Centrul de origine al porumbului este America Centrala (Mexic-Guatemala) si America de Sud

(Peru Bolivia), de unde a fost adus n Europa la sfrsitul secolului al XV-lea de navigatorul
Cristofor Columb.n tara noastra porumbul se cultiva de la sfrsitul secolului al XVII-lea, n
Muntenia (pe timpul domniei lui serban Cantacuzino), apoi n Moldova si Transilvania.

Zea mays

Zea mays

Cele mai mari suprafee cultivate cu porumb sunt n

SUA, Canada, Brazilia, Mexic
Romnia

100g de porumb dulce furnizeaza o cantitate de 132 de

calorii, 29,3 grame de carbohidrati si 4,2 grame de fibre
alimentare. Raportat la o dieta optima de 2000 de calorii
pe zi, porumbul dulce acopera aproximativ 10% din
necesarul zilnic de carbohidrati si 17% din doza zilnica
recomandata de fibre.
Tot porumbul dulce ofera si 5 grame de proteine la fiecare 250 de grame consumate, precum si 23 mg de
sodiu. Fiecare portie furnizeaza de asemenea si 5 grame de zahar. Continutul total de grasimi dintr-o
cana de porumb dulce insumeaza 1,8 grame, dintre care 0,3 grame constituind grasimi saturate si restul
grasimi sanatoase nesaturate.
O cana de porumb dulce mai are in compozitie si 24,6 mg de grasimi esentiale omega-3 si 835 de mg
de acizi grasi omega-6. Porumbul dulce este o sursa excelenta de tiamina (0,3 mg), acid folic (70,8 mcg),
vitamina C (10,5 mg), niacina (2,6 mg). Alte vitamine furnizate de cereala sunt vitaminele E, K, B 6 si
riboflavina.
O portie de porumb dulce asigura si un aport de 57 mg de magneziu, 137 mg de fosfor, 415.8 mg de
potasiu, 0,2 mg de mangan, precum si cantitati semnificative de fier, zinc, cupru si seleniu. Alte proprietati
nutritionale ale porumbului dulce sunt aportul important de fitonutrienti, precum carotenul, luteina sau
criptoxantina.

Legend F1 este un hibrid de porumb de la Clause ce se remarca printr-o productie de calitate si o capacitate mare de
fecundare.
Perioada de vegetatie este de aproximativ 73 - 75 zile.

Stiuletele are forma cilindrica, lungimea de 18 - 20 cm cu 16 - 18 randuri de boabe. Prezinta rezistenta mare la
taciunele porumbului.

Porumbul zaharat Landmark F1 este un hibrid foarte dulce cu o perioada de vegetatie de 73 - 75

zile. Lungimea stiuletului este de 18 cm cu 14 - 16 randuri de boabe.Este ideal pentru
comerializarea in stare proaspata.

Sheba F1 Perioada de vegetatie este de 72 de zile de la semanare, fiind dependent

de climat.Plantele sunt robuste si au o inaltime medie de 1,80m.Stiuletii au o
lungime de aproximativ 20 cm, un diametru de 4,5 cm ai 12-16 randuri de boabe.
Hibridul Sheba F1 este deosebit de dulce, productie uniforma.Recomandat pentru
consum in stare proaspata.
Signet F1 este un hibrid extratimpuriu de porumb zaharat super dulce, ce ajunge
la maturitate in aproximativ 75 de zile de la semanat (la aproximativ 3 zile dupa
Sheba).Ating la maturitate o inaltime de 160-175 cm.Signet F1 este un porumb ce
produce stiuleti foarte uniformi, cu dimensiuni de 19-20 cm in lungime si 16-18
randuri de boabe.Boabele sunt deosebit de fine si consistente, de calitate excelenta
pentru consum in stare proaspata.Densitatea recomandata: 60.000-65.000
plante/ha.
Combaterea bolilor si duntorilor
Boli de importanta economica mai mare la porumb sunt fuzarioza si tciunele comun. Pentru
prevenirea acestor boli se folosesc o serie de msuri preventive, precum: folosirea pentru
semnat numai a seminelor tratate cu fungicide, ntreruperea rotaiei gru-porumb sau a
monoculturii de porumb, cnd se constat intensificarea mbolnvirii de la un an la altul, evitarea
dozelor unilateral si excesive de azot, cultivarea in producie a hibrizilor mai existeni.

Putregaiul tulpinilor si stiuletilor produs de Fusarium roseum cerealis se ntlneste n toate

tarile cultivatoare de porumb. Apare mai frecvent n zonele temperate, cu umiditate ridicata,
producnd n unii ani importante scaderi de productie, n special cnd se cultiva hibrizii sensibili.
n tara noastra aceasta boala este destul de raspndita, producnd atacuri ndeosebi n sud
si Cmpia de vest.
Simptome. Porumbul poate fi infectat n toate fazele de vegetatie. Plantutele atacate
putrezesc chiar nainte de rasarire, radacinutele si cotiledoanele lor fiind acoperite de un mucegai
alb-roz (miceliul si conidiile ciupercii).
Acest atac provine fie de la samnta infectata, fie din solul infestat. Mai trziu n perioada
matasii - fecundarii, boala se localizeaza pe radacini si pe tulpini, obisnuit pe internodiile bazale.

Radacinile infectate putrezesc, se nrosesc, iar plantele pot fi usor scoase din pamnt.
Primele 2-3 internodii de la baza se coloreaza n galben ca paiul, apoi n brun, iar maduva este
descompusa.
ntr-o sectiune prin tulpina, se observa o brunificare a tesuturilor si uneori caverne pline cu
miceliul ciupercii. (Fig. 32)

Fig. 32. Putregaiul tulpinilor si stiuletilor - Gibberella roseum. f. cerealis

a - sectiune printr-o tulpina atacata; b - asca cu ascospori;
c - ascospori; d - conidii; e - clamidospori

Culoarea roz-rosiatica a maduvei permite deosebirea putregaiului roz de cel alb. Tulpinile
putrezite, se pot rupe de la baza. Cel mai tipic simptom al bolii, care o diferentiaza usor de
nflorirea alba a boabelor, se constata pe stiuletii aflati n faza maturitatii lor. Acest atac este cel
mai frecvent la noi n tara.
stiuletii sunt acoperiti cu un mucegai alb cu nuanta roz-rubinie; ele au facultatea
germinativa si puterea de strabatere foarte scazute. Atacul ncepe de la vrf si progreseaza spre
baza stiuletului. Cnd infectarea stiuletului are loc de timpuriu, iar umiditatea este ridicata,
aceasta putrezeste n ntregime. Pe panusi se dezvolta un miceliu alb-roz si acestea mpreuna cu
resturile de matase, ramn lipite pe stiulete. Boala evolueaza si la stiuletii depozitati.
Porumbul atacat de Gibberella roseum f. sp. cerealis, este toxic pentru om si animale. Sunt
cunoscute cazuri grave de intoxicare a animalelor, mai des la porcine, datorita consumului de
porumb afectat de aceasta fuzarioza.
Agentul patogen. Gibberella roseum f.sp.crealis Anyder si Hansen, fam,. Hypocreaceae,
ord. Sphaeriales, cl.Ascomycetes.
Ciuperca paraziteaza porumbul, grul si alte graminee pe care si dezvolta miceliul si
fructificatiile.
Ca organe de nmultire asexuata formeaza conidii fusiforme, hialine cu 3-5 septe, usor
curbate, ascutite la capete, de 30-60 x 4-6. n acelasi timp, se dezvolta si numeroase
microconidii.
Periteciile sunt sferice sau ovale, prevazute cu un gt scurt, negricioase, cu dimensiuni de
200-300 x 170-220, apar mai ales n primavara pe resturile de tulpini ramase pe cmp.
Ascele sunt alungite, de 60-76 x 10-12, contin cte 8 ascospori fusiformi cu 1-2 septe,
hialini sau usor bruni.
Ciuperca se dezvolta la o temperatura minima de 6oC, optima fiind de 21-30oC iar cea
maxima de 36oC. Aceste valori sunt variabile n functie de planta parazitata.
Timpul umed favorizeaza boala. n primavara, ascosporii, purtati de vnt, produc primele
infectii.

n timpul vegetatiei, agentul patogen se raspndeste prin intermediul conidiilor, n depozite

se poate transmite de la un stiulete la altul. Ciuperca rezista n sol pe resturile de plante bolnave
si n semintele infectate, acestea constituind principalele cai prin care ea se transmite de la un an
la altul.
Combatere. Mijlocul cel mai important pentru combaterea fuzariozei la porumb l
reprezinta utilizarea de samnta sanatoasa. Tratarea chimica cu produse organomercurice sau pe
baza de T.M.T.D. s-a dovedit foarte eficace n protejarea semintelor n sol mpotriva putrezirii, la
care participa frecvent si ciuperca Fusariuma roseum gramineorum.
La noi n tara boabele destinate nsamntarii sunt supuse unui tratament semiumed cu
produsul romnesc Tirodin 75% prin mocirlire (metoda "Slurry"). Aceasta metoda consta n
stropirea semintei cu o cantitate foarte mica de suspensie densa a produsului n apa. De
asemenea, se recomanda respectarea complexului de masuri agrofitotehnice prevazut n
tehnologia culturii porumbului.