I.

DEFINIREA
D EFINIREA CALITA
CAL ITATII
TII a) cost
costur
urii #in
#ini#
i#ee
(X) necesitati speci$icate sau i#plicite
1. O circulatie mai larga pe plan  b) preturi #a"i#e
mondial o au definitiile calitatii care
fac referire la: 8. +n produ% e%te de calitate
a) grad
grad sau
sau nive
nivell %uperioara daca are:
(X) proprietate sau insusire a)cost ridi
cost ridica
catt
 b) utilitate  b)cost sca%ut
c)pret
ret rid
ridic
icat
at
2. rin calitate intelegem !aptitudinea d)pret
pret sca%
sca%utut
la utili"are#$ e%te opinia : (X) nici una din situatii nu este general
a) I.S.O. valabila
 b) AFNOR 
(X) Joseph Juran 9. E*pre%ia !%ati%facerea intr,un
c) P. Jica
Jica,, . !a"i#
!a"i# anumit grad# utili"ata in definitia
calitatii are in -edere:
3. Definitia data de I.&.O. calitatii face a) deli#i
deli#itare
tareaa calitati
calitatiii de util
utilitat
itatee
referire la: (X) deli#itarea calitatii de valoarea de
(X) proprietati si caracteristici intrebuintare
a) cost
costur
urii #in
#ini#
i#ee  b) deli#itarea calitatii produselor de cea
(X) nevoi e"pri#ate sau i#plicite a serviciilor 

4. Elementul comun ma'oritatii 10. Ne-oile

 Ne-oile %pecificate %au implicite %e
definitiilor calitatii e%te : %taile%c:
(X) satis$acerea nevoilor utili%atorilor  (X) prin standarde
a) re$erir
re$erirea
ea la caracter
caracteristi
istici
ci (X) prin contracte
 b) re$erirea la costuri sau preturi (X) prin cercetari de piata
a) prin
prin anal
anali%e
i%e eco
econo
no#i
#ice
ce
5. Calitatea e%te: (X) prin nor#are
a) si#ilar
si#ilaraa cu valoare
valoareaa de intrebu
intrebuinta
intare
re  b) prin lege
(X) di$erita de valoarea de intrebuintare
 prin:  .Calitatea are caracter:
11.
11 Calitatea
&. nu#
nu#arul
arul caract
caracteris
eristici
ticilor
lor de re$erint
re$erintaa (X) obiectiv, deter#inat de caracteristici
'. niveluri
nivelurile
le caracteri
caracteristic
sticilor
ilor de re$erint
re$erintaa a) obiecti
obiectiv,
v, deter#
deter#ina
inatt de cerintele
cerintele
() gradul de satis$acere a cerintelor  consu#atorilor 
(X) subiectiv, deter#inat de deosebirile
6. Care definitii ale calitatii %unt dintre persoane
corecte:
(X) analitice 12. /rupele
 /rupele mari de caracteri%tici care
(X) sintetice reflecta calitatea %unt:
(X) caracteristici tehnice
7. Definitia calitatii utili"ata de . ica a) cara
caracte
cteris
ristic
ticii %onale
%onale
%i E. a*im face referire la : (X) caracteristici sociale
(X) aptitudini sau insusiri (X) caracteristici econo#ice
(X) categorii de caracteristici  b) caracteristici estetice

&
c) caracteristici tehnologice
II. FOR!* +A*IAII
13. In functie de caracteri%ticile a-ute
in -edere$ calitatea unui produ% %au
%er-iciu poate fi:
(X) partiala
(X) integrala
(X) totala
14. Calitatea partiala a unui produ%
0%er-iciu %e refera la :
(X) o caracteristica
(X) un grup de caracteristici-..
a) un esantion din populatia totala
 b) un stadiu in reali%area produsului sau
serviciului
15. Calitatea integrala a unui produ%
0%er-iciu %e refera la :
() toate caracteristicile si intreaga viata
a produsului
a) intreg personalul care participa la
reali%area productiei
16. Calitatea integrala a unui produ%
0%er-iciu %e refera la :
 b) intreaga productie reali%ata
(X) intreaga viata a produsului
serviciului
c) toate operatiile sau $a%ele reali%arii
17. Calitatea integrala a unui produ%
0%er-iciu %e refera la :
(X) toate caracteristicile
(X) intreaga viata a produsului
d) intreaga productie reali%ata
18. In functie de %tadiul in care %e afla
un produ% a-em:
a) calitatea in aprovi%ionare
 b) calitatea in productie
'
c) calitatea in consu#
(X) calitatea de conceptie
d) calitatea proiectelor 
(X) calitatea de con$or#anta
(X) calitatea reali%ata
(X) calitatea in utili%are
(X) calitatea proiectata
19. Cla%a de calitate repre"inta un
calificati- pentru o categorie de
produ%e care:
(X) apartin aceluiasi sorti#ent
a) apartin la sorti#ente di$erite
(X) au valorile caracteristicilor cuprinse
intre anu#ite li#ite
(X) au aceeasi destinatie
 b) au destinatie di$erita
20. In %tandardi"area I&O cla%a de
calitate e%te con%iderata:
a) un indicator de e$icienta
 b) un cali$icativ
(X) un indicator de categorie sau rang
21. In ca"ul produ%elor intalnim
frec-ent impartirea pe cla%e de
calitate:
(X) #asa, superioara, e"tra, lu"
(X) calitatea I, II, III -
a) corespun%ator, necorespun%ator 
 b) rebut, produs re#aniabil, produs bun
22. In %er-icii cla%ele de calitate %unt
diferentiate prin:
a) cali$icative: #asa, superioara, e"tra,
lu"
 b) calitatea I, II, III -
(X) clase
(X) stele
(X) categorii
23. Cla%a de calitate poate fi e*primata
prin:
a) pret #ini# pentru produsele unei
intreprinderi
 b) pret #ini# pentru un produs la un g) nici una
#o#ent dat
c) pret #ini# pentru un produs intr/o 27. &pecificati grupa in care %e
anu#ita perioada de ti#p incadrea"a urmatoarele
(X) pret #ediu pentru #ai #ulte produse caracteri%tici1 viteza, greutate,
apartinand aceluiasi sorti#ent consum specific:
d) pret #ediu al unui produs intr/o a) sociale propriu/%ise
 perioada #ai #are de ti#p  b) sen%oriale $i%iologice
c) psiho/sen%oriale
24. Cla%a de calitate %e refera la : d) psihologice
(X) produse apartinand aceluiasi e) ergono#ice
sorti#ent $) psiho/sociale
a) produse apartinand aceleiasi (X)nici una
intreprinderi
(X) produse reali%ate din aceleasi 28. &pecificati grupa in care %e
sorti#ente de #aterial incadrea"a urmatoarele
(X) produse reali%ate prin acelasi proces caracteri%tici1 forma, aspect,
tehnologic cromatica, eleganta, moa:
 b) produse reali%ate printr/un proces a) sociale propriu/%ise
tehnologic #ai per$or#ant si din  b)sen%oriale $i%iologice
#ateriale de calitate superiaora (X) psiho/sen%oriale de natura estetica
d) psihologice de natura estetica
III. +ARA+RISI+I 0 +A*IA e) ergono#ice
$) psiho/sociale de natura estetica
25. &pecificati grupa in care %e g) nici una
incadrea"a urmatoarele
caracteri%tici1 protectie, securitate: 29. &pecificati grupa in care %e
(X) sociale propriu/%ise incadrea"a urmatoarele
a) sen%oriale $i%iologice caracteri%tici1 ornamentul, ecorul,
 b) psiho/sen%oriale moa:
c) psihologice a) sociale propriu/%ise
d) ergono#ice  b) sen%oriale $i%iologice
e) psiho/sociale (X) psiho/sen%oriale de natura estetica
$) nici una d) psihologice
e) ergono#ice
26. &pecificati grupa in care %e $) psiho/sociale de natura estetica
incadrea"a urmatoarele g) nici una
caracteri%tici1 miros, gust,
consistenta: 30. &pecificati grupa in care %e
a) sociale propriu/%ise incadrea"a urmatoarele
(X)sen%oriale $i%iologice caracteri%tici1 amplasarea organelor 
c) psiho/sen%oriale e comana, evitarea solicitarii
d) psihologice uniirectionale, asigurarea unei
e) ergono#ice  pozitii conforta!ile pentru utilizator1
$) psiho/sociale a) sociale propriu/%ise

1
 b) sen%oriale $i%iologice (X) sen%oriala de natura psiho/$i%iologica
c) psiho/sen%oriale
d) psihologice 35. Care dintre urmatoarele
(X)ergono#ice caracteri%tici %unt de natura
$) psiho/sociale %en"orial 2 fi"iologica1
g) nici una (X) #irosul
a) duritatea
31. &pecificati grupa in care %e (X) aro#a
incadrea"a urmatoarele  b) $or#a
caracteri%tici1 precizia in
 functionare, manea!ilitate, sarcina 36. Care dintre urmatoarele
utila: caracteri%tici %unt de natura
a) sociale propriu/%ise e%tetica1
 b) sen%oriale $i%iologice a) gustul
c) psiho/sen%oriale (X) $or#a
d) psihologice  b) consistenta
e) ergono#ice (X) linia
$) psiho/sociale
(X)nici una 37. Caracteri%ticile %en"oriale %e
indi-iduali"ea"a de celelalte
32. Caracteri%ticile %ociale propriu,"i%e caracteri%tici prin:
%unt cele care: a) costul ridicat al reali%arii lor 
a) sunt cerute de grupuri sociale (X) sunt percepute prin inter#ediul
 b) au aceleasi niveluri la toate produsele organelor de si#t
si#ilare  b) sunt strict necesare pentru reali%area
(X) a$ectea%a grupuri de persoane $unctiei de ba%a a produsului

33. Care afirmatii %unt ade-arate in 38. Care e%te legatura dintre forma %i

legatura cu caracteri%ticile %ociale: linie2
(X) unele trebuie sa aiba niveluri (X) de inclu%iune
cuprinse intre anu#ite li#ite a) de dependenta
a) nu sunt percepute usor de utili%atori  b) de indi$erenta
 b) reali%area lor la nivelul cerut necesita
cheltuieli $oarte #ari 39. Ar3etipul precede prototipul2
(X) pun in evidenta #odul in care (X) 0a
 produsul sau serviciul in$luientea%a viata a) Nu
 persoanelor si a grupurilor sociale
(X) sunt usor percepute de utili%atori 40. Care dintre urmatoarele afirmatii
e%te ade-arata4
34. Confortul e%te o caracteri%tica1 (X) e"presivitatea este speci$ica $or#elor 
a) tehnica iesite din co#un
 b) $i%iologica a) e"presivitatea este speci$ica $or#elor
c) econo#ica standardi%ate
d) estetica  b) e"presivitatea este speci$ica $or#elor
e) sen%oriala de natura $i%iologica co#ple"e

3

41. Dintre urmatoarele categorii
e%tetice$ dinamica mai accentuata o
are:
a) continutul , care se schi#ba in $unctie
de:
a&/ destinatia produsului
a'/ resursele din care este reali%at
 produsul
a1/ progresul tehnic
a3/ pretul produsului
(X) forma, care se schi#ba in $unctie de:
 b&/ resursele #ateriale din care este
reali%at produsul
 b'/ -.si - co#erciantilor2
42. Care dintre urmatoarele afirmatii
%e ata%ea"a categoriilor e%tetice
mentionate:
a) se reali%ea%a prin #odelare artistica,
nu are autono#ie $ata de obiect si isi
 pierde i#portanta estetica odata cu
distrugerea $or#ei
(X) orna#entul
&. decorul
'. $or#a
 b) se aplica altei $or#e, are autono#ie
$ata de $or#a de ba%a
&. orna#entul
(X) decorul
'. $or#a
c) este ele#entul esential prin care
 produsul se pre%inta si co#unica cu
 bene$iciarul si #ediul
&. orna#entul
'. decorul
(X) $or#a
d) re$lecta legatura care trebuie sa e"iste
intre structura interna, con$iguratia
 produsului si ele#entele din #ediul
incon4urator  I5. !AS6RARA +A*IAII
&. orna#entul
'. decorul
1. $or#a
(X) continutul
(X) $unctionalitatea
43. Ornamentul %i decorul au :
(X)utilitate estetica
a) utilitate $unctionala
 b) utilitate econo#ica
44. oda e%te data de:
a) co#porta#ente si opinii individuale
,are $unctie de:
a&/ uni$or#i%area produselor 
a'/ di$erentierea produselor 
a1/ per$ectionarea produselor 
a3/ orientarea spre anu#ite produse
sau servicii
 b) co#porta#ente si opinii colective si
se #ani$ecta prin:
(X) uni$or#i%area produselor 
(X) di$erentierea produselor 
 b1/ per$ectionarea produselor 
() orientarea spre anu#ite produse
sau servicii
45. Caracteri%ticile ergonomice au ca
%cop1
a) cresterea #odernitatii produselor 
 b) reducerea consu#urilor speci$ice in
e"ploatarea produselor 
(X)corelarea di#ensionala a bunurilor cu
caracteristicile antropo#etrice ale
utili%atorului
c) corelarea di#ensionala a bunurilor cu
caracteristicile antropo#etrice ale
 producatorului
(X)evitarea solicitarii unidirectionale a
unor organe in ti#pul e"ploatarii
d) evitarea solicitarii unidirectionale a
utila4elor 
(X)consu#ul #ini# de energie pentru
accesul la organele de co#anda

7

7'. urnalul calitatii e%te un document
in care %e con%emnea"a1
a) opiniile #anagerilor privind calitatea
 b) constatarile controlorilor de calitate
c) situatia statistica a de$ectelor la $iecare
loc de #unca
(X) situatia statistica a de$ectelor pe
categorii de de$ecte
71. Coeficientul defectelor %e
calculea"a1
a) %ilnic pentru $iecare tip de de$ect
 b) lunar pentru $iecare tip de de$ect
(X) %ilnic sau lunar prin raportarea
nu#arului de de$ecte la total produse
veri$icate
d) %ilnic sau lunar prin raportarea
nu#arului de de$ecte la total produse
veri$icate intr/o luna
73. Coeficientul defectelor reflecta1
(X) situatia de ansa#blu a noncalitatii
 b) gravitatea de$ectelor  (X) valoarea si costul in$or#atiilor
(X) ponderea de$ectelor in total produse
veri$icate
77. Demeritul reflecta1
a) situatia de ansa#blu a de$ectelor   b) e$ectele
(X) gravitatea de$ectelor 
c) ponderea de$ectelor in total produse
veri$icate
5. SIS!6* SI S68SIS!*
+A*IAII
9. Calitatea mediului intern al firmei
e%te reflectata direct de:
(X) calitatea co#ponentelor si a relatiilor  <7. Calitatea pretului pri-ita ca o
dintre ele
 b) nu#ai calitatea co#ponentelor  poate fi apreciata ca fiind una daca
c) de satis$actiile persoanelor din
intreprindere
d) de calitatea produselor reali%ate
9
9;. A%upra calitatii componentelor
mediului e*tern intreprinderea poate
actiona prin1
a) i#punerea de restrictii
b) negociere
(X) selectie
<=. A%upra calitatii elementelor de
mediu intreprinderea poate actiona :
a) direct, asupra tuturor co#ponentelor 
 b) indirect, asupra tuturor co#ponentelor 
(X) direct asupra co#ponentelor
#ediului intern
(X) partial, asupra tuturor co#ponentelor 
#icro#ediului e"tern
(X) indirect, asupra tuturor
co#ponentelor #acro#ediului e"tern
<&. Calitatea unei cercetari de
mar5eting poate fi apreciata pe a"a
urmatoarelor elemente:
a) volu#ul in$or#atiilor obtinute
(X) #etoda stiinti$ica
 
<'. Intr,o cercetare de mar5eting %unt
mai u%or de e-aluat :
(X) cheltuielile
<1. Calitatea unui %tudiu de cercetare de
mar5eting poate fi apreciata pe a"a :
a) cheltuielilor $acute, care trebuie sa $ie cat
#ai #ici
 b) e$ectelor, care trebuie sa $ie cat #ai #ari
(X) raportului e$ecte  e$ort care trebuie sa
$ie cat #ai #are
componenta a mi*ului de mar5eting$
ace%ta:
a) este #ai #are decat al concurectilor 
 b) este #ai #ic decat al concurectilor 
(X) are o $le"ibilitate ridicata

<9. Calitatea promo-arii e%te apreciata1
a) de catre producator si consu#ator, in
$uctie de acelasi criteriu deoarece a#bii sunt
interesati de o buna colaborare
(X) de catre producator daca aceasta
contribuie la cresterea van%arilor si a
$idelitatii clientilor  c) procese / verbale de receptie
c) de catre cu#parator daca este purtatoare
de in$or#atie
(X) de catre cu#parator in $unctie de
in$or#atie, $or#a, stil s.a.
<<. Calitatea in %pecificare %i proiectare
e%te apreciata in functie de:
(X) calitatea proiectarii produselor si
tehnologiilor si calitatea proiectelor obtinute
 b) nu#ai in $unctie de calitatea proiectelor  a seriei %ero
c) in $unctie de calitatea resurselor utili%ate
<. Calitatea planului de apro-i"ionare
e%te influientata de1
(X) stabilirea corecta a nor#elor de consu#
 b) calitatea receptiei, transportului si
depo%itarii
(X) $unda#entarea corecta a stocurilor  pri-ind calitatea prouselor livrate1
(X) corelarea cu planul de productie
e) calitatea aprovi%ionarii proceselor de
 productie
<;. Fi%a pentru aprecierea calitatii unui
furni"or treuie %a contina1
(X) date de identi$icare
 b) in$or#atii privind concurenta acestuia
(X) aspecte tehnice, co#erciale, econo#ice
=. entru aprecierea calitatii
documentatiei de procurare a resurselor
%e anali"ea"a1
a) planul de productie
 b) docu#ente re$eritoare la concurenta
(X) docu#ente de $unda#entare
(X) docu#ente privind relatiile cu $urni%orii
(X) docu#ente care insotesc produsele
<
&. entru aprecierea calitatii
documentatiei de procurare a re%ur%elor
%e anali"ea"a urmatoarele documente
pri-ind relatiile cu furnizorii 1
a) $isele tehnice pentru nor#area
consu#urilor 
(X) $ise privind $urni%orii
(X) $ise de evaluare a $urni%orilor 
(X) co#en%i si contracte
'. entru aprecierea calitatii
documentatiei de procurare a re%ur%elor
%e anali"ea"a urmatoarele documente la
livrarea prouselor:
(X) procese / verbale de receptie
 b) certi$icatul de o#ologare a prototipului si
(X) avi%ul de e"peditie
d) $actura
e) chitanta care atesta plata produselor 
1. entru aprecierea calitatii
documentatiei de procurare a re%ur%elor
%e anali"ea"a urmatoarele documente
(X) certi$icatul de calitate
 b) docu#entul de certi$icare a calitatii
$urni%orului
(X) certi$icatul de garantie
(X) cartea tehnica a produsului
e) certi$icatul de o#ologare a prototipului si
a seriei %ero
3. Tra%ailitatea repre"inta1
a) traseul pe care il va parcurge produsul
(X) inregistrari pe ba%a carora se poate
re$ace >istoricul? produsului
c) inregistrari pe ba%a carora se poate stabili
calitatea produsului
7. arca'ele de identificare de pe
produ%e %e mentin pana cand:
a) are loc receptia la bene$iciar 
 b) dispar ca ur#are a actiunii $actorilor
at#os$erici
c) are loc prelucrarea supra$etelor ce poarta
se#ne de identi$icare
(X) are loc prelucrarea supra$etelor ce poarta
se#ne de identi$icare si incorporarea
 produsului in alt produs care are propriile
#arca4e
9. odalitatile de determinare a calitatii
in -an"area internationala %e grupea"a
dupa1
a) volu#ul si diversitatea produselor 
(X) natura #ar$ii si $or#ele de van%are
 practicate
c) cantitatile aprovi%ionate si locul receptiei
<. Calitatea relatiilor dintre -an"atori %i
cumparatori poate fi apreciata pe a"a1
a) planurilor de aprovi%ionare si van%ari
(X) #odalitatii de contactare a
cu#paratorilor si de stabilire a relatiilor cu
acestia
c) studiilor de piata
(X) siste#ului de asigurare si garantare a
calitatii
e) resurselor co#parti#entului de van%ari
(X) siste#ului de distributie si serviciile
 post/van%are
. 6unurile fungiile %unt cele care :
(X) se pot inlocui unele cu altele $iind
deter#inate genetic si ale caror caracteristici
sunt si#ilare:
a) au caracteristici speci$ice si nu pot $i
inlocuite unele cu altele
c) sunt bunuri necorporale
;. 6unurile nefungiile %unt cele care1
a) se pot inlocui unele cu altele $iind
deter#inate genetic si ale caror caracteristici
sunt si#ilare:
(X) au caracteristici speci$ice si nu pot $i
inlocuite unele cu altele
c) sunt bunuri necorporale

;=. 7n ca"ul determinarii calitatii prin
documentatii te3nice produ%ele e*pediate
treuie %a core%punda calitati- cu :
a) produse de re$erinta
 b) produse livrate si altor cu#paratori
c) #onstra etalon de o$erta
d) #onstra etalon de co#anda
e) tipul de #ar$a indicat
(X) docu#ente tehnice intoc#ite de
van%ator 
(X) docu#ente acceptate de cu#parator la
negociere
;&. 7n ca"ul determinarii calitatii pe a"a
de mo%tre calitatea produ%elor li-rate
treuie %a core%punda cu1
a) produse de re$erinta
 b) produse livrate si altor cu#paratori
(X) #onstra etalon de o$erta
(X) #onstra etalon de co#anda
e) tipul de #ar$a indicat
$) docu#ente tehnice intoc#ite de
cu#parator 
g) docu#ente acceptate de cu#parator la
negociere
;'. 7n ca"ul e*i%tentei unei marfi ale carei
caracteri%tici de calitate %unt intrate in
u"ante internationale %i partile
contractante o %pecifica in contracte$
calitatea produ%elor e*pediate treuie %a
core%punda cu1
a) produse de re$erinta
 b) produse livrate si altor cu#paratori
c) #onstra etalon de o$erta
d) #onstra etalon de co#anda
(X) tipul de #ar$a indicat
$) docu#ente tehnice intoc#ite de
cu#parator 
g) docu#ente acceptate de cu#parator la
negociere
;1. La definirea calitatii re%ur%elor umane
treuie %a a-em in -edere :
a) caracteristicile individuale si co#une ale
acestora, care sunt utili%ate in #od
involuntar in vederea reali%arii obiectivelor
organi%atiei
(X) cli#atul social si de #anage#ent
c) dotarea tehnica a intreprinderii
(X) siste# de sti#ulente
;3. Caracteri%ticile de calitate a-ute in
-edere la recrutare %i %electie %unt :
(X) co#petenta
 b) se"ul
(X) varsta
(X) starea de sanatate
e) ca%ierul 4udiciar   producatorilor
(X) potentialul de de%voltare
g) originea sociala
;7. Competenta unei per%oane %e
aprecia"a in functie de :
(X) pregatirea pro$esionala
(X) inteligenta
c) starea de sanatate
d) varsta
(X) re%ultatele obtinute anterior in activitati
si#ilare sau in alte activitati
$) spiritul de colaborare
(X) usurinta adaptarii la cerintele postului
;9. rincipalele componente ale acti-itatii
de %er-ice a-ute in -edere de T8 %unt1
(X) asistenta de specialitate in alegerea
 produselor  a) inspectiei calitatii
(X) ur#arirea produselor in e"ploatare
c) transportul produselor de la #aga%in la
do#iciliu
(X) reparatii in perioada de garantie
e) $abricarea pieselor de schi#b
;<. A%i%tenta de %pecialitate in alegerea
produ%ului e%te nece%ara1
a) in ca%ul produselor co#ple"e
 b) in ca%ul produselor de i#port
(X) in ca%ul #a4oritatii produselor
;
;. A%i%tenta te3nica la utili"atori e%te
nece%ara1
(X) in ca%ul produselor co#ple"e
 b) in ca%ul produselor de i#port
(X) in ca%ul produselor care necesita conditii
speciale de instalare si punere in $unctiune
d) in ca%ul bunurilor de $olosinta
indelungata
;;. 7ntre cerintele de calitate pe care
treuie %a le indeplinea%ca pie%ele de
%c3im putem mentiona :
(X) interschi#balitatea
(X) #arca4ele de identi$icare a
 
c) #arca4ele de identi$icare a seriei de
$abricatie
d) co#ple"itatea corespun%atoare
&==. Compartimentul de %er-ice treuie
%a %olutione"e operati- reclamatiile
referitoare la1
(X) de$ectele de $abricatie
(X) calitatea lucrarilor proprii
c) calitatea lucrarilor e"ecutate de alte
ateliere de service daca acestea apartin de
aceeasi $ir#a
5I. A60I6* SI +RIFI+ARA
&=&. rolema auditului calitatii a aparut
in etapa1
 b) controlului integral al calitatii
c) controlului statistic al calitatii
(X) asigurarea calitatii
e) #anage#entului calitatii
&='. Auditul calitatii con%ta in1
a) veri$icarea persoanelor cu atributii
speciale in - calitatii
 b) e"a#inarea tuturor persoanelor pentru a
veri$ica daca acestea cunosc si respecta
cerintele privind calitatea
(X) e"a#inarea activitatilor si re%ultatelor
re$eritoare la calitate pentru a stabili daca
respecta dispo%itiile prestabilite
&=1. 7ntre oiecti-ele auditului calitatii
putem enumera:
a) veri$icarea calitatii produselor sau
corectitudinea controlului
(X) veri$icarea e"istentei unor proceduri si
siste#e de lucru care sa asigure reali%area
calitatii
c) veri$icarea calitatii pe $lu"ul de $abricatie
(X) veri$icarea corespondentei procedurilor
de lucru cu standardele in do#eniu
&=3. 7ntre oiecti-ele auditului calitatii
putem enumera:
a) veri$icarea calitatii produselor sau a
corectitudinii controlului
(X) veri$icarea aplicarii corecte a
 procedurilor de lucru in vederea reali%arii
calitatii
c) veri$icarea calitatii pe $lu"ul de $abricatie
&=7. Re"ultatele auditului conduce la :
a) sanctionarea intreprinderii
 b) sanctionarea persoanelor care nu respecta
cerintele privind calitatea
(X) identi$icarea stadiului reali%arilor in
do#eniul calitatii si a posibilitatilor de
 per$ectionare
&=9. Auditul calitatii %e poate reali"a
pentru:
(X) produse sau servicii
(X) procese de productie
c) #aterii pri#e si #ateriale aprovi%ionate
d) docu#entatia de proiectare
(X) siste#ul calitatii
&=<. Auditul intern al calitatii1
a) se reali%ea%a de e"perti neutri
(X) se reali%ea%a de specialisti din
intreprindere
(X) se reali%ea%a dupa i#ple#entarea unui
 plan sau progra# al calitatii
&=
(X) se reia cu o anu#ita periodicitate
e) se reia doar la i#ple#entarea unor planuri
sau progra#e noi privind calitatea
&=. Auditul e*tern poate fi efectuat de
catre:
a) un $urni%or al intreprinderii
 b) un investitor care doreste sa investeasca
in intreprindere
c) un bene$iciar al intreprinderii la
solicitarea acesteia
(X) un bene$iciar al intreprinderii din
 proprie initiativa
(X) un organis# neutru la solicitarea
intreprinderii
&=;. Initiatorul auditului poate fi:
(X) conducerea intreprinderii
(X) un bene$iciar al intreprinderii
&&=. Frec-enta auditului poate fi :
a) anuala
 b) tri#estriala sau se#estriala
(X) oca%ionata de schi#bari in viata
intreprinderii
(X) in $unctie de obiectivele conducerii in
do#eniul calitatii
&&&. Re%pon%ailul auditului poate fi1
(X) #anagerul calitatii
(X) se$ul co#parti#entului >+alitate?
(X) un specialist din intreprindere
&&'. Entitatile audiate %e %taile%c:
a) in pre%iua inceperii auditului
 b) prin deci%ia responsabilului de audit
c) de catre conducerea intreprinderii
responsabilul calitatii si responsabilul de
audit pe #asura e$ectuarii auditului
(X) cu cateva %ile inainte de inceperea
auditului
&&1. rincipalele informatii care %e
comunica inca de la inceput entitatilor
audiate %unt:
(X) data, durata si scopul auditului
(X) nu#ele auditorilor  contract
c) costul auditului
d) #i4loacele de investigare care vor $i
utili%ate
&&3. De%fa%urarea auditului pre%upune
parcurgerea mai multor etape :
(X) interviul introductiv
(X) auditul propriu/%is
(X) reuniunea $inala
d) decontarea lucrarilor de audit
&&7. Cererile de actiuni corecti-e %e
completea"a de catre:
a) solicitantul auditului
 b) responsabilul co#parti#entului
>+alitate?
(X) auditori
&&9. Raportul de audit contine:
(X) pagina de identi$icare
 b) lista cererilor de actiuni corective
c) lista persoanelor sanctionate
(X) cereri de actiuni corective
e) reco#andari pentru auditati in vederea
corectarii de$icientelor  (X) Nu
&&<. Cererile de actiuni corecti-e
elaorate cu oca"ia auditului contin
informatii pri-ind :
(X) auditorii care le/au intoc#it
(X) repre%entantii do#eniului calitatii
(X) cererile corective
(X) data la care vor $i veri$icate corectiile
e$ectuate
e) propunerile de sanctiuni
&&. 7n ca"ul auditului e*tern
%olutionarea cererilor de actiuni corecti-e
e%te -erificata de catre1
a) #anagerul $ir#ei
 b) #anagerul calitatii
c) auditori pe ba%a prevederilor din
contractul initial
&&
(X) auditori pe ba%a unui act aditional la
&&;. Conditii pe care treuie %a le
indeplinea%ca o per%oana pentru a a-ea
calitatea de auditor:
(X) pregatire pro$esionala adecvata
(X) capacitate de evaluare corecta
c) coe$icient ridicat de inteligenta
d) capacitate de #e#orare
(X) capacitate de anali%a si sinte%a
$) capacitate de negociere
(X) cinste si corectitudine
&'=. 7ntre moti-ele unei intreprinderi
pentru a otine certificarea %i%temului
calitate putem mentiona1
(X) valori$icarea re%ultatelor obtinute in
do#eniul cresterii calitatii
 b) respectarea prevederilor legale
(X) pentru a sti#ula cresterea van%arilor 
d) pentru a evita unele sanctiuni
&'&. Certificarea calitatii e%te o etapa a
auditului4
a) 0a
c) in unele situatii
&''. Certificarea calitatii %e refera la1
(X) produsele din no#enclatorul de produse
al intreprinderii
 b) produsele $abricate intr/o anu#ita
 perioada
c) produsele care vor $i e"portate
(X) siste#ul calitatii
e) #anualul calitatii
$) intreg personalul intreprinderii
g) persoanele care lucrea%a in anu#ite
do#enii
(X) laboratoarele intreprinderii
&'1. Certificarea produ%elor are ca %cop1
a) evaluarea calitatii
 b) auditul produselor 
(X) atestarea posibilitatilor de a reali%a (X) un laborator propriu
 produse cu anu#ite caracteristici de calitate (X) un bene$iciar 
c) un $urni%or 
&'3. Certificarea produ%elor e%te impu%a (X) un organis# neutru speciali%at
de1
(X) cresterea co#ple"itatii produselor  &';. Certificarea %i%temului calitatii e%te
 b) di#ensiunea intreprinderii ate%tata prin1
c) relatiile cu organis#e internationale a) 0eclaratia de con$or#itate a siste#ului de
(X) aparitia reali%atorilor de produse asigurare a calitatii
contra$acute (X) +erti$icatul de con$or#itate a siste#ului
de asigurare a calitatii
&'7. Certificarea de produ% poate fi data c) !arca de con$or#itate a siste#ului de
de1 asigurare a calitatii
a) laboratoarele proprii care au dotarea
tehnica necesara &1=. Certificarea per%onalului e%te
(X) laboratoarele proprii acreditate nece%ara pentru1
(X) organi%atii speciali%ate e"terne (X) persoane care reali%ea%a produse care
d) Institutul Ro#an de Standardi%are  pre%inta riscuri deosebite pentru oa#eni si
#ediu
&'9. Declaratia de conformitate %e  b) persoanele care lucrea%a la operatii
elaorea"a de catre1 co#ple"e
(X) un laborator propriu acreditat pe ba%a c) persoanele care lucrea%a in
unor incercari, teste, docu#ente co#parti#entele de asigurarea calitatii
 b) un laborator propriu care e$ectuea%a
controlul calitatii produselor  &1&. Documentul care ate%ta certificarea
c) un bene$iciar  unei per%oane e%te:
d) un auditor e"tern speciali%at a) 0eclaratia de co#petenta
 b) 0iplo#ade co#petenta
&'<. Certificarea produ%ului are ca a"a1 (X) +erti$icatul de co#petenta
a) 0eclaratia de con$or#itate intoc#ita de d) Autori"atia de co#petenta
un bene$iciar 
(X) 0eclaratia de con$or#itate intoc#ita de &1'. entru a e*ecuta unele acti-itati la
un laborator propriu care %e impune certificarea$ per%oana
c) 0eclaratia de con$or#itate intoc#ita de treuie %a aia1
un organis# speciali%at a) +erti$icat de co#petenta
d) +erti$icatul de con$or#itate eliberat de (X) +erti$icat de co#petenta si Autori%atie
 bene$iciar  c) +erti$icat de continuitate
e) +erti$icatul de con$or#itate eliberat de un
laborator  &11. Acreditarea laoratoarelor %e
$) +erti$icatul de con$or#itate propriu reali"ea"a de catre1
(X) +erti$icatul de con$or#itate elibera de a) conducerea intreprinderilor 
un organis# neutru  b) conducerea co#parti#entului
>Asigurarea calitatii?
&'. Certificarea %i%temului calitate e%te (X) organis# neutru
reali"ata de1 d) bene$iciarii produselor intreprinderii

&'

&13. entru a %olicita acreditarea$ un
laorator treuie %a di%puna de1
a) !anualul calitatii pe intreprindere
(X) !anualul propriu de calitate
(X) Registru pentru inregistrarea datelor si
docu#entelor pe care le elaborea%a
d) !i4loace de prelucrare auto#ata a
in$or#atiilor  e) un consiliu de e"a#inatori $or#at din
e) Personalitate 4uridica
(X) Avi%e si autori%atie de $unctionare
5II. PR!II* +A*IAII
&17. remiul Deming %e acorda in1
a) S6A din anul &;7&
 b) Japonia din anul &;<
(X) Japonia din anul &;7&
d) 6niunea uropeana din anul &;;'
&19. remiul National 6aldrege %e acorda
in1
(X) S6A din anul &;<
 b) Japonia din anul &;<
c) Japonia din anul &;7&
d) 6niunea uropeana din anul &;;'
&1<. remiile calitatii %e acorda pentru1
a) respectarea legislatiei calitatii
(X) reali%ari deosebite in do#eniul calitatii
c) reco#pensarea producatorilor corecti
&1. Criteriile a-ute in -edere la
acordarea premiului Deming %unt1
(*) politica si plani$icarea ca#paniei
 b) personalul co#paniei
(X) #anage#entul si organi%area co#paniei
d) #anagerii co#paniei
(X) educatia in do#eniul calitatii
$) $urni%orii co#paniei
(X) organi%area calitatii
(X) e$ectele obtinute, planuri de viitor  e) intreprinderi cu o dina#ica accentuata a
i) cheltuielile pentru i#bunatatirea calitatii
 4) procedurile de control utili%ate
&1
&1;. E*aminarea pentru acordarea
remiului deming e%te facuta de1
a) organis#e speciali%ate
(X) e"perti guverna#entali si din institutii
nonpro$it
c) e"perti guverna#entali si din institutii de
certi$icare a calitatii
d) guvern
e"perti in do#eniul calitatii
$) auditori independenti special cali$icati
&3=. remiul Deming %e acorda pentru1
(X) persoane cu reali%ari deosebite in
do#eniul calitatii
 b) intreprinderi cu reali%ari deosebite in
do#eniul calitatii
(X) certa valoare in do#eniul calitatii
d) produse de calitate deosebita
e) intreprinderi cu o dina#ica accentuata a
ci$rei de a$aceri ca ur#are a cresterii calitatii
&3&. remiul National 6aldrige %e acorda
pentru1
a) persoane cu reali%ari deosebite in
do#eniul calitatii
(X) intreprinderi cu reali%ari deosebite in
do#eniul calitatii
c) certa valoare in do#eniul calitatii
d) produse de calitate deosebita
e) intreprinderi cu o dina#ica accentuata a
ci$rei de a$aceri ca ur#are a cresterii calitatii
&3'. remiul European pentru Calitate %e
acorda pentru:
a) persoane cu reali%ari deosebite in
do#eniul calitatii
(X) intreprinderi cu reali%ari deosebite in
do#eniul calitatii
c) certa valoare in do#eniul calitatii
d) produse de calitate deosebita
ci$rei de a$aceri ca ur#are a cresterii calitatii
&31. E*aminarea pentru acordarea  I. managementul(310), II. calitatea si
remiului National 6aldrige e%te facuta rezultatele afacerii(450), III. marketing(80)
de1 0upa puncta4ul reparti%at pe criterii, ordinea
a) organis#e speciali%ate acestora este:
 b) e"perti guverna#entali si din institutii a) I, III, II
nonpro$it  b) II, III, I
c) e"perti guverna#entali si din institutii de (X) III, I, II
certi$icare a calitatii c) I, II, III
d) guvern &3<. Oiecti-ele remiului European
(X) un consiliu de e"a#inatori $or#at din pentru Calitate %unt1
e"perti in do#eniul calitatii (X) orientarea salariatilor spre !
$) auditori independenti special cali$icati  b) orientarea #anagerilor spre calitate
superioara
&33. E*aminarea pentru acordarea (X) i#pulsionarea co#paniilor si
remiului European pentru Calitate e%te  persoanelor pentru i#bunatatirea continua a
facuta de1 calitatii
a) organis#e speciali%ate d) prosperitatea $ir#elor 
 b) e"perti guverna#entali si din institutii (X) evidentierea re%ultatelor bene$ice ce pot
nonpro$it $i obtinute prin !
c) e"perti guverna#entali si din institutii de
certi$icare a calitatii &3. Criteriile pe a"a carora %e acorda
d) guvern remiul European pentru Calitate %unt1
e) un consiliu de e"a#inatori $or#at din (X) conducerea $ir#ei
e"perti in do#eniul calitatii  b) in$or#atii si anali%a
(X) auditori independenti special cali$icati (X) satis$acerea personalului, clientilor si a
societatii
&37. Criteriile in a"a carora %e acorda d) plani$icarea strategica a calitatii
remiul National 6aldrige %unt1 (X) re%ultatele a$acerii
() conducere (X) politica si strategie
 b) personal g) orientarea spre clienti si #ar@eting
(X) in$or#atie si anali%a (X) resurse si procese
(X) plani$icarea strategica a calitatii
e) controlul calitatii 5III. SAN0AR0IBARA
(X) de%voltarea si #anage#entul resurselor INRNAIONA*A
u#ane
g) #anage#entul investitiilor  &3;. &tandardele internationale %unt
(X) #anage#entul proceselor  %imoli"ate1
(X) calitatea si re%ultatele a$acerii (X) ISO C ;===
 4) orientarea spre pro$it  b) N C ';===
(X) orientarea spre clienti si #ar@eting c) +N C ';===

&39. Daca a-em in -edere urmatoarele &7=. &tandardele internationale g3id au

trei grupe de criterii pentru acordarea ca %cop1
remiului National 6aldrige : a) orientarea intreprinderilor in do#eniul
calitatii

&3
 b) orientarea in #etodologia !
(X) orientarea in selectarea si utili%area
standardelor ISO . F+* +A*IAII

&7&. &tandardele internationale pot fi1 &3. rincipalele categorii de efecte ale
(X) standarde ghid calitatii %unt1
 b) standarde o$iciale (X) e$ecte tehnice
(X) standarde de #etodologie (X) e$ecte sociale
d) standarde adaptabile c) e$ecte #ateriale
(X) standarde de re$erinta d) e$ecte banesti
$) standarde de proceduri (X) e$ecte tehnico/ sociale cone"e
(X) e$ecte econo#ice
I. +ONO!IA +A*IAII g) e$ecte #orale

&7'. rincipalele grupe de co%turi ale &7. Efectele te3nice %e otin1

calitatii %unt1
(X) costuri de prevenire asigurare
 b) costuri de crescatoare
(X) costuri de evaluare a calitatii
d) costuri la producatori
(X) costurile datorate noncalitatii
(X) costul clientelei pierdute
&71. 7n grupa co%turilor de pre-enire
a%igurare %e includ1
(X) cheltuieli pentru prospectarea pietei,
conceptie si e"peri#entare
 b) cheltuieli cu acreditarea  autori%area
laboratoarelor si atestarea personalului
(X) cheltuieli pentru asigurarea conditiilor
#ateriale necesare reali%arii calitatii
superioare
(X) cheltuieli cu #anage#entul prevenirii
noncalitatii si asigurarea calitatii
e) cheltuieli pentru activitatea de service
&73. 7n grupa co%turilor de e-aluare %e
includ1
a) cheltuieli pentru evaluarea cali$icarii
 personalului
 b) cheltuieli pentru evaluarea de$ectelor 
(X) cheltuieli pentru asigurarea conditiilor
#ateriale necesare evaluarii
(X) cheltuieli cu personalul care e$ectuea%a
activitatea de evaluare
(X) prin cheltuieli supli#entare
 b) prin actiuni sustinute de publicitate
c) prin in$or#area consu#atorilor 
&9. Efectele %ociale %e manife%ta intr,o
proportie mai mare la1
(X) bene$iciari
 b) producatori
c) inter#ediari
d) organis#e publice
&<. Efectele ecologice %unt de natura1
a) tehnica
 b) econo#ica
(X) sociala
&. Efectele te3nico,%ociale cone*e %e
manife%ta la1
a) $urni%orii de #aterii pri#e de calitate
superioara ce vor $i incorporate in produse
 b) la reali%area produselor de calitate
superioara
(X) la utili%atorii produselor de calitate
superioara
(X) la utili%atorii produselor reali%ate cu
utila4e de calitate superioara
&;. Din categoria efectelor economice fac
parte1
() cresterea co#petitivitatii
 b) cresterea securitatii in e"ploatare

&7
(X) spor de productie $i%ica sau valorica
&;=. Din categoria efectelor economice fac
parte:
(X) sporv de venit net
 b) protectia #ediului a#biant
c) reducerea #ini#ului accidentelor in
e"ploatarea produselor  concurentei
(X) econo#ie de resurse
&;&. Din categoria efectelor economice fac
parte1
a) reducerea nu#arului recla#atiilor  a) nivelul #a"i# alproduselor si#ilare
(X) spor de incasari sau econo#ii valutare
(X) cresterea co#petitivitatii
d) reducerea poluarii
&;'. entru a aprecia efectele generate de
un anumit ni-el al calitatii %e face referire
la1
(X) nivelul #ediu al calitatii pe ra#ura,
sector sau intreprindere, in care se reali%ea%a
 produse si#ilare
 b) nivelul tehnic al produselor intreprinderii
c) e$ectele econo#ico/sociale cone"e
&;1. entru a aprecia efectele generate de
un anumit ni-el al calitatii %e face referire
la1
(X) cel #ai sca%ut nivel al produselor
si#ilare care sunt totusi cerute pe piata
 b) nivelul tehnic al produselor intreprinderii
c) e$ectele econo#ico/sociale cone"e
&;3. entru a e-alua efectul imunatatirii
calitatii la ni-el de incredere$ elementele
de referinta %unt:
a) nivelul #ediu al calitatii pe ra#ura, sector  cand1
 pentru alte produse decat cele ale
intreprinderii
(X) cel #ai sca%ut nivel al produselor
si#ilare care sunt totusi cerute pe piata
(X) nivelul #ediu al calitatii pe ra#ura,
sector pentru produse si#ilare
&9
&;7. entru a e-alua efectul imunatatirii
calitatii unui produ% %e au in -edere1
a) nivelul #ediu al calitatii produselor
inlocuitoare
(X) nivelul anterior al calitatii produsului in
intreprindere
(X) nivelul calitatii pentru produsele
&;9. entru a aprecia efectele calitatii
prin a%imilarea unui produ% nou %e au in
-edere1
reali%ate in tara sau co#erciali%ate pe piata
(X) nivelul calitativ al produsului inlocuit
&;<. O data cu cre%terea calitatii
-an"atorul poate negocia intr,o anumita
proportie pretul produ%ului. &e
recomanda ca indicile %porului de pret %a
fie1
a) #ai #are decat indicile sporului calitatii
( iDp E iD@)
 b) egal cu indicile sporului calitatii ( iDp 
iD@)
(X) #ai #ic decat indicile sporului calitatii (
iDp G iD@)
'=1. Cre%terea calitatii e%te in%otita de o
%cadere a producti-itatii atunci cand1
a) produsul este de co#ple"itate ridicata
 b) utila4ele $olosite au un nivel tehnic sca%ut
(X) #uncitorii trebuie sa depuna un e$ort
supli#entar si, ca ur#are, cresc nor#ele de
ti#p
'=3. Cre%terea calitatii nu e%te in%otita de
o modificare a producti-itatii atunci
(X) cresterea calitatii se reali%ea%a pe alte
cai decat cresterea e$ortului #uncitorilor 
 b) cresterea calitatii este redusa
c) cresterea calitatii este $oarte #are
'=7.&porul de productie fi"ica otinut
prin cre%terea calitatii au caracter :
 a) conventional, deoarece o unitate de
 produs de calitate superioara este echivalent '&=. entru a determina %porul de -enit
cu #ai #ulte unitati de calitate in$erioara net ca urmare a influientei calitatii a%upra
(X) conventional, deoarece in unitati $i%ice co%turilor unitare$ %e utili"ea"a relatia1
nu apar di$erente intre o cantitate calitate a) H&(c&/ c=)
superioara si aceeasi cantitate de calitate (X) H= (c& C c=)
in$erioara c) H& (p&/ c=)
c) e$ectiv , deoarece produsele de calitate d) H= (p=/ c=)
superioara satis$ac intr/o #ai #are #asura '&&. Economia de re%ur%e naturale ca
cerintele utili%atorilor  urmare a calitatii %e calculea"a cu relatia1
(X) n  Hn (v&/v=) Pn
'=9. entru a determina %porul de -enit v=
net ca urmare a influientei calitatii a%upra '&'. Economiile de re%ur%e a-an%ate ca
-olumului -an"arilor la intern$ %e urmare a cre%terii calitatii %e calculea"a
utili"ea"a relatia1 cu relatia:
a) H&(p&/ c&) (X) a  Nu " iDv " Pu : 0
 b) H= (p& C c&) '&1. Economia -alorica de re%ur%e umane
(X) DH (p&/c&) ca urmare a cre%terii calitatii %e
d) DH (p&/c=) calculea"a cu relatia1
e) DH (c&/c=) (X) Np /  (&@) " iDv

'=<. entru a determina %porul de -enit '&3. Economia de re%ur%e con%umate %au
net ca urmare a influientei calitatii a%upra de%tinate con%umului ca urmare a
-olumului productiei e*portate$ %e cre%terii calitatii %e calculea"a cu relatia1
utili"ea"a relatia : (X) H# " Dc& " p#
a) He"p(po&/ po=)
 b) He"p (c& C c=) ''=. &porul de productie la utili"atori ca
(X) DHe"p (po&/c&) urmare a folo%irii utila'elor de calitate
d) DHe"p (po&/c=) %uperioara prin folo%irea inten%i-a a
ace%tora$ %e calculea"a cu relatia1
'=. entru a determina %porul de -enit a) D  D$ (Pr&/Pr=)
net ca urmare a influientei calitatii a%upra (X) D  D$& (Pr&/Pr=)
preturilor produ%elor la intern$ %e c) D  ID$ (Pr&/Pr=)
utili"ea"a relatia1 (X) D  $&" DPr 
a) H&(p&/ c&)
 b) H= (p& C c&) ''&. &porul de productie la utili"atori ca
(X) H= (p&/ p=) urmare a folo%irii utila'elor de entitate
d) H& (p&/p=) %uperioara prin folo%irea e*ten%i-a a
ace%tora$ %e calculea"a cu relatia:
'=;. entru a determina %porul de -enit (X) D  D$ " Pr=
net ca urmare a influientei calitatii a%upra (X) D  ($&/ $=) " Pr=
preturilor produ%elor e*portate$ %e c) D  O= " ID$ 
utili"ea"a relatia1 d) D  $&" DPr 
(X) H=e"p(po&/ po=)
 b) H&e"p (po& C po=)

&<
'''. &porul de productie la utili"atori
prin folo%irea unor materii prime de
calitate %uperioara$ %e calculea"a cu
relatia1
(X) D  D# / D#
cs= cs&
''1. Economia relati-a de utila'e la
eneficiari ca urmare a cre%terii calitatii
ace%tora %e calculea"a cu relatia1
(X) r  N u= K&/ & K
i Pr  (X) gradul de cultura si civili%atie
(X) studii de piata care vi%ea%a cu#paratorii
 potentiali
(X) anali%a recla#atiilor 
d) studii de piata care vi%ea%a concurecta
(X) anali%a evolutiei clientelei
'1'. E-olutia clientelei e%te determinata
de1
(X) calitatea produselor sau serviciilor 
 b) calitatea totala la producator 

''3. Economia relati-a de re%ur%e umane
la utili"atori ca urmare a folo%irii unor
utila'e de calitate %uperioara$ %e
calculea"a cu relatia1
(X) r  N #= K&/ & K
iL
'';. Economiile la c3eltuieli cu
reparatiile$ in ca"ul cre%terii calitatii
utila'elor %e otin prin1
(X) reducerea nu#arului intreruperilor
accidentale
 b) reducerea co#ple"itatii activitatilor de
reparatii
(X) cresterea ti#pului de $unctionare intre
doua interventii succesive
d) #icsorarea cheltuielilor salariale ale
atelierelor de reparatii
'11. Efectele economice ale calitatii la
producator pot fi1
(X) spor de productie $i%ica sau valorica
 b) i#bunatatirea conditiilor de #unca
c) cresterea securitatii in e"ploatarea
 produselor 
(X) reduceri de cheltuieli
(X) cresteri de venit net
'13. 6ilantul calitatii pune in e-identa1
(X) cheltuielile si e$ectele legate de calitate
(X) castigul net din cresterea calitatii
c) contributia calitatii la cresterea activului
intreprinderii

I. ANA*IBA +A*IAII

'1=. Clientii pot fi uneori nemultumiti de

calitatea unui produ% c3iar daca ace%ta ar
putea %a le %ati%faca integral  cerintele2
(X) 0a
 b) Nu
c) Nu#ai in ca%ul produselor co#ple"e

'1&. Informatii pri-ind calitatea la client

pot fi otinute prin1
(X) studii de piata care vi%ea%a cu#paratorii
e$ectivi

&