Sunteți pe pagina 1din 18

I.

DEFINIREA CALITATII

a) costuri minime
(X) necesitati specificate sau implicite
b) preturi maxime

1. O circulatie mai larga pe plan


mondial o au definitiile calitatii care
fac referire la:
a) grad sau nivel
(X) proprietate sau insusire
b) utilitate

8. Un produs este de calitate


superioara daca are:
a) cost ridicat
b) cost scazut
c) pret ridicat
d) pret scazut
(X) nici una din situatii nu este general
valabila

2. Prin calitate intelegem aptitudinea


la utilizare, este opinia:
a) I.S.O.
b) AFNOR
(X) Joseph Juran
c) P. Jica, E. Maxim

9. Expresia satisfacerea intr-un


anumit grad utilizata in definitia
calitatii are in vedere:
a) delimitarea calitatii de utilitate
(X) delimitarea calitatii de valoarea de
intrebuintare
b) delimitarea calitatii produselor de cea
a serviciilor

3. Definitia data de I.S.O. calitatii face


referire la:
(X) proprietati si caracteristici
a) costuri minime
(X) nevoi exprimate sau implicite
4. Elementul comun majoritatii
definitiilor calitatii este:
(X) satisfacerea nevoilor utilizatorilor
a) referirea la caracteristici
b) referirea la costuri sau preturi

10. Nevoile specificate sau implicite se


stabilesc:
(X) prin standarde
(X) prin contracte
(X) prin cercetari de piata
a) prin analize economice
(X) prin normare
b) prin lege

5. Calitatea este:
a) similara cu valoarea de intrebuintare
(X) diferita de valoarea de intrebuintare
prin:
1. numarul caracteristicilor de referinta
2. nivelurile caracteristicilor de referinta
(X) gradul de satisfacere a cerintelor

11. Calitatea are caracter:


(X) obiectiv, determinat de caracteristici
a) obiectiv, determinat de cerintele
consumatorilor
(X) subiectiv, determinat de deosebirile
dintre persoane

6. Care definitii ale calitatii sunt


corecte:
(X) analitice
(X) sintetice

12. Grupele mari de caracteristici care


reflecta calitatea sunt:
(X) caracteristici tehnice
a) caracteristici zonale
(X) caracteristici sociale
(X) caracteristici economice
b) caracteristici estetice

7. Definitia calitatii utilizata de P. Jica


si E. Maxim face referire la:
(X) aptitudini sau insusiri
(X) categorii de caracteristici

c) caracteristici tehnologice

c) calitatea in consum
(X) calitatea de conceptie
d) calitatea proiectelor
(X) calitatea de conformanta
(X) calitatea realizata
(X) calitatea in utilizare
(X) calitatea proiectata
19. Clasa de calitate reprezinta un
calificativ pentru o categorie de
produse care:
(X) apartin aceluiasi sortiment
a) apartin la sortimente diferite
(X) au valorile caracteristicilor cuprinse
intre anumite limite
(X) au aceeasi destinatie
b) au destinatie diferita

II. FORMELE CALITATII


13. In functie de caracteristicile avute
in vedere, calitatea unui produs sau
serviciu poate fi:
(X) partiala
(X) integrala
(X) totala
14. Calitatea partiala a unui produs
/serviciu se refera la:
(X) o caracteristica
(X) un grup de caracteristici..
a) un esantion din populatia totala
b) un stadiu in realizarea produsului sau
serviciului

20. In standardizarea ISO clasa de


calitate este considerata:
a) un indicator de eficienta
b) un calificativ
(X) un indicator de categorie sau rang

15. Calitatea integrala a unui produs


/serviciu se refera la:
(X) toate caracteristicile si intreaga viata
a produsului
a) intreg personalul care participa la
realizarea productiei

21. In cazul produselor intalnim


frecvent impartirea pe clase de
calitate:
(X) masa, superioara, extra, lux
(X) calitatea I, II, III
a) corespunzator, necorespunzator
b) rebut, produs remaniabil, produs bun

16. Calitatea integrala a unui produs


/serviciu se refera la:
b) intreaga productie realizata
(X) intreaga viata a produsului
/serviciului
c) toate operatiile sau fazele realizarii

22. In servicii clasele de calitate sunt


diferentiate prin:
a) calificative: masa, superioara, extra,
lux
b) calitatea I, II, III
(X) clase
(X) stele
(X) categorii

17. Calitatea integrala a unui produs


/serviciu se refera la:
(X) toate caracteristicile
(X) intreaga viata a produsului
d) intreaga productie realizata

23. Clasa de calitate poate fi exprimata


prin:
a) pret minim pentru produsele unei
intreprinderi

18. In functie de stadiul in care se afla


un produs avem:
a) calitatea in aprovizionare
b) calitatea in productie

b) pret minim pentru un produs la un


moment dat
c) pret minim pentru un produs intr-o
anumita perioada de timp
(X) pret mediu pentru mai multe produse
apartinand aceluiasi sortiment
d) pret mediu al unui produs intr-o
perioada mai mare de timp

g) nici una
27. Specificati grupa in care se
incadreaza urmatoarele
caracteristici: viteza, greutate,
consum specific:
a) sociale propriu-zise
b) senzoriale fiziologice
c) psiho-senzoriale
d) psihologice
e) ergonomice
f) psiho-sociale
(X)nici una

24. Clasa de calitate se refera la:


(X) produse apartinand aceluiasi
sortiment
a) produse apartinand aceleiasi
intreprinderi
(X) produse realizate din aceleasi
sortimente de material
(X) produse realizate prin acelasi proces
tehnologic
b) produse realizate printr-un proces
tehnologic mai performant si din
materiale de calitate superiaora

28. Specificati grupa in care se


incadreaza urmatoarele
caracteristici: forma, aspect,
cromatica, eleganta, moda:
a) sociale propriu-zise
b)senzoriale fiziologice
(X)psiho-senzoriale de natura estetica
d) psihologice de natura estetica
e) ergonomice
f) psiho-sociale de natura estetica
g) nici una

III. CARACTERISTICI DE CALITATE


25. Specificati grupa in care se
incadreaza urmatoarele
caracteristici: protectie, securitate:
(X) sociale propriu-zise
a) senzoriale fiziologice
b) psiho-senzoriale
c) psihologice
d) ergonomice
e) psiho-sociale
f) nici una

29. Specificati grupa in care se


incadreaza urmatoarele
caracteristici: ornamentul, decorul,
moda:
a) sociale propriu-zise
b) senzoriale fiziologice
(X) psiho-senzoriale de natura estetica
d) psihologice
e) ergonomice
f) psiho-sociale de natura estetica
g) nici una

26. Specificati grupa in care se


incadreaza urmatoarele
caracteristici: miros, gust,
consistenta:
a) sociale propriu-zise
(X)senzoriale fiziologice
c) psiho-senzoriale
d) psihologice
e) ergonomice
f) psiho-sociale

30. Specificati grupa in care se


incadreaza urmatoarele
caracteristici: amplasarea organelor
de comanda, evitarea solicitarii
unidirectionale, asigurarea unei
pozitii confortabile pentru utilizator:
a) sociale propriu-zise

b) senzoriale fiziologice
c) psiho-senzoriale
d) psihologice
(X)ergonomice
f) psiho-sociale
g) nici una

(X) senzoriala de natura psiho-fiziologica


35. Care dintre urmatoarele
caracteristici sunt de natura
senzorial fiziologica:
(X) mirosul
a) duritatea
(X) aroma
b) forma

31. Specificati grupa in care se


incadreaza urmatoarele
caracteristici: precizia in
functionare, maneabilitate, sarcina
utila:
a) sociale propriu-zise
b) senzoriale fiziologice
c) psiho-senzoriale
d) psihologice
e) ergonomice
f) psiho-sociale
(X)nici una

36. Care dintre urmatoarele


caracteristici sunt de natura
estetica:
a) gustul
(X) forma
b) consistenta
(X) linia
37. Caracteristicile senzoriale se
individualizeaza de celelalte
caracteristici prin:
a) costul ridicat al realizarii lor
(X) sunt percepute prin intermediul
organelor de simt
b) sunt strict necesare pentru realizarea
functiei de baza a produsului

32. Caracteristicile sociale propriu-zise


sunt cele care:
a) sunt cerute de grupuri sociale
b) au aceleasi niveluri la toate produsele
similare
(X) afecteaza grupuri de persoane
33. Care afirmatii sunt adevarate in
legatura cu caracteristicile sociale:
(X) unele trebuie sa aiba niveluri
cuprinse intre anumite limite
a) nu sunt percepute usor de utilizatori
b) realizarea lor la nivelul cerut necesita
cheltuieli foarte mari
(X) pun in evidenta modul in care
produsul sau serviciul influienteaza viata
persoanelor si a grupurilor sociale
(X) sunt usor percepute de utilizatori

38. Care este legatura dintre forma si


linie?
(X) de incluziune
a) de dependenta
b) de indiferenta
39. Arhetipul precede prototipul?
(X) Da
a) Nu
40. Care dintre urmatoarele afirmatii
este adevarata?
(X) expresivitatea este specifica formelor
iesite din comun
a) expresivitatea este specifica formelor
standardizate
b) expresivitatea este specifica formelor
complexe

34. Confortul este o caracteristica:


a) tehnica
b) fiziologica
c) economica
d) estetica
e) senzoriala de natura fiziologica

1. ornamentul
2. decorul
3. forma
(X) continutul
(X) functionalitatea

41. Dintre urmatoarele categorii


estetice, dinamica mai accentuata o
are:
a) continutul, care se schimba in functie
de:
a1- destinatia produsului
a2- resursele din care este realizat
produsul
a3- progresul tehnic
a4- pretul produsului

43. Ornamentul si decorul au:


(X)utilitate estetica
a) utilitate functionala
b) utilitate economica
44. Moda este data de:
a) comportamente si opinii individuale
,are functie de:
a1- uniformizarea produselor
a2- diferentierea produselor
a3- perfectionarea produselor
a4- orientarea spre anumite produse
sau servicii
b) comportamente si opinii colective si
se manifecta prin:
(X) uniformizarea produselor
(X) diferentierea produselor
b3- perfectionarea produselor
(X) orientarea spre anumite produse
sau servicii
45. Caracteristicile ergonomice au ca
scop:
a) cresterea modernitatii produselor
b) reducerea consumurilor specifice in
exploatarea produselor
(X)corelarea dimensionala a bunurilor cu
caracteristicile antropometrice ale
utilizatorului
c) corelarea dimensionala a bunurilor cu
caracteristicile antropometrice ale
producatorului
(X)evitarea solicitarii unidirectionale a
unor organe in timpul exploatarii
d) evitarea solicitarii unidirectionale a
utilajelor
(X)consumul minim de energie pentru
accesul la organele de comanda

(X) forma, care se schimba in functie de:


b1- resursele materiale din care este
realizat produsul
b2- .si comerciantilor?
42. Care dintre urmatoarele afirmatii
se ataseaza categoriilor estetice
mentionate:
a) se realizeaza prin modelare artistica,
nu are autonomie fata de obiect si isi
pierde importanta estetica odata cu
distrugerea formei
(X) ornamentul
1. decorul
2. forma
b) se aplica altei forme, are autonomie
fata de forma de baza
1. ornamentul
(X) decorul
2. forma
c) este elementul esential prin care
produsul se prezinta si comunica cu
beneficiarul si mediul
1. ornamentul
2. decorul
(X) forma
d) reflecta legatura care trebuie sa existe
intre structura interna, configuratia
produsului si elementele din mediul
inconjurator

IV. MASURAREA CALITATII

69. Asupra calitatii componentelor


mediului extern intreprinderea poate
actiona prin:
a) impunerea de restrictii
b) negociere
(X) selectie

52. Jurnalul calitatii este un document


in care se consemneaza:
a) opiniile managerilor privind calitatea
b) constatarile controlorilor de calitate
c) situatia statistica a defectelor la fiecare
loc de munca
(X) situatia statistica a defectelor pe
categorii de defecte

70. Asupra calitatii elementelor de


mediu intreprinderea poate actiona:
a) direct, asupra tuturor componentelor
b) indirect, asupra tuturor componentelor
(X) direct asupra componentelor
mediului intern
(X) partial, asupra tuturor componentelor
micromediului extern
(X) indirect, asupra tuturor
componentelor macromediului extern

53. Coeficientul defectelor se


calculeaza:
a) zilnic pentru fiecare tip de defect
b) lunar pentru fiecare tip de defect
(X) zilnic sau lunar prin raportarea
numarului de defecte la total produse
verificate
d) zilnic sau lunar prin raportarea
numarului de defecte la total produse
verificate intr-o luna

71. Calitatea unei cercetari de


marketing poate fi apreciata pe baza
urmatoarelor elemente:
a) volumul informatiilor obtinute
(X) metoda stiintifica
(X) valoarea si costul informatiilor

54. Coeficientul defectelor reflecta:


(X) situatia de ansamblu a noncalitatii
b) gravitatea defectelor
(X) ponderea defectelor in total produse
verificate

72. Intr-o cercetare de marketing sunt


mai usor de evaluat:
(X) cheltuielile
b) efectele

55. Demeritul reflecta:


a) situatia de ansamblu a defectelor
(X) gravitatea defectelor
c) ponderea defectelor in total produse
verificate

73. Calitatea unui studiu de cercetare de


marketing poate fi apreciata pe baza:
a) cheltuielilor facute, care trebuie sa fie cat
mai mici
b) efectelor, care trebuie sa fie cat mai mari
(X) raportului efecte / efort care trebuie sa
fie cat mai mare

V. SISTEMUL SI SUBSISTEMELE
CALITATII
68. Calitatea mediului intern al firmei
este reflectata direct de:
(X) calitatea componentelor si a relatiilor
dintre ele
b) numai calitatea componentelor
c) de satisfactiile persoanelor din
intreprindere
d) de calitatea produselor realizate

75. Calitatea pretului privita ca o


componenta a mixului de marketing,
poate fi apreciata ca fiind buna daca
acesta:
a) este mai mare decat al concurectilor
b) este mai mic decat al concurectilor
(X) are o flexibilitate ridicata

81. Pentru aprecierea calitatii


documentatiei de procurare a resurselor
se analizeaza urmatoarele documente
privind relatiile cu furnizorii:
a) fisele tehnice pentru normarea
consumurilor
(X) fise privind furnizorii
c) procese - verbale de receptie
(X) fise de evaluare a furnizorilor
(X) comenzi si contracte

76. Calitatea promovarii este apreciata:


a) de catre producator si consumator, in
fuctie de acelasi criteriu deoarece ambii sunt
interesati de o buna colaborare
(X) de catre producator daca aceasta
contribuie la cresterea vanzarilor si a
fidelitatii clientilor
c) de catre cumparator daca este purtatoare
de informatie
(X) de catre cumparator in functie de
informatie, forma, stil s.a.

82. Pentru aprecierea calitatii


documentatiei de procurare a resurselor
se analizeaza urmatoarele documente la
livrarea produselor:
(X) procese - verbale de receptie
b) certificatul de omologare a prototipului si
a seriei zero
(X) avizul de expeditie
d) factura
e) chitanta care atesta plata produselor

77. Calitatea in specificare si proiectare


este apreciata in functie de:
(X) calitatea proiectarii produselor si
tehnologiilor si calitatea proiectelor obtinute
b) numai in functie de calitatea proiectelor
c) in functie de calitatea resurselor utilizate
78. Calitatea planului de aprovizionare
este influientata de:
(X) stabilirea corecta a normelor de consum
b) calitatea receptiei, transportului si
depozitarii
(X) fundamentarea corecta a stocurilor
(X) corelarea cu planul de productie
e) calitatea aprovizionarii proceselor de
productie

83. Pentru aprecierea calitatii


documentatiei de procurare a resurselor
se analizeaza urmatoarele documente
privind calitatea produselor livrate:
(X) certificatul de calitate
b) documentul de certificare a calitatii
furnizorului
(X) certificatul de garantie
(X) cartea tehnica a produsului
e) certificatul de omologare a prototipului si
a seriei zero

79. Fisa pentru aprecierea calitatii unui


furnizor trebuie sa contina:
(X) date de identificare
b) informatii privind concurenta acestuia
(X) aspecte tehnice, comerciale, economice

84. Trasabilitatea reprezinta:


a) traseul pe care il va parcurge produsul
(X) inregistrari pe baza carora se poate
reface istoricul produsului
c) inregistrari pe baza carora se poate stabili
calitatea produsului

80. Pentru aprecierea calitatii


documentatiei de procurare a resurselor
se analizeaza:
a) planul de productie
b) documente referitoare la concurenta
(X) documente de fundamentare
(X) documente privind relatiile cu furnizorii
(X) documente care insotesc produsele

85. Marcajele de identificare de pe


produse se mentin pana cand:
a) are loc receptia la beneficiar

b) dispar ca urmare a actiunii factorilor


atmosferici
c) are loc prelucrarea suprafetelor ce poarta
semne de identificare
(X) are loc prelucrarea suprafetelor ce poarta
semne de identificare si incorporarea
produsului in alt produs care are propriile
marcaje

90. ~n cazul determinarii calitatii prin


documentatii tehnice produsele expediate
trebuie sa corespunda calitativ cu:
a) produse de referinta
b) produse livrate si altor cumparatori
c) monstra etalon de oferta
d) monstra etalon de comanda
e) tipul de marfa indicat
(X) documente tehnice intocmite de
vanzator
(X) documente acceptate de cumparator la
negociere

86. Modalitatile de determinare a calitatii


in vanzarea internationala se grupeaza
dupa:
a) volumul si diversitatea produselor
(X) natura marfii si formele de vanzare
practicate
c) cantitatile aprovizionate si locul receptiei

91. ~n cazul determinarii calitatii pe baza


de mostre calitatea produselor livrate
trebuie sa corespunda cu:
a) produse de referinta
b) produse livrate si altor cumparatori
(X) monstra etalon de oferta
(X) monstra etalon de comanda
e) tipul de marfa indicat
f) documente tehnice intocmite de
cumparator
g) documente acceptate de cumparator la
negociere

87. Calitatea relatiilor dintre vanzatori si


cumparatori poate fi apreciata pe baza:
a) planurilor de aprovizionare si vanzari
(X) modalitatii de contactare a
cumparatorilor si de stabilire a relatiilor cu
acestia
c) studiilor de piata
(X) sistemului de asigurare si garantare a
calitatii
e) resurselor compartimentului de vanzari
(X) sistemului de distributie si serviciile
post-vanzare

92. ~n cazul existentei unei marfi ale carei


caracteristici de calitate sunt intrate in
uzante internationale si partile
contractante o specifica in contracte,
calitatea produselor expediate trebuie sa
corespunda cu:
a) produse de referinta
b) produse livrate si altor cumparatori
c) monstra etalon de oferta
d) monstra etalon de comanda
(X) tipul de marfa indicat
f) documente tehnice intocmite de
cumparator
g) documente acceptate de cumparator la
negociere

88. Bunurile fungibile sunt cele care:


(X) se pot inlocui unele cu altele fiind
determinate genetic si ale caror caracteristici
sunt similare:
a) au caracteristici specifice si nu pot fi
inlocuite unele cu altele
c) sunt bunuri necorporale
89. Bunurile nefungibile sunt cele care:
a) se pot inlocui unele cu altele fiind
determinate genetic si ale caror caracteristici
sunt similare:
(X) au caracteristici specifice si nu pot fi
inlocuite unele cu altele
c) sunt bunuri necorporale

93. La definirea calitatii resurselor umane


trebuie sa avem in vedere:

a) caracteristicile individuale si comune ale


acestora, care sunt utilizate in mod
involuntar in vederea realizarii obiectivelor
organizatiei
(X) climatul social si de management
c) dotarea tehnica a intreprinderii
(X) sistem de stimulente

98. Asistenta tehnica la utilizatori este


necesara:
(X) in cazul produselor complexe
b) in cazul produselor de import
(X) in cazul produselor care necesita conditii
speciale de instalare si punere in functiune
d) in cazul bunurilor de folosinta
indelungata

94. Caracteristicile de calitate avute in


vedere la recrutare si selectie sunt:
(X) competenta
b) sexul
(X) varsta
(X) starea de sanatate
e) cazierul judiciar
(X) potentialul de dezvoltare
g) originea sociala

99. ~ntre cerintele de calitate pe care


trebuie sa le indeplineasca piesele de
schimb putem mentiona:
(X) interschimbalitatea
(X) marcajele de identificare a
producatorilor
c) marcajele de identificare a seriei de
fabricatie
d) complexitatea corespunzatoare

95. Competenta unei persoane se


apreciaza in functie de:
(X) pregatirea profesionala
(X) inteligenta
c) starea de sanatate
d) varsta
(X) rezultatele obtinute anterior in activitati
similare sau in alte activitati
f) spiritul de colaborare
(X) usurinta adaptarii la cerintele postului

100. Compartimentul de service trebuie


sa solutioneze operativ reclamatiile
referitoare la:
(X) defectele de fabricatie
(X) calitatea lucrarilor proprii
c) calitatea lucrarilor executate de alte
ateliere de service daca acestea apartin de
aceeasi firma
VI. AUDITUL SI CERTIFICAREA

96. Principalele componente ale activitatii


de service avute in vedere de TQM sunt:
(X) asistenta de specialitate in alegerea
produselor
(X) urmarirea produselor in exploatare
c) transportul produselor de la magazin la
domiciliu
(X) reparatii in perioada de garantie
e) fabricarea pieselor de schimb

101. Problema auditului calitatii a aparut


in etapa:
a) inspectiei calitatii
b) controlului integral al calitatii
c) controlului statistic al calitatii
(X) asigurarea calitatii
e) managementului calitatii
102. Auditul calitatii consta in:
a) verificarea persoanelor cu atributii
speciale in calitatii
b) examinarea tuturor persoanelor pentru a
verifica daca acestea cunosc si respecta
cerintele privind calitatea

97. Asistenta de specialitate in alegerea


produsului este necesara:
a) in cazul produselor complexe
b) in cazul produselor de import
(X) in cazul majoritatii produselor

(X) examinarea activitatilor si rezultatelor


referitoare la calitate pentru a stabili daca
respecta dispozitiile prestabilite

(X) se reia cu o anumita periodicitate


e) se reia doar la implementarea unor planuri
sau programe noi privind calitatea

103. ~ntre obiectivele auditului calitatii


putem enumera:
a) verificarea calitatii produselor sau
corectitudinea controlului
(X) verificarea existentei unor proceduri si
sisteme de lucru care sa asigure realizarea
calitatii
c) verificarea calitatii pe fluxul de fabricatie
(X) verificarea corespondentei procedurilor
de lucru cu standardele in domeniu

108. Auditul extern poate fi efectuat de


catre:
a) un furnizor al intreprinderii
b) un investitor care doreste sa investeasca
in intreprindere
c) un beneficiar al intreprinderii la
solicitarea acesteia
(X) un beneficiar al intreprinderii din
proprie initiativa
(X) un organism neutru la solicitarea
intreprinderii

104. ~ntre obiectivele auditului calitatii


putem enumera:
a) verificarea calitatii produselor sau a
corectitudinii controlului
(X) verificarea aplicarii corecte a
procedurilor de lucru in vederea realizarii
calitatii
c) verificarea calitatii pe fluxul de fabricatie
105. Rezultatele auditului conduce la:
a) sanctionarea intreprinderii
b) sanctionarea persoanelor care nu respecta
cerintele privind calitatea
(X) identificarea stadiului realizarilor in
domeniul calitatii si a posibilitatilor de
perfectionare

109. Initiatorul auditului poate fi:


(X) conducerea intreprinderii
(X) un beneficiar al intreprinderii
110. Frecventa auditului poate fi:
a) anuala
b) trimestriala sau semestriala
(X) ocazionata de schimbari in viata
intreprinderii
(X) in functie de obiectivele conducerii in
domeniul calitatii
111. Responsabilul auditului poate fi:
(X) managerul calitatii
(X) seful compartimentului Calitate
(X) un specialist din intreprindere

106. Auditul calitatii se poate realiza


pentru:
(X) produse sau servicii
(X) procese de productie
c) materii prime si materiale aprovizionate
d) documentatia de proiectare
(X) sistemul calitatii

112. Entitatile audiate se stabilesc:


a) in preziua inceperii auditului
b) prin decizia responsabilului de audit
c) de catre conducerea intreprinderii
responsabilul calitatii si responsabilul de
audit pe masura efectuarii auditului
(X) cu cateva zile inainte de inceperea
auditului

107. Auditul intern al calitatii:


a) se realizeaza de experti neutri
(X) se realizeaza de specialisti din
intreprindere
(X) se realizeaza dupa implementarea unui
plan sau program al calitatii

113. Principalele informatii care se


comunica inca de la inceput entitatilor
audiate sunt:

10

(X) data, durata si scopul auditului


(X) numele auditorilor
c) costul auditului
d) mijloacele de investigare care vor fi
utilizate

(X) auditori pe baza unui act aditional la


contract
119. Conditii pe care trebuie sa le
indeplineasca o persoana pentru a avea
calitatea de auditor:
(X) pregatire profesionala adecvata
(X) capacitate de evaluare corecta
c) coeficient ridicat de inteligenta
d) capacitate de memorare
(X) capacitate de analiza si sinteza
f) capacitate de negociere
(X) cinste si corectitudine

114. Desfasurarea auditului presupune


parcurgerea mai multor etape:
(X) interviul introductiv
(X) auditul propriu-zis
(X) reuniunea finala
d) decontarea lucrarilor de audit
115. Cererile de actiuni corective se
completeaza de catre:
a) solicitantul auditului
b) responsabilul compartimentului
Calitate
(X) auditori

120. ~ntre motivele unei intreprinderi


pentru a obtine certificarea sistemului
calitate putem mentiona:
(X) valorificarea rezultatelor obtinute in
domeniul cresterii calitatii
b) respectarea prevederilor legale
(X) pentru a stimula cresterea vanzarilor
d) pentru a evita unele sanctiuni

116. Raportul de audit contine:


(X) pagina de identificare
b) lista cererilor de actiuni corective
c) lista persoanelor sanctionate
(X) cereri de actiuni corective
e) recomandari pentru auditati in vederea
corectarii deficientelor

121. Certificarea calitatii este o etapa a


auditului?
a) Da
(X) Nu
c) in unele situatii

117. Cererile de actiuni corective


elaborate cu ocazia auditului contin
informatii privind:
(X) auditorii care le-au intocmit
(X) reprezentantii domeniului calitatii
(X) cererile corective
(X) data la care vor fi verificate corectiile
efectuate
e) propunerile de sanctiuni

122. Certificarea calitatii se refera la:


(X) produsele din nomenclatorul de produse
al intreprinderii
b) produsele fabricate intr-o anumita
perioada
c) produsele care vor fi exportate
(X) sistemul calitatii
e) manualul calitatii
f) intreg personalul intreprinderii
g) persoanele care lucreaza in anumite
domenii
(X) laboratoarele intreprinderii

118. ~n cazul auditului extern


solutionarea cererilor de actiuni corective
este verificata de catre:
a) managerul firmei
b) managerul calitatii
c) auditori pe baza prevederilor din
contractul initial

123. Certificarea produselor are ca scop:


a) evaluarea calitatii
b) auditul produselor

11

(X) atestarea posibilitatilor de a realiza


produse cu anumite caracteristici de calitate

(X) un laborator propriu


(X) un beneficiar
c) un furnizor
(X) un organism neutru specializat

124. Certificarea produselor este impusa


de:
(X) cresterea complexitatii produselor
b) dimensiunea intreprinderii
c) relatiile cu organisme internationale
(X) aparitia realizatorilor de produse
contrafacute

129. Certificarea sistemului calitatii este


atestata prin:
a) Declaratia de conformitate a sistemului de
asigurare a calitatii
(X) Certificatul de conformitate a sistemului
de asigurare a calitatii
c) Marca de conformitate a sistemului de
asigurare a calitatii

125. Certificarea de produs poate fi data


de:
a) laboratoarele proprii care au dotarea
tehnica necesara
(X) laboratoarele proprii acreditate
(X) organizatii specializate externe
d) Institutul Roman de Standardizare

130. Certificarea personalului este


necesara pentru:
(X) persoane care realizeaza produse care
prezinta riscuri deosebite pentru oameni si
mediu
b) persoanele care lucreaza la operatii
complexe
c) persoanele care lucreaza in
compartimentele de asigurarea calitatii

126. Declaratia de conformitate se


elaboreaza de catre:
(X) un laborator propriu acreditat pe baza
unor incercari, teste, documente
b) un laborator propriu care efectueaza
controlul calitatii produselor
c) un beneficiar
d) un auditor extern specializat

131. Documentul care atesta certificarea


unei persoane este:
a) Declaratia de competenta
b) Diplomade competenta
(X) Certificatul de competenta
d) Autorixatia de competenta

127. Certificarea produsului are ca baza:


a) Declaratia de conformitate intocmita de
un beneficiar
(X) Declaratia de conformitate intocmita de
un laborator propriu
c) Declaratia de conformitate intocmita de
un organism specializat
d) Certificatul de conformitate eliberat de
beneficiar
e) Certificatul de conformitate eliberat de un
laborator
f) Certificatul de conformitate propriu
(X) Certificatul de conformitate elibera de
un organism neutru

132. Pentru a executa unele activitati la


care se impune certificarea, persoana
trebuie sa aiba:
a) Certificat de competenta
(X) Certificat de competenta si Autorizatie
c) Certificat de continuitate
133. Acreditarea laboratoarelor se
realizeaza de catre:
a) conducerea intreprinderilor
b) conducerea compartimentului
Asigurarea calitatii
(X) organism neutru
d) beneficiarii produselor intreprinderii

128. Certificarea sistemului calitate este


realizata de:

12

139. Examinarea pentru acordarea


Premiului deming este facuta de:
a) organisme specializate
(X) experti guvernamentali si din institutii
nonprofit
c) experti guvernamentali si din institutii de
certificare a calitatii
d) guvern
e) un consiliu de examinatori format din
experti in domeniul calitatii
f) auditori independenti special calificati

134. Pentru a solicita acreditarea, un


laborator trebuie sa dispuna de:
a) Manualul calitatii pe intreprindere
(X) Manualul propriu de calitate
(X) Registru pentru inregistrarea datelor si
documentelor pe care le elaboreaza
d) Mijloace de prelucrare automata a
informatiilor
e) Personalitate juridica
(X) Avize si autorizatie de functionare
VII. PREMIILE CALITATII

140. Premiul Deming se acorda pentru:


(X) persoane cu realizari deosebite in
domeniul calitatii
b) intreprinderi cu realizari deosebite in
domeniul calitatii
(X) certa valoare in domeniul calitatii
d) produse de calitate deosebita
e) intreprinderi cu o dinamica accentuata a
cifrei de afaceri ca urmare a cresterii calitatii

135. Premiul Deming se acorda in:


a) SUA din anul 1951
b) Japonia din anul 1987
(X) Japonia din anul 1951
d) Uniunea Europeana din anul 1992
136. Premiul National Baldrege se acorda
in:
(X) SUA din anul 1987
b) Japonia din anul 1987
c) Japonia din anul 1951
d) Uniunea Europeana din anul 1992

141. Premiul National Baldrige se acorda


pentru:
a) persoane cu realizari deosebite in
domeniul calitatii
(X) intreprinderi cu realizari deosebite in
domeniul calitatii
c) certa valoare in domeniul calitatii
d) produse de calitate deosebita
e) intreprinderi cu o dinamica accentuata a
cifrei de afaceri ca urmare a cresterii calitatii

137. Premiile calitatii se acorda pentru:


a) respectarea legislatiei calitatii
(X) realizari deosebite in domeniul calitatii
c) recompensarea producatorilor corecti
138. Criteriile avute in vedere la
acordarea premiului Deming sunt:
(x) politica si planificarea campaniei
b) personalul companiei
(X) managementul si organizarea companiei
d) managerii companiei
(X) educatia in domeniul calitatii
f) furnizorii companiei
(X) organizarea calitatii
(X) efectele obtinute, planuri de viitor
i) cheltuielile pentru imbunatatirea calitatii
j) procedurile de control utilizate

142. Premiul European pentru Calitate se


acorda pentru:
a) persoane cu realizari deosebite in
domeniul calitatii
(X) intreprinderi cu realizari deosebite in
domeniul calitatii
c) certa valoare in domeniul calitatii
d) produse de calitate deosebita
e) intreprinderi cu o dinamica accentuata a
cifrei de afaceri ca urmare a cresterii calitatii

13

143. Examinarea pentru acordarea


Premiului National Baldrige este facuta
de:
a) organisme specializate
b) experti guvernamentali si din institutii
nonprofit
c) experti guvernamentali si din institutii de
certificare a calitatii
d) guvern
(X) un consiliu de examinatori format din
experti in domeniul calitatii
f) auditori independenti special calificati

I. managementul(310), II. calitatea si


rezultatele afacerii(450), III. marketing(80)
Dupa punctajul repartizat pe criterii, ordinea
acestora este:
a) I, III, II
b) II, III, I
(X) III, I, II
c) I, II, III
147. Obiectivele Premiului European
pentru Calitate sunt:
(X) orientarea salariatilor spre TQM
b) orientarea managerilor spre calitate
superioara
(X) impulsionarea companiilor si
persoanelor pentru imbunatatirea continua a
calitatii
d) prosperitatea firmelor
(X) evidentierea rezultatelor benefice ce pot
fi obtinute prin TQM

144. Examinarea pentru acordarea


Premiului European pentru Calitate este
facuta de:
a) organisme specializate
b) experti guvernamentali si din institutii
nonprofit
c) experti guvernamentali si din institutii de
certificare a calitatii
d) guvern
e) un consiliu de examinatori format din
experti in domeniul calitatii
(X) auditori independenti special calificati

148. Criteriile pe baza carora se acorda


Premiul European pentru Calitate sunt:
(X) conducerea firmei
b) informatii si analiza
(X) satisfacerea personalului, clientilor si a
societatii
d) planificarea strategica a calitatii
(X) rezultatele afacerii
(X) politica si strategie
g) orientarea spre clienti si marketing
(X) resurse si procese

145. Criteriile in baza carora se acorda


Premiul National Baldrige sunt:
(X) conducere
b) personal
(X) informatie si analiza
(X) planificarea strategica a calitatii
e) controlul calitatii
(X) dezvoltarea si managementul resurselor
umane
g) managementul investitiilor
(X) managementul proceselor
(X) calitatea si rezultatele afacerii
j) orientarea spre profit
(X) orientarea spre clienti si marketing

VIII. STANDARDIZAREA
INTERNATIONALA
149. Standardele internationale sunt
simbolizate:
(X) ISO 9000
b) EN 29000
c) CEN 29000

146. Daca avem in vedere urmatoarele


trei grupe de criterii pentru acordarea
Premiului National Baldrige:

150. Standardele internationale ghid au


ca scop:
a) orientarea intreprinderilor in domeniul
calitatii

14

b) orientarea in metodologia TQM


(X) orientarea in selectarea si utilizarea
standardelor ISO

X. EFECTELE CALITATII

151. Standardele internationale pot fi:


(X) standarde ghid
b) standarde oficiale
(X) standarde de metodologie
d) standarde adaptabile
(X) standarde de referinta
f) standarde de proceduri

184. Principalele categorii de efecte ale


calitatii sunt:
(X) efecte tehnice
(X) efecte sociale
c) efecte materiale
d) efecte banesti
(X) efecte tehnico- sociale conexe
(X) efecte economice
g) efecte morale

IX. ECONOMIA CALITATII


152. Principalele grupe de costuri ale
calitatii sunt:
(X) costuri de prevenire asigurare
b) costuri de crescatoare
(X) costuri de evaluare a calitatii
d) costuri la producatori
(X) costurile datorate noncalitatii
(X) costul clientelei pierdute

185. Efectele tehnice se obtin:


(X) prin cheltuieli suplimentare
b) prin actiuni sustinute de publicitate
c) prin informarea consumatorilor
186. Efectele sociale se manifesta intr-o
proportie mai mare la:
(X) beneficiari
b) producatori
c) intermediari
d) organisme publice

153. ~n grupa costurilor de prevenire


asigurare se includ:
(X) cheltuieli pentru prospectarea pietei,
conceptie si experimentare
b) cheltuieli cu acreditarea / autorizarea
laboratoarelor si atestarea personalului
(X) cheltuieli pentru asigurarea conditiilor
materiale necesare realizarii calitatii
superioare
(X) cheltuieli cu managementul prevenirii
noncalitatii si asigurarea calitatii
e) cheltuieli pentru activitatea de service

187. Efectele ecologice sunt de natura:


a) tehnica
b) economica
(X) sociala
188. Efectele tehnico-sociale conexe se
manifesta la:
a) furnizorii de materii prime de calitate
superioara ce vor fi incorporate in produse
b) la realizarea produselor de calitate
superioara
(X) la utilizatorii produselor de calitate
superioara
(X) la utilizatorii produselor realizate cu
utilaje de calitate superioara

154. ~n grupa costurilor de evaluare se


includ:
a) cheltuieli pentru evaluarea calificarii
personalului
b) cheltuieli pentru evaluarea defectelor
(X) cheltuieli pentru asigurarea conditiilor
materiale necesare evaluarii
(X) cheltuieli cu personalul care efectueaza
activitatea de evaluare

189. Din categoria efectelor economice fac


parte:
(X) cresterea competitivitatii
b) cresterea securitatii in exploatare

15

(X) spor de productie fizica sau valorica

195. Pentru a evalua efectul imbunatatirii


calitatii unui produs se au in vedere:
a) nivelul mediu al calitatii produselor
inlocuitoare
(X) nivelul anterior al calitatii produsului in
intreprindere
(X) nivelul calitatii pentru produsele
concurentei

190. Din categoria efectelor economice fac


parte:
(X) sporv de venit net
b) protectia mediului ambiant
c) reducerea minimului accidentelor in
exploatarea produselor
(X) economie de resurse

196. Pentru a aprecia efectele calitatii


prin asimilarea unui produs nou se au in
vedere:
a) nivelul maxim alproduselor similare
realizate in tara sau comercializate pe piata
(X) nivelul calitativ al produsului inlocuit

191. Din categoria efectelor economice fac


parte:
a) reducerea numarului reclamatiilor
(X) spor de incasari sau economii valutare
(X) cresterea competitivitatii
d) reducerea poluarii

197. O data cu cresterea calitatii


vanzatorul poate negocia intr-o anumita
proportie pretul produsului. Se
recomanda ca indicile sporului de pret sa
fie:
a) mai mare decat indicile sporului calitatii
( ip > ik)
b) egal cu indicile sporului calitatii ( ip =
ik)
(X) mai mic decat indicile sporului calitatii (
ip < ik)

192. Pentru a aprecia efectele generate de


un anumit nivel al calitatii se face referire
la:
(X) nivelul mediu al calitatii pe ramura,
sector sau intreprindere, in care se realizeaza
produse similare
b) nivelul tehnic al produselor intreprinderii
c) efectele economico-sociale conexe
193. Pentru a aprecia efectele generate de
un anumit nivel al calitatii se face referire
la:
(X) cel mai scazut nivel al produselor
similare care sunt totusi cerute pe piata
b) nivelul tehnic al produselor intreprinderii
c) efectele economico-sociale conexe

203. Cresterea calitatii este insotita de o


scadere a productivitatii atunci cand:
a) produsul este de complexitate ridicata
b) utilajele folosite au un nivel tehnic scazut
(X) muncitorii trebuie sa depuna un efort
suplimentar si, ca urmare, cresc normele de
timp
204. Cresterea calitatii nu este insotita de
o modificare a productivitatii atunci
cand:
(X) cresterea calitatii se realizeaza pe alte
cai decat cresterea efortului muncitorilor
b) cresterea calitatii este redusa
c) cresterea calitatii este foarte mare

194. Pentru a evalua efectul imbunatatirii


calitatii la nivel de incredere, elementele
de referinta sunt:
a) nivelul mediu al calitatii pe ramura, sector
pentru alte produse decat cele ale
intreprinderii
(X) cel mai scazut nivel al produselor
similare care sunt totusi cerute pe piata
(X) nivelul mediu al calitatii pe ramura,
sector pentru produse similare

205.Sporul de productie fizica obtinut


prin cresterea calitatii au caracter:

16

a) conventional, deoarece o unitate de


produs de calitate superioara este echivalent
cu mai multe unitati de calitate inferioara
(X) conventional, deoarece in unitati fizice
nu apar diferente intre o cantitate calitate
superioara si aceeasi cantitate de calitate
inferioara
c) efectiv , deoarece produsele de calitate
superioara satisfac intr-o mai mare masura
cerintele utilizatorilor

210. Pentru a determina sporul de venit


net ca urmare a influientei calitatii asupra
costurilor unitare, se utilizeaza relatia:
a) q1(c1- c0)
(X) q0 (c1 c0)
c) q1 (p1- c0)
d) q0 (p0- c0)
211. Economia de resurse naturale ca
urmare a calitatii se calculeaza cu relatia:
(X) En = qn (v1-v0) Pn
v0
212. Economiile de resurse avansate ca
urmare a cresterii calitatii se calculeaza
cu relatia:
(X) Ea = Nu x iv x Pu : D
213. Economia valorica de resurse umane
ca urmare a cresterii calitatii se
calculeaza cu relatia:
(X) Np - (1+k) x iv

206. Pentru a determina sporul de venit


net ca urmare a influientei calitatii asupra
volumului vanzarilor la intern, se
utilizeaza relatia:
a) q1(p1- c1)
b) q0 (p1 c1)
(X) q (p1-c1)
d) q (p1-c0)
e) q (c1-c0)
207. Pentru a determina sporul de venit
net ca urmare a influientei calitatii asupra
volumului productiei exportate, se
utilizeaza relatia:
a) qexp(po1- po0)
b) qexp (c1 c0)
(X) qexp (po1-c1)
d) qexp (po1-c0)

214. Economia de resurse consumate sau


destinate consumului ca urmare a
cresterii calitatii se calculeaza cu relatia:
(X) qm x c1 x pm
220. Sporul de productie la utilizatori ca
urmare a folosirii utilajelor de calitate
superioara prin folosirea intensiva a
acestora, se calculeaza cu relatia:
a) Q = Tf (Pr1-Pr0)
(X) Q = Tf1 (Pr1-Pr0)
c) Q = ITf (Pr1-Pr0)
(X) Q = Tf1x Pr

208. Pentru a determina sporul de venit


net ca urmare a influientei calitatii asupra
preturilor produselor la intern, se
utilizeaza relatia:
a) q1(p1- c1)
b) q0 (p1 c1)
(X) q0 (p1- p0)
d) q1 (p1-p0)

221. Sporul de productie la utilizatori ca


urmare a folosirii utilajelor de entitate
superioara prin folosirea extensiva a
acestora, se calculeaza cu relatia:
(X) Q = Tf x Pr0
(X) Q = (Tf1- Tf0) x Pr0
c) Q = O0 x ITf
d) Q = Tf1x Pr

209. Pentru a determina sporul de venit


net ca urmare a influientei calitatii asupra
preturilor produselor exportate, se
utilizeaza relatia:
(X) q0exp(po1- po0)
b) q1exp (po1 po0)

17

222. Sporul de productie la utilizatori


prin folosirea unor materii prime de
calitate superioara, se calculeaza cu
relatia:
(X) Q = Qm - Qm
cs0
cs1
223. Economia relativa de utilaje la
beneficiari ca urmare a cresterii calitatii
acestora se calculeaza cu relatia:
(X) Er = N u0 1- 1
i Pr

(X) studii de piata care vizeaza cumparatorii


potentiali
(X) analiza reclamatiilor
d) studii de piata care vizeaza concurecta
(X) analiza evolutiei clientelei

224. Economia relativa de resurse umane


la utilizatori ca urmare a folosirii unor
utilaje de calitate superioara, se
calculeaza cu relatia:
(X) Er = N m0 1- 1
iw

233. Efectele economice ale calitatii la


producator pot fi:
(X) spor de productie fizica sau valorica
b) imbunatatirea conditiilor de munca
c) cresterea securitatii in exploatarea
produselor
(X) reduceri de cheltuieli
(X) cresteri de venit net

232. Evolutia clientelei este determinata


de:
(X) calitatea produselor sau serviciilor
b) calitatea totala la producator
(X) gradul de cultura si civilizatie

229. Economiile la cheltuieli cu


reparatiile, in cazul cresterii calitatii
utilajelor se obtin prin:
(X) reducerea numarului intreruperilor
accidentale
b) reducerea complexitatii activitatilor de
reparatii
(X) cresterea timpului de functionare intre
doua interventii succesive
d) micsorarea cheltuielilor salariale ale
atelierelor de reparatii

234. Bilantul calitatii pune in evidenta:


(X) cheltuielile si efectele legate de calitate
(X) castigul net din cresterea calitatii
c) contributia calitatii la cresterea activului
intreprinderii

XI. ANALIZA CALITATII


230. Clientii pot fi uneori nemultumiti de
calitatea unui produs chiar daca acesta ar
putea sa le satisfaca integral cerintele?
(X) Da
b) Nu
c) Numai in cazul produselor complexe
231. Informatii privind calitatea la client
pot fi obtinute prin:
(X) studii de piata care vizeaza cumparatorii
efectivi

18