1.

Care din următoarele afirmații despre calitate este cea adevărată:

a) caracterul dinamic al calității este dat numai de evoluția în timp a principalelor
caracteristici;
b) caracterul dinamic este dat numai de nivelul proiectat și realizat;
c) caracterul dinamic este dat nu numai de nivelul proiectat și realizat ci și de evoluția în
timp a nivelului principalelor caracteristici, de constanta lor pe circuitul tehnic al
produselor ;
d) nici una de mai sus.

2. Abordarea transcendentă a calității se referă la:

a) calitatea se exprimă în funcție de costuri și prețuri, un produs de calitate este conform
specificațiilor pentru un preț acceptabil.
b) calitatea este considerată absolută și universală, fiind simbolul exigenței și performanței;
c) calitatea este prezentată în ochii consumatorilor, fiecare dintre aceștia având dorințe și
nevoi diferite;
d) calitatea este o noțiune precisă și măsurabilă, diferențele calitative putând fi măsurate prin
caracteristici sau elemente constitutive ale produsului;

1. Calitatea produselor și serviciilor se realizeaza prin participarea unor factori principali,

precum și a factorilor secundari; sunt factori principali:
a) ambalarea, calificarea profesionala a salariaților, standardele i normele;
b) materiile prime, materialele, procesul tehnologic, standardele, normele, calificarea
profesională a salariaților;
c) factorii care determină în producție;
d) factorii care influențează în comerț.
2. Calitatea finală a produsului este dată de rezultanta calitii exprimat astfel:
a) Qfinală = Qmuncii *Qmijloacelor * Qmetodelor *Qmaterii prime *Qmediului *
Qmanagementului;
b) Qfinală= Qmuncii *Qmijloacelor * Qmetodelor *Qmanagementului*Qmaterii prime;
c) Qfinală= Qmuncii *Qmijloacelor * Qmetodelor *Qmaterii prime*Qmediului;
d) Qfinală = Qmijloacelor * Qmetodelor *Qmaterii prime* Qmediului.

1. Sunt ipostaze ale calității:

a) calitatea de neconformitate
b) calitatea parială
c) calitatea livrată
d) calitatea propusă
2. Funcțiile calității sunt:
a) Funcția tehnică
b) Funcția plastică
c) Funcția contractată
d) Funcția economică
e) Funcția socială

1. Trilogia lui Juran presupune:

a) planificarea calitatii;
b) imbunatatirea calitatii;
c) evaluarea costurilor calitatii;
d) controlul de calitate;
e) eliminarea riscurilor.
2. „Managementul absolut al calitii” este un concept care se regsete în
filozofia lui:
a) Juran
b) Crosby
c) Deming
d) Kelada
e) Ishikawa
1. Principiile care stau la baza TQM sunt:
a) internaionalizarea relației client-furnizor; viziunea sistemică; argumentarea
cu date; orientarea spre client;
b) calitatea pe primul plan;
c) „zero defecte” i îmbunătățirea continuă;
d) viziunea sistemică; argumentarea cu date;
e) internalizarea relaiei client-furnizor; orientarea spre client;
2. Conform teoriei TQM, întâlnim următoarele aspecte:
a) întregul prsonal trebuie instruit permanent în domeniul asigurării calității;
b) trebuie promovat spiritul de echipă;
c) deciziile se iau la nivelul managementului la vârf;
d) trebuie implicat întregul personal în luarea deciziilor;
e) trebuie asigurat un climat de subordonare.

1. Sunt obiective principale ale SAC:

a) să dea încredere propriei conduceri că va fi atinsă și menținută calitatea propusă;
b)să dea încredere beneficiarului chiar dacă nu va fi atinsă calitatea contractată;
c) realizarea și menținerea calității efective a produsului și serviciilor pentru a satisface în
permanență cerințele beneficiarilor;
d) a i c.
2. Sunt componente ale SAC:
a) Sistemul calității
b) Asigurarea externa a calității
c) Conducerea calității
d) Controlul calității
e) Coordonarea calității la beneficiari

1. Sunt funcții ale SAC:

a) îmbunătățirea calității;
b) prevenirea defectelor;
c) omologarea calității;
d) construirea calității i prevenirea defectelor;
2. Printre activitățile specifice SAC regăsim:
a) ambalarea i depozitarea produselor;
b) vânzarea/livrarea/distribuirea produselor;
c) proiectarea produselor;
d) contractarea produselor.

1. Pentru analiza activității de creație, cercetare, proiectare și elaborare a

documentației pentru calitate se efectuează:
a) control de calitate;
b) control de marketing;
c) control de engineering;
2. Controlul pe faze de producției controlul final presupune:
a) încadrarea în clase de calitate, pe bază de criterii;
b) verificarea calității pe baza normelor din standarde;
c) control pentru materii prime i auxiliare.

U.I. 4
1. Manualul calității este elaborat:
a) de directorul general/președintele companiei;
b) de un specialist în elaborarea Manualelor calității;
c) de o persoană care cunoaște foarte bine activitatea organizaiei;
d) la cererea Ministrului de Finanțe;
e) de o persoană desemnată de către conducerea organizaiei.
2. Documentele sistemului calității pot fi de forma:
a) manuale, tratate, monografii;
b) instrucțiuni de lucru, formulare, programe;
c) manual al calității;
d) procedee, procese verbale;
e) proceduri.

1. Se poate spune că Manualul Calității oferă următoarele avantaje :

a) asigură coerența politicii calității la nivelul întreprinderii;
b) servește ca document principal pentru auditul SMC;
c) îmbunătățește comunicarea în interiorul organizației;
d) facilitează realizarea obiectivelor calității.
2. Manualul calității servite drept:
a) Sursă de documentare a politicii i procedeelor, mijloc de fundamentare a acestora;
b) Culegere de texte în vederea pregătirii profesionale;
c) Mijloc de fundamentare a deciziilor viitoare;
d) Instrument de asigurare a continuității operațiilor fluctuației personalului;
e) Mijloc de referință pe baza căruia se efectuează revizia metodelor curente;
f) Politică de asigurare a calității;
g) a, b, c, d, e,
h) a, b, d, f

1. Manualul Calității trebuie să conțină:

a) Secțiuni care tratează problemele personalului;
b) Secțiuni care tratează problemele performanelor la consumatori;
c) Secțiuni care tratează modul de păstrare și comercializare a produselor la beneficiari;
d) Secțiuni incluzând o scurtă prezentare a celui ce elaborează manualul;
e) Secțiuni cuprinzând rapoartele financiare pe ultimii 3 ani;
f) Secțiuni care tratează problemele procedurilor referitoare la contractele cu
autoritățile guvernamentale.
2. Manualul calității poate fi de forma:
a) Carte;
b) File îndosariate în dosare simple;
c) Set de broșuri;
d) Suport electronic;
e) Format special, înregistrat la Registrul Comerțului

1. Graficul de bare:
a) redă frecvența unor abateri de la calitate;
b) este recomandat pentru a compara mărimea diferitelor cantități;
c) se folosește frecvent pentru a analiza relații cantitative;
d) facilitează realizarea obiectivelor calității.
2. Diagrama de sectoare:
a) mai este numit și grafic de sectoare;
b) compară un ansamblu de date prelucrate și reprezentate prin „felii”;
c) este indicată pentru a urmări variația în timp a caracteristicii studiate;
d) este un instrument de asigurare a continuității operațiilor fluctuației personalului;

1. Histograma:
a) este o metodă tradițională utilizată în managementul calității;
b) este un instrument modern utilizat în managementul calității;
c) este un grafic ce prezint distribuția datelor culese despre un anumit fenomen
d) evidențiază corelația existentă între două tipuri de date;
e) este o metodă de analiză utilizată pentru a stabili cauzele unei probleme.

1. Fișele de înregistrare au drept scop:

a) să colecteze datele existente sau rezultate din observații;
b) să organizeze datele existente sau rezultate din observații;
c) evidențiază frecvența unor defecte ale mărfurilor;
d) evidențiază frecvența unor îmbunătățiri aduse calității;

1. Fișele de control au drept scop:

a) Să observe un procedeu și să edifice utilizatorul asupra acțiunilor necesare, să asigure
urmărirea lor;
b) Să observe, să îmbunătățească continuu un procedeu și să edifice utilizatorul asupra
acțiunilor necesare, să asigure urmărirea lor;
c) Să observe, să îmbunătățească continuu un procedeu, să găsească alte procedee
neconvenționale și să edifice utilizatorul asupra acțiunilor necesare recunoașterii acestora;
d) Să lămurească unele probleme legate de desfășurarea proceselor.

1. Diagrama Pareto:
a) pornește de la concepția lui Crosby;
b) presupune identificarea defectelor și clasificarea lor;
c) presupune cunoașterea influențelor dintre caracteristici;
d) pornește de la concepția lui Juran;
e) măsoară performanțe.
2. Diagrama Ishikawa:
a) este o metodă modernă de măsurare a utilității;
b) scopul este determinarea defectelor;
c) a fost conceput de Juran;
d) a fost conceput de Crosby;
e) nici un răspuns corect.
3. Diagrama de corelație:
a) este o metodă tradițională utilizată în managementul calității;
b) este un instrument modern utilizat în managementul calității;
c) evidențiază corelația existentă între două tipuri de date;
d) este o metodă de analiză utilizată pentru a stabili cauzele unei probleme.

1. Noile instrumente și tehnici utilizate în managementul calității au următoarele

particularități:
a) permit mai ales tratarea cauzelor aparente;
b) sunt dedicate acțiunilor curative;
c) planific și standardizează acțiunile viitoare și fac previziunea în funcție de
posibilitățile aleatorii;
d) sunt centrate pe tratarea datelor numerice;
1. Diagrama afinităților:
a) este cunoscut și sub numele „metoda KJ” (Kawakita Jiro);
b) necesită lucrul în grupuri multidisciplinare și un timp important de aplicare;
c) necesită lucrul în grupuri multidisciplinare și un timp redus pentru aplicare;
d) este o metoda clasică/tradițională utilizată în managementul calității;
2. Diagrama relațiilor se folosește pentru:
a) identificarea cauzelor probabile ale problemei;
b) identificarea căilor posibile pentru rezolvarea problemei;
c) alegerea celei mai bune soluții;
d) nici un răspuns corect.

1. Diagrama arbore:
a) este cunoscută și sub numele „metoda KJ” (Kawakita Jiro);
b) se utilizează pentru identificarea căilor posibile pentru rezolvarea problemei;
c) necesită lucrul în grupuri multidisciplinare și un timp redus pentru aplicare;
d) este o metoda clasică/tradițională utilizată în managementul calității;
2. Diagrama arbore:
a) urmează un proces general în sensul descendent al scării semantice;
b) face apel la un raționament deductiv;
c) face apel la creativitate;
d) nici un răspuns corect;

1. Diagrama matriceal:
a) este o metodă modernă de măsurare a utilității;
b) are drept obiectiv alegerea celei mai bune soluții pentru atingerea scopului propus;
c) a fost concepută de Juran;
d) poate înlocui diagrama deciziilor de acțiune;
e) nici un răspuns corect.

2. Diagrama matriceală:
a) se poate aplica sub mai multe forme;
b) este un instrument de analiză intermediar;
c) este un instrument de analiză utilizat pentru finalizarea unor cercetări;
d) este o tehnică nouă a managementului calității folosită pentru redarea soluțiilor la unele
probleme privind calitatea;
e) nici un răspuns corect

1. Planificarea aplicării soluțiilor:

a) este unul din obiectivele urmărite prin aplicarea diagramei de sectoare;
b) este unul din obiectivele urmărite prin aplicarea diagramei deciziilor de acțiune;
c) este prioritate a managementului firmei;
d) nici un răspuns corect;
e) este o metodă de sine stătătoare.
2. Diagrama deciziilor de acțiune:
a) este un instrument de asigurare a calității;
b) este un instrument de măsurare a calității;
c) este mijlocul de realizare a analizei modurilor de detectare a unui proces în acțiune;
d) se folosește numai de managementul la vârf, în luarea deciziilor;
e) nici un răspuns corect.

1. Diagrama săgeată:
a) permite identificarea timpului necesar realizării unui proiect;
b) are drept obiectiv planificarea aplicării soluțiilor pentru atingerea scopului propus;
c) presupune cunoașterea costurilor pentru aplicare;
d) măsoară performanțe.
2. Casa Calității/QFD:
a) este un instrument nou de estimare a calității;
b) este o metodă care transformă cerințele consumatorilor în caracteristici calitative;
c) poate fi folosit pentru îmbunătățirea calității tuturor activităților dintr-o unitate
economică producătoare sau prestatoare de servicii;
d) a fost aplicată pentru prima dată în Japonia;
e) a fost aplicată pentru prima dată în SUA.

1. Benchmarking-ul:
a) pornește de la concepția lui Crosby;
b) este o metodă de autoevaluare;
c) este o metodă de evaluare critică;
d) este un instrument specific TQM;
e) măsoară performanțe.
2. Benchmarking-ul poate fi:
a) funcțional;
b) extern;
c) comparativ;
d) competitiv;
e) toate răspunsurile de mai sus.

1. În funcție de natura auditorului, auditurile calității se pot clasifica în:

a) audit primă parte/secundă parte/terță parte;
b) audit simplu/comun;
c) audit intern/extern;
d) audit de produs/proces/SMC/combinat.
2. Auditurile interne ale calității pot avea ca scop:
a) evaluarea acțiunilor corectate;
b) evaluarea acțiunilor de îmbunătățire, necesare în cadrul unei organizații;
c) evaluarea efectului economic în unitatea respectivă;
d) evaluarea eficienței sistemului calității în unitatea respectivă

1. Criteriile de audit utilizate ca referință, față de care se determină conformitatea, pot include:
a) politici, standarde;
b) legi și reglementări aplicabile;
c) cerințe ale sistemului de management;
d) cerințe ale managementului la vârf al organizației;
e) principiile managementului calității.
2. Amploarea unui program de audit poate varia funcție de:
a) domeniul, obiectivul și durata fiecărui audit de efectuat;
b) frecvența auditurilor de efectuat;
c) nevoia de acreditare și/sau certificare/înregistrare;
d) rezultatele auditurilor anterioare sau ale analizei programului de audit anterior;
e) limba, aspectele culturale și sociale;

1. Pregătirea auditului presupune diverse acțiuni, printre care:

a) inițierea auditului;
b) organizarea și efectuarea ședinei de deschidere;
c) analiza documentelor;
d) întâlniri cu cei implicați în activitatea de marketing;
2. În ceea ce privește echipa de audit, esențiale pentru auditare sunt:
a) încrederea în furnizori;
b) integritatea;
c) confidențialitatea;
d) discreția.

1. Certificarea produselor sau serviciilor oferă numeroase avantaje, cum ar fi:

a) îmbunătățirea continuă a calității produselor/serviciilor de către
producători/prestatori;
b) eliminarea de încercări, verificări, probe pentru confirmarea calității produselor sau
serviciilor ce urmează a fi contractate;
c) reducerea cheltuielilor suplimentare și a timpului de contractare a produselor sau
serviciilor;
d) scutirea la plată a taxei de mediu;
e) posibilitatea utilizării mărcii de conformitate.
2. O societate comercială poate dori să-și certifice sistemul calității adoptat din numeroase
motive, printre care:
a) publicitate;
b) posibilitatea de a achiziționa produse din Uniunea Europeană;
c) confirmarea alinierii la diferite reglementări specifice;
d) creșterea încrederii consumatorilor în calitatea produselor oferite;
e) scutirea de plată a impozitului pe profitul reinvestit în asigurarea calității.