietelor;
c) confera incredere organismelor si laboratoarelor care efectueaza evaluarea conformitatii;
d) promoveaza protectia vietii, sanatatii, securitatii persoanelor, mediului inconjurator si apara
interesele consumatorilor.
1195. Care varianta nu este adevarata referitoare la principalele atributii ale RENAR?
a) elaboreaza si actualizeaza regulile de acreditare in functie de evolutia practicii europene si
internationale;
b) asigurarea confidentialitatii si practica secretului comercial;
c) acrediteaza organismele de certificare pentru produse/ servicii, sistem calitate, mediu si
personal;
d) acrediteaza laboratoare de incercari si etalonare, precum si organismele de inspectie.
1196. Care varianta nu este adevarata referitoare la certificarea in Romania?

a) se practica certificarea obligatorie si voluntara;
b) produsele care au marca SR sau SR-S inseamna ca satisfac cerintele stabilite prin
standardele romane
de referinta;
c) titularii acestor marci le pot aplica numai pe ambalajele produselor;
d) titularii acestor marci ie pot utiliza in publicitate in vederea promovarii produselor/
serviciilor
certificate.
1197. Care varianta nu este adevarata referitoare la calitatea totala:

a) TQM este un mijloc de a atinge obiectivul "calitatea totala”;
b) calitatea totala este constituita din activitati care se imbunatatesc continuu, implicand tot
personalul
de la manageri la executanti;
c) calitatea totala urmareste satisfacerea deplina a clientului, concomitent cu cresterea
productivitatii;
d) instruire si pregatire profesionala a executantilor.
1198. Care varianta nu este adevarata referitoare la realizarea calitatii totale?

a) concentrarea asupra clientului intern si extern;
b) implicarea si imputernicirea unor salariati;
c) angajament pe termen lung;
d) lucru organizat in echipa.
1199. Care varianta nu este adevarata referitoare la elementele cheie ale calitatii totale?
a) atentia asupra clientului intern si extern;
b) clientul intern ajuta la definirea calitatii produselor, serviciilor, angajatilor, tehnologiilor si
a mediului;
c) clientul extern defineste calitatea produsului sau serviciului livrat;
d) scopul unei organizatii este de a satisface nevoile frecvente ale clientului.
1200. Care varianta nu este adevarata referitoare la contributia altor caracteristici

extracalitative Ia
calitatea totala?
a) livrarea volumului cerut (V);
b) livrarea la termenul solicitat (T);
c) livrarea Ia costul cerut de furnizor pentru a nu depasi fondurile alocate (C);
d) livrarea la locul dorit (L).
1201. Care varianta nu este adevarata referitoare la conceptual calitatii totale?

a) inlantuirea activitatilor clientilor interni;
b) intre calitatea produselor si serviciilor nu sunt relatii de interconditionare;
c) obiectivul este depasirea asteptarilor clientului;
d) cum putem realiza mai bine un produs/ serviciu, pentru ca niciodata nu este destul de bun.
1202. Care varianta nu este adevarata referitoare ia noncalitate?

a) apare cand se aloca mai putin de 15% din cifra de afaceri, noncalitatea ajunge la 25%
din venit la
firmele de produse;
b) efectul neimplicarii conducerii la varf dupa “regula 80/20”;
c) erorile noncalitatii sunt cauzate de executanti 20%;
d) 80% din erorile noncalitatii sunt datorate conducerii la varf.
1203. Care varianta nu este adevarata referitoare la supracalitate?

a) supracalitatea este atribuita existentei functiilor inutile;
b) apare cand se face “traducerea” eronata a cerintelor in numarul proprietatilor;
c) genereaza costuri mai mari;
d) nu determina insatisfactia clientului.
noncalitatii?
a) este calitatea ceruta, specificata si nerealizata;
b) este ceea ce nu revine clientului si il nemultumeste;
c) genereaza insatisfactia clientului datorita lipsei de performanta a produsului/ serviciului;
d) genereaza insatisfactii datorita existentei unor specificatii care sunt in conformitate
cu nevoia
clientului.

supracalitatii?
a) supracalitatea este ceea ce se da prea mult clientului, fara ca el sa ceara si fara sa se
specifice in
documentatia produsului/ serviciului;
b) supracalitatea este ceea ce nu foloseste clientul;
c) este calitatea care necesita cheltuieli suplimentare din partea organizatiei si care nu sporeste
satisfactia clientului;
d) este o performanta excesiva, dar inutila clientului.
1206. Care varianta nu este adevarata referitoare la implicatiile economice

ale calitatii?
a) se concretizeaza in marimea profitului dupa relatia “calitatea=profit”;
b) productivitatea afecteaza competitivitatea pe piata in lupta concurentiala;
c) cresterea productivitatii determina costuri mai mici pe unitatea de produs;
d) motivarea angajatilor pentru satisfacerea clientului prin realizarea unor caracteristici
specifice calitatii totale (QVLTCRA).
1207. Care varianta nu este adevarata referitoare la principiile calitatii totale;

a) atitudinea preventiva este de preferat fata de cea corectiva;
b) luarea in considerare a unor componente specifice calitatii totale (QVLTCRA);
c) armonizarea influentelor tuturor factorilor, furnizori, distribuitori, clienti;
d) dezvoltarea unui sistem informational adecvat.
1208. Care varianta nu este adevarata referitoare la calitatea totala?

a) necesita implicarea intregului personal;
b) presupune o participare activa a fiecaruia in prevenirea erorilor;
c) are menirea de a nu extinde relatia client-furnizor in interiorul si in afara
organizatiei;
d) este o problema care face parte din strategiile de management.
1209. Care varianta nu este adevarata referitoare la ipostazele calitatii totale?

a) definirea calitatii produselor/ serviciilor specifice organizatiei;
b) calitatea conceptiei, a proiectarii;
c) calitatea realizarii;
d) calitatea superioara a serviciilor de consultanta.
1210. Care varianta nu este adevarata referitoare la factorii esentiali de aplicare a
calitatii totale?
a) crearea unei stari de spirit pentru calitate in toata organizatia;
b) a valorifica contributia unor angajati intreprinzatori;
c) rapiditate si dinamism in aplicarea masurilor de imbunatatire continua;
d) a liberiza un potential de initiative.
1211. Care varianta nu este adevarata referitoare la calitatea totala ca raspuns la

componentele
sfidarii lansate de concurenti?
a) adaptarea produsului/ serviciului la nevoile clientului;
b) competitivitate-vanzare la pretul pietei: competitivitate = productivitate* calitate;
c) performanta-cat mai aproape posibil de valorile specificate: dispersia=noncalitate +
supracalitate;
d) termene-Iivrare, angajamente, raspuns, creare de produse si servicii noi.
1212. Care varianta nu este adevarata referitoare Ia avantajele calitatii totale in functie
de obiectivele
tinta?
a) obiectivul “clienti”- se mareste fidelitatea si se diminueaza reclamatiile;
b) obiectivul “intreprinderea”- se diminueaza costurile noncalitatii si se mareste valoarea
adaugata;
c) obiectivul “managementul”- se diminueaza dezorganizarea si se mareste prevenirea;
d) obiectivul “piata”- se diminueaza remedierile si se mareste satisfactia muncii.
1213. Care varianta nu este adevarata referitoare la conditiile necesare implementarii

calitatii totale?
a) existenta unei decizii strategice din partea conducerii la varf;
b) investitii pe termen scurt si mediu;
c) existenta unei culturi a calitatii in organizatie;
d) implicarea totala a conducerii.
1214. Care varianta nu este adevarata referitoare la etapele implementarii calitatii

totale?
a) convingerea echipei de conducere;
b) formarea unei structuri “calitate”;
c) obtinerea adeziunii conducerii numai prin actiuni de sensibilizare;
d) lansarea programului “Actiunea pentru Calitate Totala”.
1215. Care varianta nu este adevarata referitoare la etapele diagnosticarii calitatii intr-o
organizatie?
a) stabilirea functiei calitatii in cadrul organigramei;
b) identificarea politicii calitatii cunoscuta si insusita de tot personalul;
c) existenta documentatiei sistemului calitatii si a unui consiliu al calitatii;
d) organizarea calitatii proiectate (de conceptie) numai prin teste de prototipuri.
1216. Care varianta nu este adevarata referitoare la limitele calitatii totale?

a) prezentarea exigentelor si principiilor fara elemente metodologice pentru a deveni
functionale;
b) lipsa de coordonare intre compartimente (calitate, marketing, resurse umane);
c) oportunitatea introducerii programului Calitate Totala este deformata de sefii
departamentelor
operationale;
d) neintelegerea bazei teoretice.
1217. Care varianta nu este adevarata referitoare la principiile de baza pentru succesul
calitatii totale,
formulate de A.V. Feigenbaum?
a) calitatea cere imbunatatire permanenta;
b) calitatea reprezinta ceea ce utilizatorul final sustine ca nu este;
c) calitatea reprezinta un mod de conducere;
d) calitatea si introducerea noului sunt dependente una de cealalta.
1218. Care varianta nu este adevarata referitoare la componentele principale ale unui
program de
calitate totala?
a) planificarea actiunilor;
b) strategia dezvoltarii;
c) activitati operative;
d) utilizarea unor programe universal valabile.
1219. Care varianta nu este adevarata referitoare la cerintele fundamentale pentru

implementarea
unui program de calitate totala intr-o organizatie?
b) recunoasterea performantelor obtinute de concurenta;
c) schimbarea atitudinii si a culturii organizatiei;
d) tinerea sub control a calitatii activitatilor.
1220. Care varianta este adevarata referitoare la succesiunea principalelor

compartimente care au un
aport la calitatea produselor?
a) proiectare-marketing-aprovizionare-productie- controlul calitatii;
b) marketing-proiectare-aprovizionare-productie- controlul calitatii;
c) proiectare-aprovizionare-marketing-productie- controlul calitatii;
d) marketing-proiectare-controlul calitatii-aprovizionare-productie.
1221. Care varianta nu este adevarata referitoare la conceptul TQM:

a) este un nou sistem de conducere a firmelor pe termen lung care pune in centrul
preocuparilor
calitatea;
b) reprezinta o strategie puternica a firmelor care determina o imbunatatire continua a calitatii
produselor/serviciilor;
c) este un ansamblu de activitati care asigura realizarea simultana a obiectivelor
concentrate pe
satisfacerea nevoilor frecvente ale clientilor;
d) reprezinta o noua filosofie de conducere a calitatii, un nou model de cultura a intreprinderii
orientat
spre client.
1222. Care varianta nu este adevarata referitoare la dimensiunile TQM:

a) componenta filosofica este cea mai putin vizibila si raspunde la intrebarea: de ce sa faci?
b) componenta logica defineste calitatea si raspunde la intrebarea: cum sa faci, sa aplici
masurile
rationale, logice de organizare si realizare a calitatii;
c) componenta tehnica este partea vizibila, operationala a calitatii si este cea mai
importanta. Raspunde la intrebarea: cu ce sa faci?
d) componenta umana necesita sensibilizare, constientizare, pregatire, motivare pentru lucrul
“bine
facut”.
1223. Care varianta nu este adevarata referitoare la conceptul TQM In viziunea lui
Crosby:
a) calitatea este conformitatea cu cerintele;
b) calitatea este obtinuta prin evaluare nu prin prevenire;
c) standardul de performanta al calitatii este "zero defecte”;
d) calitatea se masoara prin pretul platit pentru non-conformitati si nu prin indici.
1224. Care varianta nu este adevarata referitoare la principiile generale ale TQM:
a) angajarea si implicarea totala a conducerii la varf;
b) prioritate absoluta data cerintelor;
c) schimbarea fundamentala a culturii organizatiei printr-o pregatire sistematica si continua;
d) evaluarea costurilor cu remedierea defectelor inainte de livrare.
1225. Care varianta nu este adevarata referitoare la necesitatea obiectiva a TQM?

a) calitatea este factorul esential in cresterea gradului de competitivitate in lupta
concurentiala;
b) consumatorii isi schimba des preferintele in functie de raportul calitate/pret oferit de
producatori/comercianti, la produsele de folosinta indelungata;
c) supravietuirea si prosperitatea firmei determina o noua atitudine fata de consumatori;
d) clientii fideli reprezinta cel mai important bun al firmei.
1226. Care varianta nu este adevarata referitoare la sinteza avantajelor introducerii

TQM:
a) imbunatatirea eficacitatii structurilor organizatorice;
b) imbunatatirea satisfacerii consumatorilor;
c) clientii nu percep intotdeauna firma ca un “furnizor” de satisfactii;
d) imbunatatirea profitului si a competitivitatii.
1227. Care varianta nu este adevarata referitoare la valorile TQM:

a) intaietatea clientului;
b) multumirea clientului dirijeaza toti indicatorii economici;
c) concentrarea pentru identificarea solutiilor la greselile constatate si depistarea
vinovatilor pentru a-I sanctiona;
d) faptele si datele sunt de preferat in locul banuielilor si ale prezumtiilor.
1228. Care varianta nu este adevarata referitoare la factorii critici de succes ai TQM:
b) existenta culturii calitatii;
c) pregatirea pe module incepand cu executantii;
d) sistemul de comunicare cu clientii.
1229. Care varianta nu este adevarata referitoare la implicarea si angajarea conducerii

la varf:
a) stabilirea strategiilor in cadrul planificarii;
b) aprobarea unor structuri organizatorice adecvate care sa fie paralele cu cele
existente;
c) definirea clara a politicii calitatii pe termen lung;
d) stabilirea obiectivelor calitatii pe termen lung.
1230. Care varianta nu este adevarata referitoare la structura si continutul modulelor de

pregatire si
instruire a echipelor de imbunatatirea calitatii:
a) la inceput se pune accent pe concepte, fara stratificarea proiectelor;
b) metode de obtinere si analizarea datelor;
c) formularea unor concluzii intermediare;
d) identificarea cauzelor, selectarea masurilor de implementare a planului si interpretarea
rezultatelor.
1231. Care varianta nu este adevarata referitoare la continutul pregatirii in domeniul

TQM a
managerilor:
a) elementele de baza ale TQM;
b) politica si obiectivele pentru calitate ale firmei;
c) aplicarea metodelor specifice TQM;
d) obiectivele calitatii la nivel compartimentai.
1232. Care varianta nu este adevarata referitoare la modalitatile de comunicare cu

clientii externi in
domeniul calitatii:
a) comunicarea rezultatelor din studiul anual;
b) datele rezultate din cercetarea clientilor interni;
c) utilizarea metodelor si tehnicilor de marketing;
d) transmiterea datelor referitoare la gradul de satisfacere sau frustrare a clientilor
externi la angajatii
de la nivel mediu.
1233. Care varianta nu este adevarata referitoare la evaluarea periodica a procesului

TQM:
a) necesitatea supravegherii continue din partea managerilor;
b) se evalueaza modul de desfasurare a procesului TQM;
c) se evalueaza numai rezultatele obtinute;
d) concluziile din rapoartele de audit se folosesc pentru noi imbunatatiri.
1234. Care varianta nu este adevarata referitoare la reluarea procesului TQM la un
nivel superior:
a) actualizarea politicii firmei in domeniul calitatii;
b) perfectionarea instruirii si pregatirii personalului de la nivel mediu;
c) actualizarea etapelor parcurse;
d) publicarea rezultatelor.
1235. Care varianta nu este adevarata referitoare la conditiile de baza ale succesului
TQM:
a) tinta este satisfacerea clientilor;
b) cooperarea pentru imbunatatirea continua;
c) comunicarea si coordonarea tuturor activitatilor;
d) imputernicirea angajatilor de la nivel mediu.
1236. Care varianta nu este adevarata referitoare la cauzele esecului TQM:

a) rezistenta slaba a conducerii la aplicarea TQM;
b) eroare la implementarea programelor de calitate;
c) entuziasm la inceput pentru TQM. dar nesustinut;
d) echipele de imbunatatirea calitatii nu au functionat eficient.
1237. Care varianta nu este adevarata referitoare la etapele de implementarea TQM:

a) angajamentul conducerii la varf;
b) instruirea si pregatirea personalului de executie;
c) elaborarea politicii si a obiectivelor calitatii;
d) masurarea costurilor calitatii.
1238. Care varianta nu este adevarata referitoare la diagnosticul procesului TQM:

a) analiza strategica referitoare la calitate si pret;
b) analiza de marketing referitoare la identificarea nevoilor clientilor interni si externi;
c) analiza organizatorica si tehnica referitoare la pozitia fata de concurenta;
d) analiza economica referitoare la masurarea costurilor disfunctionalitatilor
1239. Care varianta nu este adevarata referitoare la planul de implementare a TQM:

a) precizeaza sarcinile managementului la varf;
b) formarea consiliului calitatii;
c) numirea unei comisii pentru adaptarea procesului TQM;
d) inceperea actiunii de instruire si pregatire a personalului de la nivel mediu.
1240. Care varianta nu este adevarata referitoare la principalele sarcini pentru top
manageri in
procesul TQM:
a) expunerea punctelor de vedere proprii prin interviuri, adunari generale, etc.;
b) sprijinirea pasiva a masurilor de functionare a TQM;
c) recunoasterea meritelor celor implicati si recompensarea lor;
d) elaborarea unor proiecte de imbunatatire a activitatilor proprii.
1241. Care varianta nu este adevarata referitoare la coordonatorul procesului TQM:

a) contribuie uneori la asigurarea functionarii TQM;
b) trebuie sa aiba calitati de bun manager;
c) este subordonat direct conducerii la varf si este membru in consiliul calitatii;
d) organizeaza actiuni de informare si de pregatire in domeniul calitatii.
1242. Care varianta nu este adevarata referitoare la problemele implementarii TQM:

a) sa stii la ce sa te astepti;
b) alegerea caii de abordare: “de sus in jos” sau “de jos in sus”;
c) comunicarea catre clientii externi despre introducerea TQM;
d) luarea deciziei cu ce sa incepi.
1243. Care varianta nu este adevarata referitoare la un model posibil al TQM:

a) durata implementarii TQM depinde de gradul de implicare al conducerii Ia varf;
b) punctul central al modelului il reprezinta feed-back-ul clientului;
c) flecare activitate din model trebuie adaptata la specificul organizatiei:
d) sageata “timp” semnifica necesitatea acordarii unei perioade de timp pentru desfasurarea in
bune
conditii a activitatilor din cele cinci cercuri concentrice.
1244. Care varianta nu este adevarata referitoare la piramida TQM:

a) TQM consolideaza motivatia si creativitatea angajatilor, creandu-se un potential de inovare
mai mare;
b) asigura calitatea pe piata a firmei;
c) include calitatea muncii fiecarui angajat, calitatea colaborarii, politica firmei in domeniul
calitatii;
d) TQM determina uneori calitatea produselor/serviciilor.
1245. Care varianta nu este adevarata referitoare la avantajele testarii TQM pe un

esantion de proba:
a) eforturi mai mici de conducere si investitii;
b) corectarea rapida a greselilor implicand intreaga firma;
c) evaluarea mai rapida a rezultatelor;
d) entuziasmul angajatilor mai usor de stimulat.
1246. Care varianta nu este adevarata referitoare la criteriile principale de alegerea

testului pilot:
a) alegerea managerului care sa aiba stil si valoare;
b) selectarea unei parti distincte din cadrul firmei;
c) alegerea unui esantion in care nu exista o activitate performanta;
d) alegerea unui esantion dintr-un loc in care nu exista alte proiecte de aplicat.
1247. Care varianta nu este adevarata referitoare la sprijinirea esantionului de testare:

a) conducerea la varf trebuie sa sprijine direct testul;
b) existenta unui dialog permanent intre consiliul calitatii si echipele de testare;
c) reimprospatarea cunostintelor despre calitate prin organizarea cursurilor pentru
personalul de la nivel mediu;
d) identificarea elementelor bune de cele nefolositoare.
1248. Care varianta nu este adevarata referitoare la principalele etape premergatoare

inceperii
procesului TQM:
a) organizarea procesului TQM;
b) evaluarea culturii, a atitudinii personalului si perceptia clientului;
c) angajamentul pentru calitate a conducerii la varf;
d) analiza periodica a costului calitatii superioare.
1249. Care varianta nu este adevarata referitoare la atributiunile echipei proiectare a

procesului TQM:
a) adaptarea conceptelor TQM la specificul firmei;
b) recomanda inceperea sau nu a procesului TQM;
c) stabilirea unui plan definitiv de implementare a procesului TQM;
d) echipa de proiectare poate apela si la un consultant extern.
1250. Care varianta nu este adevarata referitoare la fazele de aplicare a TQM la nivelul
intreprinderii
dupa testare:
a) lansarea experientei obtinute in testul pilot;
b) formarea echipelor de imbunatatirea calitatii;
c) planificarea calitatii;
d) formarea auditorilor externi.
Conf. dr. Andrei Ștefan Neştian
Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iaşi
nestian@uaic.ro
Birou B615a (corp B, etaj III)
Acest document este proprietate intelectuală a autorului Neștian
Stefan Andrei. Forma lui actuală a fost concepută pentru a fi
difuzată electronic, prin intermediul portalului facultății,
studenților de la programul de licență Management, din cadrul FEAA,
Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași.
Postarea pe internet in zone de stocare-descărcare sau punerea lui la

dispoziția altora prin orice alte mijloace electronice, pot fi făcute
doar cu acordul scris al autorului. Acordul poate fi obținut în urma
unei cereri trimise pe adresa nestian@uaic.ro
Încărcarea fără acordul autorului a documentului în site-uri de

stocare-descărcare a materialelor didactice, cu utilizarea numelui
autorului pentru identificarea acestui material didactic, reprezintă o
ofensă adusă statutului profesional al acestuia și atrage după sine
plata unor daune interese.
Copyright © 2020 Nestian Stefan Andrei

Emil Maxim – Calitatea si
managementul calitatii,
Ed. Sedcom Libris, 2007
+alte surse bibliografice

indicate pe parcurs
 Examen – 40 %
 EVP – 60%
 la Seminar - 50%
 la Curs – 10%
Evaluare la curs
 2 teste de 40 minute fiecare, anunțate
Condiții de promovare: Minim nota 5 la examen

și minim 5 nota finală.
 Inspectorii de la protecția consumatorului au descoperit, în urma unor
controale desfășurate la nivel național, că aproximativ un sfert din
pâinea comercializată în magazinele din țara noastră prezintă nereguli
atât în ceea ce privește calitatea acesteia, cât și gramajul.
 În urma verificării a 92 de tone de pâine, 22 de tone nu respectau
prevederile legale. Mai grav este că 300 de kilograme de pâine erau
improprii consumului uman.
 Inspectorii au descoperit pâine necoaptă, pâine expirată, sau pâine al
cărei gramaj era mai mic decât cel afișat.
 Totodată, alte nereguli constatate au fost cele de etichetare ale
produselor, fiind descoperite cu totul alte ingrediente în pâinea
controlată față de cele afișate pe etichetă.
 Mai mult, unii comercianți au mers până acolo că nu au afișat niciun fel
de informații în legătură cu pâinea pe care o vindeau.
A Neștian-UAIC-2020
Ce este un produs/serviciu de calitate?
Ce întelegem prin calitate?
 Cele mai grave cazuri înregistrate au fost cel din localitatea
Băneasa, dar şi cel de la Valu lui Traian, unde au inspectorii
au găsit pui vechi de 7 ani, carne cu larve şi condiţii
improprii de depozitare.
 Nereguli au fost găsite şi la o cherhana din Vama Veche,
spune Horia Constantinescu, şeful Comisariatului Judeţean
pentru Protecţia Consumatorilor Constanţa: „Aici am aplicat
o sancțiune de 18.000 de lei și am decis oprirea de la
vânzare a produselor până la remedierea tuturor
deficiențelor. Așteptăm documente de proveniență și
termenul de garanție pentru 700 de kilograme de pește”.
 Comisarii OPC au amendat şi o cherhana din Constanţa
pentru lipsa elementelor de identificare a produselor
comercializate.
 Calitatea este percepția
clientului asupra ta și a
produsului sau serviciului tău.
 Calitate = când clientul se
întoarce, nu produsul.
 Calitate = îndeplinirea
așteptărilor
 Non-calitate = Numărul și
gravitatea defectelor
 La majoritatea comercianților verificați, comisarii au descoperit abateri de
la actele normative privind protecția consumatorilor, aplicând 12
avertismente și patru amenzi însumând 9.000 de lei.
 De asemenea, a fost dispusă oprirea temporară de la comercializare a
unor produse în valoare totală de 1.882 de lei. Verificările au evidențiat
abateri cu privire la etichetarea produselor și informațiile scrise pe
acestea, lipsa datelor referitoare la operatorul economic răspunzător de
introducerea pe piață a produsului, lipsa de pe etichete a informațiilor în
limba română și a datei fabricației, precum și faptul că pe etichete nu este
inscripționată certificarea RAR a produsului.
 De asemenea, unele produse aveau termenul de valabilitate depășit, iar
în unele cazuri sistemul de închidere a ambalajului produselor nu este
realizat astfel încât să permită închiderea repetată și fără pierdere de
conținut. Verificarea lichidului antigel și a lichidului de spălare a parbrizelor
va fi continuată pe toată perioada sezonului rece de comisarii pentru
protecția consumatorilor.
Philip B. Crosby:
 ”Conformance to requirements” = Zero defects
 Conformitate cu cerințele = Zero defecte
Peter Drucker:
 ”Quality in a product or service is not what the
supplier puts in. It is what the customer gets out
and is willing to pay for.”
 Calitatea dintr-un produs sau serviciu nu este ceea
ce pune acolo furnizorul. Este ceea ce clientul
apreciază și este dispus să plătească.
 PhilipB. Crosby: "Conformitate cu cerințele
= Zero defecte
Dimensiuni :
 lungime: 80 cm;
 adâncime: 50 cm;
 înălţime: 100 cm;
 Peter Drucker: Calitatea dintr-un produs sau serviciu
nu este ceea ce pune acolo furnizorul. Este ceea ce
clientul apreciază și este dispus să plătească.
 Peter Drucker: ”Calitatea dintr-un produs sau
serviciu nu este ceea ce pune acolo furnizorul. Este
ceea ce clientul apreciază și este dispus să
plătească.”
Ce ingrediente trebuie să conțină un șampon bun
 Păr gras: ulei de arbore de ceai, ulei de citrice, rozmarin, salvie, urzică şi
muşeţel care va pot scapa de uleiul din folicul. Se recomandă
şampoanele fără blasam pentru că acestea pot lăsa un reziduu gras.
 Păr fin: panthenol, ingrediente care dau volum părului şi proteine care
adera la firele de par pentru a le face mai groase.
 Păr uscat: Formulele groase sunt de obicei mai bogate în ingrediente
hidratante - ulei de argan, ulei de cocos, ulei de nucă şi ulei de germeni
de grâu.
Sursa: REALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/ce-ingrediente-trebuie-sa-con-ina-

un-ampon-bun-cum-le-putem-evita-pe-cele-novice_1862456.html#ixzz4M1UzItd3
Joseph M. Juran:
 ”Fitness for use.” Fitness is defined by the
customer.
 Potrivit pentru a fi folosit. Potrivirea este definită
de client.
Genchi Taguchi:
 "Uniformity around a target value.”
 Uniformitate în jurul unei valori țintă.
 Joseph M. Juran: Potrivit pentru a fi folosit.
Potrivirea este definită de client.
Scandalul bateriilor Galaxy

Note 7 care explodează
Samsung a anunţat că retrage

de pe toate pieţele un total de
2.5 milioane de dispozitive
Note 7 care ar putea
reprezenta un real pericol
pentru clienţi.
 JosephM. Juran: ”Fitness for use.” Fitness is
defined by the customer.
Casa Batlló
capodoperă a lui
Antoni Gaudí
(Barcelona)
 Genchi Taguchi: Uniformitate în jurul unei
valori țintă.
ZERO
DEFECTE
Produse Produse
neconforme neconforme
Țintă
Obiectiv
Limita Limita
inferioară a superioară a
specificațiilor specificațiilor
 Genchi Taguchi: Uniformitate în jurul unei
valori țintă.
 Genchi Taguchi: " Uniformitate în jurul unei
valori țintă.”
ISO + AFNOR (1986):
 ”Ansamblul proprietăților și caracteristicilor
unui produs sau serviciu care-i conferă
aptitudinea de a satisface nevoile exprimate sau
implicite.”
 ISO = International Organization for Standardization
 Putem spune că un produs este de calitate dacă

proprietăţile şi caracteristicile sale sunt superioare sau
cel puţin egale celor necesare pentru satisfacerea
nevoilor implicite sau explicite.
Perceput ca o problemă Raportat ca o problemă
În Manual:
 ”Calitatea reprezintă aptitudinea unei

entități de a dispune de un ansamblu de
caracteristici intrinseci, care-i oferă
posibilitatea satisfacerii într-un anumit
grad a unor cerințe specificate sau
implicite.”
ISO (în standardul ISO 9000:2015)
 ”Degree to which a set of inherent
characteristics fulfills requirements.”
 Gradul în care un set de caracteristici intrinseci
îndeplinesc cerințele.
 ISO = International Organization for Standardization
 Nu enunță clar ale cui sunt caracteristicile

 Nu enunță clar nici ale cui sunt cerințele
Calitatea reprezintă măsura în care un ansamblu de
caracteristici intrinseci îndeplinește cerințele.

caracteristici intrinseci reunite într-un produs sau
serviciu îndeplinește cerințele clientului.

caracteristici intrinseci ale produsului/serviciului, ale
procesului de realizare a acestuia și ale organizației
furnizoare îndeplinește cerințele tuturor părților
interesate.
RISIPA NON-CALITATE
Caracteristici care nu Exigențe nesatisfăcute
satisfac exigențe de caracteristici
Caracteristici care
satisfac exigențele
Caracteristici Exigențe
© Nestian A. 2020
 Calitatea înseamnă lux sau  Calitatea este conformitatea
eleganță cu cerințele
 Calitatea este subiectivă,  Calitatea este măsurată prin
intangibilă și nemăsurabilă costul neconformității
 Realizarea calității este scumpă  Este mai ieftin să faci lucrurile
și prohibitivă bine din prima
 Majoritatea problemelor  Majoritatea problemelor
pornesc de la angajați pornesc de la planificare și
(muncitori) dezvoltare
 Calitatea este responsabilitatea  Calitatea este
departamentului de calitate responsabilitatea tuturor
departamentelor
Trei principii ale calităţii
 Calitatea există exclusiv în cadrul unei relaţii de schimb
între un furnizor - producător şi un client - utilizator.
 Calitatea este o problemă care priveşte toate procesele
dintr-o întreprindere şi toţi actorii care intervin în
realizarea unui produs sau serviciu, fie ei simpli
muncitori sau directori, angajaţi sau acţionari.
 Calitatea obligă furnizorul să ia angajamente faţă de
clienţi, să le respecte şi să demonstreze că ele au fost
respectate.
Axiomă
 Calitatea reprezintă o preocupare doar pentru
organizaţiile a căror supravieţuire este supusă unor
presiuni existenţiale asociate schimburilor derulate în
calitate de furnizor.
Calitatea
cerută
Calitatea Calitatea
percepută proiectată
Calitatea Calitatea
promisă realizată
În funcție de etapa sau stadiul în care se află produsul:
• calitatea cerută sau așteptată;
• calitatea de concepție sau proiectată;
• calitatea de conformanță;
• calitatea realizată;
• calitatea în utilizare.
După produsul de referință :

- calitate individuală;
- calitatea medie.
 Calitatea cerută este cea specificată în documente de
referinţă (standarde, contracte, comenzi etc.) sau dedusă în
urma cercetărilor de piaţă.
 Calitatea de concepţie, numită şi calitatea proiectată,

prescrisă sau potenţială este cea prevăzută în documentaţie
(proiectul produsului sau serviciului).
 Calitatea de conformanţă reflectă măsura în care un

exemplar de referinţă (prototip, în cazul unui produs) corespunde
cu proiectul, standardele sau normele. În cazul serviciilor
aceasta reprezintă calitatea ce poate fi realizată cu dotările
tehnice, resursele informaţionale, resursele umane,
managementul unităţii prestatoare.

 Calitatea realizată reflectă măsura în care ansamblul
entităţilor realizate într-o anumită perioadă de timp (produse
fabricate, servicii prestate) corespund cu nivelurile proiectate,
cu standardele sau cu cerinţele consumatorilor.
 Calitatea în utilizare este reflectată de modul în care o

entitate îşi îndeplineşte funcţiile şi măsura în care utilizatorii
sunt satisfăcuţi de caracteristicile acesteia.
În funcție de caracteristicile avute în
vedere:
- Parțială – unele caracteristici
- Integrală – toate caracteristicile
- Totală – toate caracteristicile sistemului
care a generat produsul/serviciul
 Clasa de calitate reprezintă un calificativ pentru
o categorie de produse, aparţinând aceluiaşi
sortiment.
 Clasa de calitate este considerată un indicator

de categorie sau rang referitor la proprietăţi sau
caracteristici corespunzătoare unei grupe
diferite de cerinţe pentru produse sau servicii
destinate aceleiaşi utilităţi funcţionale.
 Transportul pe CFR
Clasa I si II
 Hoteluri și pensiuni
Stele și margarete
a) După rolul lor în satisfacerea cerințelor utilizatorilor:
- caracteristici critice;
- caracteristici principale;
- caracteristici secundare.
După rolul lor în satisfacerea cerinţelor utilizatorilor:
 caracteristici critice, de importanţă deosebită, a căror lipsă sau

situare sub un anumit nivel este sancţionată prin lege şi nu permite
accesul produselor pe piaţă: securitatea în funcţionare, caracteristici
de mediu, conţinutul în diferite substanţe ş.a.;
 caracteristici principale, de importanţă majoră, a căror lipsă sau

situare sub un anumit nivel implică neacceptarea produsului de către
utilizator;
 caracteristici secundare, de importanţă minoră, care pot lipsi sau pot

fi realizate la niveluri inferioare, în măsura în care acest fapt
contribuie la reducerea costului, iar beneficiarii nu le solicită în mod
expres.
b) După sensul în care trebuie să evolueze (sens de
preferință):
- caracteristici ale căror niveluri trebuie minimizate;
- caracteristici ale căror niveluri trebuie maximizate;
- caracteristici ale căror niveluri trebuie să se situeze între
anumite limite.
c) După modul în care se pot măsura:
- măsurabile direct;
- măsurabile indirect;
- măsurarea prin comparare cu mostra etalon.
d) După modul de exprimare:

- atributive;
- numerice.
 Tehnice – evidențiază elemente tehnice ale
produsului sau serviciului
 Sociale – evidențiază modul în care produsul
sau serviciul influențează viața persoanelor
sau grupurilor sociale
 Economice – reflectă eficiența economică a
utilizării sale (consumuri, randament etc.)
 Consum: Litri/100 km
 Capacitate : metri cubi
 Eficiența energetică
 Număr de bucăți produse/oră de

funcționare
1. Caracteristici de bază / prag
 se referă la atributele pe care clientul aşteaptă

să le găsească la produsul sau serviciul cumpărat
 sunt normale sau subînţelese, iar atunci când

lipsesc apare sentimentul de nemulțumire (prag)
 clientul nu va vorbi despre calitatea de bază a

unui produs sau serviciu deoarece este de
așteptat ca acesta sa aibă acele caracteristici
2. Caracteristici de performanță
 se referă la atributele cresc satisfacția clienților

atunci când acesta observă că la atributele de
bază sunt adăugate unele noi
 clientul va exprima exact ce vrea de la produs,

absența lor ducând la nemulțumire
 produc diferențiere și competitivitate
 cu timpul, tind să devină ”de bază”

3. Caracteristici de încântare
(de excelență)
 se referă la atributele superioare așteptărilor pe

care clientul le are de la produs, fiind inovative
şi nou apărute
 clientul va fi surprins plăcut de depășirea

așteptărilor lui, acestea fiind adesea create
special pentru crearea unei emoții
 absența lor nu duce la nemulțumire

4. Caracteristici indiferente
 se referă la atributele a căror prezență sau

absență nu are un impact asupra satisfacției
clientului
 clientul nu poate stabili sensul de preferință al

caracteristicii
4. Caracteristici inverse (adverse)
 se referă la atributele a căror prezență are un

impact negativ asupra satisfacției clientului
(adversitate)
 Insatisfacția clientului crește pe măsură ce acea

caracteristică devină mai puternic prezentă, mai
vizibilă.
 Conținut: bumbac, lapte, apă, coloranți, fier
 Funcționalitate: îmbrăcare, băut, scris
 Formă: design si colorit
 Ameliorarea calității unui produs : pe oricare componentă!
Încrederea : constanța, lipsa erorilor
Solicitudinea: dorința de a-l ajuta pe client
Competența: abilitățile și competența prestatorului
 Amabilitatea/politețea: comportamentul plăcut
 Siguranța: lipsa riscurilor și a pericolelor
 Accesibilitatea: ușurința accesării serviciului
 Comunicarea: înțelegerea cu clientul
 Empatia: adoptarea punctului de vedere al clientului
 Ameliorarea calității unui serviciu : pe oricare

componentă!
Aspectul interior și exterior : designul, estetica,
ordinea și curățenia percepute privind interiorul și
exteriorul
Dotările: aparatura și mobilierul din spațiul de
prestare a serviciuluii
Consumabilele: caracteristicile produselor folosite
pe parcursul serviciului
Ameliorarea calității unui serviciu : pe oricare

componentă!
 Muncitorii
 Materiile prime și materialele
 Mașinile
 Metodele de lucru
 Măsurarea (controlul)
 Mediul de lucru
 Factorii naturali (mediul)
 Managementul
 Marketingul
Metoda Oamenii
Am un
Restaurant…in doi Prietenele
iubit
Telefon matinal Fostul…

Rudele
să nu vină
Fericită de
Măcar Taxi 8 martie
Melodia
...exclus CTP! Multe
noastră
flori
Scumpă
Locul unde
A lui …. Ba ne-am Cadou
nu! …A mea! cunoscut
Mașina Mediul Materiale

 Maimult de 80% din probleme sunt cauzate
de management și mai puțin de 20% sunt
cauzate de muncitori.
(Philip Crosby – 1979 – Quality is free)
 Maimult de 80% din probleme sunt cauzate

de muncitori și mai puțin de 20% sunt
cauzate de management.
 Managementul calităţii reprezintă
„totalitatea modalităţilor prin care
obţinem calitate“.
(J. M. Juran, Supremaţia prin calitate, Editura
Teora, Bucureşti, 2002)
 Ansamblul activităţilor coordonate pentru a
orienta şi controla o organizaţie în ceea ce
priveşte calitatea. (ISO – familia de
standarde 9000:2000)
 Managementul calității înseamnă politicile,

obiectivele și procedurile necesare pentru
atingerea obiectivelor organizației
referitoare la calitate. (ISO – familia de
standarde 9000:2015)
Joseph Moses Juran (December 24, 1904 – February 28, 2008)
Juran was born to a Jewish family in 1904 in Brăila, Romania, and later
lived in Gura Humorului.[2] In 1912, he immigrated to America with his
family, settling in Minneapolis, Minnesota. Juran excelled in school,
especially in mathematics. He was a chess champion at an early age,[3]
and dominated chess at Western Electric. Juran graduated from
Minneapolis South High School in 1920. (Wikipedia, 2011)
 Planificareacalităţii
 Controlul calităţii
 Îmbunătăţirea calităţii
Juran, J. M. (August 1986). “The quality trilogy: A universal approach to managing for
quality”. Quality Progress,19(8), 19-24
 Planificarea calităţii – descoperirea nevoilor clienţilor şi
conceperea de procese adecvate pentru satisfacerea lor
 Rezultat - Un proces capabil să permită atingerea obiectivelor
în domeniul calităţii în condiţii operaţionale
 Controlul calităţii - procesul prin care are loc atingerea

obiectivelor propuse în domeniul calităţii pe parcursul
operaţiilor
 Rezultat – Menţinerea calităţii la nivelul planificat
 Îmbunătăţirea calităţii - crearea organizată de schimbări

benefice, de atingere a unor nivele de performanţă fără
precedent
 Rezultat - Conducerea operaţiilor spre nivele de performanţă
fără precedent (superioare performanţelor planificate anterior)
 Managementul calității include toate activitățile
coordonate ale organizației pentru a orienta, controla și
coordona calitatea. Acestea activități includ formularea de
politici și obiective privitoare la calitate. Ele includ
planificarea, controlul, asigurarea și
îmbunătățirea calității
 ”Quality management includes the coordinated activities

that organisations use to direct, control, and coordinate
quality. These activities include formulating a quality
policy and setting quality objectives. They also include
quality planning, control and assurance to achieve
continuous improvement.”
Preocupări ale QM, conform standardelor ISO
9000:
 Ce face organizația pentru a satisface clienții
 Cum satisface cerințele regulatorii (din
reglementări impuse)
 Cum crește satisfacția clienților
 Cum își îmbunătățește continuu performanța,
produsele și serviciile
Planificarea calităţii Controlul calităţii Asigurarea Îmbunătăţirea calităţii
calităţii
Fixarea Evaluarea calităţii Furnizarea Analiza situaţiei
obiectivelor reale încrederii că existente
cerinţele
Identificarea Compararea privind Stabilirea
clienţilor calităţii reale calitatea vor fi obiectivelor pentru
cu obiectivele îndeplinite îmbunătăţire
Identificarea
şi cerinţele
nevoilor clienţilor
Căutarea soluţiilor
Specificarea
caracteristicilor Stabilirea Selectarea şi
produsului măsurilor pentru implementarea
înlăturarea soluţiilor
Specificarea diferenţelor
proceselor Analiza şi evaluarea
rezultatelor
Determinarea
resurselor necesare
 Inspecţia calităţii
 Controlul calității
 Asigurarea calității
 Managementul calității
 Managementul calității totale
 Distincţie clară între cei care concep, cei care
realizează şi cei care supraveghează.
 Responsabilitatea privind calitatea o are executantul,
care trebuie să realizeze produse conforme cu decizia
managerului, iar aprecierea acestei conformităţi este
de competenţa inspectorului.
 Inspecţia presupunea supravegherea lucrătorilor şi
identificarea, de regulă, vizual, a defectelor
produselor realizate.
 Inspectorul are responsabilitatea finală pentru
calitatea activităţii realizate.
(F. Taylor - Principles of Scientific Management, 1911)
 Logica tipică pentru această fază este cea corectivă.
 Controlul neconformităţii este efectuat aposteriori, la

capătul procesului. (verificarea finală).
Taylorism
 înlocuirea metodelor tradiţionale imprecise cu metode
ştiinţifice
 analiza procesului de muncă prin descompunerea în
elemente componente
 diviziunea muncii intelectuale şi fizice
 antrenarea şi instruirea salariaţilor
 F. Taylor - Principles of Scientific Management, 1911 A Neștian-UAIC-2020

 După 1930
Stadii de dezvoltare: controlul integral, controlul

statistic de recepţie, controlul statistic al proceselor,
controlul total.
1. Controlul integral = control de recepţie care se

efectuează asupra produselor finite, prin verificarea
bucată cu bucată.
2. Controlul statistic de recepție = se utilizează

bazele statistice ale eşantionării (generalizarea
concluziilor de la eșantion la toată producția)
3. Controlul statistic al proceselor
4. Controlul total – eliminarea neconformităților din

toate procesele, nu doar din cele de producție
1. Controlul integral
Controlul integral = control de recepţie care se efectuează

asupra produselor finite, prin verificarea bucată cu bucată.
 Fapt statistic: este
imposibil să reproduci de
manieră perfect identică
rezultatul unui proces de
producţie
 Dezvoltarea şi utilizarea tehnicilor statistice şi

probabilistice pentru a fixa această variaţie a
producţiei într-o marjă acceptabilă numită:
toleranţă, standard de calitate sau nivel de
calitate acceptabil (AQL).
 Logica tipică pentru aceste două tipuri de control
este tot corectivă.
 Controlul neconformităţii este efectuat aposteriori,

la capătul procesului. (Controlul statistic de
recepție)
 Eficienţa procesului de producţie - eşantion

reprezentativ de produse - garantarea de manieră
suficientă a eficacităţii controlului.
https://www.asiaction.com/what-is-the-aql/
Checkpoints in minor defect category = 10
accepted defects. Refuse order from 11
defects.
Checkpoints in major defect category = 7
defects.
Checkpoints in critical defect category = 0
defect.
3. Controlul statistic al proceselor = face trecerea de
la orientarea spre produs şi defectele posibile, la
orientarea spre proces şi ţinerea acestuia sub
control.
 accent pe eliminarea defectelor
 se folosește conceptul de calitate minim acceptabilă
 Controlul neconformităţii este efectuat și pe proces și

la capătul procesului.
 Logica : asigurare și corecție
4. Controlul total = extins la toate activităţile care
contribuie la asigurarea unui anumit grad de
satisfacere a exigenţelor consumatorilor.
 Asociat TQM
 Eliminarea neconformităților din toate procesele, nu

doar din cele de producție
 Logică preventivă + corectivă
 Mi-aduc aminte ca pe 20 mai 1990 oamenii
(mineri) cu ochii injectati de furie si de ura
strigau: "NOI MUNCIM, NOI NU GÂNDIM" si
"moarte intelectualilor". (Tudor Chirilă -2010)
 NUMAI CINE NU MUNCESTE NU GRESESTE!

Nu te preocupa de non-calitate, ea e un fapt
normal!
Nu munci, evită răspunderea și sarcinile noi!
Nu veni cu idei noi, pt. că va trebui să le pui în
practică!
 Inspecţia calităţii
 Asigurarea calității
 Managementul calității
 Managementul calității totale
Inspecția fiecărui produs
Neîncredere
Inspecția produselor prin
eșantionare
Inspecția sistemului
de producție
Lipsa
inspecției
Încredere
 Reprezintă punerea în aplicare a unui
ansamblu de acţiuni prestabilite şi
sistematice, pentru a conferi încredere că un
produs sau serviciu va satisface exigenţele în
ce priveşte calitatea.
 Cuvinte cheie: proceduri, încrederea clientului,

sistemul calităţii.
 Eficacitatea este asigurată prin diminuarea

continuă a costurilor non-calităţii
 Ansamblul de proceduri de control al calităţii
vizează diferite etape ale procesului de
producţie.(logica preventivă)
 Această abordare a fost dezvoltată în Japonia
începând cu anii ‘50, iar avantajele majore ale ei
erau deja perceptibile în anii ’70
 Calitate finală ameliorată
 Personal motivat să lucreze bine
 Competitivitatea firmelor japoneze ameliorată şi
concretizată în câştigarea unor noi părţi de piaţă.
 Definitia conform ISO:
Asigurarea calității reprezintă ansamblul
activităților planificate și sistematice,
implementate în cadrul sistemului calității și
demonstrate cât este necesar, pentru furnizarea
încrederii că o entitate va satisface condițiile
referitoare la calitate.
Cerințele de bază în QA:

 Să scrii ce faci
 Să faci ce ai scris
 Să obții dovezi (că ai făcut ce ai scris)
 Managementul calității înseamnă politicile,
obiectivele și procedurile necesare pentru
atingerea obiectivelor organizației referitoare
la calitate. (ISO – familia de standarde
9000:2015)
Planificarea calităţii Controlul calităţii Asigurarea Îmbunătăţirea calităţii
calităţii
Fixarea Evaluarea calităţii Furnizarea Analiza situaţiei
obiectivelor reale încrederii că existente
cerinţele
Identificarea Compararea privind Stabilirea
clienţilor calităţii reale calitatea vor fi obiectivelor pentru
cu obiectivele îndeplinite îmbunătăţire
Identificarea
şi cerinţele
nevoilor clienţilor
Căutarea soluţiilor
Specificarea
caracteristicilor Stabilirea Selectarea şi
produsului măsurilor pentru implementarea
înlăturarea soluţiilor
Specificarea diferenţelor
proceselor Analiza şi evaluarea
rezultatelor
Determinarea
resurselor necesare
Elemente de Orientări anterioare Orientări specifice
referinţă managementului calităţii managementului calităţii
Produse Produse fabricate Toate produsele destinate sau
nu vânzării
Procese Cele legate direct Toate procesele: cercetare,
de producţie proiectare, achiziţii,
producţie, vânzări etc.
Clienţi Persoane sau organizaţii Toţi cei din interiorul sau din
care cumpără produsele exteriorul organizaţiei,
afectaţi de producţia,
comercializarea, exploatarea,
scoaterea
din uz a produselor
Categorii de Firme producătoare Toate tipurile de organizaţii
organizaţii
Obiectivele calităţii Tactice, fixate la nivelul În primul rând strategice,
departamentelor medii şi fixate de managerii superiori
inferioare
Costul noncalităţii Cheltuielile legate de produsele Toate costurile care ar
cu defecte dispărea dacă totul ar fi
perfect
 Managementul calităţii totale: transformarea
calităţii într-un instrument de management (în
anii’80)
 Managementul calităţii nu mai era preocuparea
exclusivă a controlorilor sau a celor direct
implicaţi în producţie, ca în primele două faze,
ci a întreprinderii în ansamblu.
 Logică ameliorativă
 „Managementul calităţii totale este un mod
de conducere a unei organizaţii axat pe
calitate, bazat pe participarea tuturor
salariaţilor săi şi vizând atât succesul pe
termen lung prin satisfacerea clienţilor cât
şi avantajele pentru salariaţi şi societate“
(conf. standardului ISO 8402)
 Echivalent japonez:
„KANRI“ = „Management şi Îmbunătăţire
(ameliorare) Continuă“.
 Căutarea performanţei: orientată spre oameni şi
spre structurile decizionale, revoluţie culturală.
Cercurile calităţii şi cercurile de pilotaj, grupurile de
reflexie şi analiză : declanşatorii unor noi tipuri de
management.
 Abandonarea taylorismului, mobilizarea inteligenţei
întreprinderii şi implicarea tuturor. (concepţie -
execuţie)
 Cuvintele cheie ale acestei a cincea faze sunt : zero
defecte, relaţii client – furnizor, management
participativ, excelenţă.
 Interesul firmelor într-un asemenea discurs este
perfect înţeles într-un mediu concurenţial turbulent
în care se pune continuu problema flexibilităţii şi a
productivităţii.
Printre cele mai importante metode şi
instrumente dezvoltate :
 cercurile calităţii şi cercurile de pilotaj (’60 -
Japonia, ’70 - SUA)
 calitatea totală (’80)
 managementul calităţii totale (’90)
 reengineering-ul (’90)
 6 Sigma (’95)
Reengineering = regândirea fundamentală și reconceperea
radicală a proceselor unei afaceri pentru realizarea unor îmbunătățiri
dramatice în domenii critice pentru performanța actuală, precum
costurile, calitatea, serviciile oferite sau viteza.
 Tot ce se întâmplă în firmă are legătură cu calitatea
şi tot ce are legătură cu calitatea influenţează
capacitatea concurenţială a firmei.
 TQM este o abordare a îmbunătăţirii
competitivităţii, eficienţei şi flexibilităţii unei
întregi organizaţii.
 Pentru ca o organizaţie să fie într-adevăr eficace,
toate părţile ei trebuie să meargă bine împreună
înspre aceleaşi scopuri, recunoscând că fiecare
individ şi fiecare activitate afectează şi este afectat
sau afectată de ceilalţi sau celelalte.
 TQM este o modalitate de a elimina din viaţa
oamenilor sursele de risipă prin includerea tuturor
în procese de ameliorare care conduc la rezultate
mai bune şi mai rapide. A Neștian-UAIC-2020
 Calitatea pe primul plan – politică a companiei
 Zero neconformităţi
 Totul trebuie făcut bine de prima dată
 Calitatea produselor și serviciilor
 Calitatea în relațiile client-furnizor interne
 Îmbunătăţire continuă
 Orientarea către client
 Leadership – implicarea conducerii
 Implicarea personalului
 Abordarea pe bază de proces
 Abordarea sistemică a managementului
 Îmbunătățirea continuă
 Argumentarea cu date a deciziilor
 Relații de parteneriat cu furnizorii
6 Cs of TQM
Sursa: http://www.qualityprocessawarenessideas.com/2007/09/do-you-know-the-6-cs-of-quality.html
 Cultură a calității
 Consacrare(dedicare)
 Cooperare Cultură a
calității
 Continuă ameliorare
Client Consacrare
satisfăcut (dedicare)
 Client satisfăcut
Controlul
Cooperare
calității
Continuă
ameliorare
 valorificarea superioară a resurselor;
 realizarea profitului;
 asigurarea şi ridicarea prestigiului organizaţiei;
 funcţia promoţională;
 funcţia juridică;
 răspuns la cerinţele părţilor interesate;
 ridicarea calităţii vieţii.
O = Obiective
R = Rezultate
M = Mijloace
E = Exigenţe
Cursul 5
Sem II, 2019-2020
Conf.univ.dr. Andrei Ștefan Neștian

Emil Maxim – Calitatea si
managementul calitatii,
Ed. Sedcom Libris, 2007
+alte surse bibliografice

indicate pe parcurs
Acest document este proprietate intelectuală a autorului Neștian
Stefan Andrei. Forma lui actuală a fost concepută pentru a fi
difuzată electronic, prin intermediul portalului facultății,
studenților din anul II, de la specializarea Management, din cadrul
FEAA, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași.
Postarea pe internet in zone de stocare-descărcare sau punerea lui la

dispoziția altora prin orice alte mijloace electronice, pot fi făcute
doar cu acordul scris al autorului. Acordul poate fi obținut în urma
unei cereri trimise pe adresa nestian@uaic.ro
Încărcarea fără acordul autorului a documentului în site-uri de

stocare-descărcare a materialelor didactice, cu utilizarea numelui
autorului pentru identificarea acestui material didactic, reprezintă o
ofensă adusă statutului profesional al acestuia și atrage după sine
plata unor daune interese.
Copyright © 2020 Nestian Stefan Andrei

Curs 5
 MĂSURÁRE (‹ măsura) s. f. Acțiunea de a
măsura; determinare a valorii unei mărimi;
măsură (1), măsurătoare.
 Sinonime: determinare, stabilire, precizare,

etalonare; apreciere, estimare, evaluare,
calculare, numărare, cîntărire, calibrare,
dimensionare; normare, standardizare
 Măsurare = aflarea valorilor numerice
corespunzătoare nivelurilor caracteristicilor
de calitate şi exprimarea lor în unităţi de
măsură cunoscute.
 DEX:determinare, stabilire, precizare,

etalonare; apreciere, estimare, evaluare,
calculare, numărare, cîntărire, calibrare,
dimensionare; normare, standardizare
 M.directă = m. efectuată prin compararea
nemijlocită a mărimii de măsurat cu unitatea
sa de măsură sau prin evaluarea directă a
unui efect produs de mărimea respectivă.
◊ M.indirectă = determinare a valorii unei

formule, în care se introduc valorile altor
mărimi, obținute prin măsurări directe.
Efectuarea unei măsurători presupune:
a) stabilirea caracteristicii sau proprietăţii, obiectului,
fenomenului sau sistemului de măsurat
b) stabilirea unităţii de măsură (adică a elementului din
mulţimea stărilor caracteristicii măsurate căruia îi
corespunde valoarea 1) si a scalei
c) existenţa unui aparat, a unei instalaţii de măsurare
 Calibru; capacitate; circumferință; conținut;
densitate; dimensiune; distanță; greutate;
intensitate; masă; putere; forță; volum.
 Kilometru; hectometru; decametru; metru;

decimetru; centimetru; milimetru, metru cub;
metru pătrat, kilogram; hectogram; decagram;
gram, kilolitru; hectolitru; decalitru; litru; decilitru;
centilitru; mililitru
 Metru, Cântar, Vas gradat, Termometru, Șubler,

Nivelă, Reactiv, RX Scanner, chestionar
 Metode tehnice
 Metode bazate pe expertize
 Metode sociologice
 Metode economice
 Estimarea sau evaluarea calităţii are ca
scop stabilirea valorilor relative ale
caracteristicilor, prin compararea cu
niveluri de referinţă şi agregarea
rezultatelor pentru determinarea
indicatorilor sintetici sau integrali.
Categorii de indicatori:
 indicatori ai calităţii produsului, serviciului etc.;
 indicatori ai calităţii producţiei.
 La o firmă producătoare de pantofi sunt realizate 5 modele
de pantofi.
 Cum calculăm calitatea obținută cu privire la încadrarea

pantofilor în standardul de lungime? (mărimi standard)
 Cum calculăm calitatea obținută cu privire la toate

caracteristicile tălpii papucului?
 Cum calculăm calitatea obținută pe un tip de pantofi?
 Cum calculăm calitatea obținută pe toate tipurile de

pantofi?
După complexitatea lor:
Integrali
indicatoriintegrali care au în vedere
toate caracteristicile unui produs
indicatori sintetici, pe grupe de Sintetici

caracteristici;
indicatori simpli, referitori la

caracteristicile elementare de calitate; Simpli/analitici
Indicatorii sintetici şi integrali
Caracteristicile de calitate diferă ca importanţă
Se folosesc coeficienţi de importanţă sau ponderi

După modul de determinare:
 indicatori obţinuţi prin măsurare directă
 indicatori obţinuţi prin calcul direct

 specifici caracteristicilor indirect măsurabile
 indicatorii determinaţi ca raport între nivelurile
aceleiaşi caracteristici pentru două produse diferite
 indicatori obţinuţi prin calcule statistice

 medie, amplitudine, dispersie, probabilitate etc., pe
baza unui număr de observaţii, măsurători sau aprecieri
Aceşti indicatori servesc, în principal, la comparaţii:
 compararea proiectului produsului cu valori de vârf

cunoscute, cu produse comercializate pe pieţele care
prezintă interes pentru producător sau cu cerinţele
consumatorilor specificate explicit sau estimate;
 compararea prototipului cu proiectul pentru a verifica

posibilităţile reale de fabricare a produsului la nivelul
specificaţiilor;
 verificarea periodică a proceselor de producţie pentru a

identifica factorii cu acţiune sistematică ce pot determina
abateri de la posibilităţile reale de fabricaţie;
 analiza evoluţiei calităţii.

metoda coeficienţilor de elasticitate;
metoda comparării directe a
caracteristicilor;
metoda repartizării punctajului.
 Premise
 Avem un produs cu mai multe caracteristici
de calitate măsurabile
 Dorim să modificăm produsul, obținând
niveluri diferite ale calității pe diferite
caracteristici
 Aceste modificări induc cheltuieli
suplimentare
Nivel inițial Nivel nou Cheltuieli Cheltuieli
inițiale actuale
X10 X11 10 15
X20 X21 15 20
X30 X31 25 30
X40 X41 40 55
X50 X51 10 20
Total 100 lei 140 lei
Xit = nivelul caracteristicii i la momentul t

0 = momentul inițial
1 = momentul actual
Modificarea totală a cheltuielilor de exploatare
C0j – cheltuielile de exploatare a produsului j la momentul analizei.
C0 j  f xij  , i = 1,2,… n, caracteristici de calitate
xij – nivelurile caracteristicilor de calitate.
∆Cj – modificarea totală a cheltuielilor de exploatare a produsului j, ca
urmare a modificării nivelurilor caracteristicilor cu 1%;
C j  C1 j  C0 j
Aportul fiecărei caracteristici la această modificare: ∆c1j, ∆ c2j, .... ∆.cnj

∆cij – modificarea cheltuielilor de exploatare ca efect al modificării
nivelului caracteristicii i a produsului j.
În final, se obţine:
cij
 ij 
Cij
Cheltuieli Cheltuieli
Caracteristica Var Ch Coeficient
inițiale actuale
C1 10 15 5 0,13
C2 15 20 5 0,13
C3 25 30 5 0,13
C4 40 55 15 0,38
C5 10 20 10 0,25
Total 100 140 40 1
cij
 ij 
Cij α1=(15-10)/40=5/40 = 0,13
urmare a modificării nivelu
C j  C1 j  C0 j
Caracteristicile produsului se compară între ele două câte două şi
se obţine o matrice pătratică, ale cărei elemente vor fi:
1, dacă i şi j sunt de aceeasi importanta
2, când caracteristica i este mai importanta decât j

aij  
4, când caracteristica i este cu mult mai importanta decât j
0, în celelalte situatii
În faza a doua se determină nivelurile coeficienţilor de

importanţă:
 aij
i =
  aij
C1 C2 C3 C4 C5 Suma %
C1 1 0 0 2 0 3 9,68
C2 2 1 2 2 4 11 35,48
C3 4 0 1 0 2 7 22,58
C4 0 0 2 1 1 4 12,90
C5 4 0 0 1 1 6 19,35
31 100
Importanţa caracteristicii este dată de punctajul total repartizat.
Exemplu: Pentru calculul indicatorului sintetic al caracteristicilor sociale, se utilizează trei
caracteristici sociale ale produsului şi un sistem cu 20 de puncte. Comparaţia se face cu
niveluri maxime de exigenţă sau cu standardele şi se au în vedere trei trepte de
apreciere:
- caracteristica A: nu corespunde (0,0 – 1) puncte

corespunde bine (1,1 – 3) puncte
corespunde foarte bine (3,1 – 4) puncte
- caracteristica B: nu corespunde (0,0 – 2) puncte

- caracteristica C: nu corespunde (0,0 – 1) puncte

Punctajul total este de 20 de puncte şi poate fi obţinut atunci când toate caracteristicile
vor primi calificativul „corespunde foarte bine“, respectiv: 4+9+7=20 de puncte.
Jurnalul calității. Diagrama PARETO
Paginile de referință din manual: 132-139
Listati documentul Pdf „Seminarul 3_Jurnalul calitatii” sau lucrați în fișierul Excel „Seminarul
3_Jurnalul calitatii”.
Calculați:
a) coeficientul defectelor pentru fiecare zi în parte și pentru întreaga perioadă (formule la pag. 136 și
137)
b) demeritul pentru fiecare zi în parte și pentru întreaga perioadă (formule la pag. 137)
c) realizați graficul coeficientului defectelor și grafidul demeritelor
d) ordonați defectele în ordinea descrescătoare a numărului de apariții a acestora, realizați frecvențele
relative simple și cumulate (exemplu similar la pag. 134) și realizați diagrama PARETO (exemplu
similar la pag. 135).
Pentru produsul „pantofi bărbați” avem 17 tipuri de defecte, împărțite în patru categorii: defecte
critice, principale, secundare și minore. Spre exemplu, primele cinci tipuri de defecte (de la A până la
E inclusiv) sunt critice. În funcție de gravitatea fiecărui tip de defect, se alocă un punctaj. Defectele de
la A până la E, fiind critice, primesc 100 puncte; defectele principale: 50 puncte, etc.
Calcularea coeficientului defectelor (ne dă o imagine de ansamblu a noncalității)
În Jurnalul calității avem analizată o perioadă de trei săptămâni (de la data de 1 a lunii până la data de
19; sunt omise zilele de week-end). În fiecare zi sunt înregistrate defectele observate, pe fiecare tip de
defecte, cât și numărul de produse verificate în acea zi. Spre exemplu, pe data de 1 au fost verificate
110 produse (coloana denumită Nc). Pe data de 1 au fost observate: 1 defect tip C (culori diferite); 2
defecte tip E (piele încrețită); 2 defecte tip I (toc fixat strâmb), ……….. (etc.), 3 defecte tip R (pantofi
murdari).
Pentru a calcula coeficientul defectelor se utilizează formula de la pag. 136.

Pentru fiecare zi în parte, se adună toate defectele înregistrate în acea zi și se împarte la numărul total
de produse verificate în ziua respectivă.
Cd ziua 1=(1+2+2+2+3+1+4+6+2+3)/110=26/110=0,236 (lucrați cu trei zecimale)

Cd ziua 2=(1+1+2+2+1+1+1+4+2+8+3+2)/130=28/130=0,215
Etc.
Pentru calcularea Cd pe întreaga perioadă: Nr total defecte/Nr total produse verificate (pe întreaga
perioadă!)
După ce treceți nr. total defecte pe fiecare zi în parte în coloana Nd, adunați toată coloana. Rezultat:
340 defecte.
Adunați toate produsele verificate pe întreaga perioadă (coloana Nc). Rezultat: 1775 produse
verificate.
Cd pt întreaga perioadă: 340 defecte/1775 produse verificate=0,192 (vedeți prima formulă de pa pag.
137)
1
Calcularea demeritului (ia în considerare gravitatea defectelor)
Pentru calcularea demeritului pe fiecare zi în parte:
(Sumă din toate tipurile de defecte critice din ziua i* 100 + Sumă din toate tipurile de defecte
principale din ziua i* 50 + Sumă din toate tipurile de defecte secundare din ziua i*10 + Sumă din toate
defectele minore din ziua i * 1)/Nr. produse verificate în ziua i.
Exemplu de calcul pentru ziua 1:
D ziua 1=
[(1+2)*100+2*50+(2+3+1+4)*10+(6+2+3)*1]/110=
(300+100+100+11)/110 = 511/110 = 4,65 (rotunjiți la două zecimale)
Pentru calcularea demeritului pe întreaga perioadă, realizați suma pe coloană pentru fiecare tip de
defect. Lucrați într-o manieră similară ca în cazul demeritului pentru fiecare zi în parte, dar lucrați cu
totalurile calculate anterior.
D întreaga perioadă=
[(2+3+7+4+6)*100+(4+4+6+6)*50+(7+26+32+73+52)*10+(49+21+38)*1]/1775=
(2200+1000+1900+108)/1775=5208/1775=2,93
Pentru graficul coeficientului defectelor și graficul demeritelor: întoarceți la 90 grade graficele din
Excel si plasați-le în partea din dreapta a tabelului, ca în figura de mai jos (nu includeți în grafic Cd și
D pe toată perioada, adică valorile 0,192, respectiv 2,93):
Citiți explicația de la pag. 139 cu privire la ce ne indică pozițiile celor două grafice unul față de altul.
2
Diagrama PARETO (regula 20-80 – eliminând 20% din tipurile de defecte se reduce 80% din
numărul de apariții al defectelor)
Tabel nr. 1. Înregistrarea defectelor

Frecvente relative
Tip Numar Ordinea Numar
defect defecte defectelor defecte Simple Cumulate
A 2 M 73 21.47% 21.47%
B 3 N 52 15.29% 36.76%
C 7 O 49 14.41% 51.18%
D 4 R 38 11.18% 62.35%
E 6 L 32 9.41% 71.76%
F 4 K 26 7.65% 79.41%
G 4 P 21 6.18% 85.59%
H 6 C 7 2.06% 87.65%
I 6 J 7 2.06% 89.71%
J 7 E 6 1.76% 91.47%
K 26 H 6 1.76% 93.24%
L 32 I 6 1.76% 95.00%
M 73 D 4 1.18% 96.18%
N 52 F 4 1.18% 97.35%
O 49 G 4 1.18% 98.53%
P 21 B 3 0.88% 99.41%
R 38 A 2 0.59% 100.00%
340 340 100.00%
Ghidați-vă după exemplul de la pag. 135 și, pe baza informațiilor din tabelul de mai sus, realizați
diagrama PARETO. Frecvențele relative simple le regăsiți și în Excel (trebuie să trasați barele lipite
unele de altele). Trasați pe grafic frecvențele relative cumulate, similar cu exemplul din manual. Spre
exemplu, în continuarea frecvenței de 21,47% corespunzatoare defectului de tip M se trece frecvența
de 15,29% corespunzătoare defectului de tip N (se mută frecvența relativă simplă a defectului de tip N
în continuarea frecvenței simple a defectului de tip M și se ajunge astfel la o frecvența relativă
cumulată de 36,76%, etc.).
20% din nr. total defecte: 4 tipuri de defecte (3.4 dar am aproximat la 4)
Elimând defectele M, N, O, R (primele 20% după frecvență, din totalul de 17 defecte) se reduce cu
62,35% numărul total al defectelor (pe acest exemplu). Observăm că nu se respectă întocmai regula
20-80.
3
Managementul calității – FEAA
MĂSURAREA CALITĂȚII
1. Pentru un produs se cunosc:

Exemplarul Nivelul calității Exemplarul Nivelul calității
1 0,75 6 0,60
2 0,60 7 0,65
3 0,85 8 0,85
4 0,80 9 0,70
5 0,90 10 0,80
Nivelul mediu al calității și dispersia față de acest nivel:
Coeficientul de variație al calității de la un exemplar la altul este:
2. Producția întreprinderii:
Anul Calitatea Extra Calitatea I Calitatea a II-a Calitatea a III-a
2001 50 (bucăți) 70 (buc.) 20 (buc.) 30 (buc.)
2002 90 (bucăți) 40 (buc.) 10 (buc.) 10 (buc.)
Coeficienții 1 0,85 0,70 0,50
atribuiți claselor
Preț unitar (RON) 100 95 80 70
• Calitatea medie realizată în 2001 și 2002 a fost:
• Calitatea medie a crescut în 2002 cu:
• Calitatea medie a crescut în 2002 față de 2001 cu:
• Prețul mediu a crescut în 2002 față de 2001 cu:
3. Din jurnalul calității pe săptămâni la o întreprindere rezultă:

Săptămâna Defecte Număr produse
verificate
Critice Principale Secundare Minore
S1 3 6 10 4 100
S2 6 5 10 10 100
S3 4 3 6 5 100
S4 2 1 5 8 100
• Coeficientul defectelor este:
• Dispersia coeficientului mediu al defectelor este:
• Într-un sistem de punctaj al gravității defectelor de: 100; 50; 10; 1, nivelul calității este mai bun
în săptămâna:
1
Managementul calității, specializarea Management IF, FEAA, UAIC, an univ. 2020-2021
MĂSURAREA CALITĂȚII
Problema 1
Nivelul mediu al calității:
Se face media aritmetică a nivelurilor calității celor 10 exemplare:
(0,75+0,60+…+0,70+0,80)/10 exemplare=7,5/10=0,75 => =0,75
∑( ̅ )
Dispersia: = (formula dispersiei pentru o serie simplă)1

x =nivelul calității
x=nivelul mediu al calității
n=numărul de exemplare
Tabel nr. 1. Calcularea nivelului mediu al calității și calcularea distanțelor (pentru dispersie)
Distante Distante2
Exemplarul Nivelul calității
−
)
( −
1 2 3 4
1 0.75 0.75-0.75 = 0.00 0.0000
2 0.60 0.60-0.75 = -0.15 0.0225
3 0.85 0.85-0.75 = 0.10 0.0100
4 0.80 … = 0.05 0.0025
5 0.90 0.15 0.0225
6 0.60 -0.15 0.0225
7 0.65 -0.10 0.0100
8 0.85 0.10 0.0100
9 0.70 -0.05 0.0025
10 0.80 0.05 0.0025
Nivelul mediu 0.75 0.105
În coloana 3 se face diferența între nivelurile calitătii din coloana 2 și nivelul mediu al calității (nivelul
mediu al calității se scade din fiecare nivel al calității; spre exemplu, pentru exemplarul 1 se calculează
0,75-0,75=0; pentru exemplarul 2: 0,60-0,75= -0,15, etc.).
Se ridică la puterea a 2 distanțele calculate (a se vedea coloana 4).
Se face suma coloanei 4, rezultatul fiind 0,105.
Suma obținută se împarte la n, adică la nr. exemplare și rezultă dispersia față de nivelul mediul al
calității: 0,105/10=0,0105 (vedeți formula dispersiei de mai sus). Dispersia este 0,0105.
Coeficientul de variație al calității de la un exemplar la altul:

= ∗ 100 ; = √
̅
√!,!#!$
∗ 100 = 13,66% (sau, dacă nu mai înmulțim cu 100, rezultatul este 0,1366)
!,%$
1
https://www.ase.ro/upcpr/profesori/1825/UI7-Serii%20de%20distr.forma%20seriilor.pdf, pag. 6.
1
Problema 2
• Calitatea medie realizată în 2001 și 2002 a fost:

Avem câte un coeficient atribuit fiecărei clase de calitate => pentru a calcula calitatea medie se aplică
media ponderată, ponderând coeficienții atribuiți claselor de calitate cu numărul de exemplare din
fiecare clasă de calitate, din anul respectiv.
Pentru anul 2001: (1*50 bucăți+0,85*70+0,70*20+0,50*30)/(50+70+20+30)=0,815
Pentru anul 2002: (1*90+0,85*40+0,70*10+0,50*10)/(90+40+10+10)=0,907
• Calitatea medie a crescut în 2002 cu:

0,907-0,815=0,092 (creștere în mărime absolută)
• Calitatea medie a crescut în 2002 față de 2001 cu:

(0,907-0,815)/0,815=0,1129 (echivalent cu o creștere a calității medii de 11,29%) (creștere în mărime
relativă)
Cumulând cele două rezolvări de mai sus, concluzionăm că: în anul 2002 calitatea medie a crescut în
mărime absolută cu 0,092, această creștere reprezentând, în mărime relativă, 11,29% din nivelul
mediul al calității pentru primul an (2001), adică 11,29% din 0,815.
• Prețul mediu a crescut în 2002 față de 2001 cu:

Se calculează prețul mediu pe fiecare an, după care se calculează creșterea prețului mediu în mărime
relativă (datorită exprimării „față de”).
Pentru a calcula prețul mediu pe fiecare an se utilizează media ponderată, ponderând prețurile aferente
produselor din fiecare clasă de calitate cu numărul de exemplare din fiecare clasă de calitate.
Preț mediu 2001: (100 RON*50 bucăți+95*70+80*20+70*30)/(50+70+20+30)=90,29 RON
Preț mediu 2002: (100*90+95*40+80*10+70*10)/(90+40+10+10)=95,33 RON
Creșterea (în mărime relativă): (95,33-90,29)/90,29=0,0558 (echivalent cu o creștere a prețului mediu

de 5,58%).
Problema 3
Prezintă similarități cu aplicația din seminarul 3 (Jurnalul calității). Vedeți toate rezultatele în tabelul
de mai jos (pe fundal verde) și indicațiile de mai jos.
2
Tabel nr. 1. Calcularea coeficientului defectelor, demeritului și a elementelor pentru dispersie

Defecte Număr
Coef.
Săptămâ produse
Criti Princip Secund Mino defect Distante Distante2 Demerit
na verificat
ce ale are re elor
e
Coloana 8 (=Col. 7 – coef. 9
2 3 4 5 6 7 10
1 mediu al defectelor) (=Col. 7^2)
S1 3 6 10 4 100 0.23 0.01 0.0001 7.04
S2 6 5 10 10 100 0.31 0.09 0.0081 9.60
S3 4 3 6 5 100 0.18 -0.04 0.0016 6.15
S4 2 1 5 8 100 0.16 -0.06 0.0036 3.08
Total 15 15 31 27 400 0.22 0.0134 6.47
• Coeficientul defectelor este: 0,23; 0,31; 0,18; 0,16
Exemplu de calcul al coeficientului defectelor pentru S1: (3 defecte critice+6 defecte principale+10
defecte secundare+4 defecte minore)/100 produse verificate în săptămâna 1=0,23
Similar se efectuează calculele și pentru celelalte trei săptămâni.
• Dispersia coeficientului mediu al defectelor este: 0,00335
∑&( ̅ ) ∗
= ∑&
(formula dispersiei pentru o serie de frecvențe absolute)2
'( va fi Cdi (coeficientul defectelor pentru săptămâna i); '̅ va fi Cd mediu (coeficientul mediu al
defectelor); )( - numărul de produse verificate în săptămâna i.
Pentru calculul dispersiei, se calculează mai întâi coeficientul mediu al defectelor, utilizând nr. total al
defectelor (pentru ușurința calculelor, s-au făcut mai întâi subtotaluri pe fiecare tip de defecte: 15
defecte critice, 15 principale, 31 secundare, 27 minore; se pot de asemenea face și subtotaluri pe
fiecare săptămână și apoi se adună acele subtotaluari, suma finală va fi tot 88 defecte în total în
perioada analizată) și nr. total al produselor verificate (sunt câte 100 produse verificate în fiecare
săptămână, 4 săptămâni => 400 produse):
(15+15+31+27)/400 = 88/400 = 0,22 – valoarea coeficientului mediu al defectelor (coeficientul

defectelor pe întreaga perioadă)
Dispersia:
[(0,23-0,22)^2 * 100 + (0,31-0,22)^2 * 100 + (0,18-0,22)^2 * 100 + (0,16-0,22)^2 * 100 ] / 400 =
0,00335 (se poate calcula și sub formă tabelară; vedeți coloanele 7, 8 și 9)
• Într-un sistem de punctaj al gravității defectelor de: 100; 50; 10; 1, nivelul calității este mai bun
în săptămâna: săptămâna 4
2
https://www.ase.ro/upcpr/profesori/1825/UI7-Serii%20de%20distr.forma%20seriilor.pdf, pag. 6.
3
Calculăm demeritul pentru fiecare dintre cele patru săptămâni.
Exemplu calcul săptămâna 1: D1=(3*100+6*50+10*10+4*1)/100=704/100=7,04
În enunț se face referire la sistemul de punctaj al gravității defectelor, așadar ne uităm la valorile
demeritului pentru fiecare săptămână. Săptămâna 4 are cea mai scăzută valoare a demeritului (3,08),
aceasta fiind deci săptămâna cu cele mai puține defecte critice și principale.
(Se poate de asemenea observa că în săptămâna 4 se obține cea mai scăzută valoare și pentru
coeficientul defectelor (0,16), deci nivelul calității per ansamblu este cel mai bun tot în săptămâna
4.)
Calculare demerit pentru întreaga perioadă (atenție! – nu se cere în enunțul problemei, calculăm cu
scop de recapitulare):
D=(15*100+15*50+31*10+27*1)/(100+100+100+100)=2587/400=6,47
4
MĂSURAREA CALITĂȚII (continuare)
4. Situația produselor neconforme (PN) la o întreprindere:

Semestrul Produs A Produs B
Cantitate Cantitate Preț unitar Cantitate Cantitate Preț unitar
fabricată PN fabricată PN
I 200 15 110 300 18 506
II 250 20 120 250 28 598
La produsele vândute, rata profitului a fost de 10% pentru A și 15% pentru B.
• Produsele neconforme au fost remaniate în proporție de 20% la A și 40% la B, cu
cheltuieli care reprezintă 20% din costul unitar pe sem. II. Produsele care nu au fost
remaniate sunt rebuturi. Costul noncalității bazat pe rebuturi și remanieri a fost:
• Procentul rebuturilor pe unitatea de produs a fost mai mare la A față de B în semestrul:
• Procentul rebuturilor pe total întreprindere a fost:
ECONOMIA CALITĂȚII
5. În compartimentul de marketing al unei firme lucrează 5 persoane cu un salariu mediu lunar de

6.000.000 lei, din care două efectuează studii de piață pentru identificarea cerințelor și atitudinii
consumatorilor. Șeful compartimentului are un salariu mediu lunar de 10.000.000 lei. Cheltuielile
făcute într-un an în cadrul compartimentului pentru identificarea cerințelor și atitudinea
consumatorilor:
- costul formulalelor de culegere a informațiilor: 20.000.000 lei
- cheltuieli de deplasare: 30.000.000 lei
- costul prelucrării informațiilor: 15.248.000 lei
- cheltuieli dependente de salarii: 45%
• Costul total aferent studiului pieței în vederea identificării cerințelor și atitudinii
consumatorilor este de:
6. O firmă realizează într-un an următoarele cheltuieli cu experimentarea:

- costul materialelor și energiei consumate: 20 milioane lei
- costul componentelor distruse: 40 milioane lei
- sume din valorificarea componentelor distruse: 10.840 mii lei
- ponderea cheltuielilor salariale în totalul cheltuielilor cu experimentarea rezultă din analize
statistice și este de 20%
• Cheltuielile cu experimentarea în vederea asigurării calității sunt:
7. O întreprindere a achiziționat într-un an 3 utilaje noi pentru înlocuirea celor existente. Se cunosc:
2
Utilajul Durata de Preț de Valoarea unui Grad de uzură Coeficientul

viață (ani) achiziție fără utilaj vechi (%) de reevaluare
TVA (mil.) (mil.)
U1 8 100 20 60 4,2
U2 10 120 15 80 5,5
U3 5 80 10 70 6,0
• Cheltuieli anuale pentru calitate, aferente acestor utilaje sunt:
8. O firmă achiziționează următoarele utilaje:

Utilajul Nr. utilaje Valoarea unitară Durata de viață Destinația
(mil. lei) (ani)
U1 1 100 10 Înlocuirea unui utilaj
vechi cu o valoare
reevaluată de 60 mil. lei
U2 3 50 8 Manipulare și transport
U3 4 90 12 Mecanizarea unor
operații manuale
• Valoarea cheltuielilor anuale pentru calitate aferentă acestor utilaje este:
3
Titular seminar: Lector univ. dr. Luciana Guță
MĂSURAREA CALITĂȚII (continuare)

Problema 4
Formule: pag. 390 din manual - formulele 8.1 (atenție! – la problema 4 nu avem sume obținute
din valorificarea rebuturilor și nici costuri cu dezmembrarea) și 8.2; formule de la subcap. 2.3.
Indicatorii statistici ai calității.
La produsele vândute, rata profitului a fost de 10% pentru A și 15% pentru B.
• Produsele neconforme au fost remaniate în proporție de 20% la A și 40% la B, cu
cheltuieli care reprezintă 20% din costul unitar pe sem. II. Produsele care nu au fost
remaniate sunt rebuturi. Costul noncalității bazat pe rebuturi și remanieri a fost:
Observație: Pentru fiecare element de calcul din tabel – vedeți explicațiile de sub tabel.
Tabel 1. Elemente de calcul (1)

1 2 3 4 5 6 7
Semestrul Produse remaniate Cost producție Cost remaniere
A B A B A B
I 15*20%=3 18*40%=7,2~7 (se 90%*110= 85%*506= 20%*108= 20%*508,3=
aproximează la 7) 99 430,1 21,6 101,66
II 20*20%=4 28*40%=11,2~11 90%*120= 85%*598= 20%*108= 20%*508,3=
(aprox. 11) 108 508,3 21,6 101,66
TOTAL
Tabel 1. Elemente de calcul (2)

1 8 9 10 11 12
Semestrul Rebuturi Costul noncalității TOTAL
A B A B (col. 10+11)
I 15-3=12 18-7=11 1.252,8 5.442,72 6.695,52
II 20-4=16 28-11=17 1.814,4 9.759,36 11.573,76
TOTAL 18.269,28
Calcul număr produse remaniate (coloanele 2 și 3 din tabel): produsul A - se remaniază 20% din
producția noconformă; produsul B – se remaniază 40% din producția neconformă (din enunțul
problemei). Se aplică calculul pentru fiecare dintre cele două semestre.
Calcul cost producție (coloanele 4 și 5 din tabel):

produsul A – din enunț, rata profitului este 10% (profitul unitar reprezintă 10% din prețul unitar de
vânzare) => 100%-10%, adică 90% din prețul unitar al produsului A (pe fiecare semestru în parte)
reprezintă costul de producție
produsul B – din enunț, rata profitului este 15% (profitul unitar reprezintă 15% din prețul unitar de
vânzare) => 100%-15%, adică 85% din prețul unitar al produsului B (pe fiecare semestru în parte)
reprezintă costul de producție
Ratele profitului sunt date din enunțul problemei.
Acest material este destinat studenților de la specializarea Management, FEAA, UAIC Iași, an univ. 2020-2021.
Nu este permisă difuzarea acestui material în zone de stocare-descărcare de pe Internet sau punerea acestuia la dispoziția
altor persoane, prin orice alte mijloace electronice.
Calcul cost remaniere (coloanele 6 și 7 din tabel): Din enunț se precizează că costul de remaniere
reprezintă 20% din costul unitar pe semestrul II (atât pentru produsul A, cât și pentru produsul B).
Pentru produsul A costul de remaniere este același pentru ambele semestre, reprezentând 20% din
costul unitar de producție al produsului A, aferent semestrului II (cost unitar producție sem. II: 108).
Pentru produsul B costul de remaniere este același pentru ambele semestre, reprezentând 20% din
costul unitar de producție al produsului B, aferent semestrului II (cost unitar producție sem. II: 508,3).
Calcul rebuturi (coloanele 8 și 9 din tabel): în enunț, la primul bullet, este precizat faptul că produsele
(se înțelege că ne referim doar la produsele neconforme) care nu au fost remaniate sunt rebuturi.
Facem pentru fiecare produs, pe fiecare semestru, diferența între produsele neconforme (Coloanele
„Cantitate PN” din tabelul dat în enunț) și produsele remaniate (coloana 2 la produsul A, coloana 3 la
produsul B din tabelul de pe pagina anterioară). Exemplu de calcul pentru produsul A, semestrul I: 15
produse neconforme – 3 produse remaniate=12 rebuturi.
Calcul costul noncalității (coloanele 10 și 11 din tabel; totalurile – în coloana 12):

Semestrul I, produsul A: 3*21,6+12*99+ 1.252,8+
Semestrul II, produsulA: 4*21,6+16*108+ 1.814,4+
Semestrul I, produsul B: 7*101,66+11*430,1+ 5.442,72+
Semestrul II, produsul B: 11*101,66+17*508,3= 9.759,36=
Pentru fiecare semestru, la Nr. produse remaniate * Cost remaniere + 18.269,28

nivelul fiecărui produs se ia Nr. rebuturi * Cost producție (se face sumă din cele
în considerare: (formula 8.2+formula 8.1 – pentru fiecare patru calcule aferente
semestru și produs în parte; formulei din stânga)
obs.: doar prima sumă la formula 8.1;
se face suma tuturor celor patru calcule)
Costul noncalității bazate pe rebuturi și remanieri este 18.269,28 (în coloana 12 avem și totalurile
pe fiecare semestru; se poate face total și pentru fiecare produs, în coloanele 10 și 11, în funcție de
cerințele unei probleme similare) – răspunsul la prima cerință.
• Procentul rebuturilor pe unitatea de produs a fost mai mare la A față de B în semestrul:
Se calculează rata rebuturilor pe fiecare semestru, producție omogenă:

Sem. I, prod. A: (12 rebuturi/200 produse fabricate) * 100=6,00%
Sem. II, prod. A: (16/250) * 100=6,40%
Sem. I, prod. B: (11/300) * 100=3,67%
Sem. II, prod. B: (17/250) * 100=6,80%
Comparând, rezultă că în semestrul I rata rebuturilor pe unitatea de produs este mai mare la A față de
B (6,00% față de 3,67%). Răspunsul la a doua cerință este semestrul I.
• Procentul rebuturilor pe total întreprindere a fost:
Se iau în considerare rebuturile obținute pentru ambele produse (producție eterogenă) și pentru ambele
semestre, cumulat. Se ia în considerare producția totală la nivelul fiecărui produs, pe ambele semestre,
cumulat. Avem două produse diferite, cu prețuri diferite (prețurile sunt diferite atât între produsul A și
B, cât și la nivelul fiecărui produs pe cele două semestre). Rezultă că pentru a calcula procentul
rebuturilor pe total întreprindere trebuie ținut cont și de prețuri (exprimăm valoric, nu putem aduna
cantități din produse care au prețuri diferite).
Se calculează Sumă din (Nr. rebuturi * Preț unitar vânzare) (pe ambele semestre și produse)
Se împarte la
Sumă din (Cantitate fabricată * Preț unitar vânzare) (pe ambele semestre și produse)
Se înmulțește fracția cu 100, pentru a exprima procentual
[(12*110 + 11*506 + 16*120 + 17*598) / (200*110 + 300*506 + 250*120 + 250*598)] * 100 =

5,37% (răspunsul la cerința a treia)
Alte exemple de calcule pentru rata rebuturilor (nu fac parte din cerințele aplicației nr. 4, dar
pot apărea ca cerințe la probleme similare și intră în materia de pregătit pentru test):
Rata rebuturilor sem. I, producție eterogenă A și B:
[(12*110 + 11*506) / (200*110 + 300*506)] * 100 =3,96%
Rata rebuturilor sem. II, producție eterogenă A și B:
[(16*120 + 17*598) / (250*120 + 250*598)] * 100 =6,73%
Rata rebuturilor anuală produs:
A: [(12*110 + 16*120) / (200*110 + 250*120)] * 100 = 6,23%
B: [(11*506 + 17*598) / (300*506 + 250*598)] * 100 = 5,22%
ECONOMIA CALITĂȚII
Problema 5
Se aplică formula 1.1, pag. 385 din manual.
2/5*(5*6.000.000 lei + 10.000.000 lei)*(1+0,45)*12 luni + 20.000.000 lei + 30.000.000 lei +
15.248.000 lei = 343.648.000 lei (răspunsul la cerința problemei)
Doar două persoane dintre cele cinci persoane din compartimentul de marketing efectuează studii de
piață, așadar, ponderăm cu 2/5 cheltuielile salariale lunare aferente compartimentului de marketing
pentru a obține cheltuielile salariale lunare aferente cercetărilor de piață pentru identificarea cerințelor
și atitudinii consumatorilor.
Înmulțim rezultatul obținut cu 1+0,45 deoarece în enunț este menționat că cheltuielile dependente de
salarii reprezintă 45% din acestea (luăm în considerare cheltuielile salariale și încă 45% în plus,
reprezentând cheltuieli dependente de cheltuielile salariale).
Înmulțim cu 12 luni deoarece salariile din enunțul problemei sunt salarii medii lunare însă celelalte
cheltuieli (fomulare; deplasare; prelucrare informații) sunt anuale, având de aflat costul total aferent
studiului pieței în vederea identificării cerințelor și atitudinii consumatorilor (care va fi un cost total pe
un an întreg).
La costul total aferent cheltuielilor salariale pentru cercetări de piață se adună celelalte trei tipuri de
costuri (fomulare; deplasare; prelucrare informații), obținându-se un cost total de 343.648.000 lei.
Problema 6
Se aplică formula 1.4, pag. 385-386 din manual.
Varianta 1 de calcul (conform formulă manual):
0,2*T+20 milioane lei + 40 milioane lei -10,84 milioane lei=T
T=totalul de aflat (cheltuielile cu experimentarea în vederea asigurării calității) (în manual este notat
cu C exp)
20 milioane lei + 40 milioane lei -10,84 milioane lei=T-0,2*T
Atenție la faptul că suma de 10.840 mii lei se scade, nu se adună la cheltuială, deoarece este o sumă pe
care o obținem (nu o cheltuim) din valorificarea componentelor distruse.
Atenție la valoarea 10.840 mii lei. Aceasta reprezintă 10.840.000 lei sau 10,84 milioane lei
(transformarea în milioane lei).
20 milioane lei + 40 milioane lei -10,84 milioane lei=T*(1-0,2)

20 milioane lei + 40 milioane lei -10,84 milioane lei=T*0,8
(20 milioane lei + 40 milioane lei -10,84 milioane lei)/0,8=61,45 milioane lei (răspunsul la cerința
problemei) (sau 61.450.000 lei)
Varianta 2 de calcul (pe baza regulei de trei simplă):
(20 milioane lei + 40 milioane lei -10,84 milioane lei)/0,8=61,45 milioane lei (răspunsul la cerința
problemei)
Știm din enunț că ponderea cheltuielilor salariale în totalul cheltuielor cu experimentarea (în vederea
asigurării calității) este de 20%. Cheltuielile cu experimentarea în vederea asigurării calității reprezintă
totalul pe care îl avem de aflat, fiind deci 100%.
100%-20%=80% => Toate celelalte informații din enunțul problemei reprezintă 80% din totalul pe
care îl avem de aflat. Atenție la faptul că suma de 10.840 mii lei se scade, nu se adună la cheltuială,
deoarece este o sumă pe care o obținem (nu o cheltuim) din valorificarea componentelor distruse.
Aplicându-se regula de trei simplă, se ajunge la calculul de mai sus, împărțindu-se respectivele
elemente de calcul la 0,8 (sau la 80%) și determinându-se altfel totalul de 61.450.000 lei, care
reprezintă cheltuielile cu experimentarea în vederea asigurării calității.
Aplicarea regulei de trei simplă, pe baza căreia se ajunge la formula de mai sus:
Notați paranteza (20 milioane lei + 40 milioane lei -10,84 milioane lei) cu X. Știm că X reprezintă
80% din total (deoarece salariile sunt 20%; dacă salariile ar fi fost 30%, spre exemplu, X ar fi fost
70%).
X……………….80%
T (totalul)……100%
T=X*100% / 80% sau T = X / 0,8 (vedeți detaliat calculul de pe pagina anterioară).
Problema 7
Cheltuiala anuală pentru calitate aferentă utilajelor va fi dată de amortizare. Pentru a calcula
amortizarea aferentă fiecărui utilaj trebuie calculată mai întâi valoarea reevaluată a fiecărui utilaj.
Pentru calculul amortizării se aplică formula 2.1, pag. 386 din manual (formulele, atât pentru
amortizare, cât și pentru valoarea reevaluată, le știți de la contabilitate).
Tabel 1. Calculul cheltuielii anuale pentru calitate (această parte a tabelului conține informațiile
din enunț)
Utilajul Durata de viață Preț de Valoarea unui Grad de uzură Coeficientul de
(ani) achiziție fără utilaj vechi (%) reevaluare
TVA (mil.) (mil.)
1 2 3 4 5 6
U1 8 100 20 60 4,2
U2 10 120 15 80 5,5
U3 5 80 10 70 6,0
TOTAL
Tabel 1. Calculul cheltuielii anuale pentru calitate (continuare; această parte a tabelului conține
rezolvarea)
Utilajul Valoarea reevaluată (mil.) Amortizarea anuală (mil.)
1 Coloana 7= col. 4*col. 6* Coloana 8=(col. 3-col. 7)/col. 2
(1-col.5/100%) (formula 2.1, pag. 386)
U1 20 mil. * 4,2 * (1-0,6)=33,6 mil. (100 mil.-33,6 mil.)/ 8 ani = 8,3 mil.
U2 15 * 5,5 * (1-0,8)=16,5 (120-16,5)/ 10 = 10,35
U3 10 * 6,0 * (1-0,7)=18 (80-18)/ 5 = 12,4
TOTAL 31,05
8,3+10,35+12,4=31,05 milioane (sau 31.050.000)
Cheltuiala anuală pentru calitate, aferentă celor trei utilaje, este de 31,05 milioane (răspunsul la
cerința problemei) (sau 31.050.000)
Observație: Utilajul U3 se amortizează în primii 5 ani, așadar după primii 5 ani cheltuiala totală de
31,05 milioane se va diminua cu 12,4 mil., care reprezintă amortizarea aferentă utilajului U3.
După încă 3 ani (deci după 5+3=primii 8 ani) se amortizează complet și utilajul U1, cheltuiala totală
diminunându-se astfel cu încă 8,3 mil.
În anii 9 și 10 cheltuiala totală va fi dată doar de amortizarea aferentă utilajului U2 (10,35 mil.).
Evoluția, pe ani, a cheltuielii anuale pentru calitate:
Anul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Cheltuiala 31.05 31.05 31.05 31.05 31.05 18.65 18.65 18.65 10.35 10.35
Problema 8
Se aplică formulele 2.1, 2.2 și 2.3, pag. 386 din manual. Se ține cont și de numărul de utilaje în
vederea calculării valorilor care se împart la durata de viață.
În mod similar ca la aplicația 7, avem de calculat amortizarea pentru fiecare utilaj iar pentru a
calcularea amortizarea, se calculează și valoarea reevaluată, acolo unde este cazul.
Tabel 1. Calculul cheltuielii anuale pentru calitate (această parte a tabelului conține informațiile
din enunț)
Utilajul Nr. utilaje Valoarea unitară Durata de viață Destinația
(mil. lei) (ani)
1 2 3 4 5
U1 1 100 10 Înlocuirea unui utilaj vechi
cu o valoare reevaluată de
60 mil. lei
U2 3 50 8 Manipulare și transport
U3 4 90 12 Mecanizarea unor operații
manual
TOTAL
Tabel 1. Calculul cheltuielii anuale pentru calitate (continuare; această parte a tabelului conține
rezolvarea)
Utilajul Valoarea reevaluată (mil.) Amortizarea anuală (mil.)
1 6 (preluare din coloana 5) Coloana 7=(Col. 3-Col. 6) * Col. 2/Col. 4
U1 60 mil. Lei (100 mil. lei-60 mil. lei) * 1 utilaj/10 ani=4 mil. lei
U2 0 lei (50-0)*3 utilaje/8 ani=18,75
Sau utilizând formula 2.2: 50*3/8=18,75

U3 0 lei (90-0)* 4 utilaje/12 ani=30
Sau utilizând formula 2.3: 90*4/12=30

TOTAL 52,75
4+18,75+30=52,75 milioane (sau 52.750.000)
Cheltuiala anuală pentru calitate, aferentă celor trei utilaje, este de 52,75 milioane (răspunsul la
cerința problemei)
Observație: Utilajul U2 se amortizează în primii 8 ani, așadar în anul 9 și 10 cheltuiala totală va fi
dată de amortizarea pentru U1+U3 (34 mil. lei). Începând cu anul 11 cheltuiala devine 30 mil. lei
(amortizarea pentru U3), întrucat U1 se amortizează complet în 10 ani. Vedeți explicații complete la
aplicația 7.
ECONOMIA CALITĂȚII (continuare)
9. O întreprindere organizează într-un an cursuri pentru ridicarea calificării și inițierea în domeniul

calității:
Categorii de persoane Nr. ore curs Costul orei de curs Ore în timpul
(mii lei/oră) programului
Muncitori direct 100 100 40
productivi
Muncitori indirect 50 70 50
productivi
Personal TESA 70 120 50
Productivitatea medie pe o persoană este de 100 mii lei/h. Cheltuielile totale cu ridicarea calificării în
vederea creșterii calității au fost de:
10. O întreprindere a vândut următoarele produse:

Produsul Cantitatea totală Cantitatea Preț unitar Bonificații (%)
vândută (bucăți) declasată (bucăți) (lei/bucată)
A 100 20 1000 10
B 200 10 800 5
C 250 30 2000 20
• Pierderile datorate producției declasate sunt:
11. La o întreprindere se extinde controlul final la un număr mai mare de produse din fiecare lot:
Produsul Controlul normal Număr produse Costul unitar de
Volum eșantion Număr verificate după verificare
eșantioane extinderea (lei/buc)
verificate controlului
A 20 20 600 1000
B 10 30 500 2000
C 18 40 1000 3000
• Pierderile datorate extinderii verificării sunt:
4

Problema 9
Calculele sunt efectuate în Tabelul nr. 1, partea a 2-a, pe baza Tabelului nr. 1, partea 1 (partea 1
conține informațiile din enunțul problemei). Urmăriți numărul coloanelor luate în considerare în
calcule. Explicațiile sunt sub Tabelul nr. 1.
Tabel nr. 1. Calculul cheltuielii totale cu ridicarea calificării în vederea creșterii calității (1)
(această parte a tabelului conține informațiile din enunț)
Categorii de persoane Nr. ore curs Costul orei de curs Ore în timpul
(mii lei/oră) programului
Coloana 1 2 3 4
Muncitori direct 100 100 40
productivi
Muncitori indirect 50 70 50
productivi
Personal TESA 70 120 50
TOTAL
Productivitatea medie pe o persoană este de 100 mii lei/oră (din enunțul problemei)
Tabel 1. Calculul cheltuielii totale cu ridicarea calificării în vederea creșterii calității (2)
(această parte a tabelului conține rezolvarea)
Categorii de persoane Cost - nerealizări prin Cost training Cost total pe categorie
absența de la muncă (mii lei) de muncitori (mii lei)
(mii lei)
Coloana 1 Col. 5=Col. 4 * Col. 6=Col. 2*Col. 3 Col. 7=Col. 5+Col. 6
Productivitate medie
pe o persoană
Muncitori direct 40 ore * 100 mii lei/oră 100 ore*100 mii lei/oră 4.000 mii lei+10.000
productivi = 4.000 mii lei = 10.000 mii lei mii lei = 14.000 mii lei
Muncitori indirect 50 * 100=5.000 50*70=3.500 5.000+3.500=8.500
productivi
Personal TESA 50*100=5.000 70*120=8.400 5.000+8.400=13.400
TOTAL 14.000 21.900 35.900
(pe linie: 14.000+21.900

sau pe coloană:
14.000+8.500+13.400)
Cheltuielile totale cu ridicarea calificării în vederea creșterii calității sunt de 35.900 mii lei (echivalent
cu 35.900.000 lei). Pe categorii de personal, cheltuielile totale sunt cele din ultima coloană: muncitori
direct productivi: 14.000 mii lei; muncitori indirect productivi: 8.500 mii lei; personal TESA: 13.400
mii lei.
Această problemă se rezolvă analizând ce elemente de calcul trebuie luate în considerare în vederea
calculării cheltuielii totale. Tabelul este opțional; puteți rezolva aplicațiile și fără să apelați la tabele.
Enunțul ne prezintă costurile și productivitatea medie în mii lei/oră. Pentru ușurința calculelor, unitatea
de măsură utilizată este mii lei (coloanele 5, 6, 7 din tabel). Puteți realiza calculele și în lei (implică să
lucrați la efectuarea calculelor cu cele 3 zerouri în plus).
Atenție – scrieți la fiecare calcul unitatea de măsură corespunzătoare fiecărui element luat în
considerare; astfel veți reține mai facil ce elemente de calcul se iau în considerare; în plus, la test va
trebui să țineți cont de unitățile de măsură în cadrul calculelor. Din motive de eficientizare, în tabel
acestea sunt exemplificate pentru primul calcul.
Explicații calcule coloana 5 – Cost – nerealizări prin absența de la muncă

Din coloana 4 aflăm că un anumit număr de ore de curs din numărul total al orelor de curs (din coloana
2) se realizează în timpul programului de lucru. Știm din enunț că productivitatea medie pe o persoană
este de 100 mii lei oră. Nefiind alte precizări în enunțul problemei, această productivitate va fi valabilă
pentru toate cele trei categorii de personal din coloana 1.
În orele de curs care se realizează în timpul programului de lucru, angajații sunt absenți de la locul
propriu-zis de muncă, ceea ce semnifică faptul că în fiecare oră de curs care are loc în timpul
programului de lucru se pierde din producție (echivalentul sumei de 100 mii lei/oră, pe fiecare
categorie de personal).
Se înmulțeste numărul de ore de curs susținute în timpul programului de lucru cu productivitatea
medie.
Explicații calcule coloana 6 – Cost training

Știm din coloana 2 la câte ore de curs participă fiecare categorie de personal și înmulțim acest număr
de ore cu costul unei ore de curs, din coloana 3.
Explicații calcule coloana 7 – Cost total pe categorie de muncitori

Se adună cele două tipuri de costuri calculate anterior și prezentate în coloanele 5 și 6. Se face sumă și
se ajunge o cheltuială totală cu ridicarea calificării în vederea creșterii calității de 35.900 mii lei.
Observație: În calculul costului training-urilor s-a luat în calcul numărul total al orelor de curs
(training). În calculul costului aferent nerealizărilor de producție s-a luat în calcul doar numărul de ore
de training care au loc în timpul programului de lucru.
Problema 10
Pornind de la enunțul problemei, în tabel găsiți o versiune de calcul mai directă. Explicațiile pentru
calcul sunt sub tabel.
Găsiți și alternativa de calcul conform formulei din manual, exemplificată sub tabel, pentru primul
produs.
Tabel nr. 1. Calculul pierderilor din produse declasate (1) (această parte a tabelului conține
informațiile din enunț)
Produsul Cantitatea totală Cantitatea Preț unitar Bonificații (%)
vândută (bucăți) declasată (bucăți) (lei/bucată)
1 2 3 4 5
A 100 20 1000 10
B 200 10 800 5
C 250 30 2000 20
TOTAL
Tabel 1. Calculul pierderilor din produse declasate (2)

Produsul Pierderi din producție Pondere pe tip de produs (%) Pondere în total vânzări
declasată (lei) (produs A+B+C)
(%)
1 Col. 6=Col. 3*Col. Col. 7= Col. 8=[Col. 6/(Sumă din Col.
4*Col. 5 [Col. 6/(Col. 2*Col. 4)]*100 2 * Col. 4 pe fiecare produs în
parte)]*100
(a se vedea calculele la
explicații, sub tabel)
A 20 buc.*1.000 [2.000 lei/(100 buc. *1.000 0,26%
lei/buc.*0,1 = 2.000 lei lei/buc.)]*100=2%
B 10*800*0,05=400 [400/(200*800)]*100=0,25% 0,05%
C 30*2.000*0,2=12.000 [12.000/(250*2.000)]*100=2,4% 1,58%
TOTAL 14.400 1,89%
Observație: Coloana cu calcule pentru rezolvarea aplicației este coloana nr. 6. Coloanele 7 și 8 conțin
alte exemple de calcule (pe care le puteți primi la test, examen sesiune).
Pierderile cauzate de faptul că avem producție declasată sunt în valoare totală de 14.400 lei. Pierderile
la nivelul fiecărui produs sunt: A: 2.000 lei; B: 400 lei; C: 12.000 lei.
Explicație calcul coloana 6 – Pierderi din producția declasată

Bonificația dată clientului din enunțul problemei este o reducere de preț pe care o primește clientul
care achiționează un produs care este declasat. Spre exemplu, în cazul produsului A bonificația este de
10% (am transformat în 0,1 în tabel), ceea ce semnifică faptul că clientul care achiționează un produs
declasat îl va cumpăra cu o reducere de 10% din prețul unitar aferent produsului A pentru un exemplar
conform (1000 lei/buc.). Cei 10% reprezintă o pierdere pentru producător (producătorul va obține, la
nivelul produsului A, doar 100%-10%=90% din prețul unitar pentru un exemplar conform). Se
înmulțeste pierderea (ca procent din prețul unitar) cu numărul produselor declasate. S-a calculat într-o
manieră directă; vedeți mai jos explicații pentru aplicarea formulei din manual.
Varianta de calcul cu formula 8.3, pag. 390 din manual implică calcularea și a prețului diminuat
corespunzător unui exemplar declasat. În cazul produsului A, prețul diminuat este 90% din prețul
întreg (din prețul normal se scade bonificația). Exemplu de calcul pentru produsul A, conform formulei
8.3:
20 buc.*[1.000 lei/buc.-(100%-10%)*1000 lei/buc.]=2.000 lei

100% este prețul întreg pentru un exemplar conform; 10% din preț este bonificația; deci 90% din
prețul întreg va fi prețul redus, corespunzător unui exemplar declasat.
Explicații calcule coloana 7 – Pondere pe tip de produs (ponderea pierderii pe tip de produs)
Se împarte pierderea calculată pentru fiecare produs în parte la suma pe care am fi obținut-o dacă
întreaga producție ar fi fost conformă (la numitor vom avea cantitatea totală vândută * preț
unitar). Se înmulțeste fracția cu 100, pentru a calcula procentual. Întrucât avem trei produse diferite
(producție eterogenă) NU adunăm ponderile pe tip de produs (NU se calculează un total în coloana 7).
Pe scurt, ponderea pierderilor pe tip de produs se calculează ca % al sumelor neîncasate pe un produs

(bonificații acordate) în total sume de încasat pentru acel produs, dacă toate bucățile din produs erau
corespunzătoare calitativ.
Explicații calcule coloana 8 – Pondere în total vânzări (ponderea pierderii în totalul vânzărilor)
În coloana 8 găsiți în tabel doar rezultatele.
Produsul A:
[2.000 lei / (100 buc.*1.000 lei/buc.+200 buc.*800 lei/buc.+250 buc.*2.000 lei/buc.)]*100=0,26%
La numărător se ia în considerare pierderea obținută la nivelul produsului A din producția declasată.

La numitor, deoarece calculăm ponderea pierderii pentru fiecare produs raportat la total vânzări, luăm
în considerare suma pe care am fi obținut-o la nivelul tuturor celor trei produse dacă producția pentru
A+B+C ar fi fost conformă.
Pe scurt, ponderea pierderilor în total vânzări se calculează ca % al sumelor neîncasate pe un produs

(bonificații acordate) în total sume de încasat dacă toată producția (A+B+C) ar fi fost corespunzătoare
calitativ.
Același numitor îl vom avea și pentru produsul B, respectiv C. Pierderea de la numător este cea
aferentă fiecărui produs în parte.
Produsul B:
[400 lei / (100 buc.*1.000 lei/buc.+200 buc.*800 lei/buc.+250 buc.*2.000 lei/buc.)]*100=0,05%
Produsul C:
[12.000 lei / (100 buc.*1.000 lei/buc.+200 buc.*800 lei/buc.+250 buc.*2.000 lei/buc.)]*100=1,58%
Pentru că de data aceasta fiecare pierdere se raportează la totalul vânzărilor pentru A+B+C, are sens și
putem calcula o pondere totală, adunând cele trei ponderi. Rezultatul este 1,89%.
Problema 11

Sumă din: Costul verificării produsului i * (Cantitatea verificată după extinderea controlului –
Cantitatea normală dintr-un eșantion * Numărul eșantioanelor)
Varianta 1 de calcul, conform formulei din manual:
Sumă din:
Produsul A: 1000 lei/buc * (600 buc - 20 buc/eșantion * 20 eșantioane)=200.000 lei (pierderea

datorată extinderii verificării la produsul A)
Produsul B: 2000 lei/buc * (500 buc - 10 buc/eșantion * 30 eșantioane)=400.000 lei (pierderea

datorată extinderii verificării la produsul B)
Produsul C: 3000 lei/buc * (1000 buc - 18 buc/eșantion * 40 eșantioane)=840.000 lei (pierderea

datorată extinderii verificării la produsul C)
Sumă din: 200.000+400.000+840.000=1.440.000 lei (pierderea totală datorată extinderii

verificării)
Varianta 2 de calcul, cu aflarea costului normal pentru verificare și a costului total după
creșterea severității controlului:
Tabel nr. 1. Pierderile datorate extinderii verificării (1)

Produsul Controlul normal Număr produse Costul unitar de
Volum eșantion Număr verificate după verificare
eșantioane extinderea (lei/buc)
verificate controlului
1 2 3 4 5
A 20 20 600 1000
B 10 30 500 2000
C 18 40 1000 3000
TOTAL
Tabel 1. Pierderile datorate extinderii verificării (2)

Produsul Cost normal pentru verificare Cost total după creștere Cost suplimentar
(lei) severitate control (lei) severitate (lei)
1 Col. 6=Col. 2*Col. 3*Col. 5 Col. 7=Col. 4 * Col. 5 Col. 8=Col. 7-Col. 6
A 20 buc/eșantion * 20 eșantioane * 600 buc * 1000 lei/buc= 600.000-400.000 =
1000 lei/buc=400.000 lei 600.000 lei 200.000 lei
B 10*30*2000=600.000 500*2000=1.000.000 400.000
C 18*40*3000=2.160.000 1000*3000=3.000.000 840.000
TOTAL 3.160.000 4.600.000 1.440.000
În ultima coloană sunt rezultatele obținute și prin aplicarea variantei 1. Pierderea totală este de
1.440.000 lei.
12. Ca urmare a întreruperilor în funcționarea utilajelor determinate de calitatea necorespunzătoare a

lucrărilor de întreținere - reparații, se înregistrează pierderi de producție:
Produsul Utilajul
Denumire Preț (mii Cheltuieli Denumire Productivitate Timp Întreruperi
lei/buc) variabile (buc/oră) normal de accidentale
(mii funcționare (ore/an)
lei/buc) (ore/an)
A 80 30 U1 0,3 4000 300
B 120 50 U2 0,1 4000 100
C 50 20 U3 0,5 3500 200
D 90 40 U4 1 3400 250
• Pierderile cele mai mari se înregistrează la utilajul:
• Pierderile pe produse sunt:
• Întreprinderea are un capital propriu în valoare totală de 200 mil. lei. Cheltuielile fixe ale
întreprinderii au fost de 128.600 mii lei.
Rata rentabilității financiare a scăzut:
13. Se cere stabilirea pierderilor datorate ocupării suprafețelor de depozitare cu produse

necorespunzătoare calitativ cunoscând:
Produsul Costul anual al Suprafața Suprafața de Depozitare rebuturi
depozitării totală pentru depozitare pe
cantităților normate depozitarea unitatea de
din produsul i (mil. produsului produs (m2/buc) Cantitate Nr. mediu
lei) (m2) medie zilnică de zile
A 365 500 2,5 20 200
B 511 1000 5,0 10 300
C 657 3000 6,0 40 250
• Pierderile datorate ocupării suprafețelor de depozitare cu rebuturi sunt:
14. La produsele expediate s-au înregistrat întârzieri în onorarea facturilor ca urmare a unor litigii
privind calitatea:
Factura Cantitatea livrată Preț unitar (mii Zile de întârziere a
lei/buc) plății
X1 1000 200 20
X5 200 300 10
X30 5000 800 30
X50 3000 500 25
Rata dobânzii la disponibilul în cont este de 10% pe an.
Pierderea totală este de:
Rata rentabilității financiare a scăzut, ca urmare a întârzierii plăților cu:
5
15. Ca urmare a nemulțumirilor privind calitatea produselor livrate, unii clienți ai firmei se orientează
spre alți furnizori:
Volumul cumpărăturii Frecvența de Număr clienți Procentul clienților
specifice cumpărare pierduți (%)
(kg/cumpărătură) (cumpărări/an)
100 3 200 10
100 2 400 20
200 1 500 15
200 2 300 8
Prețul unitar mediu a fost de 10 mii lei/kg.
Rata medie a profitului la 100 lei venituri= 20%.
• Pierderile de profit datorate pierderii clientelei sunt:
• Cheltuielile fixe totale sunt de 40.000 mii lei. Creșterea cheltuielilor indirecte unitare ca
urmare a diminuării volumului vânzărilor:……… lei/buc.
EFECTELE CALITĂȚII
16. Îmbunătățirea calității unui produs necesită cheltuieli suplimentare de 15.000 lei/buc. Se mai
cunosc:
-vânzări anterioare: 2000 buc/an
-preț anterior 100 mii lei/buc
-cost anterior: 75 mii lei/buc
Știind că producătorul nu dorește să majoreze prețul produsului, cu cât trebuie să crească
vânzările pentru ca profitul total să rămână cel puțin la nivelul anterior?
a) de 2,8 ori sau cu 180%
b) de 2,3 ori sau cu 130%
c) de 2,5 ori sau cu 150%
17. Îmbunătățirea calității unui produs necesită cheltuieli suplimentare de 15.000 lei/buc. Se mai
cunosc:
-vânzări anterioare: 2000 buc/an
-preț anterior 100 mii lei/buc
-cost anterior: 75 mii lei/buc
Știind că producătorul nu dorește să majoreze prețul produsului, care este cantitatea
suplimentară care trebuie vândută pentru acoperirea pierderilor de profit ca urmare a
cheltuielilor suplimentare?
6
Problema 13
Se aplică formula 8.6, pag. 390-391 din manual.
Produsul A:
(365 mil. lei / 365 zile) * 200 zile * [(20 buc * 2,5 mp/buc) / 500 mp] = 20 milioane lei
Efectuați calculele complete, până ajungeți la rezultatul final.
Observație: Am utilizat parantezele în vederea evidențierii a trei elemente de calcul diferite, conform
formulei.
365 mil. lei / 365 zile – calcul necesar pentru calcularea costului zilnic al depozitării produsului A
200 zile – numărul de zile de depozitare a rebuturilor din produsul A
(20 buc * 2,5 mp/buc) / 500 mp – la numărător avem suprafața ocupată cu rebuturi (20 bucăți rebut
depozitate în medie în fiecare zi; 1 bucată rebut din produsul A ocupă 2,5 mp) iar la numitor avem
suprafața totală pentru depozitarea produsului A. Se calculează așadar cât din suprafața totală
pentru depozitarea unui produs este ocupată cu rebuturi. La numărător avem 20*2,5=50 mp iar
raportând la totalul de 500 mp rezultă că 0,1 (evhivalent cu 10%) din suprafața totală de depozitare a
produsului A este ocupată cu rebuturile rezultatele la nivelul acestui produs.
Informațiile sunt preluate din tabelul din enunț. 365 zile este numărul de zile într-un an (dacă în enunț
s-ar preciza că este an bisect – s-ar împărți la 366 zile).
Calculăm într-o manieră similară pentru produsele B și C, pe baza informațiilor din tabel. La final
adunăm pierderile pe produse, pentru a calcula pierderea totală.
Produsul B:
Produsul C:
20+21+36=77 milioane lei – pierderea datorată ocupării suprafețelor de depozitare cu rebuturi.
Problema 14
La prima cerință – calculul pierderii totale: Se aplică formula 9.3, pag. 391 din manual.
Factura X1: (1000 buc * 200 mii lei/buc) * 20 zile * (10% / 365 zile) = 1.095,89 mii lei
Efectuați calculele complete, până a ajunge la rezultatul final.
Observație: Am utilizat parantezele în vederea evidențierii a trei elemente de calcul diferite, conform
formulei.
1000 buc * 200 mii lei/buc reprezintă valoarea facturii
20 zile reprezintă numărul zilelor de întârziere a plății facturii până la soluționarea litigiilor privind
calitatea
10% / 365 zile reprezintă rata dobânzii pe zi, 10% fiind rata dobânzii la disponibilul în cont, care se
împarte la 365 zile pentru a afla cât ar fi rata dobânzii pe zi
Informațiile sunt preluate din tabelul din enunț. Calculăm într-o manieră similară pentru următoarele
trei facturi, pe baza informațiilor din tabelul din enunțul aplicației. La final adunăm pierderile din
întârzierile în onorarea fiecăreia dintre facturi, pentru a calcula pierderea totală.
Pierderea este dată de faptul că avem un anumit număr de zile de întârziere a plății facturilor emise
clienților (din cauza faptului ca au existat litigii privind calitatea). Pentru fiecare zi de întârziere a plății
unei facturi, pierdem dobândă din cauza faptului că suma aferentă facturii este depusă mai târziu în
cont (la prima factură, cu 20 zile mai târziu; pentru fiecare dintre cele 20 zile de întârziere pierdem din
dobândă). Astfel, trebuie calculată dobânda zilnică și înmulțită cu numărul de zile de întâziere, după
care înmulțim cu valoarea facturii pentru a calcula pierderea.
Factura X5: (200 buc * 300 mii lei/buc) * 10 zile * (10% / 365 zile) = 164,38 mii lei
1.095,89+164,38+32.876,71+10.273,97=44.410,96 mii lei (pierderea totală)
La a doua cerință – cu cât scade rate rentabilității financiare, ca urmare a întârzierii plăților:
Rata rentabilității financiare: (Profit net / Capital propriu) * 100
Nu se poate calcula cu datele disponibile cu cât scade rate rentabilității financiare, deoarece este
nevoie de valori pentru capital și pentru cheltuieli (cheltuielile sunt necesare pentru a putea
calcula profitul). (acesta este răspunsul pentru a doua cerință a problemei)
Dacă s-ar putea calcula, ar trebui calculate două rate ale rentabilității financiare (una pentru situația în
care nu am avea întârzieri în onorarea facturilor și una pentru situația în care avem întârziere la plata
facturilor din partea clienților). Ulterior, s-ar face diferența între cele două rate ale rentabilității
financiare, pentru a vedea cu cât a scăzut rata rentabilității financiare, ca urmare a întârzierii onorării
facturilor de către clienți, ca urmare a unor litigii privind calitatea.
EFECTELE CALITĂȚII
Problema 16
∆
Se utilizează formula de la pag. 410: ≥
∆
Formula poate fi dedusă utilizând elementele de calcul explicate în continuare.

Din enunț ni se spune faptul că profitul total trebuie să rămână cel puțin la nivelul anterior de dinaintea
îmbunătățirii calității, așadar: ≥ (1)
1 este momentul de după îmbunătățirea calității; 0 este momentul dinaintea imbunătățirii calității.
Inegalitatea (1) devine: ( − ) ≥ ( − ) (2)

q – cantitatea care trebuie vândută după (q1), respectiv înaintea (q0) îmbunătății calității
p – prețul după (p1), respectiv înaintea (p0) îmbunătății calității
c – costul după (c1), respectiv înaintea (c0) îmbunătății calității
∆=costul pentru îmbunătățirea calității
Mai știm din enunț că prețul rămâne același, deci p1=p0.
Costul crește cu costul pentru îmbunătățirea calității (∆), așadar: c1=c0+∆ => ∆=c1-c0
Costul pentru îmbunătățirea calității este, din enunț, de 15.000 lei/buc (∆), deci: c1=c0+15.000.
Inegalitatea (2) devine: (1 + )( − − ∆) ≥ ( − )
reprezintă „cu cât trebuie să crească vânzările pentru ca profitul total să rămână cel puțin la nivelul
anterior”
∆
Rezolvând inegalitatea (2) se ajunge la formula de la pag. 410: ≥
∆
pr=profit unitar (pe bucată de produs, profit unitar=preț unitar – cost unitar)
Rezolvarea problemei
Atenție la faptul că unele informații sunt exprimate în enunț în lei, iar altele în mii lei.
.
Aplicând formula: : ≥ ( . . ) .
=> ≥ 1,5 = > Răspunsul corect este: vânzările trebuie
să crească cu 150% (sau de 2,5 ori, adică 1 + din inegalitatea (2) ) pentru ca profitul total să rămână
cel puțin la nivelul anterior îmbunătățirii calității, în condițiile în care producătorul nu dorește să
majoreze prețul produsului.
Răspuns corect: c) de 2,5 ori sau cu 150%.
Problema 17
Cantitatea suplimentară care trebuie vândută pentru acoperirea pierderilor de profit ca urmare a
cheltuielilor suplimentare:
= (1 + ) sau = + ∗
q1 este cantitatea totală pe care trebuie să o vindem după îmbunătățirea calității pentru acoperirea
pierderilor de profit ca urmare a cheltuielilor suplimentare, în condițiile în care producătorul nu dorește
să majoreze prețul produsului
∗ este cantitatea suplimentară catre trebuie vândută după îmbunătățirea calității pentru
acoperirea pierderilor de profit ca urmare a cheltuielilor suplimentare, în condițiile în care producătorul
nu dorește să majoreze prețul produsului
∗ =2.000 buc/an * 1,5 = 3.000 buc/an. (îl știm pe de la aplicația 16, altfel ar trebui calculat)
Cantitatea suplimentară care trebuie vândută pentru acoperirea pierderilor de profit ca urmare
a cheltuielilor suplimentare (în condițiile în care știm că producătorul nu dorește să majoreze
prețul produsului). : 3.000 buc/an (răspunsul la problema 17).
Dacă în enunț s-ar fi cerut să se afle și cantitatea totală care trebuie vândută după îmbunătățirea calității
pentru acoperirea pierderilor de profit ca urmare a cheltuielilor suplimentare (profitul total trebuie să
rămână cel puțin la nivelul anterior îmbunătățirii calității):
= (1 + ) = 2.000 buc/an * (1+1,5)=2.000 buc/an*2,5=5.000 buc/an.
Sau q1= cantitate inițială + cantitate suplimentară=2.000 buc/an + 3.000 buc/an=5.000 buc/an.
Trebuie să vindem 5.000 buc/an pentru ca după îmbunătățirea calității să putem acoperi pierderile de
profit (adică ne interesează ca profitul total să rămână cel puțin la nivelul anterior îmbunătățirii
calității), ca urmare a cheltuielilor suplimentare (în condițiile în care știm că producătorul nu dorește să
majoreze prețul produsului).
EFECTELE CALITĂȚII (continuare)

18. La o întreprindere se fac cheltuieli pentru creșterea calității produselor:
Cost unitar după
Produsul Situația anterioară creșterii calității creșterea calității
(mii lei/buc)
Vânzări Preț unitar Cost unitar
(buc/an) (mii lei/buc) (mii lei/buc)
A 400 1000 700 800
B 600 3000 2450 2500
C 2000 2000 1300 1500
• Dacă după creșterea calității prețurile se păstrează neschimbate cu cât trebuie să crească
vânzările pentru a nu se diminua profitul?
Produsul A Produsul B Produsul C

Cost unitar după
(mii lei/buc)
A 400 1000 700 800
B 600 3000 2450 2500
C 2000 2000 1300 1500
• Dacă prețurile se păstrează neschimbate cu cât trebuie să crească vânzările pe total
întreprindere pentru ca profitul să nu se modifice?

Cost unitar după
(mii lei/buc)
A 400 1000 700 800
B 600 3000 2450 2500
C 2000 2000 1300 1500
• Dacă prețurile nu se modifică, pentru a se obține cel puțin profitul anterior trebuie să crească
volumul vânzărilor. Care este produsul la care trebuie să se înregistreze cea mai mare creștere a
vânzărilor?
• Sporul de venit net ca urmare a influenței calității asupra volumului vânzărilor la intern:…..
• Creșterea absolută a ratei rentabilității (profit/cifra de afaceri) ca urmare a creșterii calității:…
7
21. În urma aplicării unor măsuri de creștere a calității unui produs la o întreprindere rezultă:
Preț la Cheltuieli
Cost Vânzări la
Specificație export (mii speciale la export
(mii lei/buc) export (buc)
lei/buc) (mii lei/buc)
1. Anterior creșterii calității 400 100 550 95
2. După creșterea calității 420 200 600 60
• Creșterea absolută a ratei rentabilității ca urmare a creșterii calității la export:
22. În urma aplicării unor măsuri de creștere a calității unui produs la o întreprindere rezultă:
Specificație Vânzări la intern (buc) Preț (mii lei/buc) Cost (mii lei/buc)
1. Anterior creșterii calității 200 500 400
2. După creșterea calității 300 550 420
• Creșterea relativă a ratei rentabilității ca urmare a creșterii calității:
23. În legătură cu înlocuirea unor utilaje inferioare calitativ cu altele de calitate superioară se cunosc:
Timp de funcționare Productivitatea orară
Utilajul
(ore/an) (buc/h)
1) Inferior calitativ 3500 2,0
2) Superior calitativ 4000 mai mare cu 30%
• Sporul de producție ca urmare a creșterii gradului de folosire intensivă prin înlocuirea utilajului
vechi cu cel nou este:
• Sporul de producție ca urmare a creșterii gradului de folosire extensivă prin înlocuirea utilajului
vechi cu cel nou este:
24. Înlocuirea unor utilaje vechi cu altele noi, superioare calitativ are următoarele efecte:
-număr utilaje înlocuite: 10
-număr muncitori care lucrau la utilajele vechi: 20
-productivitatea unui utilaj vechi: 4 buc/h
-productivitatea unui utilaj nou: 5 buc/h
-productivitatea unui muncitor care lucra la utilaje vechi: 2,0 buc/h
-productivitatea unui muncitor care lucrează la utilaje noi: 5,0 buc/h
• Economia relativă la utilaje este:
25. Înlocuirea unor utilaje vechi cu altele noi, superioare calitativ, are următoarele efecte:
-număr utilaje înlocuite: 10
-număr muncitori care lucrau la utilajele vechi: 20
-productivitatea unui utilaj vechi: 4 buc/h
-productivitatea unui utilaj nou: 5 buc/h
-productivitatea unui muncitor care lucra la utilaje vechi: 2,0 buc/h
-productivitatea unui muncitor care lucrează la utilaje noi: 5,0 buc/h
• Economia relativă de muncitori este:
8
Problema 18
Produsul A:
Exprimarea este diferită de cea de la aplicația 16, punându-se accent la aplicația 18 pe ideea de a nu se
diminua profitul. Putem pune egalitate între profitul actual (după îmbunătățirea calității) și cel
anterior (îmbunătățirii calității):
− = −
= +
X reprezintă cantitatea suplimentară din produsul A care trebuie vândută pentru a nu se diminua
profitul.
(400 buc/an + X) * (1000 mii lei/buc – 800 mii lei/buc) = 400 buc/an * (1000 mii lei/buc – 700 mii
lei/buc)
Rezolvați ecuația de mai sus.

X=200 buc/an => Cantitatea suplimentară necesar a fi vândută din produsul A pentru a nu se diminua
profitul este de 200 buc/an.
Produsul B: = +
Y reprezintă cantitatea suplimentară din produsul B care trebuie vândută pentru a nu se diminua
profitul.
(600 buc/an + Y) * (3000 mii lei/buc – 2500 mii lei/buc) = 600 buc/an * (3000 mii lei/buc – 2450 mii
lei/buc)
Y=60 buc/an => Cantitatea suplimentară necesar a fi vândută din produsul B pentru a nu se diminua
Produsul C: = +
Z reprezintă cantitatea suplimentară din produsul C care trebuie vândută pentru a nu se diminua
profitul.
(2000 buc/an + Z) * (2000 mii lei/buc – 1500 mii lei/buc) = 2000 buc/an * (2000 mii lei/buc – 1300
mii lei/buc)

Z=800 buc/an => Cantitatea suplimentară necesar a fi vândută din produsul C pentru a nu se diminua
Răspunsurile la problema 18 sunt: Produsul A: 200 buc/an; Produsul B: 60 buc/an; Produsul C:
800 buc/an.
Dacă în enunț s-ar fi cerut să aflați și cantitățile totale necesare a fi vândute ulterior îmbunățării
calității, pentru a nu se diminua profitul:
Produsul A: q0+X = 400 buc/an + 200 buc/an = 600 buc/an.

Produsul B: q0+Y = 600 buc/an + 60 buc/an = 660 buc/an.
Produsul C: q0+Z = 2000 buc/an + 800 buc/an = 2800 buc/an.
Problema 19:
Cerința la aplicația 19 este să aflăm cu cât trebuie să crească vânzările pe total întreprindere pentru
ca profitul să nu se modifice, în condițiile în care prețurile se păstrează neschimbate.
Producția este eterogenă => nu putem aduna cantitățile din produsele A, B, C pentru a calcula un total
al creșterii vânzărilor.
Putem aduna doar valoric, înmulțind mai întâi cantitățile aferente creșterii necesare din fiecare produs
cu prețurile corespunzătoare. Vânzări exprimate valoric=cantitate*preț unitar => Creșterea vânzărilor,
exprimate valoric = cantitate necesară a fi vândută în plus * preț unitar:
Produsul A: 200 buc/an * 1000 mii lei/buc + 200.000 mii lei/an+ Atenție – se simplifică
Produsul B: 60 buc/an * 3000 mii lei/buc + 180.000 mii lei/an+ bucăți cu bucăți și rămân:
Produsul C: 800 buc/an * 2000 mii lei/buc= 1.600.000 mii lei/an= mii lei/an.
TOTAL: 1.980.000 mii lei/an
Răspunsul la problema 19: 1.980.000 mii lei/an reprezintă creșterea necesară a vânzărilor pe
total întreprindere pentru ca profitul să nu se modifice, în condițiile în care prețurile se
păstrează neschimbate.
Problema 21:
Cerința este să aflăm creșterea absolută a ratei rentabilității ca urmare a creșterii calității la export.
Tabel nr. 1. Elemente de calcul pentru creșterea absolută a ratei rentabilității (1)
Preț la Cheltuieli
Cost Vânzări la
Specificație export (mii speciale la export
(mii lei/buc) export (buc)
lei/buc) (mii lei/buc)
1. Anterior creșterii calității 400 100 550 95
2. După creșterea calității 420 200 600 60
Tabel 1. Elemente de calcul pentru creșterea absolută a ratei rentabilității (2)

Specificație Cifra de afaceri (CA) (mii lei) Profit (Pr) (mii lei)
1. Anterior creșterii calității 100 buc * 550 mii lei/buc = 100 buc * (550 mii lei/buc - 400
55.000 mii lei mii lei/buc - 95 mii lei/buc)=
5.500 mii lei
2. După creșterea calității 200 buc * 600 mii lei/buc = 200 buc * (600 mii lei/buc - 420
120.000 mii lei mii lei/buc - 60 mii lei/buc)=
24.000 mii lei
Observație: Pentru calculatea profitului (ultima coloană) trebuie luate în considerare ambele tipuri de
costuri (deci inclusiv cheltuielile speciale la export).
Rata rentabilității (Rr) = Profit / Cifra de afaceri

Creșterea în mărime absolută a ratei rentabilității: ∆ = − ; ∆ = −

∆ = 24.000/120.000 - 5.500/55.000 => ∆ =0,1 => Creșterea absolută a ratei rentabilității ca
urmare a creșterii calității la export este de 0,1. (răspunsul la problemă)
Problema 22:
Cerința este să aflăm creșterea relativă a ratei rentabilității ca urmare a creșterii calității.
Tabel nr. 1. Elemente de calcul pentru creșterea relativă a ratei rentabilității (1)
Specificație Vânzări la intern (buc) Preț (mii lei/buc) Cost (mii lei/buc)
1. Anterior creșterii calității 200 500 400
2. După creșterea calității 300 550 420
Tabel 1. Elemente de calcul pentru creșterea relativă a ratei rentabilității (2)

Cifra de afaceri
Specificație Profit (mii lei) Rata rentabilității (Rr)
(mii lei)
1. Anterior 200 buc * 500 mii 200 buc * (500 mii lei/buc - 20.000 / 100.000 =0,2
creșterii calității lei/buc = 100.000 mii 400 mii lei/buc)= 20.000
lei mii lei
2. După creșterea 300 buc * 550 mii 300 buc * (550 mii lei/buc - 39.000 / 165.000 = 0,236
calității lei/buc = 165.000 mii 420 mii lei/buc)= 39.000
lei mii lei
Rata rentabilității (Rr) = Profit / Cifra de afaceri
∆

Creșterea în mărime relativă a ratei rentabilității: =

∆ = − ; ∆ = −

, , ,

= = =0,18 sau 18%
, ,
Creșterea relativă a ratei rentabilității ca urmare a creșterii calității este de 0,18 sau 18%.
(răspunsul la problemă)
Problema 23:
Sporul de producție ca urmare a creșterii gradului de folosire intensivă prin înlocuirea utilajului
vechi cu cel nou
Productivitatea orară pentru utilajul superior calitativ: (100%+30%)*2,0 buc/oră=2,6 buc/oră.
Se aplică prima formulă de la pag. 417: ∆ = ∗ "# − "#
Observație: În enunț avem 2 și 1 în loc de 1 și 0 din formula anterioară (acest lucru nu are
semnificație; cifra mai mare atât din formulă, cât și din enunț este pentru timpul anul de funcționare al
utilajului superior calitativ; cifra mai mică este pentru timpul anual de funcționare al utilajului
inferior calitativ; la fel și în privința productivității).
∆ =4.000 ore/an * (2,6 buc/oră-2,0 buc/oră) = 4.000 ore/an * 0,6 buc/oră = 2.400 buc/an (se
simplifică ore cu ore; rămân bucăți/an).
Sporul de producție ca urmare a creșterii gradului de folosire intensivă prin înlocuirea utilajului vechi
cu cel nou este de 2.400 buc/an. (răspunsul la prima cerință)
Sporul de producție ca urmare a creșterii gradului de folosire extensivă prin înlocuirea utilajului
vechi cu cel nou
Se aplică a treia formulă de la pag. 417: ∆ = $ − % ∗ "#
∆ = (4.000 ore/an – 3.500 ore/an) * 2 buc/oră = 500 ore/an * 2 buc/oră = 1.000 buc/an (se simplifică
ore cu ore; rămân bucăți/an).
Sporul de producție ca urmare a creșterii gradului de folosire extensivă prin înlocuirea utilajului vechi
cu cel nou este de 1.000 buc/an. (răspunsul la a doua cerință)
Dacă în enunț s-ar cere să se afle și sporul de producție ca urmare a creșterii gradului de folosire mixtă
- se adună intensiv+extensiv: 2.400+1.000=3.400 buc/an.
Problema 24:
Se utilizează prima formulă de la pag. 419 (Ermf)
:
10 ()*+,-. ∗ /1 − 0 123/56 8 = 10 ∗ 91 − < = 2 ()*+,-.
;
7 123/56
; >?@/AB
La numitor avem : >?@/AB
, ceea ce reprezintă indicele productivității utilajului cu nivel tehnic ridicat
față de productivitatea utilajului vechi.
Economia relativă la utilaje este: 2 utilaje (răspunsul la problemă)
Dacă ar trebui aflat și necesarul actual de utilaje noi: 10-2=8 utilaje noi (cele 10 utilaje vechi se
înlocuiesc cu 8 utilaje noi; se menține aceeași productivitate; utilajele noi au un nivel tehnic mai bun,
atfel că fiecare utilaj nou are o productivitate de 5 buc/oră, spre comparație cu un utilaj vechi: 4
buc/oră).
Problema 25:
Se utilizează a doua formulă de la pag. 419 (Er ru)

20 C(D*)E#* ∗ /1 − 0 123/56 8 = 20 ∗ 91 − < = 12 C(D*)E#*
;
123/56
Economia relativă de muncitori este: 12 muncitori (răspunsul la problemă)

Dacă ar trebui aflat și necesarul actual de muncitori care lucrează pe utilajele noi: 20-12=8 muncitori
care lucrează pe utilaje noi.
QFD – Quality Function Deployment
CASA CALITATII
QFD oferă organizaţiilor asistenţă în identificarea:

1. Exigenţelor importante d.p.d.v al clientului
2. Unor ţinte numerice spre care să tindă demersurile privind calitatea.
Este utilă atunci când:
1. Există o slabă comunicare şi aşteptările sunt pierdute în complexitatea procesului de
dezvoltare a produsului/serviciului.
2. Lipsă de structură sau de logică în alocarea resurselor pentru dezvoltarea produsului.
3. Timpi de cercetare & dezvoltare extinşi cauzaţi de excesul de încercări de redesign,
rezolvare de probleme şi eliminarea unor efecte superficiale.
Utilitatea rezultatelor QFD
‐ Transformarea priorităților clientului în priorități ale procesului
(importanța relativă = prioritate)
‐ Orientarea designului procesului şi rezultatelor lui spre exigențele
clientului
‐ Clarificarea modalităților de intervenție pentru ameliorarea calității prin
evidențierea corelațiilor dintre caracteristici şi exigențe.

Grile MQ

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grile MQ

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MANAGEMENTUL CALITATII TOTALE

1.Un produs este de calitate superioara daca are:

2.Clasa de calitate reprezinta un calificativ pentru o categorie de produse care:

4. Caracteristicile de calitate referitoare la utilizarea produselor in timp sunt:

5.Caracteristicilie de calitate de natura tehnica orhanizatorica se intalnesc in special:

6. Principalele subgrupe de caracteristici tehnice sunt:

8. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: forma, linie, culoarea:

9. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: amplasarea organelor de comanda,

10.Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: precizia in functionare,

11. Care afirmatii sunt adevarate in legatura cu caracteristicile sociale?

12. Caracteristicile senzoriale se individualizeaza de celelalte caracteristici prin:

13. Arhetipul precede prototipul?

14. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata?

15. Caracteristicile ergonomice au ca scop:

16. Coeficientul defectelor se calculeaza :

17. Cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca in indicator al calitatii sunt:

19. Pentru calculul indicatorului “nivel tehnic” se utilizeaza:

21. Asupra calitatii mediului intreprinderii managerii pot actiona:

22. Cererile de actiuni crective se completeaza de catre:

24. Calitatea unui studio de cercetare de marketing poate fi apreciata pe baza:

26. Calitatea promovarii este apreciata:

27. Calitatea in specificare si proiectare este apreciata in functie de :

28.Pentru aprecierea calitatii documentatiei de procurare a resurselor se analizeaza:

29. Trasabilitatea reprezinta;

30.Marcajele de identificare de pe produse se mentin pana cand:

31. La definirea calitatii resurselor umane trebuie sa avem in vedere:

32. Competenta unei persoane se apreciaza in functie de:

33. Asistenta de specialitate in alegerea produsului este necesara:

35. Urmarirea produselor in exploatare are ca obiective:

36. Intre documentele sistemului calitate intalnim:

37. Conform standardelor ISO procedurile calitatii se elaboreaza pentru:

38. Problema auditului calitatii a aparut in etapa:

40. Auditul extern poate fi efectuat de catre:

41. Initiatorul unui audit poate fi:

42. Auditul calitatii produsului urmareste:

43.Denumirea de “audit extern” provine de la faptul ca:

44. Intre componentele Raportului de audit intalnim:

48. Certificarea calitatii se refera la:

49. Certificarea produselor are ca scop:

50. Certificarea produselor este impusa de :

51.Certificarea produsului are ca baza :

52.Certificarea sistemului calitatii este atestata prin:

53. Certificarea personalului este necesara pentru:

54. Acreditarea laboratoarelor se realizeaza de catre:

56. Strategia inovatiei ca alternative la strategia imbunatatirii continue presupune:

57.Strategia imbunatatirii continue este frecvent intalnita in:

58. Premiul National Baldrigo se acorda in :

59. Premiile calitatii se acorda pentru:

60. Principalele grupe de costuri ale calitatii la producatori/ prestatori sunt:

64.O intreprindere a vandut urmatoarele produse:

6 .calitatii la o firma se prezinta astfel:

70. Bilantul calitatii pune in evidenta:

71. Pentru calculul nivelului calitatii productiei se utilizeaza :

72. O intreprindere realizeaza un produs de 3 clase de calitate. Se cunosc:

73. O intreprindere realizeaza un produs pe 3 clase de calitate. Se cunosc:

75. In raport cu gravitatia lor, defectele pot fi:

76.Fiabilitatea poate fi definita ca fiind:

77. Calitatea poate fi definita ca fiind:

78. Mentenabilitatea poate fi definita ca fiind:

79. Disponibilittea poate definita ca fiind:

80. Durabilitatea poate fi definita ca fiind:

84.Cheltuielile cu repararea si intretinerea masinilor si utilajelor in vederea mentinerii preciziei de lucru

85.Cheltuielile cu ridicarea calificarii personalului intra in categoria:

87.Cheltuielile cu remanierea si reconditionarea produselor intra in categoria: