MANAGEMENTUL CALITATII TOTALE 1.

Un produs este de calitate superioara daca are: a) cost ridicat b) cost scazut c) pret ridicat d) pret scazut e) nici una din situatii nu este general valabila 2.Clasa de calitate reprezinta un calificativ pentru o categorie de produse care: a) apartin aceluiasi sortiment b) apartin la sortimente diferite c) au valorile caracteristicilor cuprinse intre anumite limite d) au aceeasi destinatie e) au destinatie diferita 3. Spirala calitatii evidentiaza principalele etape in realizarea unui produs. Dupa parcurgerea unui ciclu etapele se reiau: a) la acelasi nivel, valorificandu-se experienta acumulata b) la un nivel inferior, deoarece eforturile necesare fiecarei etape sunt mult mai mici c) la un nivel superior plecand de la o baza in ormationala per ectionata 4. Caracteristicile de calitate referitoare la utilizarea produselor in timp sunt: a) iabilitatea b) flexibilitatea functionala c) mentenabilitatea d) maneabilitatea e) durabilitatea f) dirijabilitatea 5.Caracteristicilie de calitate de natura tehnica orhanizatorica se intalnesc in special: a) in activitati de cercetare proiectare b) in procese de productie c) in servicii 6. rincipalele su!grupe de caracteristici tehnice sunt: a) caracteristici te!nico"constructive b) caracteristici ergonomice c) caracteristici te!nologice d) caracteristici te!nico" organizatorice e) caracteristici de natura te!nico"comerciale f) caracteristici senzoriale ". Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: viteza# greutate# consum specific: a) sociale propriu-zise b) senzoriale fiziologice c) psiho-senzoriale d) psihologice e) ergonomice f) psoho-sociale g) nici una $. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: forma# linie# culoarea: a) sociale propriu-zise

b) senzoriale fiziologice c) psi!o"senzoriale de natura estetica d) psihologice de natura estetica e) ergonomice f) psiho-sociale de natura estetica g) nici una %. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: amplasarea organelor de comanda# evitarea solicitarii unidirectionale# asigurarea unei pozitii conforta!ile pentru utilizaror: a) sociale propriu-zise b) senzoriale fiziologice c) psiho-senzoriale d) psohologice e) orgonomice f) psiho-sociale g) nici una &'.Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: precizia in functionare# mentena!ilitate# sarcina utila: a) sociale propriu-zise b) senzoriale fiziologice c) psiho-senzoriale d) psihologice e) ergonomice f) psiho-sociale &&. Care afirmatii sunt adevarate in legatura cu caracteristicile sociale( a) unele trebuie sa aiba niveluri cuprinse intre anumite limite b) nu sunt percepute usor de utilizatori c) realizarea lor la nivelul cerut necesita cheltuieli foarte mari d) pun in evidenta modul in care produsul sau serviciul in luenteaza viata persoanelor si a grupurilor sociale e) sunt percepute usor de utilizatori &2. Caracteristicile senzoriale se individualizeaza de celelalte caracteristici prin: a) costul ridicat al realizarii lor b) sunt percepute prin intermediul organelor de simt c) sunt strict necesare pentru realizarea functiei de baza a produsului &3. )rhetipul precede prototipul( a) da b) nu &4. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata( a) e#presivitatea este speci ica ormelor iesite din comun b) expresivitatea este specifica formelor standardizate c) expresivitatea este specifica numai formelor complexe &5. Caracteristicile ergonomice au ca scop: a) cresterea modernitatii produselor b) reducerea consumurilor specifice in exploatarea produselor c) corectarea dimensionala a bunurilor cu caracteristicile antropometrice ale utilizatorului d) corelarea dimensionala a bunurilor cu caracteristicile antropometrice ale producatorului e) evitarea solicitarii unidirectionalea unor organe in timpul exploatarii

f) evitarea solicitarii unidirectionale a utilajelor g) consunul minim de energie pentru accesul la organele de comanda &6. Coeficientul defectelor se calculeaza : a) pe zile pentru fiecare tip de defect b) pe luni pentru fiecare tip de defect c) pe zile si e luni prin raportarea numarului de de ecte la total produse veri icate d) pe zile si luni prin raportarea numarului de defecte la total produse verificate intr-o luna &". Cerintele pe care tre!uie sa le indeplineasca in indicator al calitatii sunt: a) sa ie simplu b) sa ie pertinent c) san nu poata fi falsificat d) sa ie veri icabil e) sa poata fi calculate de orice persoana &$. rincipalele elemente luate in calcul in calaulul nivelului tehnic al intreprinderii sunt: a) produsele b) materiile prime si materialele utilizate c) procesele te!nologice d) personalul e) cladiri$ instalatii si utila%e f) managementul &%. entru calculul indicatorului *nivel tehnic+ se utilizeaza: a) toate caracteristicile tehnice b) numai anumite caracteristici te!nice c) toate caracteristicile 2'. Solicitand unor !eneficiari sa aprecieze calitatea unui serviciu prestat de o firma# in functie de caracteristicile esentiale# s,au o!tinut urmatoarele note: Persoana Note acordate pentru caracteristici C1 C2 C C! C" P1 # " 1$ $ % P2 & $ % ! 1$ P 1$ ! ' & # Coeficientii de importanta( $, $) $,2$) $,1$,$,1",$,2" Nivelul sintetic al caracteristicilor sociale ale serviciului este( a) $,'!" b) $,#$1 c) &$'() 2&. )supra calitatii mediului intreprinderii managerii pot actiona: a) direct, asupra tuturor componentelor b) indirect, asupra tuturor componentelor c) direct asupra componentelor mediului intern d) partial si indirect asupra componentelor micromediului e#tern 22. Cererile de actiuni crective se completeaza de catre: a) solicitantul auditului b) responsabilul compartimentului *Calitate+ c) auditori d) managerul general e) proiectanti

23. )supra calitatii componentelor mediului e-tern intreprinderea poate actiona prin: a) impunerea de restrictii b) negociere c) selectie 24. Calitatea unui studio de cercetare de mar.eting poate fi apreciata pe !aza: a) cheltuielilor facute, care trebuie sa fie cat mai mici b) efectelor, care trebuie sa fie cat mai mari c) raportului e ecte* e ort care trebuie sa ie cat mai mare d) raportului efecte, effort care trebuie sa fie cat mai mic 25. Calitatea pretului# privita ca o componenta a mi-ului de mar.eting# poate fi apreciata ca fiind !una daca acesta : a) este mai mare decat al concurentilor b) este mai mic decat al concurentilor c) are o le#ibilitate ridicata 26. Calitatea promovarii este apreciata: a) de catre producator si consummator, in funcdtie de acelasi criteriu deoarece ambii sunt interesati de o buna colaborare b) de catre producator daca acesta contribuie la cresterea vanzarilor si a idelitatii clientilor c) de catre comparator daca este purtatoare de in ormatii 2". Calitatea in specificare si proiectare este apreciata in functie de : a) calitatea proiectarii produselor si te!nologiilor si calitatea proiectelor obtinute b) numai in functie de calitatea produselor c) in functie de calitatea resurselor utilizate 2$. entru aprecierea calitatii documentatiei de procurare a resurselor se analizeaza: a) planul de productie b) documente referitoare la concurenta c) documente de undamentare a necesarului d) documente privind relatiile cu urnizorii e) documente de livrare care insotesc produsele f) documentele de certificare a calitatii g) documentele privind legalitatea functionarii furnizorului h) documentele privind produsele respinse pe fluxul de fabricatie 2%. /rasa!ilitatea reprezinta0 a) traseul pe care il va parcurge produsul b) inregistrari pe baza carora se poate re ace +istoricul, produsului c) inregistrari pe baza carora se poate stabili calitatea produsului 3'.1arca2ele de identificare de pe produse se mentin pana cand: a) are loc receptia la beneficiar si informatiile sunt preluate in documentele de receptie b) dispar ca urmare a actiunii factorilor atmosferici c) are loc prelucrarea suprafetelor ce poarta semen de identificare d) are loc prelucrarea supra etelor ce poarta semen de identi icare si incorporarea produsului in alt produs care are propriile marca%e 3&. 3a definirea calitatii resurselor umane tre!uie sa avem in vedere: a) caracteristicile individuale si comune ale acestora, care sunt utilizate in

mod involuntar in vederea realizarii obiectivelor organizatiei b) climatul social si de management c) dotarea tehnica a intreprinderii d) sistemul de stimulente e) numarul si structura acestora 32. Competenta unei persoane se apreciaza in functie de: a) pregatirea pro esionala b) inteligenta c) starea de sanatate d) varsta e) rezultatele obtinute anterior in activitati similare sau in alte activitati f) spiritual de colaborare g) usurinta adaptarii la cerintele postului 33. )sistenta de specialitate in alegerea produsului este necesara: a) in cazul produselor complexe b) in cazul produselor de import c) in cazul ma%oritatii produselor 34. 4ntre cerintele de calitate pe care tre!uie sa le indeplineasca piesele de schim! putem mentiona: a) intersc!imbabilitatea b) marca%ele de identi icare a producatorilor c) complexitatii corespunzatoare d) pr-t scazut 35. Urmarirea produselor in e-ploatare are ca o!iective: a) identificarea utilizatorilor b) identi icarea cauzelor care genereaza de ectiunile c) asigurarea conditiilor pentru exploatarea carecta a produselor la utilizatori d) defectarea operativa a interventiilor in perioada de garantie 36. 4ntre documentele sistemului calitate intalnim: a) manualul calitatii b) manualul mecanicului sef c) instructiuni de lucru d) instructiuni de utilizare e) inregistrari privind calitatea 3". Conform standardelor 4S5 procedurile calitatii se ela!oreaza pentru: a) analiza contractelor b) analiza activitatilor economico-financiare c) identificarea si trasabilitatea produselor d) identificarea si selectia personalului e) inspectii si incercari ) audituri interne ale calitatii g) tehnici statistice h) actiuni de control si gestiune 3$. ro!lema auditului calitatii a aparut in etapa: a) inspectiei calitatii b) controlului integral al calitatii c) controlului statistic al calitatii d) asigurarii calitatii e) managementului calitatii

"

3%. 4ntre o!iectivele auditului calitatii putem enumera: a) verificarea calitatii produselor sau a corectitudinii controlului b) veri icarea aplicarii corecte a procedurilor de lucru in vederea realizarii calitatii c) verificarea calitatii pe fluxul de fabricatie d) verificarea gradului in care realizarile efective corespund masurilor prestabilite e) verificarea masurii in care produsele livrate satisfac cerintele beneficiarilor 4'. )uditul e-tern poate fi efectuat de catre: a) un furnizor al intreprinderii b) un investitor care doreste sa investeasca in intreprindere c) un beneficiar al intreprinderii la solicitarea acesteia d) un bene iciar al intreprinderii din proprie initiativa e) un organism neutru la solicitarea intreprinderii 4&. 4nitiatorul unui audit poate fi: a) o organizatie de protectie a consumatorilor b) conducerea intreprinderii c) un bene iciar al intreprinderii d) un organism specializat care efectueaza auditul in sistem de prestare de serviciu 42. )uditul calitatii produsului urmareste: a) masura in care documentele de referinta au fost corect alese si contin cerinte pentru realizarea calitatii corespunzatoare b) masura in care responsabilitatile pentru produse sunt corect stabilite c) masura in care documentatia de produs corespunde cerintelor d) masura in care produsele se realizeaza con orm speci icatiilor e) masura in care beneficiarii cunosc specificatiile si pretind realizarea produselor in conformitate cu acestea 43.Denumirea de *audit e-tern+ provine de la faptul ca: a) vizeaza mediul extern al in treprinderii b) este realizat de specialistii din a ara intreprinderii c) este realizat de specialisti din afara unotatii auditate d) este realizat asupra aspectului exterior al produselor 44. 4ntre componentele 6aportului de audit intalnim: a) pagina de identi icare b) lista cererilor de actiuni corective c) lista persoanelor sanctionate d) cereri de actiuni corective e) recomandari pentru auditati in vederea inlaturarii de icientelor 45.4n cazul auditului e-tern solutionarea cererilor de actiuni corective este verificata de catre: a) managerul firmei b) managerul calitatii c) auditori d) specialisti apartinand unitatii auditate 46. Conditii pe care tre!uie sa le indeplineasca o persoana pentru a avea calitatea de auditor: a) pregatire pro esionala adecvata b) capacitate de evaluare corecta c) coeficient ridicat de inteligenta

'

d) capacitate de memorare e) capacitate de analiza si sinteza f) capacitate de nogociere g) cinste si corectitudine 4". 4ntre motivele unei intreprinderi pentru a o!tine certificarea sistemului calitate putem mentiona: a) valori icarea rezultatelor obtinute in domeniul cresterii calitatii b) respectarea prevederilor legale c) pentru a stimula cresterea vanzarilor d) pentru a evita unele sanctiuni 4$. Certificarea calitatii se refera la: a) produsele din nomenclatorul de produse al intreprinderii b) produsele fabricate intr-o anumita perioada c) produsele care vor fi exportate d) sistemul calitatii e) manualul calitatii f) intreg personalul intreprinderii g) persoanele care lucreaza in anumite domenii !) laboratoarele intreprinderii 4%. Certificarea produselor are ca scop: a) evaluarea calitatii b) auditul produselor c) atestarea posibilitatilor de a realiza produse cu anumite niveluri ale caracteristicilor de calitate 5'. Certificarea produselor este impusa de : a) cresterea comple#itatii produselor b) dimensiunea intreprinderii c) relatiile cu organisme internationale d) aparitia realizatorilor de produse contrafacute 5&.Certificarea produsului are ca !aza : a) .eclaratia de conformitate intocmita de un beneficiar b) -eclaratia de con ormitate intocmita de un laborator propriu c) .eclaratia de conformitate intocmita de un organism specializat d) Certificatul de conformitate eliberat de beneficiar e) Certificatul de conformitate eliberat de un laborator f) Certificat de conformitate eliberat de un organism neutru 52.Certificarea sistemului calitatii este atestata prin: a) .eclaratia de conformitate a sistemului de asigurare a calitatii b) Certi icatul de con ormitate a sistemului de asigurare a calitatii 53. Certificarea personalului este necesara pentru: a) persoana care realizeaza produse care prezinta riscuri deosebite pentru oameni si mediu b) persoanele care lucreaza la operatii complexe c) persoanele care lucreaza in compartimentele de asigurarea calitatii 54. )creditarea la!oratoarelor se realizeaza de catre: a) conducerea intreprinderilor b) conducerea compartimentului * /sigurarea calitatii+ c) un organism neutru d) beneficiarii produselor intreprinderii

&

55. 4ntre strategiile glo!ale ale calitatii putem mentiona: a) strategia implementarii TOM b) strategia cresterii fiabilitatii poduselor c) strategii in domeniul factorilor care influenteaza calitatea d) strategia restructurarii intreprinderii e) asimilarea unor produse si tehnologii noi f) cresterea calitatii in activitatea de service g) diminuarea pierderilor datorate noncalitatii !) strategia imbunatatirii continue 56. Strategia inovatiei ca alternative la strategia im!unatatirii continue presupune: a) schimbarea lenta si continua b) schimbarea intensa si continua c) schimbarea continua in salturi mici d) sc!imbarea brusca 5".Strategia im!unatatirii continue este frecvent intalnita in: a) intreprinderile %aponeze b)intreprinderile americane c) intreprinderile romanesti aflate in restructurare 5$. remiul 7ational 8aldrigo se acorda in : a) .UA din anul /01' b) 0aponia din anul 1%#& c) 0aponia din anul 1%"1 d) 1niunea 2uropeana din anul 1%%2 e) 31/ din anul 1%"1 5%. remiile calitatii se acorda pentru: a) respectarea legislatiei calitatii b) realizari deosebite in domeniul calitatii c) recompensarea producatorilor corecti 6'. rincipalele grupe de costuri ale calitatii la producatori9 prestatori sunt: a) costuri de prevenire asigurare b) costuri de productie c) costuri de evaluare a calitatii d) costurile datorate noncalitatii e) costul clientelei pierdute 6&. 4n compartimentul de mar.eting al unei firme lucreaza 5 persoane cu un salariu mediu de 2'''''' lei din care doua efectueaza studii de piata pentru identificarea cerintelor si atitudinii consumatorilor: 3eful compartimentului are un salariu mediu lunar de !4$$$4$$$ lei Cheltuielile facute intr-un an in cadrul compartimentului pentru identificarea cerintelor si atitudinii consumatorilor - costul formularelor de culegere a informatiilor( 2$4$$$4$$$ lei - cheltuieli cu deplasarile( "$4$$$4$$$ lei - costul prelucrarii informatiilor( 2$4$$$4$$$ lei - cheltuieli dependente de salarii( !"5 6n anul anterior cheltuielile totale pentru studiul pietii au fost de 2$$4$$$ mii lei4 6ndicele sporului cheltuielilor 7sporul relativ) a fost( a) 11,125 b) /($2&3 c) 22,2"5

62. 5 firma realizeaza intr,un an urmatoarele cheltuieli cu e-perimentarea: - costul materialelor si energiei consummate( 2$ milioane lei - costul componentelor distruse( !$ milioane lei - sume din valorificarea componentelor distruse ( 12 milioane lei - ponderea cheltueielilor salariale in totalul cheltuielilor cu experimentarea rezulta din analize statistici si este de 2"5 Cheltuieli totale pentru studiul pietei, conceptie si experimentare au fost de 12" milioane lei Ponderea cheltuielilor cu experimentarea in totalul cheltuielilor pentru studiul pietei, conceptie si experimentare a fost( a) ",125 b) !%,1'5 c) 4/$5&3

63. 5 intreprindere organizeaza intr,un an cursuri pentru ridicarea calificarii si initierea in domeniul calitatii. Categorii de persoane Nr4ore curs Costul orei de curs 7mii lei) 8re in timpul Programului - muncitori direct productivi 1$$ 1$$ - muncitori indirect productivi "$ !$ - personal 923/ &$ 12$ Productivitatea medie pentru muncitorii direct productivi este de "$$ mii lei,h4 Cheltuielile totale cu ridicarea calificarii in vederea cresterii calitatii au fost( a) '#4"$$ mii lei b) 2&6(&& mii lei c) '&4%$$ mii lei

64.5 intreprindere a vandut urmatoarele produse: Produsul Cantitatea Cantitatea Pret unitar ;anduta7buc) declasata7buc) 7mii lei,buc)

:onificatii 75),buc

/ 1$$ 2$ 1$$$ 1$ : 2$$ 1$ #$$ 2" C 2&$ $ 2$$$ 2$ 6ncasarile totale s-au redus ca urmare a declasarii unor produse cu( a) 5$&&3 b) 1,'$5 c) ,"$5 65# 4m!unatatirea calitatii unui produs necesita cheltuieli suplimenrare de &5.''' lei !uc. 3e mai cunosc ( - vanzari anterioare ( 2$$$ buc,an - pr-t anterior( %" mii lei,buc - cost anterior( &" mii lei,buc Care este cantitatea suplimentara care trebuie vanduta pentru acoperirea pierderilor de profit ca urmare a cheltuielilor suplimentare, a) '$$$ buc b) "$$$ buc c) 1&&& buc

66. 4n urma aplicarii unor masuri de crestere a calitatii unui produs la o intreprindere rezulta: 3pecificatie ;anzari7buc) Pret7mii lei,buc) Cost 7 mii lei,buc) 14/nterior cresterii calitatii 2$$ "$$ !$$ 24 .upa cresterea calitatii $$ "'$ !2$ 3porul de venit net ca urmare a influentei calitatii asupra volumului vanzarilor va fi( a) 124"$$ b) 1"4$$$ c) 556&&& d) 1%4$$$

6". 4n legatura cu inlocuirea unor utila2e inferioare calitativ cu altele de calitate superioare se cunosc: 1tilajul 9imp de functionare Productivitatea orara7buc,<) 146nferior calitativ "$$ 2,$ 243uperior calitativ #$$ mai mare cu $5 Capacitatea de productie ca urmare a cresterii gradului de folosire extensiva prin inlocuirea utilajului vechi cu cel nou este( a) b) c) d) ' 4calitatii la o firma se prezinta astfel( ;aloare 7mii lei) Cheltuieli ;aloare 1 3por de vechime $$$$ 14 Costul prevenirii asigurarii 1"$$$ 242conomii de resurse 24 Costul evaluarii 2"$$$ - naturale 1$$$$ 4 Costul noncalitatii 1"$$$ - avansata 2$$$$ !4 Costul clientelei pierdute "$$$ - umane '$$$ - consumate 1"$$$ 2galitatea bilantiera se realizeaza la valoarea de( a) &$$$$ mii lei b) 1&&&& mii lei c) 1$$$$ mii lei d) "$$$$ mii lei

6%. 5 economie la cheltuieli cu reparatiile# in cazul cresterii calitatii utila2elor se o!tin prin: a) reducerea numarului intreruperilor accidentale b) reducerea complexitatii activitatilor de reparatii c) cresterea timpului de unctionare intre doua interventii successive d) micsorarea cheltuielilor salariale ale atelierelor de reparatii "'. 8ilantul calitatii pune in evidenta: a) c!eltuielile si e ectele legate de calitate b) castigul net din cresterea calitatii c) contributia calitatii la cresterea activului intreprinderii "&. entru calculul nivelului calitatii productiei se utilizeaza : a) indicatorii care se calculeaza di erit pentru productia omogena si pentru

1$

cea eterogena b) acelasi mod de calcul pentru indicatorii referitori la productia omogena si pentru cei referitori la productia eterogena c) nici una din afirmatii nu este corecta d) ambele afirmatii sunt corecte "2. 5 intreprindere realizeaza un produs de 3 clase de calitate. Se cunosc: Calitatea Productia vanduta Pret unitar 7mii lei) 2xtra 1$$ '$ 6 "$ "$ 66 2$$ !" /tribuind claselor coeficienti care difera cu $,1" de la o clasa la alta, coeficientul mediu al calitatii pe intreprindere va fi( a) $4%"$ b) $,&$# c) d) "",2$ e) "$,$$

"3. 5 intreprindere realizeaza un produs pe 3 clase de calitate. Se cunosc: Calitatea Productia vanduta Pret unitar 7mii lei) 2xtra 1$$ '$ 6 "$ "$ 66 2$$ !" Nivelul mediu calitatii calculate in functie de pretul de vanzare va fi( a) b) c) d) e) "4. Care dintre urmatoarele afirmatii privind *noncalitatea+ si *calitatea+ inferioara sunt adevarate( a) noncalitatea este data de niveluri ale caracteristicilor care fac imposibila utilizarea produsului b) calitatea inferioara este data de niveluri ale caracteristicilor care fac imposibila utilizarea produsului c) noncalitatea a ecteaza utilizarea produselor con orm destinatiei sau ace ca acestea sa nu satis aca e#igentele la nivelul dorit d) calitatea in erioara a ecteaza utilizarea produselor con orm destinatiei sau ace ca acestea sa nu satis aca e#igentele la nivelul dorit e) nu exista deosebiri intre noncalitate si calitatea inferioara "5. 4n raport cu gravitatia lor# defectele pot fi: a) critice b) ascunse c) principale d) secundare e) evidente ) minore g) accidentale "6.:ia!ilitatea poate fi definita ca fiind: a) aptitudinea unui produs de a defini un ansamblu de caracteristici care-6

11

confera posibilitatea satisfacerii unor necesitati speciale sau implicite b) aptitudinea unui produs de a"si indeplini corect toate unciile$ o perioada de timp data$ in conditii de e#ploatare i#ate c) aptitudinea unui produs de a raspunde nevoilor utilizatorului la un moment dat d) aptitudinea unui produs de a fi mentinut sau adus in stare de functionare, in conditii date de utilizare si de efectuare a operatiilor de intretinere e) aptitudinea unui produs de a-si indeplini functiile pentru care a fost realizat, o perioada de timp cel putin egala cu durata normala de viata

"". Calitatea poate fi definita ca fiind: a) aptitudinea unui produs de a detine un ansamblu de caracteristici care"I con era posibilitatea satis acerii unor necesitati speci icate sau implicite b) aptitudinea unui produs de a-si indeplini corect toate functiile, o perioada de timp data, in conditii de exploatare fixate c) aptitudinea unui produs de a raspunde nevoilor utilizatorului la un moment dat d) aptitudinea unui produs de a i mentinut sau adus in stare de unctionare$ in conditii date de utilizare si de e ectuare a operatiilor de intretinere e) aptitudinea unui produs de a-si indeplini functiile pentru care a fost realizat, o perioada de timp cel putin egala cu durata normala de viata "$. 1entena!ilitatea poate fi definita ca fiind: a) aptitudinea unui produs de a detine un ansamblu de caracteristici care-6 confera posibilitatea satisfacerii unor necesitati specificate sau implicite b) aptitudinea unui produs de a-si indeplini corect functiile, o perioada de timp data, in conditii de exploatare fixate c) aptitudinea unui produs de a raspunde nevoilor utilizatorului la un moment dat d) aptitudinea unui produs de a i mentinut sau adus in stare de unctionare$ in conditii date de utilizare si de e ectuare a operatiilor de intretinere e) aptitudinea unui produs de a-si indeplini funciile pentru care a fost realizat, o perioada de timp cel putin egala cu durata normala de viata "%. Disponi!ilittea poate definita ca fiind: a) aptitudinea unui produs de a detine un ansamblu de caracteristici care-6 confera posibilitatea satisfacerii unor necesutati specificate sau implicite b) aptitudinea unui produs de a-si indeplini corect toate functiile, o perioada de timp data, in conditii de exploatare fixate c) aptitudinea unui produs de a raspunde nevoilor utilizatorului la un moment dat d) aptitudinea unui produs de a fi mentinut sau adus in stare de functionare , in conditii date de utilizare si de efectuare a operatiilorde intretinere e) aptitudinea unui produs de a-si indeplini functiile pentru care a fost realizat, o perioada de timp cel putin egala cu durata normala de viata $'. Dura!ilitatea poate fi definita ca fiind: a) aptitudinea unui produs de a detine un ansamblu de caracteristici care-6 confera posibilitatea satisfacerii unor necesitati specificate sau implicite b) aptitudinea unui produs de a-si indeplini corect toate functiile, o perioada de timp data, in conditii de exploatare fixate c) aptitudinea unui produs de a raspunde nevoilor utilizatorului la un moment dat d) aptitudinea unui produs de a i mentinut sau adus in stare de unctionare$

12

in conditii date de utilizatorul de e ectuare a operatiilor de intretinere e) aptitudinea unui produs de a-si indeplini functiile pentru care a fost realizat, o perioada de timp cel putin egala cu durata normala de viata $&. Studiul pietei in vederea identificarii cerintelor si atitudinii consumatorilor intra in categoria : a) costurilor de prevenire a noncalitatii si asigurare a calitatii b) costurilor de evaluare c) costurilor noncalitatii la producator d) costurilor noncalitatii la consumatorilor,utilizator e) costurilor clientelei pierdute $2. Cheltuielile cu ela!orarea proiectelor de produse noi si reproiectate si cele cu e-perimentarea intra in categoria0 a) costurilor de prevenire a noncalitatii si asigurare a calitatii b) costurilor de evaluare c) costurilor noncalitatii la producator d)costurilor noncalitatii la consummator,utilizator e) costurilor clientelei pierdute $3. Cheltuielile cu achizitionarea de utila2e pentru mecanizarea si automatizarea operatiilor manuale intra in categoria: a) costurilor de prevenire a noncalitatii si asigurarea calitatii b) costurilor de evaluare c) costurilor noncalitatii la producator d) costurilor noncalitatii la consummator,utilizator e) costurilor clientelei pierdute $4.Cheltuielile cu repararea si intretinerea masinilor si utila2elor in vederea mentinerii preciziei de lucru intra in categoria: a) costurilor de prevenire a noncalitatii si asigurarea calitatii b) costurilor de evaluare c) costurilor noncalitatii la producator d) costurilor noncalitatii la consummator,utilizator e) costurilor clientelei pierdute $5.Cheltuielile cu ridicarea calificarii personalului intra in categoria: a) costurilor de prevenire a noncalitatii si asigurarea calitatii b) costurilor de evaluare c) costurilor noncalitatii la producator d) costurilor noncalitatii la consummator,utilizator e) costurilor clientelei pierdute $6. Cheltuielile cu investitii in utila2e# standuri si aparatura pentru verificari intra in categoria: a) costurilor de prevenire a noncalitatii si asigurarea calitatii b) costurilor de evaluare c) costurilor noncalitatii la producator d) costurilor noncalitatii la consummator,utilizator e) costurilor clientelei pierdute $".Cheltuielile cu remanierea si reconditionarea produselor intra in categoria: a) costurilor de prevenire a noncalitatii si asigurarea calitatii b) costurilor de evaluare c) costurilor noncalitatii la producator d) costurilor noncalitatii la consummator,utilizator e) costurilor clientelei pierdute

$$. rin cresterea calitatii se realizeaza economii de resurse destinate consumului.acestea pot fi: a) relative b) absolute c) atat relative cat si absolute $%.Dupa comple-iitatea lor indicatorii calitatii pot fi grupati astfel: a) indicatori simpli$ re eritori la caracteristicile elementare de calitate b) indicatori critici , aferenti caracteristicilor critice c) indicatori complecsi$ pe grupe de caracteristici d) indicatori principali, aferenti caracteristicilor principale e) indicatori integrali care au in vedere toate caracteristicile unui produs f) indicatori secundari, aferenti caracteristicilor secundare %'. Un indicator care tine seama de ansam!lul unor caracteristici tehnice speciale si se calculeaza prin compararea acestora cu niveluri de referinta si agregarea su! diferite forme a rezultatelor compararii este: a) un indicator al calitatii tehnice b) un indicator al nivelului te!nic c) un indicator al nivelului calitatii d) un indicator al calitatii speciale %&.6iscul de a fi respins lotul la controlul statistic de receptie ca fiind necorespunzator# desi acesta corespunde prevederilor din contract# este: a) riscul urnizorului b) riscul beneficiarului c) riscul intermediarului %2. entru calculul nivelului calitatii productiei se utilizeaza: a) indicatori care se calculeaza di erit pentru productia omogena si pentru cea eterogena b) acelasi mod de calcul pentru indicatorii referitori la productia omogena si pentru cei referitoari la productia eterogena c) nici una din afirmatii nu este corecta d) ambele afirmatii sunt corecte %3.+ )ptitudinea unui produs de a dispune de un ansam!lu de caracteristici care,4 confera posi!ilitatea satisfacerii intr,un anumit grad a unor necesitati specificate sau implicite+ este o definitie pentru: a) fiabilitate b) disponibilitate c) mentenabilitate d) durabilitate e) fezabilitate %4. *)nsam!lul caracteristicilor individuale si comune care intr,un anumit climat social si de management# a unui sistem de stimulente si in prezenta unor conditii materiale adecvate sunt utilizate voluntar in vederea realizarii o!iectivelor organizatiei la un nivel ridicat de performanta+ este o definitie pentru: a) calitatea sistemelor de productie b) calitatea mijloacelor tehnice din intreprindere c) calitatea resurselor umane d) calittea resurselor materiale %5. 6ealizarea produselor pe clase de calitate poate fi: a) o actiune plani icata$ pentru a corela caracteristicile o ertei cu cererea solvabila

1!

b) nu are legatura cu cererea solvabila, mai degraba, cu cererea potentiala c) rezultatul actiunii actorilor care in luenteaza calitatea si care pot duce la abateri semni icative ale calitatii e ective de la cea proiectata d) nu are legatura cu factorii care influenteaza calitatea decat in domeniul serviciilor %6. 4n standardizarea 4S5 clasa de calitate este considerata: a) un calificativ acordat managementului b) un indicator de categorie sau rang c) un indicator al 3istemului de =anagement al Calitatii d) un standard de referinta %". Certificarea de produs poate fi data de : a) laboratoarele proprii care au dotarea tehnica necesara b) laboratoarele proprii acreditate c) organizatii acreditate in domeniu d) 8rganizatia 6nternationala de 3tandardizare e) organizatii specializate ale consumatorilor f) 6nstitutul >oman de 3tandardizare %$. 4n enuntul: * caracteristicile elementare sunt cuprinse in caracteristicile de ordin superior astfel incat sa a2unga pana la urma la o caracteristica finala comple-a care caracterizeaza calitatea ;;;.a produsului+ lipseste cuvantul: a) economica b) tehnica c) sociala d) integrala e) partiala %%. 4ntre caracteristicile economice sintetice de cheltuieli pot fi incluse: a) cost anual total b) capital total c) costul unui articol de calculatie d) pierderi din cauza morala 66 e) investitii totale f) cheltuieli echivalente 7 ca natura sau dupa timp) g) pierderi unitare sau totale de risc h) investitii pe unitatea de produs &''. 4ntre caracteristicile economoce sintetice de efecte pot fi incluse: a) economii anuale si totale b) venitul net anual total c) economii comple#e anuale sau totale 7directe$ indirecte si cone#e) d) cheltuieli la 1$$$ lei productie e) curs de revenire brut si net f) rata rentabilitatii &'&. Dupa comple-itatea lor indicatorii calitatii pot fi grupati astfel: a) indicatori simpli$ re eritori la caracteristicile elementare de calitate b) indicatori critici, aferenti caracteristicilor critice c) indicatori complecsi$ pe grupa de caracteristici d) indicatori principali, aferenti caracteristicilor principale e) indicatori integrali care au in vedere toate caracteristicile unui produs f) indicatori secundari, aferenti caracteristicilor secundare

1"

&'2. Un indicator care tine seama de ansam!lul unor caracteristici tehnice speciale si se calculeaza prin compararea acestora cu niveluri de referinta si agregarea su! diferite forme a rezultatelor compararii este: a) un indicator al calitatii tehnice b) un indicator al nivelului et!nic c) un indicator al nivelului calitatii d) un indicator al calitatii speciale &'3. Care dintre urmatoarele afirmatii se ataseaza categoriei estetice ornament( a) se realizeaza prin modelare artistica$ nu are autonomie ata de obiect si isi pierde importanta estetica odata cu distrugerea ormal b) se aplica altei forme, are autonomie fata de forma de baza c) este elemental essential prin care produsul se prezinte si comunica cu beneficiarul si mediul d) reflecta legatura care trebuie sa existe intre structura interna, configuratia produsului si elementele din mediulinconjurator &'4. 5 data cu cresterea calitatii vanzatorul poate negocia intr,o anumita proportie pretul produsului. Se recomanda ca intre indicele sporului de pr<t si indicele cresterii relative a calitatii sa fie o relatie de forma: a) i8p? iC@ pentru a acoperi cheltuielile facute in vederea cresterii calitatii b) i8p? i8@ pentru a asigura o crestere a raportului calitate-pret c) i8pA i8@ aceasta fiind corelatia normala d) iOp8iO9 pentru a asigura o crestere a raportului calitate"pret e) i8pBi8@ pentru a nu incalca legislatia privind protectia consumatorului &'5. rincipalele cerinte ale asigurarii calitatii sunt: a) a scrie ce aci b) a comunica ce faci c) a ace ce scrii d) a scrie ce fac executantii e) a aduce dovezi f) a insirui pe altii &'6. rincipalele cerinte ale managementului calitatii sunt: a) implicarea tuturor compartimentelor in realizarea si ameliorarea calitatii b) in cadrul iecarui compartiment toti salariatii au atributii precise privind calitatea c) implicarea tuturor clientilor in realizarea si ameliorarea calitatii d) compartimentele utilizeaza toate mi%loacele pentru realizarea si ameliorarea calitatii e) problema calitatii este in primul rand o problema de evitare a noncalitatii si apoi de crestere a nivelului calitativ f) problema calitatii este in primul rand o problema de crestere a nivelului calitativ si apoi de evitare a noncalitatii g) implicarea intreprinderii trebuie se vizeze intreg ciclul de viata al produsului si intreaga durata de viata a iecarui e#emplar livrat &'". /rilogia calitatii dupa opinia lui =uran este: a) planificarea calitatii b) realizarea calitatii c) tinerea sub control a calitatii d) comunicarea calitatii e) imbunatatirea calitatii

1'

&'$.Urmatoarea definitie a managementului calitatii: * ansam!lul activitatilor functiei generale de management care determina politica in domeniul calitatii# o!iectivele si responsa!ilitatile si le implementeaza in cadrul sistemului calitatii prin mi2loace cum ar fi: tinerea su! control# asigurarea si im!unatatirea calitatii+ este dat de : a) 0uran b) Colada c) Organizatia Internationala de .tandardizare d) 6shi@aDa e) .eming &'%. >erigile lantului lui Deming au urmatoarea succesiune: a) 6mbunatatirea calitatii E Creasterea productivitatii E >educerea preturilor Cresterea cotei de piata E >educerea costurilor- /sigurarea de locuri de munca E >ecuperarea investitiei E Consolidarea pozitiei b) Imbunatatirea calitatii" Cresterea productivitatii" :educerea costurilor" :educerea preturilor" Cresterea cotei de piata" Consolidarea pozitiei ; Asigurarea de locuri de munca ; :ecuperarea investitiei c) 6mbunatatirea calitatii E Cresterea productivitatii E >educerea costurilor E /sigurarea de locuri de munca E >ecuperarea investitiei E Consolidarea pozitiei E >educerea preturilor ECresterea cotei de piata &&'. Conform Standardului 4S5 %''&:2''' produsul este rezultat al activitatilor sau proceselor# respectiv: a) materialele procesate b) serviciile c) mediul d) mijloacele e) ideile ) !ard<are g) so t<are !) o combinatie a acestor elemente &&&. 4nternalizarea relatiei client furnizor inseamna: a) precizarea clara a relatiilor cu clientii si furnizorii intreprinderii b) generalizarea relatiilor speci ice client" urnizor pentru toate compartimentele si persoanele din intreprindere c) stabilirea unor relatii specifice cu clientii si furnizorii interni, respectiv cu cei externi d) armonizarea relatiilor cu clientii si furnizorii cu mediul intern al firmei &&2.?lementele sistemului de management al calitatii sunt structurate: a) potrivit ciclului =E>A b) potrivit ciclului =-CA c) potrivit ciclului 3F89 d) potrivit ciclului de viata al intreprinderii e) pe cinci sectiuni distincte f) pe opt sectiuni distincte &&3. Sectiunile sistemului de management al calitatii sunt: a) .istemul de management al calitatii b) :esponsabilitatea managementului c) >esposabilitatea executantilor d) >ealizarea produsului e) ;anzarea produsului ) Managementul resurselor g) >ealizarea procedurilor !) Masurare$ analiza si imbunatatire

1&

&&4. rocedurile documentale ale S1C in varianta 4S5 %''':2''' sunt: a) controlul documentelor b) controlul personalului c) controlul inregistrarilor d) auditul intern e) controlul produsului necon orm ) actiuni preventive g) actiuni corective h) controlul proceselor &&5. Standardele 4S5 %''':2''' prevad organizarea activitatii: a) pe procese b) pe functii c) pe sectoare d) pe activitati &&6. Conditii pentru asigurarea succesului prin managementul calitatii a) b) alocarea de timp su icient pentru proiectul MCT ? realizare proiectare c) realizarea intr-un timp cat mai scurt pentru a surclasa concurenta d) asigurarea resurselor necesare e) coordonarea activitatilor f) consultarea consumatorilor &&". 4ntre principiile S1C prevazute in 4S5 %''4: 2''' putem mentiona: a) orientarea spre client b) promovarea unor relatii de parteneriat cu subcontractantii c) implicarea conducerii d) abordarea procesuala a activitatilor e) argumentarea cu date a deciziilor f) abordarea sistematica a proceselor de management g) implicarea personalului !) imbunatatirea continua &&$. Certificarea calitatii este foarte asemanatoare cu: a) auditul calitatii b) controlul calitatii c) inspectia calitatii d) managementul calitatii &&%. Dupa modul in care evolueaza in raport cu evolutia calitatii# costurile calitatii pot fi: a) costuri care cresc pentru a asigura o crestere a calitatii b) costul static al calitatii c) costul dinamic al calitatii d) costuri care scad a data cu cresterea calitatii &2'. Costurile calitatii sunt: *costurile pe care le implica asigurarea unei calitati corespunzatoare si cele necesare pentru a da incredere# ca si pierderile datorate nerealizarii calitatii corespunzatoare+. )ceasta definitie este data de : a) standardul I.O 1(&5 b) 8rganizatia 2uropeana pentru Calitate c) .eming 2l in lucrarea *Gualite, la revolution du management+ d) 0uran in lucrarea *GualitH Control <andboo@+ e) 0uran in lucrarea * Planificarea calitatii+ f) CrosbH Ph4in lucrarea *GualitH is free+

1#

&2& Un produs se vinde cu pretul de &32' mii lei. Costul acestuia este de ""' mii lei. Se fac cheltuieli pentru cresterea calitatii produsului in valoare totala de &&' mii lei. entru a se o!tine din vanzare cel putin profitul anterior cresterii calitatii# vanzarile tre!uie sa creasca cu: a) !$5 b) 543 c) 1$5 d) '$5 &22. Documentatia sistemului de management al calitatii va urmarii sa realizeze conditii pentru: a) realizarea con ormitatii cu cerintele b) identificarea persoanelor care realizeaza rebuturi c) identificarea furnizorilor incorecti d) asigurarea premiselor pentru instruirea adecvata a personalului e) repetabilitate si trasabilitate ) urnizarea de dovezi obiective g) evaluarea e icacitatii si a adecvarii .M. &23. rincipalele documente ale sistemului de management al acalitatii sunt: a) manualele calitatii b) planurile calitatii c) procedurile d) g!iduri e) speci icatiile$ documente care stabilesc cerintele ce trebuie respectate ) inregistrarila calitatii g) auditurile calitatii

&24. Documnentele S1C vor fi dimensionate luand in considerare mai multi factori: a) tipul si dimensiunea organizatiei b) comple#itatea si interactiunea proceselor c) comple#itatea produselor d) cerintele clientilor e) cerintele furnizorilor ) cerintele documentelor de reglementare aplicabile irmei g) abilitatile personalului demonstrate la veri icari preliminarii$ la audituri si in activitatea curenta !) masura in care este necesar sa se demonstreze indeplinirea cerintelor .MC &25. lanurile calitatii sunt documente care: a) prezinta modalitatile de aplicare a .MC pentru produse$ proiecte$ contracte b) contin informatii referitoare la 3=C, utile pentru realizarea unor scopuri interne si externe c) precizeaza modalitatile concrete de realizare a activitatilor si proceselor pentru a raspunde cerintelor d) stabilesc recomandari sau sugestii e) furnizeaza dovezi obiective privind activitatile desfasurate si rezultatele obtinute &26. 4nregistrarile calitatii sunt documente care: a) prezinta modalitatile de aplicare a 3=C pentru produse, proiecte, contracte b) contin informatii referitoare la 3=C, utile pentru realizarea unor scopuri interne si externe

1%

c) precizeaza modalitatile concrete de realizare a activitatilor si proceselor pentru a raspunde cerintelor d) stabilesc recomandari sau sugestii e) urnizeaza dovezi obiective privind activitatile des asurate si rezultatele obtinute &2" rin realizarea S1C sunt asteptate rezultate pentru salariati privind: a) imputernicire b) instruire mai buna$ policali icare c) promovarea pe post d) mai multe satis actii e) siguranta locului de munca ) incredere in companie$ manageri$ perspective &2$. rin realizarea S1C sunt asteptate rezultate pentru societate privind: a) mai putine probleme sociale b) c!eltuieli mai mici pentru societate c) poluare redusa d) incredere e) corectitudine in achitarea obligatiilor fiscale &2%. rin realizarea S1C intreprinderea asteapta rezultate privind: a) calitate superioara b) personal mai motivat c) productivitate superioara d) sanctiuni financiare mai mici e) reducerea normelor de timp ) costuri reduse g) noncalitate scazuta !) lantul lui -EMING &3'. De la realizarea S1C in intreprinderile furnizoare clientii asteapta: a) mai putine probleme b) respect" este tratat cu mai multa gri%a c) o mai buna satis acere a nevoilor d) incredere in urnizori e) siguranta locului de munca &3&. Ca urmare a nemultumirilor privind calitatea produselor livrate unii clienti ai firmei se orienteaza spre alti furnizori: ;cs 1$$ 1$$ !$$ 2$$ Ic " # 2 Nr4 clienti 2$$ !$$ "$$ $$ p75) " 1$ 1" #

;cs E ;olumul cumparaturii specifice 7 Cg,cumparatura) Ic E Irecventa de cumparare E cumparari ,an P E Procentul clientilor pierduti 5 Pretul unitar mediu a fost de 1$ mil lei,@g >ata rentabilitatii comerciale este 2$5 Pierderile de profit datorate pierderii clientelei sunt( a) ! 41$$ mii lei b) "24$1$ mii lei

2$

c)

4(645& mii lei

&32. Din categoria efectelor economice ale calitatii la producator fac parte: a) spor de venit net b) protectia mediului ambient c) reducerea numarului accidentelor in exploatarea produselor d) economia de resurse

&33. Care este relatia cu care se poate calcula economia la cheltuielile cu resursele umane ca urmare a cresterii calitatii( S,au folosit notatiile: Np- numarul persoanelor care lucreaza la productia de calitate superioara 3 E salariul mediu pe o persoana C E coefficient de cheltuieli dependente de salarii ; E incasari in vanzarea productiei 8- spor de incasari ca urmare a cresterii calitatii a) Np4i,J 34i,Jv b) Np4s71K@)4,Jv c) Np6s7/@9)6i*Av d) ,JNp4,J34i,Jv

&34. :irma *@+ sta!ileste urmatorul program pentru cresterea calitatii prin asimilarea unui produs nou: Cod act4 .enumirea activitatii /ctivitati precedente 3i =i :i / .efinirea problemei 2 ! : Cercetarea preliminara a pietei / ! " ' C Culegerea si analiza / " & informatiilor . 3tabilirea obiectivelor :,C 2 ! ' 2 /sigurarea resurselor necesare : # 1" 1' I Cercetarea pietei .,2 2$ 2" $ L Cercetarea-proiectarea tehnica .,2 !$ '$ &! < .efinitivarea proiectului I,L 2 ! ' 6 /naliza economica a proiectului < 2 ! 3tiind ca un concurrent poate realiza un proiect similar in &" de zile calitatea proiectarii la firma *M+ este( a) buna deoarece firma realizeaza proiectul mai repede cu % zile b) buna deoarece firma realizeaza proiectul mai repede cu 1$ zile c) buna deoarece firma realizeaza proiectul mai repede cu 1& zile d) buna deoarece firma realizeaza proiectul mai repede cu !& zile e) slaba deoarece firma realizeaza proiectul mai tarziu cu 1$ zile ) slaba deoarece irma realizeaza proiectul mai tarziu cu 0 zile

&35. 5 intreprindere realizeaza un produs 3 pe clase de calitate. Se cunosc:

21

Calitatea Productia vanduta Pret unitar mii lei,buc 2xtra "$$ #$ 6 1!$ &" 66 2'$ "$ Pentru masurarea calitatii se atribuie claselor coeficienti care difera cu $,1" de la o clasa la alta4 Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarateN a) Nivelul mediu al calitatii calculat in functie de pretul de vanzare este $,&" b) Nivelul mediu al calitatii calculat in unctie de pretul de vanzare este &$11 c) Nivelul mediu al calitatii calculat in unctie de coe icientii claselor este &$10 d) Nivelul mediu al calitatii calculat in functie de coeficientii claselor este $,#"

&36. Situatia re!uturilor la o intreprindere: Prod Or Gr Od Pv grm Odr Pd Cr / #"$ 2" 1" 1$$ 1$ " %$ 1" : 1$$$ 2$ $ 12" 1$ ' 1$$ 2$ Pd E Pret produs declasat Cr E cost remaniere Gf E cantitate fabricata) Gr E cantitate rebuturi) Gd E cantitate declasata Grm E cantitate remaniabila) Gdr E cantitate declansata dupa remaniere Pa rebuturi procentul de recuperare este de 1$5 Pa produsele vandute rata rentabilitatii comerciale 7profit,cifra de afaceri) a fost de 1$5 pentru / si 2$5 pentru : Pierderile datorate noncalitatii sunt( a) 22$$ b) 1#"$ c) /''4 d) 12!$

&3". Din 2urnalul calitatii pe luni la o intreprindere rezulta urmatoarele categorii de defecte: Puna Critice Principale 3ecundare =inore Npv Nd 1 ' 1$ & 1$$ 2 " 2 % 12 1$$ ! # & 1" 1$$ ! ' " 12 2$ 1$$ Npv E Numar produse verificate 6ntr-un sistem de punctaj al gravitatii defectelor de (1$$) "$)1$) 1, avem( a)Coe icientul de ectelor pe intraga perioada ?&$)5' b) Coeficientul defectelor pe intreaga perioada ( $,2'" c) .emeritul pe intreaga perioada( &,&"

22

d) .emeritul pe intreaga perioada (#,21 e) .emeritul maxim este in saptamana 1 ) -emeritul ma#im este in saptamana ( g) Coeficientul minim al defectelor este in saptamana 2 h) Coeficientul minim al defectelor este in saptamana

&3$. Solicitand unor !eneficiari sa aprecieze calitatea unui serviciu prestat de o firma# in functie de caracteristicile esentiale# s,au o!tinut urmatoarele note pe o scala de la & la &': Persoana C1 C2 C C! C" P1 # " 1$ & % P2 ' % ! 1$ P 1$ ! # & # $, $ $,2$ $,1$ $,1" $,2" Ci E coeficienti de importanta 8piniile persoanelor difera ca importanta( P1($,"$) P2 ( $,2$) P ( $, $ 6n intervalul Q$)1R calitatea serviciului este( a) $,%2" b) $,&2" c) &$'()

&3%. 5 intreprindere a achizitionat intr,un an 3 utila2e noi pentru inlocuirea celor e-istente. Se cunosc: 1tilajul .uv Pa v Lrad de uzura Cr 5 11 # 1#$$ #$$ '$ ! 12 1$ 1$$$ &$$ 2$ 1," 1 " "$$ 1"$ !$ 2," .uv E .urata de viata Pa E Pret de achizitie fara 9;/7mil) ; E ;aloarea unui utilaj vechi 7mil) Cr E Coeficient de reevaluare Ponderea cheltuielilor anuale pentru calitate in valoarea totala a utilajelor achizitionate este ( a) 11,'! b) 1$,%' c) ',"" d) #,"$

&4'. 5 intreprindere a vandut urmatoarele produse:

Produsul / : C .

Gt 1$$ 2$$ 2"$ "$$

Gd 2$ 1$ 2$ #$

Pret unitarH 1$$$ #$$ 2$$$ "$$

:onificatii75) 2$ 1$ 1" "

Gt E Cantitatea totala vanduta Gd E Cantitatea declasata Pierderile datorate productiei declasate sunt( a) 1"4#$$ b) 1!4!$$ c) 1'42$$ d) 124#$$

&4&. Ca urmare a nemultumirilor privind calitatea produselor livrate unii clienti ai firmei se orienteaza spre alti furnizori. ;cs Ic Numar clienti P75) 1$$ 2$$ " 1$$ " !$$ 1$ !$$ # "$$ 1" 2$$ 2 $$ # ;cs E ;olumul cumpararii specifice 7@g,cumparatura) Ic E Irecventa de cumparare E cumparari,an P - Procentul clientilor pierduti75) Pretulul unitar mediu a fost de 1$ mil lei,@g >ata rentabilitatii comerciale este 2$5 Pierderile de profit datorate pierderii clientelei sunt( a) ! 41$$ b) "24$1$ c) "!4"2$

&42.5 circulatie mai larga pe plan mondial o au definitiile calitatii care fac referire la: a) grad sau nivel b) proprietate sau insusire c) utilitate &43. ?lementul comun ma2oritatii definitiilor calitatii este: a) satisfacerea nevoilor utilizatorilor b) referirea la caracteristici c) referirea la costuri sau preturi

2!

&44. Arupele mari de caracteristici care reflecta calitatea sunt: a) caracteristici tehnice b)caracteristici zonale c) caracteristici sociale d) caracteristici economice e) caracteristice estetice f) caracteristici tehnologice

&45. Calitatea integrala a unui produs9serviciu se refera la: a) intreaga productie realizata b) toate caracteristicile si intreaga viata a produsului c) intreg personalul care participa la realizarea productiei &46. 4n functie de stadiul in care se afla un produs avem: a) calitatea in aprovizionare b) calitatea in consum c) calitatea de conceptie d) calitatea proiectelor e) calitatea de conformanta f) calitatea realizata g) calitatea in utilizare h) calitatea proiectata &46. 4n cazul produselor intalnim frecvent impartirea pe clase de calitate: a) masa, superioara, extra, lux b) calitatea 6,66,666S4 c) corespunzator, necorespunzator d) rebut, produs remaniabil, produs bun &4". 4n servicii clasele de calitate sunt differentiate prin: a) calificative( masa, superior, extra, lux b) calitatea 6,66,666S4 c) clase d) stele e) categorii &4$.Dintre urmatoarele categorii estetice# dinamice mai accentuata o are: a) continutul, care se schimba in functie de destinatia produsului b) continutul, care se schimba in functie de resursele din care este realizat produsul c) continutul, care se schimba in functie de progresul tehnic d) continutul, care se schimba in functie de pretul produsului e) forma, care se schimba in functie de influenta factorilor de mediu f) forma, care se schimba in functie de resursele materiale din care este realizat produsul g) forma, care se schimba in functie de cerintele speciale ale beneficiarilor h) forma, care se schimba in functie de ( capacitatea de productie, si calificarea executantilor

2"

&4%. Care din urmatoarele afirmatii se ataseaza categoriei estetice dBcor: a) se realizeaza prin modelare artistica, nu are autonomie fata de obiect si isi pierde importanta estetica odata cu distrugerea formei b) se aplica altei forme, are autonomie fata de forma de baza c) este elemental essential prin care produsul se prezinta si comunica cu beneficiarul si mediul d) reflecta legatura care trebuie sa existe intre structura interna, configuratia produsului si elementele din mediul inconjurator &5'. Care din urmatoarele afirmatii se ataseaza categoriei estetice forma( a) se realizeaza prin modelare artistica, nu are autonomie fata de obiect si isi pierde importanta estetica odata cu distrugerea formei b) se aplica altei forme, are autonomie fata de forma de baza c) este elemental essential prin care produsul se prezinta si comunica cu beneficiarul si mediul d) reflecta legatura care trebuie sa existe intre structura interna, configuratia produsului si elementele din mediul inconjurator

2'