Sunteți pe pagina 1din 11

Gestionarea serviciilor publice

locale in Ţările UE

Realizat: Crețu Corina


An III,specializare,,management”
Profesor coordonator: prof.dr. David Sofia
În ţările membre ale Uniunii Europene, există
o mare diversitate de servicii publice:

Regii Intreprinderi
Servicii municipale sau publice
comunale intercomunale nationale

Societati Delegarea de
private in servicii sau
proprietate parteneriate
(publica,mixta sau privata) public- privat
Pornind de la faptul ca ratiunea de a fi a admninistratiei o constituie
satisfacerea nevoilor celor pe care ii guverneaza,administratiile locale presteaza in
mod direct anumite servicii publice(stare civila,protectie sociala,perceperea taxelor si
impozitelor) sau organizeaza anumite servicii publice care gestioneaza domeniul
public si privat al colectivitatilor locale ce ofera servicii publice(transport in
comun,alimentare cu energie,colectarea gunoaielor menajere,etc.)

Intreprinderile publice locale din ţarile UE


cuprind :

aproape un in jur de 120


cca. 12 mii
milion de locuri miliarde de euro
operatori
de munca cifra de afaceri
Întreprinderile publice locale din ţările UE constituie un sector economic deosebit de
puternic care dispund de organizaţii specializate însărcinate de către colectivităţile
locale să asigure total sau parţial serviciile publice necesare populaţiei. De cele mai
multe ori, aceste entităţi sunt organizate prin reglementări speciale caracteristice
autorităţilor locale, fiind însă, aproape totdeauna, înfiinţate din punct de vedere juridic
ca societăţi comerciale. Chiar dacă astăzi participarea investitorilor privaţi este în
creştere, controlul public va fi în continuare asigurat prin punerea în aplicare a unor
mecanisme adecvate de luare a deciziilor strategice. Dezvoltarea actuală a
întreprinderilor publice locale în toate ţările Uniunii Europene ţine mai degrabă
organizaţii mixte ale căror misiuni de interes general sunt exercitate în cadrul unei
structuri de formă societară.
Situaţia sectorului serviciilor publice locale in
ţările UE la sfârșitul ultimului deceniu:
Ţara Repere
Germania Situaţia in 1998: 3500 intreprinderi publice locale
530000 salariati
82 mld euro cifra de afaceri

Austria Situaţia in 1998: 1450 intreprinderi publice locale


44000 salariati

Belgia Situaţia in 1998: 225 intreprinderi publice locale


Danemarca Situaţia in 1997: 224 intreprinderi publice locale
Spania Situaţia in 1998: 1018 intreprinderi publice locale
Finlanda Situaţia in 1998: 325 intreprinderi publice locale
9374 salariati
1,74 mld euro cifra de afaceri

Franţa Situaţia in 1998: 1305 intreprinderi publice locale


56130 salariati
11 mld euro cifra de afaceri
Grecia Situaţia in 1998: 659 intreprinderi publice
locale si asimilate

Italia Situaţia in 1998: 1000 intreprinderi publice


locale si asimilate
170000 salariati
16 mld euro cifra de afaceri

Portugalia Situaţia in 1997: 82 intreprinderi publice


locale

Marea Britanie Situaţia in 1997: 185 intreprinderi publice


locale si asimilate

Suedia Situaţia in 1998: 1834 intreprinderi publice


locale
65000 salariati
13 mld euro cifra de afaceri
Motivația recurgerii de către autorități la
întreprinderile publice locale:

 Contextul favorabil creat prin descentralizare, intreprinderile publice locale fiind


un intrument premonitoriu al descentralizarii pe care alesii locali l-au folosit pentru
punerea in aplicare a politicii lor de dezvoltare locala.
 Parteneriatul între colectivităţile locale. Eforturile de cooperare între
comunităţile locale sunt un motor important al dezvoltării întreprinderilor
publice.Participarea mai multor autorităţi locale la capitalul unei întreprinderi
publice locale este autorizată în majoritatea ţărilor Uniunii Europene.
 Creşterea eficienţei financiare. Recurgerea la întreprinderile publice locale
permite externalizarea misiunilor şi individualizarea obiectivelor, conservând
controlul public direct asupra societatii. Asocierea cu parteneri privaţi permite
colectivităţilor locale diminuarea angajamentelor proprii şi creşterea potenţialului
lor de a investi. Acest mixaj, este în Franţa, Marea Britanie, Portugalia,Germania,
Suedia.
 Atragerea competenţelor tehnice de la partenerii privaţi. Apelul la parteneri
privaţi în capitalizarea întreprinderilor publice locale permite colectivităţilor locale
să beneficieze de experienţa profesională a acestora în sectoarele noi de activitate,
de exemplu: sectorul energetic în Suedia, Belgia, Germania. Se produce astfel un
transfer de know-how dinspre sectorul privat spre serviciile publice. Parteneriatul
public-privat oferă, de asemenea, posibilitatea de a exersa meserii noi, care ies din
câmpul tradiţional al colectivităţilor locale.
 Cooperarea transfontalieră. Întreprinderile publice locale pot fi un mijloc de
cooperare între autorităţi locale din ţări limitrofe.Autorizată în Franţa unde Codul
General Al Colectivităţilor Teritoriale permite, în anumite condiţii, crearea de
întreprinderi publice locale care asociază capitaluri din mai multe ţări.
 Gestiunea mai supla si mai eficace a serviciului de interes general.Recurgerea la
drept privat sau parteneri privati permite serviciilor publice locale sa devina mai
concurentiale.
Principalele probleme care se ridică astăzi în Uniunea Europeană
cu privire la viitorul serviciilor publice:
 globalizarea şi deschiderea pieţei pentru libera concurenţă;
 privatizarea;
 descentralizarea;
 consolidarea coeziunii sociale;
 păstrarea caracterului teritorial;
 dezvoltarea durabilă serviciile publice de interes
Serviciile publice de interes economic general, în concepţia
europeană, trebuie să aibă următoarele caracteristici:
 universalitate;
 egalitatea tratamentului;
 continuitate;
 siguranţa persoanelor şi a serviciului; a
 daptabilitate şi gestiune pe termen lung;
 transparenţă.
Concluzii:

o Autorităţile administraţiei publice locale trebuie să fie responsabile de asigurarea şi


buna funcţionare a serviciilor publice locale; ele sunt obligate să găsească
modalităţile cele mai eficiente pentru organizarea acestora.
o O altă concluzie care se desprinde este că administraţia publică din statele membre
ale Uniunii Europene se află în prezent într-un proces complex de reformă.
o Evaluarea performanţelor serviciilor publice reprezintă o condiţie preliminară a
oricărui efort de îmbună- tăţire a gestionării serviciilor publice locale şi permite
întărirea controlului exercitat de autorităţile locale asupra modului în care sunt
administrate serviciile publice locale şi, implicit, evaluarea gradului în care cetă-
ţenii sunt satisfăcuţi de serviciile publice ai căror beneficiari finali sunt. Astfel, a
determina administraţia să fie mai orientată spre cetăţean a devenit aspectul central
al schimbărilor produse şi, totodată, calea ce trebuie urmată pentru ca aceasta să fie
pregnant orientată spre performanţe. tarea vechilor sisteme la necesităţile actuale
ale societăţii europene.
Bibliografie:

• http://rtsa.ro/rtsa/index.php/rtsa/article/view
File/267/262
• http://documents.tips/documents/servicii-
publice-locale-5608d204306a4.html
• http://studiamsu.eu/wp-content/uploads/20.-
p.122-128.pdf

S-ar putea să vă placă și