Controlul calităţii si verificarea calităţii Ingineria si analiza valorii sunt considerate ca metode de cercetare –proiectare de acceptare de catre beneficiar
cceptare de catre beneficiar a unei defectiuni). || Demeritul poate fi : factorilor interesati prin sistemul feedback si desigur in baza acelorasi
Definirea calităţii din pct. de vedere:
a.Filosofic:-calitatea exprimă ceva inseparabile de obiectul dat ceea ce se
controlează cu el în mod direct si total. In acest fel calitatea defineste
unicitatea obiectului si îl distinge la celelalte integrandu-l.
b.Economic:-calitatea exprima o expresie a masurii in carein care produsele si
servicile, incluse invatamantul , satisfacerea cerintelor economice, cu utilitate
pt. existenta.
c. Tehnic:-calitatea este o categorie tehnica in sensul larg, iar pt. maj.
produselor si servici-lor în sensul restrîns deoarece totul se relizează prin
mijloace tehnice ,mai mult sau mai puţin avansate după domeniu si specific.
d.Social:-calitatea este o categorie ce devine dein accentuarea caracterului de
masa al consumului .consumul defineste de regula atît nivelul economic , cat si
cel social, educa tiv, istoric, naţionale. etc.
Calitatea reprezinta gradul de utilitate individuala si/sau sociala a produsului
/lucrerii/serviciului, masura in care prin ansamblul tuturor caracteristicilor si
parametrilor satisface nevoia pt care a fost creat si repecta restrictiile impuse
de utilizatori privind mai ales eficienta social economica si protectia  mediului
social  si natural.
Legea 10/1995 -defineste calitatea  constructiilor
Calitatea constructiilor este rezultatul totalitatii performantelor de comportare
a acestora in exploatae in scopul satisfacerii pe intreaga durata de existenta a
exigentelor utilizatorilor si colectivitatiilor.
Aceasta calitate se materializeaza ca o rezultanta a 2 componente
principale:a)Calitatea proiectului evidentiata de nivele specificate pt caracter
de calitate functional, de siguranta si rezistenta stabilitate pt obiectul de
constructie.
b)Calitatea conformantei caracteristica de fidelitate cu care este reprodus
proiectul în faza de execuţie.
Non-calitatea este notiunea care arata lipsa calitatii, total sau partial,
imbracand 2 aspecte principale.
-nonconformitate-neindeplinirea cerintelor specificate de prescriptiile tehnice,
standarde, norme
-defectul-nesatisfacerea exigentelor in raport cu utilizarea prevazuta.
Clasa reprezinta indicaorul de ierarhizare referitor la prorprietatile
/caracteristicile care acopera diferite ansambluri de nevoi pt probabilitatea ca
un produs  sa-si indeplineasca fara defectari  functiile sale specifice pe o
anumita  perioada de timp intr-un ansamblu de conditii functionale dinainte
precizate. Metenanta in constructii se defineste ca un sistem de activitati menit
sa asigure  mentinerea sau ridicareanivelului  calitativ al unei  cladiri la
standardul cerut de utilizatori activitatii componente se impart in 3 categrii.
a) Activitatii de prevenire cu caracter continu prin care se urmareste
comportarea in timp a cladirii si se intervine asupra lor cu scopul prevenirii
degradarii
b)Activitatii de interventie cu caracter aleator prin care se actioneaza asupra
componentelor  degradate prin repararea sau inlocuirea  lor cu scopul
eliminarii defectelor semnalate, repunerii lor prin repararea sau inlocirea  lor
cu scopul eliminarii defectelor  semnalate , repunerii lor in functiune si evitarii
producerii unor pagube.
c)Activitatii de reabilitare cu caracter periodic prin care se urmareste
readucerea cladirii la un nivel calitativ initial , caz in care vom avea de-a face
cu o simpla actiune de renovare si in al doilea rand se urmareste imbunatatirea
substantiala a nivelului  calitativ al constructiei prin alinierea lui la cerintele
actuale , in caz in care vorbim de modernizare.
Audit-examinarea sistematica si independenta  in scopul de a determina daca
activitatile referitoare la calitate si rezultatele aferente satisfac dispozitile
prestabilite , precum si daca aceste dspozitiii sunt implementate efectiv si sunt
corespunzatore pentru realizarea obiectivelor.
Scopul unui audit - de a  evalua necesitatea de imbunatatire sau actul
corespunzator spre deosebire de controlul calitativ sau inspectia care sunt
activitatii efectuate in scopul de a controla procesul sau de a accepta produsul.
Procedura reprezinta un mod specific de a indeplini o activitate .De regula
procedurile sunt documente  de unde  si termenul  de procedura documentata
sau procedura scrisa si cuprind urmatoarele :-scopul di domeniul unei
activitatii, ce trebuie facut si de catre cine, cand, unde si cum trebuie facut, ce
materiale(echipamente)si documente ktrebuie folosite, cum trebuie controlat si
inregistrat.
Specificatia reprezinta  un document care precizeaza conditiile si prin
intermediul unui calificativ  se poate inica timpul specifcatiei, cum ar fi
specificate de produs , specificate de incercare. De asemenea specificatia  ar
trebui sa se refere la desene, modele sau alte  documente relevante sau sa le
includa , sa indice mijloace si critetiile prin care poate fi verificata
confirmitatea. Clentul este cel care primeste  produsul livrat de furnizori .
Poate fi numit si cumparator , ultimul consumator , utilizator , beneficiar.
Furnizorul este organizatia care livreaza un produs catre client. Itr-o situatie
contractuală furnizorul poate  fi numit  contractant. Furnizorul poate fi de ex. o
organizatie de productie , distributie, import, montaj sau servici, poate fi
internsau extern. Produsul este un rezultat al activitatiilor sau proceselor
incluzand servicii, materiale sau o contributie a acestora , putand  fi tangibil
sau intangibil obtinut intentionat  pt. a fi ofrrit  clentilor  sau accidental
(produs secundar poluant). Serviciul este rezultatul activitatiilor  situate  la
interfata furnizor-client si al activitatii interne ale furnizorului in scopul
indeplinirii cerintelor clientului. Cerinte referitoare la calitate
-exprimare a necesitatii/transpunerii acestora intr-un ansamblu de cerinte
exprimate calitativ , sau cantitativ  referitoare  la caracteristicile  unei
constructii in scopul de a permite  realizarea  si exprimarea acesteia.
-este esential ca toate necesitatiile explicite si implicite sa fie referitoare in
cerinte referitor  la calitate.
-termenul ’’cerinte’’ acopera cerintele  pietii  si cel interne ale unei organizatii
-aceste  cerinte  pot fi dezvoltate , detaliate  si sctualizate in diferite  etape
planificate
-cerentele referitoare la caracteristicile  exprimate  cantitativ  cuprind de
exemplu valori nominale , valor atribuite , abateri , limita si tolerante.
-cerinte ref. la calitatea ar trebuiexprimate initial in termeni functionali si apoi
in documente.
-cerintele societatii sunt obligatiile rezultate din legi, reguli, regulamente,
coduri si alte consideratii precum: protectia mediului  inconjurator, sanatatea ,
siguranta , securiatea , conservrea energiei si a resurselor naturale. Cand
definesti cerintele ref. la calitate trebuie luate in considerare toate cerintele
Curs 2-COSTURILE CALITATII CONSTRUCTIEI
Realizarea sau imbunatatirea unui anumit nivel al calitatii nu se ppoate obtine
fara cunoasterea raspunsului exact la intrebarea cat costa.calitatea unei
activitati ca si imbunatatirea a acesteia necesita un anumit consum de resurse
material si de munca care trebuie cunoscut de factorii de decizie.Costul poate
fi privit din 2 sensuri:COSTUL STATIC -Se obtine atunci cand se identifica
si se evalueaza consumurile de resurse ocazionate de un anumit nivel al
calitatii constructiei analizate .Vom considera acele elemente care sunt
variabilele in raport cu nivelul calitatii pornind de la faza de conceptie
proiectare,executare,controlul aceteia ajungand la exploatare.| -Se adauga si
cheltuielile negative evitabile,determinate de remedierile aparute in procesul
de executie,reparatii in locuiri,inclusive chetuielile influentate de calitatea pe
durata de viata a constructiei.| -Daca se analizeaza eficienta ecuatiei a
imbunatatirii calitatii unei activitatii,atunci vom considera drept cost al
calitatii,scopul cheltuielilor de munca vie si materializata fata de nivelul lor de
referinta (starea anterioara a nivelului calitatii)|| COSTUL DINAMIC
-Putem definii costul dynamic ca ansamblul consumurilor de resurse variabile
in raport cu calitatea ocazionata de realizarea unui anumit nivel al calitatii sau
pentru asigurarea unei imbunatatiri a calitatii:
Costurile de prevenire-costuri pentru personae ce se ocupa cu
proiectarea,aplicarea si mentinerea sistemului calitatii
Costurile de evaluare(costul identifica defectele)-reprezinta costurile
implicate de masurarea,evaluarea sau receptia si controlul calitatii
subansamblurilor si materialelor achizitiei in scopul de a asigura conformitatea
cu standardele de calitate si cu cerintele beneficiarilor.
Costurile defectelor interne-costurile determinate de subansamblurile si
materialele defecte care nu satisfac conditiile de calitate si provoaca pierderi
sau remedii prin fluxul de executie.
Costurile defectelor externe-sunt costurile suplimentare ocazionate de
constructiile cu defecte receptionate ale benificiarilor in garantie.
COMPONENTELE COSTULUI DE PREVENIRE A DEFECTELOR
Costurile de prevenire a defectelor si de realizare a fiabilitatii
Componentele costului:1.Cheltuieli determinate de subansamblurile de
calitate,verficarea calitatii proiectarii constructive si tehnologice,laborator de
control si a unor caiete de sarcini pe baza datelor din studii de fezabilitate.
2.Cheltuieli ocazionate de controlul calitatii proceselor si auditul calitatii in
vederea asigurarii calitatii.
3.Cheltuieli de prelucrare suplimentara a unor materilale prime,semifabricate
si prefabricate primate de la furnizor necorespunzatoare calitativ.
4.Cheltuieli de ridicare a calificarii personalului
5.Cheltuieli cu mecanizare si centralizarea unor operatii manual in executia si
controlul calitatii,dotarea cu mijloacele si echipamentele tehnologice
performante,care sa protejeze materialele,semifabricatele si prefabricatele in
procesul de manipulare,transport si punere in opera.
Costurile de identificarea defectelor(costuri de evaluare)
Componentele costului:1.Cheltuieli de receptive a materialelor
2.Cheltuieli de control in executie(probe de laborator, incercari, verificari,
recceptii).3.Cheltuieli de intretinere si verificare a sculelor si uneltelor,
aparatelor,instalatiilor inclusive a laboratoarelor pentru probe si incercari.
Costurile defectelor interne la producator
Componentele costului: Valoarea defectelor nerecuperabile/Cheltuieli de
remediere si reverificare a calitatii/Penalitati achitate beneficiarilor datoarte
lipsei de calitate si pentru stingerea reclamatiilor acestora.
Cheltuieli de service commercial
Alte pierderi,stationary utilaje,stocari, pierderi din evaluare,etc.
Costurile defectelor externe la beneficiare
Componentele costului:
Valoarea remedierilor defectelor constatate la beneficiar
Pierderi datorate trecerii unor obiective de constructive la alta clara de calitate||
Alte pierderi:transport,deplasari,etc.
OPTIMIZAREA CALITATII CONSTRUCTIILOR
Orice constructive se poate realize in mai multe variante din punct de vedere al
calitatii,adica poate avea mai multe nivele posibile de calitate.
Materialele prime,tehnologia,calitatea si disciplina personalului,mediul
ambient,conducerea unitatii si alti factoripot influenta calitatea obiectivului de
constructive finit,deasemenea pentru aceleasi nevoi sociale.Beneficiari diferiti
pot califica obiecte de constructive avand caracteristici de calitate differentiate
si alte nivele al caliattii totale.
In acelasi timpproducatorul(constructorul) trebuie sa tina seama ca obiectul de
constructive realizat mai consuma resurse si dupa vanzare.In perioada de
utilizare sub forma cheltuieli pentru reparatii asistenta tehnica in perioada de
garantie etc.ca urmare producatorul trebuie sa cunoasca sis a aleaga una sin
variantele posibile de calitate care sa satisfaca atat cerintele beneficiarulor cat
si exigentele de eficienta ale sale.
Constructorul are urmatoarele alternative:
Sa realizeze o constructive cu nivel de calitate ridicat,activitate ce implica un
consum mare de resurse material si umnae,un cost al calitatii redicat la
producator,situatie ce poate asigura un prêt de vanzare mare,un asemenea
obiect de constructive ar putea fi greu vandabil din cauza pretului mare desi el
asigura in mod certcheltuielile de intretinere si exploatare la beneficiar.
Sa produca o valoare de intrebuintare(constructive) cu un nivel al calitatii
materialelor scazut la un prêt acceptabil dar care necesita cheltuieli de
intrebuintare si exploatare mai mari la beneficiar. Totusi datorita pretului mai
acceptabil al obiectivului de constructive ,el se poate vinde dar efectele
economice realizate nu vor fi prea mari,nici la producator nici la beneficiar.
In ceea ce priveste beneficiary,aceste vor solicita totodata obiective de
constructive cu un inalt nivel calitativ care sa aiba o disponibilitate redicata la
exploatare dar pe care sa le obtina la un prêt cat mai scazut posibil.
Realizata de cei 2 parametri(Poducator si beneficiar) care creeaza
producatorul,respectful folosesc si conforma calitatea beneficiarului,au
tendinte aparand contradictorii care deriva din interesele colectivitatii pe care o
reprezinta o prima problem ace trebuie realizat pentru optimizarea nivelului
calitativ al constructiilor este gasirea unui spatiu de echilibru intre cerintele
producatorilor si ale beneficiarilor care sa permita o stimulare economica a
ridicarii calttatii dar si o crestere generala eficienta activitatii economice.
Se releva astfel ca optimizarea nivelului de calitate este o problema extreme de
complete imbracand adesea si forme de manifestare cu caractere
contradictorice, in aceste conditii releva CALITATE-OPTIM-EFICIENTA
trebuie tratata cel putin sub rezerva a 2 alternative posibile si pana la un punct
contradictoriu. Alternative: Ridicarea calitatii este obiectiv necesar si trebuie
realizat chiar daca uneori bariera eficientei este inevitabil
incalcata(Exemplu:In cazul cresterii calitatii vietii proiectiei mediului
ambient,introducerea procesului stintific)|| Respectarea normativelor de
eficienta este o necessitate impusa tuturor activitatilor sociale care consuma
resurse obiectiv limitate sau chiar in epuizare.Realizarea oricariu nivel al
calitatii pentru care se cheltuie un anumit volum de resurse trebuie considerat
obligatoriu prin prizma eficientei economice constituita uneori intr-un prag
restrictive greu de trecut.||Din perspective celor 2 a. si b. → necesitatea gasirii
unui spatiu de solutii nivelului de calitate care sa echivaleze cerintele
producatorilor si ale beneficiarilor sa permita stimularea economica a ridicarii
calitatii,deopotriva cu sporirea generala a eficientei economice.In acest context
considerand ca utilizarea ingineriei si analiza valorii reprezinta cela mai
eficiente pentru utilizarea nivelului calitatii constructiei.CURS 3:
Utilizarea ingineriei si analiza valorii la optimizarea nivelului calitatii
Obiectivele esentiale ale ingineriei si analizei valorii sunt cresterea nivelului
calitativ al produselor , in general, corelata cu o reducere a costului de obtinere
a acestora. Ingineria si analiza valorii sunt metode de creativitate tehnico-
economica , pe deplin aplicabile in toate fazele de realizare a unui obiect de c-
tie.|Prin structura, principiile si elementele lor definitorii sunt metode
sistemice, sunt in masura sa fundamenteze decizii de asimilare de noi tipuri de
obiecte de c-tie si de pregatirea executiei lor cat si decizii de modernizare a
celor existente. Astazi , interprinderile prin deciziile lor trebuie sa gaseasca
echilibru sa optimizeze interdependenta intre calitate-cantitate-cost al
productiei, independent pt fiecare obiect de c-tie, fie ca se afla in faza de
conceptie sau in cea de executie.
sistemica si creativa prin care abordarea functionala urmareste ca functiile
obiectului de c-tie sa fie concepute si realizate cu cheltuieli minime in cond.
De calitate care sa satisfaca necesitatile utilizatorilor in concordanta cu
cerintele social-economice.|Dintre calitatile deosebite ale metodelor
mentionam: Utilizeaza analiza functionala;/
Asigura o informare sistemica si multilaterala despre cele mai moderne solutii
adoptate pe plan mondial in domeniul analizat;
Apeleaza la tehnici de creativitate analitice si intuitive;/Se bazeaza pe munca
in colectiv;/Au caracter previzional, vizand cheltuielile viitoare;/Au caracter
universal cu largi aplicatii in numeroase domenii.||Mecanismul de aplicare:
Ideea central urmarita , este de a preveni, descoperi si elimina risipa de orice
fel, paralel cu o dimensionare mai rationala a costului obiectului de c-tie. Acest
lucru este sinonim cu optimizarea calitatii unui obiect de c-tie in faza de
conceptie (intervine ingineria valorii) sau de executie (intervine analiza
valorii). La utilizarea ingineriei si analiza valorii intr`un ob de c`tie il studiem
din urmatoarele p.d.v:
D.p.d.v al valorii de intrebuintare, ca o suma a proprietatiilor ob. de c-tie,
destinat satisfacerii unor nevoi ale beneficiarilor acestuia;|D.p.d.v al valorii
reale, date de timpul de munca socialmente necesar pt realizarea unei unitati de
ob. de c-tie.||| Suma functiilor utile purtatoare de valoare de intrebuintare,
dupa importanta lor se clasifica in: Functii principale, fara de care c-tia nu
poate avea insusirile necesare, cuprind sau cumuleaza cea mai mare parte a
ponderii valorii de intrebuintare || Functii secundare, care amelioreaza
functionalitatea c-tiei fiind purtatoare a restului de valoare de intrebuintare
(exemplu de f. sec: de comoditate, de protectie impotriva zgomotelor)
In anumite conditii restrictive, c-tia poate fi utilizata si in absenta functiilor dar
aceasta face ob. de c-tie neagreabil si ii reduce durata de utilizare.
Functii nepurtatoare de valoare de intrebuintare: Functii auxiliare,
utilitatea acestora limitandu-se la conditionarea pastrarii integritatii functionale
a functiilor principale sau secundare Functii inutile(nenecesare), care sunt
incorporate in c-tie datorita unor erori in faza de proiectare sau a evolutiei si
schimbarilor survenite pe parcurs ca urmare a influentei progresului tehnic.
ETAPELE PRINCIPALE ALE ANALIZEI VALORII SUNT:
analiza necesitatilor actuale si de perspectiva, respectiv a modului inc are c-tia
prin serviciile aduse satisfice aceste necesitati; stabilirea in structura materiala
a c-tiei a costului necesar pt obtinerea functiilor, respectiv a serviciilor cerute;
evidentierea pt fiecare functie a partii din structura materiala care serveste
direct la obtinerea acelor servicii; analiza functiei de conceptie care are o
pondere importanta in costul c-tiei, independent de mediul exterior; analiza
fiecarui ansamblu si subansamblu in scopul identificarii functiei si costului de
realizare a acestuia.
Planul general de lucru in cadrul metodei analizei valorii, cuprinde ca
obiective: orientarea colectivului in elaborarea programului de lucru;
informarea sau investigarea, adica culegerea informatiei despre ob. de c-tie
supus analizei valorii; identificarea si analiza functiilor; analiza cailor de
reducere a costului functiilor; elaborarea programelor de aplicare a cailor de
reducere a costului functional. || Ca element esential al celor 2 tehnici de
optimizare a calitatii (ingineria si analiza valorii) este notiunea de COST AL
FUNCTIILOR OB. DE C-TIE! || Procesul de optimizare al calitatii prin aceste
tehnici consta practic in cautarea functiilor cu pondere 0, in valoare de
intrebuintare a c-tiei, respectiv in gasirea unor solutii pt obtinerea unei
proportionalitati cat mai perfecte intre ponderea functiilor in valoarea de
intrebuintare si costul total al acesteia. Aici intervine analiza diverselor
posibilitati constructive si tehnologice pt optimizarea raportului nivel
calitate/cost.
ABORDAREA ECONOMICA A CALITATII C-TIILOR
Ideea fundamentala a viziunii economice asupra calitatii este realizarea unui
sistem de activitati corelate intre ele, corelate cu sistemul unitate economica,
respectiv cu sistemul economiei nationale care are ca scop mentinerea sau
imbunatatirea calitatii c-tiilor si/sau serviciilor si asigurarea unei eficiente
economice maxime. Un asemenea sistem este denumit deseori, gestiunea
calitatii si este inteleasa ca o parte a conducerii stiintifice a unei interprinderi.
Elementele sistemului ar putea fi: Conceptia si proiectarea planificarea
executia controlul  masurarea  analiza  optimizarea  conceptia
si proiectarea ||| Planificarea calitatii = trebuie sa identifice si sa evalueze
prin indicatorii utlizati o perfectionare continua a procesului de imbunatatire a
calitatii, de crestere a acesteia si in acelasi timp sa permita evidenta si
interpretarea unitara pe scara intregii economii nationale a nivelului calitatii si
modificarile sale. Masurarea calitatii = trebuie abordata sub aspectul stabilirii
unui sistem primordial de indicatori care sa exprime nivelul integral al calitatii.
Analiza calitatii = are rolul de a identifica si evalua cauzele si factorii care
influenteaza abaterea nivelului calitatii de la marimea sa normal, maxima sau
optima, de a descoperi rezervele de imbunatatire , respectiv de a evalua starea
si dinamica eficientei economice a ridicarii calitatii c-tiilor si excutiei
lucrarilor.
Optimizarea calitatii = trebuie sa indice si sa evalueze acel nivel de calitate
care sa corespunda cel mai bine nevoilor sociale dar si cerintelor de eficienta la
un moment dat, sau de perspectiva , cerinte care pe impune societatea.
EFECTELE UNUI NIVEL DAT AL CALITATII SI AL IMBUNATATIRII
ACESTEIA
Efectele pe care le determina calitatea c-tiilor nu sunt numai economice , ci se
produc si in alte domenii (au si alta natura) astfel calitatea poate produce :
efecte tehnice concretizate in cresterea fiabilitatii, reducerea gabaritului ,
cresterea preciziei si vitezei, crearea posibilitatilor de utlizare sau de prelucrare
a unor materiale noi;
efecte sociale, precum reducerea efortului fizic, scaderea accidentelor de
munca sau a celor cauzate de folosirea unor echipamente tehnologice,
imbunatatirea conditiilor de munca si viata , cresterea gradului de satisfactie
prin folosirea unor c-tii de calitate ridicata; efecte ecologice, cum ar fi
reducerea gradului de poluare a mediului inconjurator, reducerea poluarii la
locul de munca; Pentru calculul eficientei economice intereseaza efectele
economice, dar se cere si evaluarea proiectiei in economie a efectelor tehnice,
economice, sociale, care se regasesc intr-o anumita forma in efectele
economice, fie printr-o economie de resurse, fie printr-un spor de productie si
ca urmare de beneficiu. | La randul lor , efectele economice pot fi caracterizate
si delimitate din mai multe p.d.v: dupa natura lor economica, efectele pot fi 
de natura productiei sau a sporului de productie , de natura beneficiului de
natura economiiilor de resurse sau valutare; dupa aportul lor la cresterea PIB,
efectele economice sunt de baza, exprimate direct sau indirect in beneficii si
complementare; dupa posibilitatile de insumare, efectele pot fi  insumabile
(avand aceeasi natura economica si exprimare) si neinsumabile (din cauza
naturii economice diferite) ; dupa durata de manifestare, efectele economice
ale imbunatatirii calitatii pot fi  de durata sau de moment; dupa locul de
producere sau de manifestare , efectele se pot identifica la  producator,
beneficiarii directi ai produsului respectiv si la beneficiarii indirecti ai acesteia.
Cunoscand marimea efectelor generate de imbunatatirea calitatii ele se pot
echivala mai departe in sporul unor indicatori sintetici de eficienta economica,
astfel, sporul de productie obtinut prin cresterea calitatii se poate transforma in
spor de productivitate a muncii; beneficiul direct cat si cel indirect se poate
oglindi mai departe in cresterea ratei rentabilitatii datorita ridicarii calitatii.
In general, analiza calitatii tr. sa sintetizeze implicatiile imbunatatirii sale
asupra indicatorilor eficientei economice la producator , la beneficiar dar si la
nivelul economiei nationale.
CORELATIA CALITATE-COMPETITIVITATE
Pt. a indeplini exigentele calitative cerute se poate actiona pe urmatoarele cai:
atingerea unui nivel al productivitatii muncii extrem de inalte fara diminuarea
calitatii comparabil cu cel al tarilor dezvoltate din lume, fapt ce ar asigura o
valoare sociala interna a c-tiilor mai mica decat cea de pe piata mondiala si
deci obtinerea unui profit maxim la un leu cheltuit; o reducere substantiala a
costurilor materiale in conditiile mentinerii nivelului calitativ al c-tiilor, ceea
ce ar asigura un profit insemnat , o eficienta ridicata a activitatii in c-tii;
cresterea mai accentuata a nivelului calitativ al c-tiilor in conditiile unor
costuri cu calitatea minime ceea ce ar determina o competitivitate sporita pe
piata externa , in ultima instanta o eficienta mai mare a acestei activitati. ||
Corelatia calitate-competitivitate poate deveni avantajoasa impunand, fie o
crestere mai substantiala a productivitatii muncii, respectiv o reducere mai
accentuate a costurilor de productie, in primul rand al celor materiale, fie
ridicand nivelul calitatii c-tiilor, dar cu costuri suplimentare minime.
Caracteristic schimburilor economice internationale actuale dar si viitoare este
aprecierea produselor, inclusiv in domeniul c-tiilor, competitivitatea lor in
primul rand, dupa performantele lor tehnice, estetice, de utilizare si in al doilea
rand, dupa pretul de vanzare. La diferente mici de preturi se prefera c-tiile cu
nivel tehnico-functional si estetic mai ridicat, care devin astfel, mai
competitive si mai eficiente d.p.d.v economic.
C4 METODE DE EVALUARE A CARACTERISTICILOR SI
INDICATORILOR DE CALITATEA CONSTRUCTIILOR
Calitatea unui obiect de c-tie este un proces complex care include factori de
conceptie respectiv proiectare, executie si utilizare.C=f(P)f(E)U ||
f(P)=indicator al caracteristicilor de calitate, realizabile prin documentatia de
conceptie proiectare | f(E)=calitatea executiei, indicator al nivelului de
conformitate a executiei cu prevederile din documentatia tehnica| U=calitatea
de utilizare care este definita de cerintele utilizatorului || Pe langa acesti
factori, calitatea prin complexitatea sa, mai include si alte conditii tehnice,
economice, estetice, ergonomice, de fiabilitate si mentenabilitate etc.
Caracteristicile de calitate ale unui obiect de c-tie se pot grupa in urmatoarele
categorii: Functionale  referitoare la functia impusa obiectului (locuinta,
baraj, cos de fum etc);|De material  referitoare la materialele utilizate si
procesele tehnologice de executie;|Psihosenzoriale si sociale  latura estetica
(zgomot, vibratii, izolatie termica, hidrofuga, economie de energie, igiena
protectia mediului);|Tehnice  rezistenta, stabilitate, siguranta in exploatare si
la foc. || PT. A DETERMINA CALITATEA UNUI OB. DE C-TIE TR. SA
DETERMINAM CAT MAI MULTE CARACTERISTICI ALE LUI PRIN
OBSERVARE, INCERCARE SAU MASURARE. | Disciplina care se ocupa
cu masurarea caract. de calitate si estimarea calitatii , se numeste calimetrie.
Metode de estimare a calitatii|| 1) METODA MASURARII
CARACTERISTICILOR  poate fi: directa , atunci cand o caracteristica
poate fi comparata cu un etalon sau indirect, cand valoarea caracteristicii este
obtinuta prin intermediul altor marimi. Valorile masurate raportate la
peformantele din domeniul respectiv indica nivelul calitatii. || 2) METODA
COMPARARII INDICATORILOR SINTETICI  indicatorii calitatii
reprezinta , in general, expresia cantitativa a caracteristicilor acestora, stabilita
in raport cu conditiile privind proiectarea, executia sau exploatarea lor. La
baza oricarui indicator de calitate, se afla o caracteristica care se poate masura
sau aprecia in mod obiectiv cu mijloacele tehnice existente. |Indicatorul
calitatii poate fi simplu (cand se refera numai la o caracteristica) sau complex
(cand caracterizeaza mai multe insusiri sau obiectul in ansamblul sau).
Daca indicatorul serveste drept baza pt. aprecierea calitatii prin comparare,
poarta denumirea de indicator de baza.
Aprecierea corecta a nivelului calitatii ob. de c-tie se poate face numai prin
abordarea sintetica a indicatorilor astfel:
pe faze de realizare a obiectului;/pe elemente definitorii ale calitatii;/in functie
de eficienta calitatii (relatia effort-efect).
Tinand cont de etapele de realizare a ob. de c-tie, se pot determina urmatoarele
subgrupe de indicatori: indicatori ai activitatii de proiectare/indicatorii de
executie/indicatorii de comercializare-receptie/indicatorii de exploatare.
Avand ca baza clasificarea caract. de calitate, se pot determina urmatoarele
categorii de indicatori ai calitatii:/indicatori de utilizare , corespunzatori caract.
Functionale/indicatori estetici, rezultat al caract. Psihosenzoriale/indicatori
sociali, rezultat al caract. Sociale/indicatori economici, rezultat al caract. de
material/indicatori tehnici, rezultat al caract. de rezistenta, stabilitate, siguranta
in exploatare si foc.|| Referitor la sursa de informare, indicatorii calitatii pot fi:
indicatori planificati, determinate dupa 2 surse: a.1) documentatia tehnico-
normativa interna / a.2) documentatia organizatiilor internationale (ISO)
b) indicatori efectivi, obtinuti prin prelucrarea datelor, rezultate in urma
masuratorilor, caract. de calitate si din sist. de evidenta, statistica a
interprinderii care reflecta diferite aspecte ale calitatii.|| Raportul dintre
valoarea indicatorului efectiv si cea a indicatorului planificat  m m=indicele
calitatii raportul ne arata gradul de realizare a calitatii si dinamica
imbunatatirii calitatii ob. de c-tie
3)METODA PONDERARII DEFECTELOR (Metoda demeritelor)
Se recomanda in special pt. produsele complexe. Principiul metodei consta
intr-o clasificare a defectelor si adoptarea unui sistem de ponderi
corespunzatoare.
CLASIFICAREA DEFECTELOR DUPA CONSECINTE
Clas.Def ClClas. Def. Definirea defectelor
Critic C Defect care impiedica indeplinirea functiei, producand
avarii sau accidente grave. Defect care genereaza
reclamatii
Principal P Defect care reduce posibilitatea de utilizare a ob.
De c-tie, producand anumite neplaceri beneficiarului.
Defect care produce reclamatii, in general.
Secundar S Nu afecteaza prea mult posibilitatile de utilizare, este
sesizabil la beneficiar, dar nu genereaza reclamatii.
Minor M Nu reduce psoibilitatea de utilizare si nu preiznta
inconveninente. Beneficiarul nu sesiseaza asemenea
defecte minore.
SISTEMUL DE PONDERI
Sist. de Scara ponderilor
ponderi
M S P C
I. 1 3 5 10
II. 1 5 25 125
III. 1 10 50 100
IV. 1 10 100 1000
Un obiect de c-tie poate avea unul sau mai mutle defecte din categorii diferite.
Daca notam nr. defectelor pe categorii : nc , np , ns , nm si qc , qp , qs , qm
Se poate determina demeritul (D) unui nr de ob. de c-tie ( N )
D=(nc*qc+np*qp+ns*qs+nn*qn)/N ||| Deosebim demerit de specificare (unde
ponderea se stabileste pe baza procentului de defecte din fiecare categorie ) si
respectiv, demerit de acceptare ( ponderea se stabileste pe baza probabilitatii
obiectiv (de referinta) D0  atunci cand valoarea lui este fixata pe baza unor informatii de a evidential productia necorescpunzatoare si de a lua masurile
ipoteze referitoare la frecventa admisibila a defectelor sau pe baza valorii necesare de remediere.| Procedurile subsistemului definesc stabilirea cerintelor
de precizie a acestor mijloace de masurare,proiectarea,executia, receptia,
medii obtinuta pe un anumit interval de timp.||| Raportul Ip =D/D0 defineste
indicele demeritului care are urmatoarele specificatii: I p=1  calitatea este exploatarea si intretinerea lor.
egala cu cea de referinta//I p<1  calitatea este superioara celei de referinta 7.Instruirea personalului asupra calitatii-subsistemul vizeaza dezvoltarea
Ip>1  calitatea este inferioara celei de referinta//Demeritul se preteaza pentru capacitatii factorului uman. | Importanta rularii in permanenta de programe de
orice metoda de control integral sau prin sondaj, pe fluxul de executie sau la instruire si de indoctrinare referitoare la calitare aderesate tuturor nivelor din
receptie si poate fi urmarit cu ajutorul unei fise, numita jurnalul calitatii. unitate este deosebita.Programele vizeaza …. si reinoinera cunostintelor
4) METODA ELECTRE Elaborata de o societate din Franta. Metoda permite referitoare la metodele de lucru control al calitatii, asigurarea calitatii.
8.Conducerea activitatilor referitoare la calitate.-include procedurile pe care
compararea unor variante ale unei activitati, descries de mai multi indicatori
cantitativi sau calitativi in scopul stabilirii unei ierarhizari a acestor variante. le foloseste conducerea unitatii la diferitele sale niveluri in vederea coordonarii
Exprimarea diferita a indicatorilor, parametrilor ce caracterizeaza variantele acestor activitati.
activitatii au ca efect transformarea marimii acestora in calificative, ce permit Ele vizeaza raportarea costurilor calitatii, stabilirea si raportarea volumului de
o comparare mult mai simpla, intuitive a indicatorilor si variantelor ce trebuie lucrari neconforme, intocmirea si urmarirea programelor de remedieri, de
ierarhizate. Avand in vedere importanta diferita a indicatorilor variantelor ridicare a nivelului calitativ sau a tehnologiilor de executie, a executiei, etc.
analizate, se procedeaza la diferentierea acestora prin acordarea unor Curs VI Controlul calitatii in constructii
Conducerea activitatilor referitoare la calitate-managementul calitatii
coeficienti de importanta K i care sunt marimi numeric mai mari sau egale cu 1.
Folosindu-se diverse scari de notatii ns=1 , s=3 , b=5 , fb=7  se transforma Rol important in stabilirea principiilor si mijloacelor utilizate in managementul
calificativele fiecarui indicator in note, a caror marime numerica este calitatii il au caracteristicile activitatii din aceasta ramura(a constructiilor) cum
influentata pe langa calificativ de marimea coeficientilor de importanta; astfel ar fi:-activitatea se desfasoara pe cicluri cu durate mari
se face diferentierea aceluiasi calificativ. (exemplu: b dupa nivelul coef. de -modalitati specifice de exprimare a cererii si a ofertei pe piata obiectelor de
importanta acordat si obtinem in acelasi timp marimi omogene ca exprimare, constructive/-sistemul de formare a preturilor/-caracterul sezonier al
abstracte pt fiecare indicator indiferent de natura lui )|| Metoda electre isi activitatilor productive/-diversitatea obiectelor de constructive si a
beneficiarilor/-diversitatea furnizorilor si a altor terti din industria orizontala
bazeaza rezolvarea pe 2 indicatori: Coef. de concordanta  arata numeric
gradul in care o varianta i care se compara, este mai buna decat varianta j cu cu care trebuie sa conlucram || Managementul calitatii include procese
care se compara./ Coef. de discordanta  arata gradul cel mai mare posibil in necesare asigurarii faptului ca obiectul de constructii va satisface cerintele
care varianta j este mai buna decat varianta i. 5) METODA 0 DEFECTE pentru care a fost proiectat sau acesta va fi o copie fidela conforma cu
Conceptul de baza al metodei este contrar celui bazat pe acceptarea unui proiectul. | Sintetizand am putea definii managementul calitatii ca fiind un mod
anumit procent “normal” de defecte si respectiv de remedieri care odata sistematic de a garanta ca activitatile organizate se petrec asa cum au fost
respectat admite concluzia atingerii obiectivului urmarit. Combaterea ideii de planificate. | Principalele proceduri cadru respective cerintele pe care trebuie
sa le indeplineasca un asemenea subsistem in cadrul sistemului de asigurarea a
acceptare pasiva a unui procent limita de remedieri nu inseamna ca toate
defectele au fost eliminate ci semnifica ideea forta ca atata timp cat ele vor calitatii sunt: 1.Scopul si domeniul de aplicare a subsistemului-scopul
exista se vor depune toate eforturile spre a le suprima. procedurilor cadru este: a.)de a clarifica sensul si relatiile dintre principalele
Prin aceasta metoda se reflecta o schimbare esentiala de etica in filozofia concept referitoare la calitate / b.)de a indica liniile directoare pentru alegerea
calitatii, respectiv, in fizionomia efectuarii controlului de calitate. si utilizarea procedurilor || Aceste proceduri cadru se pot utilize atat pentru
! Metoda 0 defecte extinsa de-a lungul intregului ciclu de viata al ob. de c-tie, asigurarea calitatii in relatiile interne dintre compartimentele functionale ale
are la baza tocmai integrarea completa si organica a controlului in toate aceste executantului,cat si in relatiile externe(firmei) contractuale dintre antreprenorul
general si proiectant furnizor sau beneficiar,in scopul asigurarii calitatii
faze pana la autocontrolul exercitat de fiecare participant.
METODE DE CONTROL A CALITATII obiectului de constructie.|| Cateva concepte: unitate economica trebuie sa
Controlul calitatii poate fi unitar sau 100% , cand avem caracteristici putine si atinga 3 obiective referitoare la calitate: Unitatea trebuie sa realizeze si sa
respectiv partial, cand controlam caracteristici multe, facut pe baza pe sondaje. mentina calitatea efectiva a produselor sau serviciilor sale astfel incat in
Controlul partial poate fi la randul sau : empiric sau statistic. permanenta sa satisfaca nevoile exprimate sau implicite ale beneficiarului.
Dupa modul de estimare a caract. de calitate, controlul se imparte in: Control Unitatea trebuie sa acorde incredere si sa furnizeze probe propriei conduceri
pe baza de masurare;/Control pe baza de atribute.|| In fct. de etapa in care se ca,calitatea propusa este realizata si mentinuta.Aceste activitati desfasurate
pentru a acorda increderea conducerii unei unitati economice sunt adesea
afla ob. de c-tie controlate vom avea: Control de proiectare  urmareste
conformitatea proiectelor cu standardele si normele in vigoare si respectiv, cu denumite asigurarea interna a calitatii.|| Unitatea trebuie sa acorde incredere si
cerintele beneficiarilor privind caract. de calitate;/Control de executie  are ca sa furnizeze probe si dovezi obiective beneficiarului ca ,calitatea ceruta este
scop supravegherea respectarii caract. de calitate din proiect in procesul de sau va fi realizata pentru produsul sau serviciul executat.Actiunile vizand
executie si incadrarea lor in limitele de tolerante prescrise;/Control de receptie acordarea increderii beneficiarului sunt denumite adesea asigurarea externa a
 se executa asupra obiectelor finite, inainte de a fi date in exploatare in calitatii.||Situatii referitoare la sistemul de conducere a calitatii(SCC)-sunt
vederea acceptarii sau respingerii lor;/Control de exploatare  se executa pe destinate a fi utilizate in 2 situatii diferite :contractuala si necontractuala.
Situatia necontractuala –unitatea de executie va cauta sa puna in aplicare si sa
toata perioada de utilizare a ob. de c-tie, in vederea verificarii in principal a
mentina un SCC care sa-i asigure propria competitivitate si care-i permite sa
caract. functionale si tehnice (rezistenta, durabilitate etc.)
Curs V Cap. Sitemului de asigurare a calitatii in constructii(SACC) atinga calitatea ceruta pentru obiectul de constructie intr-o maniera economica
SACC este format din ansamblul de structuri organizatorice , eficienta.||Situatia contractuala-beneficiarul este interesat de anumite elemente
responsabilitati,proceduri,procedee si resurse orientat pt implementarea ale sistemului de conducere a calitatii executantului,situatii ce intereseaza
managementului calitatii. | Obiectivul Sacc este sa se realizeze cel mai eficient aptiutudinea executantului de a executa produsul sau serviciul conform
mod si structura de operare a personalului, utilajelor si informatiilor pt a cerintelor beneficiarului si de riscurile care decurg.Beneficiarul va cere deci
contractual ca anumite proceduri de asigurare a calitatii sa faca parte din SCC
asigura satisfacerea d.p.d.v. calitativ a cerintelor beneficiarilor cu un minim al
a executantului.||Selectia si aplicarea unui model pt SCC adecvate unei situatii
costurilor calitatii la producator pe intreg ciclul obiectlui de constructive
(proiectare,executare,si exploatare)| Acest obiectiv poate fi atins prin date trebuie sa aduca beneficii atat beneficiarului,cat si executantului.
urmatoarele activitati: | 1.Controlul calitatii:-Cuprinde tehnicile si activitatile Examinarea,riscurilor ,a costurilor si a beneficiilor de catre cele 2 parti va
cu caracter operational folosite pt satisfacerea exigentelor referitoare la determina volumul si natura informatiilor reciproce ca si masurile pe care
calitate.Exista 2 cai principale prin care se poate dobandii aptitudinea de fiecare parte are obligatia sa le ia pentru asigurarea calitatii.||La selectarea unui
folosire: a.calea traditional-prin verificare si triere(bun-rau)/ b.calea moderna- model adecvat se vor utilize urmatorii factori:complexitatea procesului de
cercetare proiectare,factor ce tine de gradul de dificultatea al conceptiei unui
prin actiuni ordonate de dirijare si inspectie care sa ofere garantia indeplinirii
proiect de executie pentru un obiect de constructie.||Verificar
exigentelor privind calitatea. A.IN CONCEPTIA TRADITIONALA prin
control se intelege in special activitatea de inspectie ,ex: incadrarea unei
dimensiuni in campul de toleranta prescris.Aptitudinea de folosire se
dobandeste in principal prin eliminarea elementelor necorespunzatoare si
aplicarea unor eventuale corecturi ulterioare. B.IN CONCEPTIA MODERNA-
prin control se intelege activitatea de dirijare-reglare fara a fi exclusa inspectia
finala dar ea are caracter de atestare si se poate realize pe multiple cai,ex:
executia unei dimensiuni astfel ca in final ea sa se incadreze sigur in campul
de toleranta prescris.Conceptia moderna a condus la idea sistemului calitatii
termen mai cuprinzator care oglindeste importanta actiunilor preventive.||
D.p.d.v. economic s-a dovedit ca este mai rentabil ca informatiile rezultate din
activitatea de control inspectie sa fie folosite la perfectionarea tehnologiilor de
executie si nu in amplificarea inspectiei. 2.Asigurarea calitatii:-reprezinta
ansamblul actiunilor prestabilite si sistematice ce trebuie
indeplinite,implementate si demonstrate in masura in care este nevoie,masuri
necesare pt a genera incerederea necesara ca un obiect de constructie va
satisface exigentele in legatura cu calitatea.||Fata de controlul calitatii care se
refera la obiectul de constructie si genereaza satisfactia,asigurarea calitatii se
refera la executant si genereaza increderea. 3.Controlul total al calitati:
-reprezinta integrarea actiunilor de ridicare a nivelului calitativ de mentinere a
calitatii si de corectie-imbunatatire a calitatii in diferite compartimente ale unei
unitati astfel incat sa permita proiectarea,executia si exploatarea la cel mai
economic nivel in vederea obtinerii deplinei satisfaceri a beneficiarului.||
Controlul calitatii+ Asigurarea calitatii= Controlul total al calitatii |||Termenul
control trebuie inteles in acest context ca un instrument ce are 4 etape:
1. stabilirea de standarde de calitate/ 2.evaluarea conformatiei fata de standard/
3.actionarea cand standardele de calitate nu sunt indeplinite/ 4.elaborarea de
programe pt imbunatatirea acestor standarde
FNCTIILE SI SUBSISTEMELE SISTEMULUI CALITATII
Functiile sistemului: Asigurarea calitatii vazuta ca un sistem care genereaza
construirea calitatii si garantii privind realizarea acesteia se bazeaza pe
existenta unor functii de baza.|| In functie de complexitatea obiectului de
constructie si/sau tehnologia de realizare a lui,functiile necesare asigurarii
calitatii pot fi mai numeroase sau mai reduse la un minim necesar ,pot fi mai
complexe sau mai simple.|| Structura si gradul de dezvoltare a functiilor unui
sistem specific de asigurare a calitatii trebuie sa fie corelate atat la riscurile
economice cat si altor riscuri si implicatii generate de complexitatea obiectului
de constructie sau iesirea de sub control a procesului tehnologic de
executie.Asemenea prescriptii se gasesc in standardele ISO 9000-9004 ce
definesc sisteme ale calitatii de uz general adaptate situatiilor contractuale.
Functiile SACC au ca obiectiv:1.Construirea calitatii/ 2.Atestarea calitatii.||
Functiile care au ca obiectiv construirea calitatii se desfasoara odata cu
executarea obiectului de constructie.Ele se concretizeaza prin aplicarea unor
proceduri care vizeaza ca lucrarile de proiectare si executie sa fie corecte si
complete d.p.d.v. al definiri problemelor calitatii. || Functiile de atestarea a
calitatii se concretizeaza prin analiza lucrarilor efectuate in cadrul etapei
incheiate insotita de decizia de trecere la etapa urmatoare. || Functiile de
atestare pot fi:-atestari/-avizari/-omologari/-receptii efectuate cu beneficiarul/-
acreditari de laboratoare/-calificarea unor producatori/-certificari de produse-
procese-personal|| Functiile sistemului de definesc astfel incat sa acopere
nevoile de construire si atestare a calitatii pt fiecare etapa in parte a ciclurilor
de dezvoltare produs-executie.
EXPLOA
TARE
RECEPT
IE
EXECUTI
E
APROVIZI
ONARE
PROIECT
ARE
MARKE
TING
CONTROLUL
CONCEPTIE
CONTROLUL
EXECUTIEI
CONTROLUL
EXPLOATARII
parte din functii,aspect sau cerinte ale acestora sunt statuate prin legi(Legea
calitatii) sau prin decrete,ordine,regulamente de organizare si functionare.
FUNCTIILE SUBSISTEMELOR DE ASIGURARE A CALITATII
Avand in vedere etapele relative numeroase care se parcurg si inter-relatiile
care se stabilesc,putem definii urmatoarele subsisteme care alcatuiesc sistemul
de asigurare a calitatii:1.Evaluarea calitatii in etapa de proiectare/
2.Planificarea calitatii obiectului si procesului de executie/3.Prescrierea,
evaluare si stapanirea calitatii resurselor/4.Evaluarea si stapanirea calitatii
obiectului si a executiei/5.Reactia inversa feedback produsa de informatiile
referitoare la calitate/6.Mijloacele de obtinere de informatii asupra calitatii
7.Instruirea personalului asupra calitatii/8.Conducerea activitatilor referitoare
la calitate.||| 1.Evaluarea calitatii in etapa de proiectare- se refera la
procedurile de analiza a documentatiei si a tehnologiei de executie pt a stabili
daca obiectul de constructie proiectat va satisface cerintele beneficiarului.
Probele efectuate trebuie sa simuleze cat mai bine conditiile reale de utilizare.
Analizele trebuie sa evidentieze si sa clarifice importanta caracteristicilor
obiectului de constructie,aspectele economice sa localizeze si sa elimine
punctele nevralgice,sa faca compatibile prevederile documentatiei cu
posibilitatile tehnologiei adoptate. |Trebuie avut in vedere ca la ora actuala
piata este stapanita de beneficiar si nu de producator astfel ca altaturi si poate
chiar inaintea tehnicienilor specialitii de marketing si economist au un cuvant
hotarator. || 2.Planificarea calitatii obiectului si a procesului de executie-
subsistemul vizeaza analiza obiectului de constructie si a procesului de
executie in scopul satisfacerii cerintelor beneficiarului.Se stabilesc proceduri
de determinare a caracteristicilor ce trebuiesc masurate,de intocmire a
tehnologiilor de control,de alegere a metodelor adecvate si asigurare a
mijloacelor necesare. | Planificarea calitatii care poate fi denumita si normare
include determinarea numarului,a calificarii si instruirii necesare a
personalului CTC(control tehnic de calitate),inregistrarile asupra calitatii,
intretinerea dotarilor, aspecte metrologice, alte aspecte ale activitatii.
3.Prescrierea, evaluare si stapanirea calitatii resurselor-subsistemul vizeaza
procedurile referitoare la controlul de receptie a materialelor primite de la
diferiti furnizori, de evaluare a furnizorilor, si evolutia calitatii fiecarui
material,semifabricat sau prefabricat aprovizionat.Aceasta presupune o
activitate integrata cu cea de aprovizionare in speta,analiza clauzelor de
calitate din contractele cu furnizorii si discutarea cu acestia a concluziilor
desprinse din evolutia calitatii furniturilor.Important este ca furnizorii si
subfurnizorii sa inteleaga ce este esential pt cumparator pt a-si putea regal
corespunzator propriul proces.| 4.Evaluarea si stapanirea calitatii obiectului si
a executiei-subsistemul cuprinde prevederi pt implementarea criteriilor de
calitate a tehnologiilor si metodelor de verificare concepute.In acest sens in
cadrul acestui subsistem se anunta : -sarcinile ce revin executiei
-activitatile personalului CTC/-supravegherea reglajelor si calibrarii aparatelor
dispozitivelor si mijloacelor de masurare/-stabilirea de analize de costuri,de
reclamatii,de perturbari ale fluxului de executie datorita calitatii/-stabilirea
limitelor pt procesul de executie/-revizia si tinerea la zi a documentatiei
-refacerea partilor de obiect,a proceselor sau elementelor de constructive
neconforme/-pastrarea inregistrarilor
5.Reactia inversa feedback produsa de informatiile referitoare la calitate-acest
subsistem defineste sistemul informational aferent sistemului de asigurare a
calitatii. | Se stabilesc pe aceasta cale informatiile asupra calitatii necesare
furnizorilor beneficiarului, tuturor factorilor situati la diferite nivele si pozitii
din unitate,inclusiv proiectantului. | Trebuie precizat pt fiecare factor in parte
continutul,formatul si frecventa informatiei.Este necesar sa se prevada revizii
periodice ale subsistemului pt a indentifica noi pozitii care necesita informatii
de calitate,a se elimina distributiile care nu servesc unui scop utilitar si pt
tinerea la curent a subsistemului cu evolutia unitatii.Introducerea tehnicii de
calcul electronic permite crearea de sisteme ce cuprind terminale situate in
diferite puncte si racordate la un calculator central.
6.Mijloacele de obtinere de informatii asupra calitatii-subsistemul reprezinta
de fapt subsistemul mijloacelor de control si cuprinde dotarea cu
aparate,dispositive,mijloace de masurare si control,laboratoare, standuri de
proba,etc. |Utilizarea lor nu se limiteaza la simpla verificare si tinerea in stare
de functionare conforma si neconforma,scopul principal al acestui subsistem
este de a obtine informatii asupra nivelului calitatii a proceselor de executie a
produselor realizate,de a permite distributia operative a acestor informatii