INTREBARI PENTRU EXAMENUL

LA DISCIPLINA
MODELAREA ȘI SIMULAREA SISTEMELOR DE PRODUCȚIE

1. In general prin sistem de producție se înțelege un ansamblu de elemente aflate intr-o relație
de:
a) Subordonare si coordonare;
b) Interdependență și interacțiune reciprocă;
c) Independență și individualitate.

2. Comportamentul sistemului de productie este de trei feluri:

a) Participativ, corelat si coordonat;
b) Independent, individual si aleatoriu;
c) Anticipativ, activ și pasiv.

3. Principala componenta a sistemului de productie este:

a) Subsistemul de aprovizionare-desfacere;
b) Subsistemul de proiectare;
c) Subsistemul de fabricație.

4. Orice unitate de productie are ca obiectiv principal:

a) Producerea de bunuri materiale și servicii;
b) Producerea unui profit cat mai mare;
c) Producerea de bunuri materiale de calitate ridicată.

5. Procesele de producție de bază pot fi:

a) Procese de proiectare, pregatitoare, prelucratoare;
b) Procese pregătitoare, prelucrătoare, de montaj-finisaj;
c) Procese de proiectare, prelucrătoare, de montaj-finisaj

6. Activitățile care pot avea loc în cadrul unui atelier de productie pot fi:
a) Producție, montaj, service;
b) Proiectare, productie, montaj;
c) Proiectare, montaj, service.

7. Modelul are doua părți:

a) Fizico-chimică și statistico-matematică;
b) Reală și umană;
c) Fizică si logico-matematică.

8. Simulările cele mai utilizate sunt:

a) Statice, nediscretizate, deterministe;
b) Dinamice, cu modificari discrete, stohastice;
c) Statice, dinamice, cu modificări discrete.

9. Tipurile de fabricaţie pot fi:

 a) fabricaţia la comandă, pe stoc şi mixtă;
b) fabricația în serie si la comandă;
c) fabricația contractuală și necontractuală.

10. Integrarea sistemică a întreprinderii presupune:

a) o strategie şi o tehnologie;
b) eliminarea informaticii;
c) sisteme rigide de fabricație.

11. În structura unei întreprinderi virtuale:

a) Nu exista controlul calitatii;
b) Nu exista pierderi;
c) Nu exista schemă organizatorică.

12. Sistemul de fabricaţie holonic este format din:

a) Fractali;
b) Roboți;
c) Mai multi holoni.

13. Sistemele de fabricaţie bionice au funcţii care imită comportarea organismelor biologice ca:
a) Autocunoașterea;
b) Autorecuperarea;
c) Automatizarea.

14. Cantitatea de materie primă utilizată într-un sistem de fabricaţie face parte din categoria
variabilelor:
a) Independente comandabile;
b) Independente necomandabile;
c) Dependente intermediare.

15. Documentul în care se exprimă cantitativ transformările la care sunt supuse materiile prime
și materialele se numește:
a) Fișă tehnologică;
b) Plan de operații;
c) Bilanțul de materiale.

16. Etalonarea concurențială este una din tehnicile utilizare in activitatea productive în scopul:
a) Diferențierii agenților economici;
b) Reducerii costurilor de productie;
c) Sincronizării operațiilor.

17. Produsele finite care nu corespund cerinșelor de calitate înscrise în documentația tehnică a
produsului și cerute de către beneficiar se numesc:
a) Deșeuri;
b) Rebuturi;
c) Pierderi tehnologice.
18. Liniile de producţie în flux continuu caracterizate prin sincronizarea executării operaţiilor se
utilizează cu eficacitate maximă:
a) În producția de masă;
b) În producția de serie;
c) În producția de unicate.

19. Dacă într-un proces stocul este prea mare:

a) apar întreruperi în desfăşurarea fluxului tehnologic;
b) are loc o imobilizare a unor valori materiale pe fluxul tehnologic;
c) nu se produc perturbări.
d)
20. Controlul final într-un proces de fabricație realizează:
a) Numai încercări de rezistenţă ale piesei;
b) Numai controlul dimensiunilor, precizia geometrică și calitatea materialului piesei;
c) Numai defectele de suprafaţă ale materialului piesei.

21. Funcția de prognoză pentru un sistem tehnologic de fabricație are rolul de a:

a) evidenţia capacitatea acelui sistem de a prelua noile comenzi de producţie;
b) respecta normele ergonomice şi de protecţia muncii;
c) armonizarea ritmului de fabricaţie al sistemului cu funcţionarea altor unităţi asociate.

22. Activitatea de organizare integrată a sistemului de transport-manipulare din sistemele de

fabricaţie conduce la obţinerea următoarelor avantaje:
a) Reducerea ciclului de producție;
b) Reducerea numărului de rebuturi;
c) Reducerea personalului.

23. Strategia just-in-time se caracterizeaza prin:

a) Asigurarea unor stocuri masive de materii prime, materiale, piese, subansambluri;
b) Reducerea la minimum sau chiar eliminarea stocurilor de materii prime, materiale, piese,
subansambluri;
c) Asigurarea chiar-la-timp a salariilor angajaților dintr-o unitate de producție.

24. Nivelul superior al funcției de comandă a unui proces de fabricație este localizat:
a) la subsistemul de producţie;
b) la subsistemul de proiectare;
c) la subsistemul de coordonare.

25. Ciclurile de productie scurte corespund:

a) Fabricării produselor de tip unicat;
b) Producției de bunuri de larg consum;
c) Fabricării utilajelor grele.

26. Programarea producției presupune cunoașterea următoarelor date:

a) caracteristicile tehnice ale produsului;
b) documentele referitoare la salarii;
c) lucrări legate de desfăşurarea efectivă a fabricaţiei.
27. Sistemul de planificare este organizat în cascadă cu două niveluri:
a) Cerere internă și externă;
b) Cu termen mediu și scurt;
c) Nivel organizațional și de productie.

28. Activitatea de planificare are două componente:

a) Planificarea resurselor și planificarea producției;
b) Planificarea exporturilor și planificarea importurilor;
c) Planificarea tehnico-economică și planificarea operativă,

29. Controlul producției este un atribut:

a) Managerial;
b) Calitativ;
c) Cantitativ.

30. Indicatorii tehnologici sunt legați direct de:

a) Procesul de proiectare tehnologică;
b) Procesul de fabricație și de reparație a produsului;
c) Procesul de aprovizionare și desfacere.