MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA II

MANAGEMENTUL PROIECTELOR

PARTEA II

3. COSTURILE REALIZĂRII PROIECTELOR DE CONSTRUCŢIE

Este secţiunea prin care se stabilesc principalii parametri economici specifici realizării
unui proiect de construcţie, parametri legaţi în principal de costul total de realizare a proiectului.
Costul total de realizare a unui proiect de construcţie reprezintă expresia bănească a tuturor
“eforturilor” (forţă de muncă, resurse materiale, utilaje !i echipamente tehnologice, resurse
informaţionale, servicii, taxe, acţiuni cu caracter tehnico$administrativ, etc.) necesare a fi făcute
în scopul realizării proiectului în toate etapele sale componente.
Prin obţinerea informaţiilor referitoare la activităţile componente ale unui proiect de
construcţie precum !i a resurselor necesare realizării acestuia, în faza de elaborare a proiectului se
pot formula previziuni privind costul total al activităţilor, resurselor !i în final a întregului proiect.
Particularităţile activităţii de construcţie precum !i durata mare de realizare a unui proiect
de construcţie impun anumite tehnici de evaluare a costurilor de realizare. Se poate spune că nu
există două firme de specialitate care să folosească modalităţi identice de evaluare.
Evaluarea costurilor de realizare în etapa de elaborare a proiectului de construcţie are
caracter predictiv reprezentând cele mai bune aproximări care pot fi făcute, corespunzător
momentului când sunt realizate, în funcţie de capacităţile !i cultura managerială a firmei care
execută proiectul. Aceste costuri poartă denumirea de costuri programate (sau previzionale).
Costurile programate trebuie să fie controlate !i revizuite de nenumărate ori pe parcursul
execuţiei proiectului ducând astfel la cunoa!terea costurilor reale de execuţie denumite !i costuri
efective.
Comparativul, pe durata de execuţie a proiectului, a costurilor programate cu costurile
efective poate să scoată în evidenţă calitatea metodelor de organizare !i conducere adoptate de
firma care execută proiectul.
In evaluarea costurilor de realizare a unui proiect de construcţie este necesară parcurgerea
următoarelor etape:
a) stabilirea surselor de informaţii necesare pentru evaluarea cât mai corectă a costurilor.
Acestea pot fi:
reglementări tehnico$ economice:
colecţia de indicatoare de norme de deviz
colecţia „Norme de muncă în construcţii”
nomenclatorul de materiale !i tabele cu preţuri unitare la furnizori
nomenclatorul cu forţa de muncă $ pe meserii, categorii !i retribuţie
tarifară
nomenclatorul de utilaje !i echipamente tehnologice pe grupe, capacităţi
!i caracteristici tehnice
nomenclatorul cu liste anexe de materiale neexplicitate
nomenclatorul cu analize de consumuri de resurse !i de preţ specifice
anumitor categorii de procese
acte legislative !i publicaţii de specialitate
1
MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA II

proiectul tehnic cu următoarele elemente:

caietele de sarcini – prin care se descriu condiţiile tehnice de realizare a
elementelor de construcţie (dimensiune, formă, tehnologie, probe, verificări,
recepţii), caracteristicile !i calitatea materialelor (proprietăţi, compoziţie,
etc.), cerinţele beneficiarului în ceea ce prive!te calitatea execuţiei
antemăsurătorile – care conţin informaţiile referitoare la cantităţile de
procese necesare pentru realizarea elementelor !i ansamblurilor de
construcţie componente
detaliile de execuţie – care redau forma, dimensiunile !i alcătuirea
elementelor de construcţie.
b) Elaborarea programului de execuţie – prin care se stabile!te durata de realizare a
proiectului precum !i termenele de realizare a anumitor activităţi componente sau lucrări
precizate prin caietele de sarcini determinându$se astfel !i mijloacele de muncă necesare pentru
realizarea proiectului. Pe baza programului de execuţie se pot stabili costurile de execuţie
proporţionale cu durata programată, precum !i costurile cumulate la anumite intervale de timp.
c) Alegerea !i aplicarea metodei de evaluare

Dintre metodele de evaluare cunoscute cele mai frecvent folosite în evaluarea costurilor
sunt:
1. Metoda "unităţii de folosinţă" $ multe tipuri de construcţii se caracterizează prin
repetarea unităţilor de folosinţă (exemplu: număr de paturi într$un spital, număr de
locuri într$o !coală, număr de apartamente dintr$un ansamblu de locuinţe, număr
birouri într$o clădire administrativă). Această metodă este folosită în etapele de început
ale elaborării proiectului ca bază de comparaţie între diverse variante de acela!i tip;
2. Metoda "ariei" $ este una din cele mai utilizate metode !i se bazează pe aria totală
desfă!urată a unei clădiri;
3. Metoda "sistemelor" $ în acest caz unitatea de bază este aceea!i ca în cazul metodei
ariei, dar consideră separat fiecare categorie de subsisteme ale clădirii (infrastructură,
suprastructură, închideri, compartimentări, instalaţii, etc.). Pentru fiecare subsistem se
consideră separat preţul pe metru pătrat de arie desfă!urată.
4. Metoda de evaluare prin referinţă la costurile efective – constă în evaluarea
costurilor de realizare a unui proiect de construcţie pornind de la cunoa!terea costurilor
reale înregistrate la realizarea anumitor elemente de construcţie, activităţi, categorii de
procese similare realizate de firma care execută proiectul. Este necesar în acest sens să
existe o bază de date care să cuprindă informaţiile necesare.
5. Metoda de evaluare detaliată – constă în a preciza pentru fiecare activitate sau proces
de construcţie consumurile de resurse necesare (forţă de muncă, materiale, utilaje !i
echipamente tehnologice) ţinând cont de condiţiile concrete din teren. Metoda
presupune ca proiectul să fie finalizat în faza de detalii de execuţie stabilind astfel
consumurile de resurse pentru realizarea proceselor de construcţie în anumite condiţii
tehnologice !i organizatorice. Este o metodă foarte laborioasă dar în acela!i timp foarte
exactă.

În tabelul de mai jos (tabelul 2.1) se prezintă metodele de mai sus precum !i etapele când
acestea pot fi aplicate.

2
MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA II

ETAPE

Metodă ESTIMARE INVESTITOR/PROIECTANT ESTIMARE ANTREPRENOR

Studiu de
Proiect tehnic Detalii de execuţie Ofertare Execuţie
fezabilitate
Metoda
"unităţii de x
folosinţă"
Metoda
x x
"ariei"
Metoda
x x
"sistemelor"
Metoda de
evaluare prin
referinţă la x x
costurile de
revenire
Metoda de
evaluare x x
detaliată

Tabel 1 $ Faze de aplicare a metodelor de evaluare

Modalităţi de stabilire a costului total de realizare a unui proiect de construcţie:
I. Evaluarea costului total de realizare a unui proiect de construcţie pe grupe de costuri
conform Metodologiei de elaborare a devizului general – H.G. 28/2008
Devizul general este documentaţia economică prin care se stabilesc costurile totale necesare
realizării unui proiect de construcţie pe grupe principale de costuri.

Valoare (fără TVA) TVA Valoare (inclusiv TVA)

Nr. Crt. Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli

Mii Lei Mii EURO Mii Lei Mii Lei Mii EURO

1 2 3 4 5 6 7

CAPITOLUL 1: Cheltuieli pentru obŃinerea ,i amenajarea terenului

1.1 ObŃinerea terenului

1.2 Amenajarea terenului

Amenajări pentru protecŃia mediului $i aducerea la

1.3 starea iniŃială

TOTAL CAPITOLUL 1 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

CAPITOLUL 2: Cheltuieli pentru asigurarea utilităŃilor necesare obiectivului 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

TOTAL CAPITOLUL 2 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

CAPITOLUL 3: Cheltuieli pentru proiectare ,i asistenŃă tehnică

3.1 Studii de teren 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

3.2 Taxe pentru obŃinerea de avize, acorduri $i autorizaŃii 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

3.3 Proiectare $i inginerie 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

3.4 Organizarea procedurilor de achiziŃie 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

3.5 ConsultanŃă 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

3
MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA II

3.6 AsistenŃă tehnică 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

TOTAL CAPITOL 3 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

CAPITOLUL 4: Cheltuieli pentru investiŃia de bază

4.1 ConstrucŃii $i instalaŃii 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

4.2 Montaj utilaje tehnologice 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

0.00 0.00 0.00 0.00

4.3 Utilaje, echipamente tehnologice $i funcŃionale cu montaj 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

4.4 Utilaje fără montaj $i echipamente de transport

4.5 Dotări 0.00 0.00 0.00 0.00
4.6 Active necorporale

TOTAL CAPITOL 4 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

CAPITOLUL 5: Alte cheltuieli

5.1 Organizare de $antier

5.1.1. Lucrări de construcŃii 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

5.1.2. Cheltuieli conexe organizării $antierului 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

5.2 Comisioane, cote, taxe, costul creditului 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

5.3 Cheltuieli diverse $i neprevăzute 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

TOTAL CAPITOL 5 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

CAPITOLUL 6: Cheltuieli pentru probe tehnologice ,i teste ,i predare la

beneficiar

6.1 Pregătirea personalului de exploatare 0.00 0.00 0.00 0.00

6.2 Probe tehnologice $i teste 0.00 0.00 0.00 0.00

TOTAL CAPITOL 6 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

TOTAL GENERAL
0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Din care C+M

Tabelul 2 – Structura devizului general

Plecând de la structura devizului general prezentată mai sus se pot evidenţia următorii
parametrii legaţi de costul total de realizare a unui proiect de construcţie:
CT = CAT + CINF + CPE + CE + CO + CD (2.1)
unde:
CT – costul total de realizare a unui proiect de construcţie

CAT – parametru care pune în evidenţă grupa de costuri privind amenajarea terenului
In această grupă se includ costurile necesare pentru:
$ schimbarea regimului juridic al terenului, scoaterea temporara sau definitiva din circuitul
agricol (sau silvic), precum si alte costuri de aceea!i natură

4
MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA II

$ cheltuielile efectuate la începutul lucrărilor pentru pregătirea amplasamentului si care

constau în demolări, demontări, defri!ări, evacuări materiale rezultate, devieri reţele de utilităţi
din amplasament, sistematizări pe verticală, drenaje, epuismente, devieri de cursuri de apa, etc.
$ cheltuieli privind amenajări pentru protecţia mediului $ se includ cheltuielile efectuate
pentru lucrări !i acţiuni de protecţia mediului, inclusiv pentru refacerea cadrului natural după
terminarea lucrărilor, precum: plantare de copaci, reamenajare de spaţii verzi.
Valoarea acestor lucrări se determină pe bază de liste cu cantităţi de lucrări !i preţuri
unitare aferente sau pe bază de tarife aplicate de prestatorii de servicii.

CINF – parametru care pune în evidenţă grupa de costuri privind realizarea

lucrărilor de infrastructură necesare realizării obiectelor de construcţie.
In această grupă se includ costurile necesare pentru:
$ asigurarea cu utilităţile necesare funcţionării obiectelor de construcţie, precum:
alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu gaze naturale, agent termic, energie electrică,
telefonie, radio$tv, drumuri de acces,
$ costuri aferente lucrărilor pentru bran!amente !i racorduri ale obiectelor de construcţie
componente la lucrările de infrastructură existente în afara incintei.
Aceste lucrări se realizează după proiecte tehnice iar valoarea lor se determină pe bază de
liste cu cantităţi de procese elaborate de proiectant !i preţuri unitare aferente.

CPE – parametru care pune în evidenţă grupa de costuri privind activităţile de

proiectare 3i engineering.
In această grupă se cuprind costurile necesare pentru plata diferitelor servicii legate de:
$ realizarea studiilor de teren $ studii geotehnice, geologice, hidrologice, hidrogeotehnice,
fotogrammetrice, topografice si de stabilitate a terenului pe care se amplasează construcţiile.
Elaborarea unor astfel de studii se face pe bază de contract de prestaţii, încheiat între investitor !i
prestatorul de servicii specializate, valoarea contractului având la bază tarifele negociate !i
cantităţile unitare de prestaţii.
! obţinerea de avize, acorduri si autorizaţii $ se includ cheltuielile pentru:
a) obţinerea/prelungirea valabilităţii certificatului de urbanism
b) obţinerea avizelor si acordurilor pentru racorduri !i bran!amente la reţele publice de
apa, canalizare, gaze, termoficare, energie electrică, telefonie etc.;
c) obţinerea certificatului de nomenclatură stradala si adresa;
d) întocmirea documentaţiei, obţinerea numărului cadastral provizoriu si înregistrarea
terenului în cartea funciară;
e) obţinerea acordului de mediu;
f) obţinerea avizului PSI;
g) alte avize !i acorduri prevăzute în acte normative.
! Proiectare $i engineering $ se includ cheltuielile pentru:
a) elaborarea tuturor fazelor de proiectare (studiu de prefezabilitate, studiu de fezabilitate,
proiect tehnic, detalii de execuţie), pentru plata verificării tehnice a proiectării, precum !i pentru
elaborarea documentaţiilor necesare obţinerii acordurilor, avizelor si autorizaţiilor, documentaţii
urbanistice, studii de impact, studii/expertize tehnice !i de amplasament, proiectarea tehnologiilor
de execuţie
b) organizarea licitaţiilor (întocmirea documentaţiei pentru elaborarea si prezentarea
ofertei, cheltuielile cu onorariile, transportul, cazarea si diurna membrilor desemnaţi in comisiile

5
MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA II

de evaluare; anunţuri de intenţie, de participare si de atribuire a contractelor, corespondenţă în

legătură cu procedurile licitaţie.
c) consultanţă (plata serviciilor de consultanţă la elaborarea studiului de prefezabilitate sau
a studiilor de evaluare, plata serviciilor de consultanţă pentru managementul !i administrarea
contractului de execuţie.
d) asistenţă tehnică (asistenţă tehnică din partea proiectantului, în cazul când aceasta nu
intră in tarifarea proiectării, asigurarea supravegherii execuţiei prin inspectori de !antier
desemnaţi de autoritatea contractanta)
Valoarea contractelor de proiectare, consultanţă, asistenţă tehnică se determină pe baza
tarifului negociat cu prestatorul de servicii specializate.

CE – parametru care pune în evidenţă grupa de costuri privind execuţia

obiectelor de construcţie componente
In această grupă se cuprind costurile aferente realizării:
a) construcţiilor $i instalaţiilor $se cuprind costurile aferente execuţiei tuturor obiectelor
componente: clădiri, construcţii speciale, instalaţii aferente construcţiilor (instalaţii electrice,
sanitare, instalaţii interioare de alimentare cu gaze naturale, instalaţii de încălzire, ventilare,
climatizare, telefonie, PSI, radio$tv, intranet si alte tipuri de instalaţii impuse de destinaţia
proiectului).
b) montaj utilaj tehnologic $ se cuprind costurile aferente procurării !i montajului utilajelor
!i echipamentelor tehnologice si al utilajelor incluse in instalaţiile funcţionale, inclusiv reţelele
aferente necesare funcţionării acestora.
c) dotări $ se cuprind cheltuielile pentru procurarea de bunuri care, conform legii, intră in
categoria mijloacelor fixe sau a obiectelor de inventar, precum: dotări PSI, dotări de uz
gospodăresc, dotări privind protecţia muncii, etc.
Valoarea fiecărui obiect de construcţie !i implicit a categoriilor de lucrări din cadrul fiecărui
obiect este redată prin devize analitice care se întocmesc pe baza listelor cu cantităţile de procese
elaborate de proiectant, a consumurilor unitare de resurse corespunzătoare procedeelor !i
tehnologiilor utilizate !i a preţurilor unitare practicate de furnizorii de materiale, produse !i
servicii la care se adaugă cotele privind obligaţiile de plată prevăzute în acte legislative.

CO – parametru care pune în evidenţă grupa costurilor privind organizarea de

3antier
In această grupă se cuprind se cuprind cheltuielile estimate ca fiind necesare
contractantului în vederea creării condiţiilor de desfă!urare a activităţilor de construcţii$montaj !i
se compun din:
$ costurile privind execuţia lucrărilor de construcţii !i instalaţii aferente organizării de
!antier (realizarea bazei de producţie, spaţii de depozitare !i conservare a materialelor, obiecte
social$administrative specifice bazei de producţie, utilităţi necesare până la limita incintei
terenurilor destinate pentru organizarea de !antier, lucrări de nivelări ale terenurilor naturale,
dezafectări locale de căi de comunicaţie sau construcţii, bran!area la utilităţi, realizarea de căi de
acces, căi rulare, rampe, estacade, construcţii sau amenajări la construcţii existente inclusiv
protejarea acestora).
$ costuri conexe organizării de !antier (obţinerea autorizaţiei de execuţie a lucrărilor de
organizare de !antier, taxe de amplasament, închirieri semne de circulaţie, întreruperea temporară
a reţelelor de transport sau distribuţie de apă, canalizare, agent termic, energie electrică, gaze

6
MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA II

naturale, a circulaţiei rutiere, contracte temporare cu furnizorii de utilităţi, cu unităţi de

salubrizare, costuri nematerializate în lucrări cum ar fi transportul muncitorilor, chirii, etc.).
Costurile specifice organizării de !antier se estimează în baza unui proiect ce ţine seama de
tehnologia !i graficul de lucru aferente lucrărilor de bază, de amplasamentul obiectivului,
posibilităţile de bran!are la utilităţi $ apa, canal, energie electrica, termoficare, telefon etc.,
traseele acestora, căile de acces auto si căile ferate, existenţa construcţiilor, spaţiilor, terenurilor
sau amenajărilor ce pot fi utilizate de constructor.
Evaluarea acestora se face pe bază de devize analitice care se întocmesc pe baza listelor cu
cantităţile de procese specifice lucrărilor de organizare de !antier, precum !i estimări de costuri
nematerializate în articole de lucrări

CD – parametru care pune în evidenţă grupa costurilor diverse 3i neprevăzute

privind realizarea proiectului
In această grupă se cuprind costurile privind:
a) comisioane, taxe, cote legale si costuri de finanţare $ se cuprind: comisionul băncii
finanţatoare, comisioanele si dobânzile aferente creditului pe durata execuţiei proiectului, cota
aferentă inspecţiei pentru controlul calităţii lucrărilor de construcţii, cota pentru controlul statului
in amenajarea teritoriului, urbanism !i pentru autorizarea lucrărilor de construcţii, cota aferentă
Casei Sociale a Constructorilor, valoarea primelor de asigurare din sarcina autorităţii
contractante, precum si alte cheltuieli de aceea!i natură, stabilite in condiţiile legii.
b) costuri apărute la începerea perioadei de exploatare !i a perioadei de garanţie –
întocmirea !i predarea cărţii tehnice a construcţiilor, încercări !i probe tehnologice, întocmirea
proiectelor privind urmărirea în exploatare a construcţiilor, etc.
c) costuri diverse si neprevăzute $ estimarea acestora se face procentual în funcţie de
natura !i complexitatea lucrărilor (5% pentru lucrări noi precum !i reparaţii capitale, extinderi,
transformări, modificări, modernizări, reabilitări la construcţii !i instalaţii existente 15% pentru
lucrări de consolidare).

II. Evaluarea costului total de realizare a unui proiect de construcţie pe etapele de

realizare

Realizarea unui proiect de construcţie presupune parcurgerea a două etape importante !i

anume: etapa de elaborare a proiectului si etapa de execuţie a proiectului
Fiecare etapă prezentată se compune din mai multe subetape iar fiecare subetapă, la rândul
ei se compune din mai multe activităţi.
Referitor la etapele de elaborare a proiectului se precizează următoarele subetape:
1) Iniţierea proiectului; Analiza de fezabilitate
2) Proiectarea; Autorizarea
3) Organizarea licitaţiilor
Pentru etapa de execuţie a proiectului se pun în evidenţă următoarele subetape:
1) Organizarea de !antier
2) Execuţia propriu$zisă a obiectelor de construcţie, a instalaţiilor aferente, montajul
utilajelor !i echipamentelor tehnologice
3) Finalizarea proiectului; Recepţia
Plecând de la aspectele prezentate mai sus se pot pune în evidenţă următorii parametri
legaţi de costurile de realizare a unui proiect de construcţie:

7
MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA II

1) Costul total de realizare a proiectului exprimat în funcţie de etapele componente

CT = CE + CEX (2.2)
unde: CE – costul etapei de elaborare a proiectului
CEX – costul etapei de execuţie a proiectului
2) Exprimarea costului de elaborare a proiectului
CE = CF + CP + CL (2.3)
n
unde: C F = ∑ C AF – costurile subetapei de iniţiere !i fezabilitate a proiectului; poate fi exprimat !i
i =1

ca sumă a costurilor activităţilor componente din cadrul acestei subetape.

In această grupă de costuri se cuprind cheltuielile pentru elaborarea notelor de
fundamentare, întocmirea studiului de prefezabilitate, a studiului de fezabilitate.
n
C P = ∑ C AP – costurile proiectării; poate fi exprimat !i ca sumă a costurilor activităţilor
i =1

componente.
In această grupă de costuri se cuprind costurile pentru elaborarea proiectului tehnic,
elaborarea documentaţiilor necesare obţinerii acordurilor, avizelor, autorizaţiilor, documentaţiilor
urbanistice, studii de impact, studii/expertize tehnice !i de amplasament, proiectarea tehnologiilor
de execuţie, plata serviciilor de consultanţă, etc.
n
C L = ∑ C AL – costurile organizării licitaţiilor; poate fi exprimat !i ca sumă a costurilor
i =1

activităţilor componente.
In această grupă de costuri se cuprind costurile pentru întocmirea procedurilor de licitaţie,
cheltuielile cu onorariile membrilor comisiilor de licitaţie, a anunţurilor, a corespondenţei, etc.
3) Exprimarea costurilor privind execuţia proiectului
Plecând de la aspectele specifice realizării proiectelor de construcţie, cum ar fi: durata
mare de execuţie, volum mare !i variat de resurse antrenat, implicarea unui număr mare de
persoane !i instituţii, caracteristici proprii (funcţionalitate, destinaţie, categorie de importanţă), se
pot pune în evidenţă mai multe modalităţi de exprimare a costului de execuţie a unui proiect de
construcţie dintre care enumerăm:

a) Stabilirea costului de execuţie folosind metoda ariei – este o metodă prin care se
stabile!te costul de execuţie a unui proiect în funcţie de aria totală desfă!urată a construcţiilor
componente.
n
C E = ∑ Adci ⋅ C Adi (2.4)
i =1

unde: Adci – aria totală desfă!urată a unei construcţii

CAdi – costul de execuţie pe metru pătrat arie totală desfă!urată preluat din buletine
statistice !i publicaţii de specialitate; este în funcţie de tipul !i sistemul constructiv al
construcţiilor.
Ca o detaliere a costului de execuţie determinat prin metoda ariei este costul determinat
prin metoda sistemelor prin care costul total pe metru pătrat arie totală desfă!urată se împarte pe
sisteme componente (spaţiale, constructive) din cadrul unui obiect de construcţie.
n
C E = ∑ K i ⋅ Adci ⋅ C Adi unde: Ki – ponderea din cost pentru sistemul i
i =1

8
MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA II

b) Metoda de evaluare bazată pe devize

Devizul în construcţii reprezintă documentaţia tehnico$economică care se întocme!te pe

baza antemăsurătorilor !i prin care se stabile!te costul de execuţie a obiectelor de construcţie.
După modul de elaborare, conţinut !i etape de realizare, devizele în construcţii se clasifică
astfel:
devize analitice (pe categorii de procese sau pe stadii fizice) – folosite în etapa de
proiectare
devize pe obiecte de construcţie – folosite atât în etapa de proiectare cât !i în etapa de
execuţie (la ofertare)
devize ofertă – folosite în etapa de licitare$ofertare
In funcţie de informaţiile necesare elaborării devizelor în construcţii se poate evidenţia
următorul model de structurare a documentaţiilor economice de stabilire a costurilor de execuţie
pentru proiectele de construcţie prezentat în figura 3.

DocumentaŃia prealabilă Metodologia de elaborare DocumentaŃia ulterioară

(Date de intrare) a devizelor în construcŃii elaborării devizelor

5 antemăsurători 5 devize analitice 5 extrase de materiale

5 liste cu cantităŃi de procese
5 liste de utilaje $i echipamente
tehnologice
5 analize speciale de consumuri
de resurse
5 devize pe obiecte de 5 extrase de forŃă de muncă
construcŃie 5 extrase de utilaje
5 devize ofertă 5 extrase de transporturi
5 analize de preŃ 5 formulare specifice procedurii
de licitare –ofertare5contractare

Fig. 3 – Modelul elaborării documentaţiei economice în construcţii

Antemăsurătoarea este piesa scrisă, componentă a proiectului tehnic, întocmită cu ajutorul

indicatoarelor de norme de deviz, prin care se face o evaluare cantitativă a proceselor necesare a
se executa în cadrul unui obiect de construcţie. Antemăsurătoarea se întocme!te pe considerente
de omogenitate tehnologică !i/sau pe categorii de procese.
Antemăsurătoarea se poate întocmi folosind:
$ normele de deviz din indicatoarele de norme de deviz
$ consumuri efective de resurse !i tehnologii de execuţie proprii executanţilor,
întocmite cu respectarea cerinţelor cantitative !i calitative din proiectul tehnic,
caietele de sarcini, normative în vigoare, instrucţiuni de lucru.
Norma de deviz reprezintă o specificaţie tehnico$economică aferentă unui proces de
construcţie care cuprinde consumuri normate orientative de resurse (materiale, manoperă, utilaje
!i echipamente de construcţie) necesare execuţiei unei unităţi de măsură din norma respectivă.
In cazul în care încadrarea procesului nu se poate face utilizând o normă (sau mai multe)
de deviz se pot utiliza analizele speciale de consumuri de resurse întocmite de proiectant.
Listele cu cantităţile de procese se grupează pe categorii !i capitole de procese, pe obiecte
de construcţie componente !i se stabilesc pe baza unităţilor de măsură specifice normelor de
deviz.
Devizul analitic reprezintă piesa scrisă componentă a documentaţiei tehnico$economice
prin care se determină costurile aferente unei părţi dintr$un obiect de construcţie. Poate fi elaborat
în două moduri: pe categorii de resurse !i pe stadii fizice.

9
MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA II

Devizul analitic are în structură articolele din antemăsurătoare sau listele cu cantităţile de procese
la care se stabilesc costurile unitare pe categorii de resurse (materiale, manoperă, utilaje,
transport).[8]
Costurile resurselor pe unitatea de măsură a articolului din structura devizului se obţin prin
înmulţirea consumurilor specifice aferente articolului cu preţurile unitare corespunzătoare fiecărei
categorii de resurse astfel:
$ pentru materiale – preţuri ale producătorilor !i/sau furnizorilor, exclusiv TVA
$ pentru manoperă – tarife medii orare pe categorii de meserii
$ pentru utilaje – tarife medii pe oră funcţionare
$ pentru transporturi – tarife medii prestate în funcţie de tipul de transport (auto, CF), de
cantităţi !i distanţe de transport
Prin însumarea costurilor pe categorii de resurse se obţine costul unitar al articolului de
deviz iar valoarea totală a articolului se obţine prin înmulţirea costului unitar cu cantitatea totală a
articolului respectiv.
Ca formă de reprezentare, devizul analitic conţine următoarele elemente: simbolul
articolului, denumirea articolului cu descrierea proceselor de executat, unitatea de măsură,
cantitatea totală corespunzătoare articolului, costuri unitare pe categorii de resurse, valori pe
articole defalcate pe categorii de resurse, valoare totală articol.
Devizul analitic este structurat pe patru capitole de costuri !i anume:
A. Costuri directe pe categorii de resurse (materiale, manoperă, utilaje,
transport)
B. Alte costuri directe – determinate de cotele pentru contribuţiile sociale
conform prevederilor legale (CAS, CASS, ajutor !omaj, fond risc accidente, alte
taxe)
C. Costuri indirecte
D. Profit
Un model de deviz analitic este prezentat în tabelul 3.

10
MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA II

Poziti
e Cod resursa U/M Cantitate Sp.mat Pret unitar materiale Val. materiale
Pret unitar
Corectii Sp.man manopera Val. manopera
Denumire resursa Sp.uti Pret unitar utilaj Val. utilaj
Observatii Pret unitar transport Val. transport
Liste anexa Nr.ore TOTAL A
Greutate Greutate totala

1 CA02G1 82 M CUB 45,50000 0,00% 1.741.400 79.233.700

0,00% 125.640 5.716.620
TURNARE BETON ARMAT LA CONSTRUCTII CU H<35M,PLANSE 0,00% 7.500 341.250
E,CENTURI, ETC 0 0
3 85.291.570
3 122
L:10173 5M :2100957 5BETON DE CIMENT B 2005BC515 STAS 3622
2 CB02C 99 MP 343,50000 0,00% 72.948 25.057.481
0,00% 43.200 14.839.200
COFR PAN REFOLOS CU ASTEREALA DIN SCAND RAS SCURTE 0,00% 0 0
PLACI SI GRINZI EXCLUSIV SUST. H=20M INCLUSIV 0 0
1 39.896.681
0 1
4 TRA06A12 82 TONE 115,00000 0,00% 0 0
0,00% 0 0
TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI5MORTARULUI CU AUTO 0,00% 0 0
BETONIERA DE 5,5MC DIST. =12KM $ 55.762 6.412.639
0 6.412.639
0 0
6 CC02L 99 KG 4.106,00000 0,00% 17.522 71.946.814
0,00% 2.520 10.347.120
ARMAT DIN OB 37 FASONATE SI MONT IN GRINZI,STALPI 0,00% 0 0
C5TII CU H=35 M D>8 MM 0 0
0 82.293.934
0 4
Greutate totala 127,702874 tone Total materiale 176.237.996
Total ore 858 Total manopera 30.902.940
Total utilaj 341.250
Total transport 6.412.639
Total A 213.894.825
B.
A. MATERIALE MANOPERA C. UTILAJE
1)Total A=Costuri directe 176.237.996 30.902.940 341.250 207.482.186
a.Tr. aproviz A* 5,00% 8.811.900 8.811.900
b.Tr.auto 6.412.639 6.412.639
c.Tr.gara=sant. Gr* 0 0 0
d.Retrib.maistri B* 4,50% 1.390.632 1.390.632
e.Impozit (B+d)* 0,00% 0 0
f.C.A.S. (B+d+e)* 22,00% 7.104.586
g.CASS (B+d+e)* 7,00% 2.260.550
h.Aj.somaj(B+d+e)* 3,00% 968.807
i.Fd.risc (B+d+e)* 0,50% 161.468
j.Fd.invat. (B+d+e)* 0,00% 0
2)Total B= Alte costuri directe (TB) 191.462.535 32.293.572 341.250 234.592.768
C. Costuri indirecte TB* 12,50% 29.324.096
D.Profit (TB+C)* 5,00% 13.195.843
m.O.S. (TB+C+D)* 3,00% 8.313.381
3)Total costuri 285.426.088
T.V.A. 19,00% 54.230.957
TOTAL DEVIZ ANALITIC 339.657.045 11
MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA II

Plecând de la structura devizului analitic, prezentată mai sus, se pot pune în evidenţă
următorii parametri legaţi de costurile de execuţie ale unui proiect de construcţie:
CE = CD + CAD + CI + P (2.7)
CE – costul de execuţie al proiectului
CD – costuri directe pe categorii de resurse
CAD – alte costuri directe
CI – costuri indirecte
P – profitul
Costurile directe sunt aferente articolelor de deviz !i se determină pe baza cantităţilor
înscrise în antemăsurători !i a preţurilor unitare pe articole de deviz. Se înregistrează pe categorii
de resurse (materiale, manoperă, utilaje, transporturi), determinându$se prin înmulţirea costurilor
unitare aferente resurselor cu cantităţile aferente articolelor din structura devizului. Se compun
din următoarele elemente:
$ costuri cu materialele $ în care se cuprinde valoarea materialelor puse în operă calculată cu
preţuri de la furnizor/producător, fără T.V.A., iar în cazul materialelor aprovizionate din import !i
taxele !i comisionul vamal; se cuprind !i costurile legate de aprovizionare
$ costurile cu manopera $ în care se cuprinde manopera aferentă muncitorilor direct productivi
!i manopera aferentă manipulării materialelor, la care se adaugă celelalte drepturi salariale
stabilite în condiţiile legii; In ceea ce prive!te manipularea materialelor se cuprind costuri pentru:
încărcările !i descărcările în !i din mijloacele de transport ale materialelor, apropierea
materialelor în raza de încărcare a mijloacelor de transport !i îndepărtarea acestora de la locul de
descărcare a autovehiculelor pentru asigurarea gabaritului de acces la punctul de descărcare,
manipulările !i transporturile manuale locale (prin purtare directă, cu roaba, etc.) în magazii,
depozite !i !antiere de la locurile de descărcare până la locurile de depozitare !i de la locurile de
depozitare la obiectele de construcţii în raza de acţiune a mijloacelor de ridicat, a!ezarea
materialelor în stive, retribuţia însoţitorilor mijloacelor de transport. Aceste costuri se determină
pe baza normelor de timp din nomenclatoarele „Normele de muncă în construcţii”, capitolele
încărcări$descărcări, transporturi manuale !i mecanice.
$ costuri cu utilajele de construcţii rezultate din orele de funcţionare – cuprind cheltuielile ce se
efectuează cu utilajele !i echipamentele necesare pentru realizarea proceselor de construcţie;
$ costurile cu transporturile – cuprind costurile efectuate pentru transportul auto al materialelor
!i a semifabricatelor de la destinaţie sau/!i de la depozitele intermediare (poligoane, ateliere),
transporturile tehnologice (pământ, beton, mortar), transporturile cu utilajele de construcţii
de la baza de utilaje (sau de la prestatori) la punctul de lucru !i retur.
In capitolul alte costuri directe se cuprind:
$ costurile cu transporturile auto, pe calea ferată, naval de la producător sau furnizor a
materialelor, semifabricatelor, prefabricatelor, confecţiilor metalice, a echipamentelor tehnologice
la depozitele intermediare precum !i taxele aferente conform reglementărilor legale !i costurile
determinate de operaţiuni auxiliare;
$ alte cheltuieli stabilite prin reglementări legale – CAS, CASS, ajutor !omaj, fond de risc, alte
cote potrivit reglementărilor legale suportate de agenţii economici.
$ alte costuri: salarii de bază ale mai!trilor, comisioane, etc.

Costurile indirecte se determină prin aplicarea unei cote la valoarea costurilor directe !i se
stabile!te de fiecare executant pe baza propriilor analize.
Capitolul costuri indirecte este foarte divers !i cuprinde:

12
MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA II

$ retribuţii ale personalului de conducere, tehnic, economic, de altă specialitate,

administrativ, de deservire !i pază; precum !i impozitul !i contribuţiile sociale;
$ cheltuieli legate de deplasări, deta!ări !i transferări ale personalului de mai sus;
$ cheltuieli privind micul utilaj de construcţii, scule, dispozitive !i celelalte obiecte de
inventar în folosinţă cu caracter de producţie !i uz gospodăresc;
$ cheltuieli legate de transportul muncitorilor;
$ amortizarea mijloacelor fixe de uz general (clădiri, instalaţii ce deservesc clădirile,
autoturisme, dotări !i echipamentele de birou, inventar P.S.I. etc.);
$ cheltuieli pentru proiectare, cercetări, încercări, experimentări, agrementări, studii,
expertize, consultanţă;
$ cheltuieli cu protecţia muncii;
$ dobânzi bancare;
$ cheltuieli pentru prelucrarea datelor cu mijloace de calcul automat inclusiv amortizarea
!i reparaţiile acestora;
$ cheltuieli pentru întreţinerea !antierului (amortizarea micului utilaj, reparaţii cu
întreţinerea, reparaţiile utilajelor precum !i retribuţiile mecanicilor);
$ cheltuieli în legătură cu predarea lucrărilor la beneficiar (evacuarea materialelor
neconsumate !i a de!eurilor, lucrări de manipulare !i evacuare de pe !antier, lucrări
pentru măsurători !i verificări etc.);
$ cheltuieli neimputabile pentru efectuarea remedierilor !i refacerilor de lucrări cu vicii
ascunse, apărute în perioada de garanţie a lucrărilor;
$ cheltuieli diverse (protocol, pliante, !colarizare, impozitul pe clădiri, taxe, chirii,
transport,cazare, supraveghere, etc.).
$ cheltuieli rezultate din întreruperea producţiei (chirii pentru utilaje, retribuţiile
muncitorilor, energia !i combustibilul consumate pe durata întreruperilor,
amortismentul utilajelor);
$ logistică (rechizite, tehnică de calcul, reviste de specialitate, programe de calcul,
specificaţii tehnice !i normative);
$ cheltuieli legate de comunicare între partenerii proiectului (cheltuieli legate de
expedierea corespondenţei, abonamente pentru posturi telefonice, radioficare, telex,
fax, Internet);
$ cheltuieli cu deta!ări, deplasări în ţară !i străinătate, transferări;
$ cheltuieli legate de întreţinerea !i curăţenia clădirilor;

Profitul este precizat orientativ, de fiecare executant, stabilindu$se ca o cotă procentuală

aplicată la valoarea cumulată a costurilor directe !i a costurilor indirecte.
Devizul pe obiect reprezintă piesa scrisă componentă a documentaţiei tehnico$economice
prin care se determină costurile aferente obiectelor de construcţie. Se obţine prin însumarea
valorilor categoriilor de lucrări ce compun obiectul, la care se adaugă TVA. [8]
Un model de deviz pe obiect este prezentat în tabelul 2.4.

13
MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA II

DEVIZ PE OBIECT NR.

Valoarea pe categorii
Nr. de lucrări, fără TVA
Denumire
crt.
mii lei EURO
0 1 2 3
I. LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII SI INSTALAŢII
1 Terasamente
2 Construcţii $ rezistenta (fundaţii, structura de rezistenta,
!arpantă, etc.) si arhitectura (închideri exterioare
compartimentări, finisaje, etc.)
3 Izolaţii
4 Instalaţii electrice
5 Instalaţii sanitare
6 Instalaţii de încălzire, ventilare, climatizare, PSI, radio$tv,
intranet
7 Instalaţii de gaze
8 Instalaţii de telecomunicaţii

...............
TOTAL (fără TVA):
T.V.A. (... %) :
TOTAL I (cu TVA) :
II $ MONTAJ
Montaj utilaje si echipamente tehnologice
TOTAL II (fără TVA):
TVA (... %):
TOTAL II (cu TVA):
III $ PROCURARE
Utilaje si echipamente tehnologice
Utilaje si echipamente de transport
Dotări
TOTAL III (fără TVA):
TVA (... %):
TOTAL III (cu TVA):
TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III fără TVA)
TVA (...%)
TOTAL DEVIZ PE OBIECT (cu TVA)

Tabelul 4 – Devizul pe obiect

Devizul ofertă reprezintă piesa scrisă componentă a documentaţiei de licitare$ofertare,
prin care ofertantul precizează costul execuţiei proiectului de construcţie.
Devizul ofertă conţine simbolul articolelor de deviz, descrierea proceselor de executat,
cantităţile de procese, preţul unitar !i valoarea totală pe articolul de deviz.
Forma devizului ofertă este prezentată în tabelul 2.5:

14
MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA II

Tabelul 5 Devizul ofertă

Devizul ofertă nu mai evidenţiază elementele din care este constituit costul total al
proiectului iar valoarea acestuia este identică cu cea a devizului analitic.
Determinarea costului unitar pe articolul de deviz din cadrul devizului ofertă se face astfel:
a. se calculează costul direct unitar pentru fiecare articol la care se aplică tipul de
recapitulaţie folosit la întocmirea devizului analitic;
b. valoarea fiecărui articol obţinută la punctul (a) se înmulţe!te cu cantitatea de articol,
determinându$se astfel valoarea totală pe articol din devizul ofertă;

Situaţia de plată este documentaţia economică întocmită pe baza devizului analitic pe

baza cărei se face decontarea lucrărilor executate la intervale regulate de timp (de obicei luna
calendaristică).
Structura situaţiei de plată este identică cu cea a devizului analitic.

d) Metoda de evaluare a costului de execuţie bazată pe costurile activităţilor $ constă

în evaluarea costurilor de execuţie a unui proiect de construcţie pornind de la cunoa!terea
costurilor pentru fiecare activitate componentă.
n
C E = ∑ C Ai (2.8)
i =1

CAi – costul unei activităţi „i” componente a unui proiect de construcţie – este definit ca
fiind expresia bănească a consumurilor de resurse $ forţă de muncă, materiale, utilaje $ necesare
execuţiei unei activităţi, în condiţii tehnologice !i organizatorice date.

15
MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA II

Costul unei activităţi poate fi stabilit astfel:

1. utilizând normele de deviz din indicatoarele de norme de deviz $i
metodologia de evaluare bazată pe devize; în acest caz pentru fiecare activitate se
întocme!te un deviz analitic după metoda prezentată la punctul (c) la care procesele
componente se încadrează, în funcţie de condiţiile generale !i specifice de execuţie
!i măsurare, utilizând normele din indicatoarele de norme de deviz;
2. utilizând consumuri de resurse !i tehnologii de execuţie proprii fiecărui
executant, întocmite cu respectarea cerinţelor cantitative !i calitative din proiectul
tehnic !i caietele de sarcini.
In cel de$al doilea caz costul unei activităţi „i” poate fi exprimat astfel:
n
C Ai = ∑ Qi ⋅ (C Mi
u u
+ Cmi + CUiu ) + ∑ C I (2.9)
i =1

în care:
CAi – costuri unei activităţi „i” componente a unui proiect de construcţie
Qi – cantitatea de proces pentru procesul „i” din cadrul activităţii
n
u
C Mi = ∑i =1 Csi ⋅ PUi (2.10) $ costurile directe unitare cu materialele pentru fiecare proces de
construcţie component al activităţii
Csi – consumul specific pentru un anumit tip (sortiment) de material utilizat la realizarea
unui proces de construcţie, cu unitatea de măsură specifică
Pui – preţul unitar al materialului „i” pe unitatea de măsură specifică
n
u
Cmi = ∑i=1 Csimanop ⋅ ROi (2.11) $ costurile directe unitare cu forţa de muncă pentru fiecare
proces de construcţie component al activităţii
Csimanop – consumul specific normat de ore manoperă pentru o anumită meserie !i categorie
de calificare pentru execuţia unui proces „i”
ROi – retribuţia tarifară orară pentru o anumită categorie !i treaptă de calificare
n
CUiu = ∑i=1 N csi
U
⋅ Pi (2.12) $ costurile directe unitare pentru utilajele !i echipamentele folosite
pentru fiecare proces de construcţie component al activităţii
U
N csi – consumul specific normat de ore utilaj pentru execuţia unei unităţi de măsură dintr$
un proces „i” mecanizat din cadrul unei activităţi.
Pi – costul orar de funcţionare sau pe bază de program pentru un anumit tip de utilaj sau
echipament folosit la execuţia unui proces „i”.
Pi = C1+ C2+ C3 +C4+ C5+ C6 (2.13) $ costul orar de utilizare
C1$ costul chiriei ce revine pe oră efectivă de funcţionare a utilajului
C2$ costul consumului de combustibil, carburanţi, energie electrică !i materiale de
întreţinere
C3$ cuantumul retribuţiilor mecanicilor de utilaje, necuprinse în costul de închiriere !i
raportat la coeficientul de folosire a orelor program
C4$ costul unui transport dus$întors a utilajului
C5$ costurile operaţiunilor de montare$demontare a utilajului
C6$ valoarea chiriei utilajului pe durata normată a unei montări$demontări a utilajului
Pi = C1+ C2+ C3 (2.14) $ costul orar pe bază de program
∑ CI $ costurile indirecte stabilite pentru execuţia activităţii „i”

16
MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA II

2. Exprimarea costului unui proiect de construcţie pe baza programului de execuţie

2.a Costul total programat (CP)
CP = CD + CI (2.15)
în care:
$ CP – costul total programat ;
$ CD – costurile directe $ costurile legate nemijlocit de realizarea activităţilor
$ CI – costurile indirecte $ costurile nelegate direct de execuţia activităţilor, cum ar fi salarii
pentru personalul tehnic$administrativ, costurile generale ale unităţilor de construcţie, (deplasări,
telefoane, corespondenţă, etc.).
Costul direct total CD al execuţiei unui proiect de construcţie este egal cu suma costurilor directe cij ale
activităţilor (ij) aparţinând proiectului respectiv, al cărui program este descris printr$un grafic reţea G $
C D = ∑ c ij (2.16)
(i, j)∈G

CD

C DM
P 'i
C Di Pi
P '' i
C *Di C*D P*i

C Dm
D

D m in Di DN

Figura 3 Costul direct total

Programarea de resurse financiare pentru realizarea unei activităţi se poate face în trei moduri:
• metoda de început $ dacă plata se face integral din momentul începerii activităţii;
• metoda de sfâr!it $ dacă plata se face în momentul încheierii activităţii;
• metoda progresivă $ dacă plata se face progresiv cu derularea activităţilor ce utilizează
resursa respectivă.
Pentru o durată Di se pot pune în evidenţă mai multe programe P’i, P”i, etc, având costuri
diferite.Costurile indirecte sunt dependente de durată, reducerea duratei DN atrăgând reducerea
costurilor indirecte, care sunt raportate la unitatea de timp (salarii pentru personalul tehnic$
administrativ, etc.).

CI C IN
TC I
C Im

D
Dm D DN

Figura 4 Exprimarea costurilor indirecte

17
MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA II

$ Dm – este durata minimă ce se poate obţine atunci când activităţile critice se execută la durata
minimă, tm(ij).
$ DN – este durata normală obţinută prin graficul reţea când pentru activităţile critice se propune
durata normală, tM(ij).
C ,C D ,C i

C m

C i

C*D

D m D o p t. D N

Fig. 5. Reprezentarea costului total

Costul total, rezultat ca suma costurilor directe !i indirecte se poate reprezenta grafic prin cumularea
curbelor ce redau aceste costuri.
Un exemplu de machetă pentru costul programat este prezentat în tabelul 2.6:

Tabelul 6 $ Costul total programat

2.b Costul total cumulat (CCUM)la un anumit interval de timp din programul de execuţie –
reprezintă costul total cumulat al activităţilor calculat la un anumit interval de timp.
Se exprimă cu relaţia:

18
MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA II

CCUM = ∑ c [T ]
( i , j )∈G
ij (2.17)

unde: cij[T] – reprezintă valoarea cumulată a costurilor activităţilor care se execută la intervalul de
timp [T].
Un exemplu de machetă pentru costul cumulat este prezentat în figura 6:

Fig. 6 Costul total cumulat

19
MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA II

4. CALITATEA ÎN REALIZAREA PROIECTELOR DE CONSTRUCŢIE

Calitatea se define!te ca fiind rezultanta totalităţii performanţelor de comportare a

construcţiilor în exploatare, caracterizându$se prin ansamblul de proceduri, resurse, acţiuni,
tehnologii, regulamente, utilizate în conceperea, realizarea !i exploatarea obiectelor de construcţie
componente ale unui proiect de construcţie precum !i aptitudinea de utilizare !i coordonare a
acestora în scopul satisfacerii exigenţelor utilizatorilor. Conform legii 10/1995 – lege
privind calitatea în construcţii sunt specificate !ase exigenţe principale în conceperea, realizarea
!i exploatarea construcţiilor !i anume:
$ rezistenţă !i stabilitate
$ siguranţă în exploatare
$ siguranţă la foc
$ igienă, sănătatea oamenilor, refacerea !i protecţia mediului
$ izolaţie termică, hidrofugă !i economie de energie
$ protecţie împotriva zgomotului
In realizarea unui proiect de construcţie stabilirea condiţiilor !i a acţiunilor privind calitatea se
face prin parcurgerea a trei etape principale !i anume:
1) Dimensionarea calităţii
2) Asigurarea calităţii
3) Controlul calităţii
1. Dimensionarea calităţii – este etapa prin care se stabilesc condiţiile de calitate
prevăzute în proiectul tehnic !i reglementările tehnice în vigoare, factorii implicaţi precum !i
responsabilităţile acestora, în vederea realizării proceselor de construcţie, activităţilor,
elementelor de construcţie respectiv a subansamblurilor, ansamblurilor !i a obiectelor de
construcţie din cadrul unui proiect de construcţie.
Conţinutul etapei se va stabili prin parcurgerea următorilor pa!i:
1) Precizarea documentaţiilor !i reglementărilor tehnice specifice constând din:
Proiectul tehnic concretizat prin: planuri tehnice, specificaţii tehnice, caiete
de sarcini, detalii de execuţie, etc.
Normative de proiectare, execuţie, exploatare !i intervenţie la construcţii
Ghiduri, metodologii, manuale de proiectare, proceduri de execuţie
Programe de calcul pentru proiectare, execuţie
Specificaţii tehnice privind stabilirea condiţiilor de calitate, asigurarea !i
controlul calităţii
2) Precizarea factorilor implicaţi în realizarea proiectului de construcţie precum !i
stabilirea responsabilităţilor !i a competenţelor cu privire la calitate. Principalii factori
implicaţi sunt:
a) Beneficiarul – precizează obiectivele calităţii !i stabile!te cerinţele de calitate
b) Proiectantul – formulează prescripţii, condiţii !i specificaţii pentru atingerea
obiectivelor privind calitatea formulate de beneficiar
c) Executantul – va asigura calitatea execuţiei lucrărilor printr$un sistem propriu
privind calitatea conform cerinţelor din proiectul tehnic, caietele de sarcini !i
normativele tehnice în vigoare
d) Experţii tehnici, speciali$ti în domeniu – examinează critic programul de
asigurare a calităţii, verifică tehnologiile de execuţie, metodele de lucru !i
materialele folosite în realizarea lucrărilor în conformitate cu prevederile
contractuale, caietele de sarcini !i reglementările specifice
20
MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA II

e) Organisme de cercetare $i control – elaborează exigenţele de calitate prin

reglementări tehnice, exercită controlul statului cu privirea la aplicarea prevederilor
legale din domeniul calităţii.
3) Stabilirea condiţiilor de calitate – se face conform normativului C56$85 Normativ
pentru verificarea calităţii execuţiei $i recepţia lucrărilor de construcţii $i instalaţii aferente !i a
normativelor tehnice de execuţie în vigoare respectând următoarea metodologie:[11]
La aprovizionarea cu materiale 6i elemente de construcţii7instalaţii prin:
$ precizarea documentelor care atestă calitatea: certificate de conformitate, agremente
tehnice, fi!e de transport, certificate de garanţie.
Certificarea de conformitate se face conform HGR 728/94 de către organisme de cercetare
acreditate la solicitarea producătorului.
Agrementul tehnic se elaborează conform HG 392/94 !i este documentaţia prin care se
atestă aptitudinea de utilizare a materialelor, produselor, procedeelor !i echipamentelor de
construcţii stabilindu$se !i condiţiile de fabricaţie, transport, depozitare !i punere în operă
$ stabilirea condiţiilor de calitate constând în precizarea caracteristicilor fizico$mecanice !i
chimice precum !i a condiţiilor de aspect conform caietelor de sarcini !i a prevederilor
contractuale
$ precizarea operaţiilor de verificare a calităţii materialelor !i elementelor de construcţii$
instalaţii constând din probe de laborator, măsurători, încercări conform normelor tehnice
specifice fiecărui produs (în special materialele care asigură cerinţa rezistenţă $i
stabilitate).
$ stabilirea comisiilor de verificare a calităţii produselor personal tehnic autorizat în funcţie
d structura organizatorică a fiecărui executant
La execuţia proceselor de construcţie, a activităţilor, elementelor,
subansamblurilor 6i ansamblurilor de construcţie
Stabilirea condiţiilor de calitate constă în:
$ stabilirea etapelor când se fac verificările privind calitatea în desfă!urarea execuţiei
punându$se astfel în evidenţă trei etape !i anume:
înainte de începerea execuţiei
în timpul execuţiei
la terminarea execuţiei
$ precizarea condiţiilor de calitate la execuţie sub aspectul încadrării în condiţiile
dimensionale !i de calitate prevăzute în proiectul tehnic !i în reglementările tehnice privind
calitatea.
Stabilirea condiţiilor de calitate se face prin precizarea următoarelor elemente:
condiţii dimensionale conform detaliilor de execuţie
intervale dimensionale exprimate prin abateri, toleranţe admisibile, distanţe,
petreceri, verticalitate, orizontalitate, etc. Conform normativului C56$85
verificarea caracteristicilor mecanice prin încercări de laborator
verificarea documentelor de atestare a calităţii pentru procesele precedente
$ precizarea tehnologiilor de execuţie !i a metodelor de lucru cu referire la următoarele
aspecte:
dacă tehnologia de execuţie cuprinde toţi parametrii necesari execuţiei
conform proiectului tehnic !i a condiţiilor locale !i de dotare a !antierului (fi!e
tehnologice, planuri de montaj cu precizarea utilajelor !i echipamentelor precum !i
a caracteristicilor acestora)

21
MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA II

descrierea execuţiei !i a montajului cu stabilirea echipelor de lucru !i a

calificărilor în raport cu natura proceselor
precizarea responsabilităţilor pentru urmărirea execuţiei, asigurarea
condiţiilor de calitate, siguranţă, protecţia muncii, protecţia mediului precum !i a
responsabilităţilor pentru încercări, probe, teste, verificări.
La dotarea cu utilaje, echipamente 6i instalaţii tehnologice
Stabilirea condiţiilor de calitate constă în:
precizarea documentaţiilor tehnice: scheme de ansamblu !i de flux
tehnologic, schemele instalaţiilor !i echipamentelor tehnologice, planuri de montaj,
geometrii dimensiuni de amplasare, breviare de calcul
verificarea cărţii tehnice a produselor, certificate de conformitate, agremente
tehnice
precizarea regulilor de montaj, de punere în funcţiune, a probelor, a poziţiilor
!i racordurilor, a caracteristicilor tehnice comparativ cu prevederile proiectului
tehnic
precizarea condiţiilor de recepţie
precizarea responsabilităţilor pentru teste, verificări, probe, asigurarea
asistenţei tehnice din partea producătorului, a predării în exploatare
4) Stabilirea documentelor !i a formularelor pentru înregistrarea calităţii
Documentele necesare la înregistrarea calităţii asigură informaţiile asupra gradului de
realizare a cerinţelor de calitate precizate de Legea 10/1995 !i condiţiile contractuale.
In vederea stabilirii, identificării, gestionării documentelor de înregistrare a calităţii se propune
următoarea structură: [11]
codificarea documentelor pe tipuri de acţiuni, astfel putându$se evidenţia:
a) Documente:furnizori: certificate de calitate, certificate de garanţie, buletine de analiză,
dosar al produsului, carte tehnică a produsului, agrement tehnic
b) Documente:execuţie: proces$verbal de începere a lucrărilor, proces$verbal de predare$
primire amplasament !i a bornelor de reper, proces$verbal de predare$primire front de
lucru, proces$verbal de verificare a naturii terenului de fundare, proces$verbal de trasare a
lucrărilor, proces$verbal de verificare a calităţii lucrărilor ce devin ascunse, proces$verbal
de recepţie calitativă, proces$verbal pentru lucrări speciale, proces$verbal pentru
executarea sudurilor, fi!ă tehnologică de sudare, proces$verbal de prelevare a probelor de
sudură, registru privind montarea elementelor prefabricate, condica de betoane, fi!ă de
betonare, fi!ă de injectări, proces$verbal de verificare a betonului după decofrare !i
poziţionare goluri tehnologice de instalaţii, buletine de măsurători, buletine de încercări,
buletine de examinare vizuală, proces$verbal de control a calităţii lucrărilor în faze
determinante, raport de tratare a neconformităţilor, notă de constatare, raport privind
evidenţa întreruperii lucrărilor, fi!e de măsurători, proces$verbal de recepţie parţială
(fundaţii, structură de rezistenţă, !arpantă, etc.), proces$verbal de recepţie la terminarea
lucrărilor, proces$verbal de recepţie finală.
c) Documente:atestare, control – autorizaţii !i atestări pentru personalul de execuţie
(sudori, instalatori gaze, etc.), autorizaţii !i atestări pentru personalul de control
(responsabil tehnic cu execuţia, inspector de !antier, expert tehnic, responsabil cu controlul
calităţii, etc.), expertize tehnice, verificări în teren (altele decât cele prevăzute în caietele
de sarcini), rapoarte de inspecţie privind controlul statului, rapoarte de control ale

22
 MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA II

autorităţii publice sau instituţii publice (protecţia muncii, protecţia mediului, etc.),
autorizaţii de execuţie !i alte studii (studii geotehnice, topo, etc.).
ordonarea documentelor pe obiecte, tronsoane, niveluri
stabilirea unui sistem de identificare, codificare, arhivare

2. Asigurarea calităţii – este etapa prin care se descrie !i se aplică politica în domeniul
calităţii prin activităţi !i măsuri specifice în vederea asigurării cerinţelor privind calitatea !i a
îndeplinirii obligaţiilor contractuale între factorii implicaţi în etapele a realizare a unui proiect de
construcţie.
Asigurarea calităţii este reglementată prin HG766/1997 – Regulament privind conducerea
!i asigurarea calităţii în construcţii fiind componenta principală a sistemului de conducere !i
asigurare a calităţii (S.C.A.Q.).
S.C.A.Q. la rândul său este componentă a sistemului calităţii în construcţii reglementat
prin Legea 10/1995.
Conform Legii 10/1995 sistemul calităţii în construcţii reprezintă ansamblul de structuri
organizatorice, responsabilităţi, regulamente, proceduri !i mijloace care concură la realizarea
calităţii construcţiilor în toate etapele: concepere, realizare, exploatare, postutilizare.
In figura 7 se prezintă modul de structurare !i reglementare a S.C.A.Q.

SISTEMUL CALITĂłII IN
CONSTRUCłII

LEGE 10/1995
Lege privind calitatea
în construcŃii
5 rezistenŃă $i stabilitate
5 siguranŃă în exploatare
5 siguranŃă la foc
5igienă, sănătatea
oamenilor, refacerea $i
protecŃia mediului
5 izolaŃie termică, hidrofugă
$i economie de energie
$protecŃie împotriva
zgomotului
5 Reglementări tehnice în
construcŃii – HG399/95
5 Calitatea produselor folosite
în construcŃii – HG 766/1997
5 Agrement tehnice pentru
produse, procedee $i SISTEMUL DE CONDUCERE
echipamente noi în CI ASIGURARE A CALITĂłII
construcŃii 5HG 766/1997 IN CONSTRUCłII
5 Verificarea, expertizarea ASIGURAREA S.C.A.Q.
proiectelor –HG925/95 CALITĂłII – AQ
5 Conducerea ,i asigurarea 5 Date de intrare
calităŃii în construcŃii = HG 5 Elemente principale de
766/97 conŃinut
5 Elemente metodologice ale
5 Autorizarea $i acreditarea
CONTROLUL dezvoltării $i aplicării sistemului
laboratoarelor 5 HG 766/1997
CALITĂłII – CQ 5 Documente $i înregistrări
5 Asigurarea activităŃii
metrologice HG 766/1997
5 RecepŃia construcŃiilor – HG
273/94
5 Urmărirea comportării în
exploatare a construcŃiilor,
intervenŃiile în timp $i
postutilizarea construcŃiilor 5
HG 766/1997
5 Controlul de stat al calităŃii –
HG272/94

Fig. 7 Modul de structurare !i reglementare a S.C.A.Q.

Elementele principale ale S.C.A.Q. :
Datele de intrare sunt concretizate prin documentaţiile referitoare la organizarea !i
resursele organizaţiilor implicate în realizarea proiectului, documentele privind
23
MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA II

asigurarea cerinţelor de calitate ale beneficiarilor !i cele prevăzute în reglementările

tehnice în vigoare.
Elementele principale ale S.C.A.Q. sunt:
4) Programul de asigurare a calităţii
5) Organizarea sistemului
6) Funcţiunile sistemului
1) Programul de asigurare a calităţii – stabile!te dispoziţiile specifice directoare pentru
definirea !i obţinerea calităţii precizând obiectivele, regulile de operare, resursele !i activităţile
legate de calitate. [11]
Programul de asigurare a calităţii cuprinde următoarele elemente:
a. Manualul calităţii – este documentul care exprimă politica generală de calitate,
procedurile !i practicile organizaţiilor implicate în conceperea !i execuţia unui proiect de
construcţie. Fiecare organizaţie are propriul manual de calitate prin care se descrie: politica
calităţii, organizare/responsabilităţi, prezentarea !i gestiunea sistemului calităţii, descrierea
activităţilor generale conform obiectului de activitate, listele cu proceduri administrative !i
instrucţiuni de lucru.
b. Procedurile aferente funcţiunilor sistemului
Procedura este documentaţia tehnică componentă a sistemului calităţii care descrie în
detaliu modul specific de desfă!urare a activităţilor care concură la realizarea calităţii. In funcţie
de specificul activităţilor din domeniul construcţiilor procedurile pot fi:
$ proceduri de organizare
$ proceduri de lucru sau proceduri tehnice de execuţie
$ proceduri de control a calităţii
$ proceduri de inspecţie
$ proceduri de evaluare
$ proceduri administrative
$ proceduri pentru instruire
$ proceduri pentru acţiuni corective
Din punct de vedere al structurii o procedură cuprinde următoarele capitole:
$ Scop
$ Domeniu
$ Definiţii !i prescurtări
$ Documente de referinţă
$ Procedura (descriere)
$ Responsabilităţi
$ Inregistrări/arhivare
$ Anexe
c. Planul calităţii – este documentul tehnic care asigură interfaţa dintre factorii implicaţi în
realizarea proiectului !i care precizează !i implementează practicile, resursele, succesiunea
activităţilor referitoare la calitate relevante pentru realizarea unui proiect de construcţie.
2) Organizarea sistemului – cuprinde următoarele elemente:
$ definirea politicii privind calitatea, a obiectivelor, a metodelor de conducere !i a
responsabilităţilor privind asigurarea calităţii, cu precizarea legăturilor dintre
compartimentele implicate;
$ organizarea, investirea, delegarea membrilor compartimentelor de asigurarea !i controlul
calităţii;

24
MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA II

$ asigurarea mijloacelor !i resurselor adecvate pentru aplicarea politicii calităţii !i

realizarea obiectivelor acesteia;
$ formarea !i instruirea personalului implicat în asigurarea !i controlul calităţii;
$ analiza periodică a sistemului calităţii sub aspectul eficacităţii !i satisfacerii cerinţelor de
calitate.
3) Funcţiunile sistemului – conform standardului SR EN ISO 9001/2000 sunt:
$ responsabilitatea managementului $ analiza sistemului
$ sistemul calităţii – documente
$ asigurarea resurselor
$ analiza contractului
$ controlul proiectării
$ controlul documentelor !i al datelor
$ aprovizionarea
$ controlul produsului furnizat de client
$ controlul execuţiei (controlul proceselor/activităţilor)
$ identificarea !i trasabilitatea produsului
$ inspecţii !i încercări
$ controlul dispozitivelor de măsurare !i monitorizare (încercare)
$ stadiul inspecţiilor !i al încercărilor
$ controlul produsului neconform
$ acţiuni corective !i preventive
$ manipulare, depozitare, ambalare, conservare, livrare
$ controlul înregistrării calităţii
$ auditurile interne ale calităţii
$ instruire personal
$ urmărirea comportării pe perioada de garanţie, în exploatare; intervenţii în timp
$ tehnici statistice
Elemente metodologice ale dezvoltării !i aplicării sistemului–sunt evidenţiate în funcţie
de cerinţele de asigurare a calităţii corespunzătoare organizării !i capacităţii fiecărui factor
implicat si de categoria de importanţi a construcţiilor
Documente !i înregistrări
In elaborarea !i aplicarea sistemului calităţii în construcţii se adoptă trei categorii de
documente !i anume:
documente privind datele de intrare ale sistemului
documente ale programului de asigurare a calităţii
documente !i înregistrări privind calitatea (specificate la punctul patru al etapei)
3. Controlul calităţii – este etapa prin care se precizează activităţile !i operaţiile folosite
în exercitarea controlului privind calitatea.
Controlul calităţii este o componentă a sistemului calităţii !i poate fi exercitate de :
$ factorii implicaţi în finanţarea, conceperea !i realizarea proiectelor de
construcţie
$ stat$ conform HG 272/1994

Controlul calităţii urmăre!te următoarele obiective:

respectarea, de către toţi factorii care contribuie la conceperea !i realizarea construcţiilor,
prevederile referitoare la:

25
MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA II

$ reglementările tehnice în vigoare

$ certificarea calităţii materialelor !i elementelor de construcţii$instalaţii
$ verificarea proiectelor tehnice
$ verificarea execuţiei
$ aplicarea planurilor calităţii
$ modul de efectuare a verificărilor execuţiei proceselor de construcţie
$ soluţionarea neconformităţilor
$ recepţia lucrărilor !i a obiectelor de construcţie
respectarea prevederilor autorizaţiilor de construire !i a avizelor eliberate de autoritatea
locală, regii autonome, comisii !i alte instituţii
respectarea prevederilor legale privind atestarea speciali!tilor, acreditarea laboratoarelor de
încercări, agrementarea produselor noi, protecţia mediului, etc.
INSTRUMENTE =I DOCUMENTAŢII PROPUSE
Referitor la asigurarea calităţii în realizarea proiectelor de construcţie, metodologia
propune următoarele instrumente tehnice !i documentaţii:
1. Fi!a de dimensionare a calităţii –F.D.C. (în etapa de dimensionare a calităţii)
2. Planul de asigurare a calităţii – PAQc (în etapa de asigurare a calităţii)
3. Planul de control – inspecţii privind calitatea – PCIQc (în etapa de control a
calităţii)
4. Dosarul calităţii
1. Fi3a de dimensionare a calităţii –F.D.C. – este documentul tehnic care prezintă
condiţiile !i parametrii privind calitatea la execuţia proceselor de construcţie,
activităţilor, elementelor, ansamblurilor !i subansamblurilor de construcţie. Modelul !i
structura FDC sunt prezentate în etapa 1 – dimensionarea calităţii.
2. Planul de asigurare a calităţii – P.A.Qc – este documentul tehnic component al
S.A.C.Q. care asigură interfaţa dintre principalii factori implicaţi în realizarea unui
proiect de construcţie !i precizează practicile, regulile, condiţiile referitoare la
asigurarea calităţii.
Elementele principale avute în vedere la elaborarea P.A.Qc sunt:
1) elementele sistemului calităţii: manualul calităţii, procedurile aferente,
existenţa compartimentelor de asigurare !i control a calităţii (cu precizarea
responsabililor), standardele, normativele !i reglementările tehnice, proceduri
tehnice/instrucţiuni de lucru pentru execuţia proceselor de construcţie, dotarea
cu resurse, echipamente de măsurare, control !i încercări;
2) calificări, atestări, autorizări existente în cadrul organizaţiei implicate în
execuţia proiectului (RTE, personal autorizat ISCIR, FRE, gaze, etc.),
laboratoare de încercări;
3) Metodologia de analiză a contractului: analiza comenzilor primite, clauze
privind tehnologia de execuţie, organizarea de !antier, calitatea materialelor !i
elementelor de construcţii$instalaţii, condiţiile de recepţie !i garantare;
4) Pregătirea execuţiei lucrărilor: elaborarea fi!elor tehnologice, elaborarea
graficelor de organizare de !antier, de asigurare cu forţa de muncă, etc.,
elaborarea documentelor pe baza cărora se precizează asigurarea !i controlul
calităţii (instrucţiuni de lucru, tehnologii de execuţie, tehnologii indicate de
producătorii !i furnizorii de produse !i servicii;
5) Execuţia lucrărilor:

26
MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA II

$ organizarea de !antier: proiectul de organizare de !antier, proiectul de

execuţie pe timp friguros, asigurarea tehnică (utilaje, echipamente, laboratoare
de încercări, mijloace de măsurare !i încercări), spaţii de depozitare;
$ organizarea !i conducerea lucrărilor: precizarea atribuţiilor personalului de
execuţie !i control, nivelul de calificare !i atestare, disponibilitatea
documentaţiilor tehnice la punctul de lucru (proiect tehnic, detalii de execuţie,
grafice calendaristice, programe de lucru, programe de control a calităţii,
registre, formulare, etc.), execuţia proceselor de construcţie (tehnologii,
resurse), efectuarea înregistrărilor privind decontările, duratele de execuţie,
calitatea, etc.
3. Planul de control – inspecţii privind calitatea – PCIQc : este documentul tehnic,
component al S.A.C.Q. !i corelat cu Planul de asigurare a calităţii (P.A.Qc.), care descrie
ansamblul verificărilor calităţii (controale, inspecţii sau încercări) efectuate de factorii implicaţi
în execuţia proiectului de construcţie. Conţinutul cadru al PCIQc este prezentat în secţiunea
„Conducerea proiectului” din cadrul blocului operaţional al metodologiei.
4. Dosarul calităţii – reprezintă o componentă a S.A.C.Q. care conţine toate documentele
referitoare la dimensionarea, asigurarea !i controlul calităţii la execuţia proiectelor de construcţie.
Dosarul calităţii trebuie să conţină cel puţin documentaţiile referitoare la calitate
prezentate mai jos:
a. Jurnalul lucrărilor !i evenimentelor – care cuprinde datele înscrise zilnic asupra
progresului lucrărilor, procedeelor, mijloacelor !i condiţiilor de desfă!urare a execuţiei;
b. Registrul unic de comunicări !i dispoziţii de !antier;
c. Fi!a de dimensionare a calităţii (F.D.C.);
d. Condica de betoane cu rezultatele probelor;
e. Fi!ele tehnologice pentru execuţia proceselor;
f. Certificatele de calitate !i/sau garanţie a materialelor aprovizionate, agrementele
tehnice;
g. Bonurile de transport ale betoanelor;
h. Buletinele rezultatelor încercărilor de laborator (conform normativelor de execuţie)
i. Procesele verbale pentru verificarea lucrărilor ce devin ascunse;
j. Procesele verbale de verificare a aspectului betonului după decofrare !i poziţionarea
golurilor tehnologice;
k. Procesele verbale de apreciere a calităţii betonului pus în operă;
l. Procesele verbale de recepţie ale structurii de rezistenţă;
m. Procesele verbale de control a calităţii în faze determinante conform Ordinului
31/N/1995;
n. Alte procese verbale;
o. Manualul calităţii al organizaţiei care execută proiectul;
p. Procedurile tehnice pentru execuţia proiectului;
q. Planurile calităţii aferente proiectului;
r. Caiete de sarcini, breviare de calcul, fi!e organizatorice, grafice, etc.;
s. Note de constatare;
t. Rapoarte de lucru;
u. Corespondenţa curentă.

27
MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA II

5. PROGRAMAREA PROIECTELOR DE CONSTRUCŢIE

Prin programarea activităţilor componente ale proiectului de construcţii se urmăre!te să se
realizeze o e!alonare cât mai economică a executării acestora. Aceasta se concretizează într$un grafic
calendaristic inclus în proiectul de organizare. În funcţie de complexitatea lucrărilor programate, se pot
folosi metode clasice sau avansate.
Programarea execuţiei lucrărilor trebuie să ia în considerare resursele disponibile pe parcursul
realizării proiectului, programul de lucru (dacă se lucrează 5 sau 6 zile pe săptămână, 8, 10 sau 12 ore pe
zi), constrângerile legate de intervalele de aprovizionare cu anumite materiale !i echipamente, de
termenele de execuţie a unor părţi din proiect sau de finalizare a acestuia.
1. Programarea prin metode clasice
Metodele clasice de programare se pot aplica cu succes în cazul proiectelor de complexitate
redusă !i folosesc resurse puţine.
Succesul unei astfel de programări este condiţionat, în mod hotărâtor, de pregătirea celor ce
elaborează !i urmăresc îndeplinirea programului.
Principala metodă clasică de programare se bazează pe reprezentarea proceselor simple de lucru,
la scara timpului, în cadrul graficului calendaristic (Gantt) într$un sistem de axe, în care pe abscisă se
înscrie timpul, iar pe ordonată procesele simple de lucru. Fiecare proces simplu va fi reprezentat printr$o
paralelă la abscisă. Lungimea segmentului care reprezintă procesul simplu de lucru va fi dată de durata
programată pentru executarea acestuia, iar începerea procesului simplu de lucru va fi stabilită în funcţie
de succesiunea tehnologică proiectată, de restricţiile de durată !i de nivelul resurselor disponibile.
Elaborarea graficului calendaristic se face ţinând seama de precizările din fi!ele tehnologice, în
următoarele etape:
$ împărţirea proceselor complexe de lucru în procese simple !i determinarea volumelor de lucrări
ale acestora;
$ stabilirea celei mai bune succesiuni tehnologice, pentru a elimina nesincronizările !i a asigura
executarea în paralel a unor lucrări;
$ coordonarea termenelor de realizare ale fiecărui proces de lucru, pentru încadrarea în durata de
execuţie propusă.
Uneori, în graficele calendaristice pot fi înscrise date referitoare la resursele necesare executării
proceselor simple de lucru programate (forţă de muncă, materiale, utilaje !i mijloace de transport,
prefabricate etc.).
Nr. Denumirea Utilaje E3alonare
Nr. necesar
Unitatea de

în mc\om:

de om –

muncitori
Producţia

Crt lucrării necesar calendaristică

Cantitate

lucrării
măsură

Durata

. e
Nr.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 I II II IV V
I
1 Săpături de pământ m3 960 4 240 20 12
2 Fundaţii de beton m3 960 3 120 12 10 betonieră
simplu 250 t
3
3 Beton armat monolit m 960 0.5 720 48 15 betonieră
850 Vi, braţ
troliu
4 Beton armat m3 680 1.5 450 12 38 macara turn
prefabricat. BKSM
3
5 Zidărie cărămidă m 1060 1.5 700 20 35 malaxor
mortar
6 Izolare termică !i m2 6600 69 968 32 30
învelitori
Figura 8. Programarea pe baza graficului Gantt

28
MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA II

Acest grafic calendaristic poate fi îmbunătăţit prin evidenţierea rezervelor libere sau totale de timp
ale activităţilor necritice (aceste concepte vor fi prezentate ulterior).
Folosirea graficului Gantt asigură următoarele avantaje: este simplu !i se elaborează u!or; poate fi
interpretat !i de către personalul fără pregătire specială; asigură cunoa!terea termenelor minime de
începere !i de terminare a lucrărilor etc. Poate fi utilizat cu succes !i pentru realizarea graficelor de
e!alonare a investiţiilor $ activităţile fiind exprimate în termeni financiari, sau pentru o programare la
nivel de macroactivităţi cum este programarea execuţiei unor obiecte în cadrul obiectivului de investiţii.
Graficul calendaristic oferă informaţii deosebit de importante privind desfă!urarea execuţiei
acţiunilor componente ale proiectului precum !i o serie de informaţii derivate privind e!alonarea
resurselor, planificarea financiară, etc.
Principalele avantaje ale Graficului calendaristic:
oferă informaţii asupra duratei totale de execuţi a proiectului urmărindu$se astfel
încadrarea în termenul de execuţie prevăzut în contractul de antrepriză;
pe baza graficului calendaristic se poate urmări realizarea diferitelor activităţi care,
dacă nu sunt realizate în anumite perioade, necesită măsuri tehnologice !i organizatorice
suplimentare; Un exeplu îl constituie activităţile care reprezintă procese umede exterioare
!i care nu este de preferat a se executa în perioada de timp friguros evidenţiată
convenţional în intervalul 15.XI. – 15.III.;
pe baza graficului calendaristic se face planificarea aprovizionării cu resurse
materiale, utilaje !i echipamente tehnologice necesare în execuţia proceselor de
construcţie;
constituie suportul principal pe baza căruia se face planificarea financiară (costuri
programate !i costuri cumulate pe anumite intervale de timp).
Constituie mijlocul grafic necesar pentru rezolvarea problemelor ce decurg din
elaborarea programelor cu analiza resurselor !i a costului.
Principalele dezavantaje ale programării lucrărilor cu ajutorul graficului Gantt sunt: se aplică greu
la lucrările complexe, deoarece nu redă legăturile tehnologice !i organizatorice dintre procesele simple de
lucru; este rigid !i nu poate fi reactualizat (în cazul nerespectării duratei unei activităţi, necesitând
refacerea sa completă); nu evidenţiază toate posibilităţile de suprapunere în timp a unor procese simple de
lucru; nu permite cunoa!terea posibilităţilor de decalare a începerii unor procese de lucru ce nu
influenţează durata totală de execuţie etc.

Fig. 9 Exemplu grafic calendaristic

29
MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA II

2. Programarea prin metode avansate

Dintre cele mai cunoscute metode de programare enumerăm:
Metoda Drumului Critic $ CPM (Critical Path Method);
Metoda MPM (Metra Potential Method);
Metoda PERT (Program Evaluation and Review Technique);
Metoda Diagramelor de Precedenţã $ PDM (Precedence Diagram Method);

Dezavantajele metodelor clasice de programare a lucrărilor, corelate cu sporirea

permanentă a complexităţii proceselor de lucru din construcţii$montaj, au stimulat dezvoltarea
rapidă a modelelor de cercetare operaţională. Acestea asigură o programare elastică, dinamică !i
permit refacerea u!oară a programului.
Între aceste modele s$a înscris, din 1957, metoda drumului critic (C.P.M.$ Critical Path
Method) elaborată !i folosită în S.U.A. pentru îmbunătăţirea planurilor calendaristice la lucrările
de construcţii$montaj din industria chimică. Metoda drumului critic calculează câte o singură dată
de începere !i terminare, minimă (cel mai devreme) !i maximă (cel mai târziu), pentru fiecare
activitate pe baza unei logici secvenţiale a activităţilor în cadrul reţelei, cărora li se ata!ează
durate stabilite în mod determinist. Accentul în cadrul acestei metode se pune pe determinarea
rezervelor de timp, pentru a determina care sunt activităţile cu cea mai redusă flexibilitate din
punctul de vedere al programării.
În 1958 s$a elaborat tehnica pentru evaluarea !i revizuirea programului (P.E.R.T $ Program
Evalution and Review Technique). Aceasta utilizează o logică secvenţială a activităţilor în cadrul
reţelei, cărora li se atribuie durate stabilite în mod probabilistic. PERT a fost iniţial creat pentru a
corespunde necesităţilor “epocii tehnologiei vaste”, în care tehnicile elaborate de Taylor !i Gantt
erau inaplicabile. Oficiul Proiectelor Speciale al Marinei americane, preocupat de direcţiile de
executare a unor mari programe de dezvoltare militară, a introdus PERT în sistemul său de
mijloace de luptă “Steaua polară”, după ce tehnica fusese perfecţionată cu ajutorul firmei de
consulting managerial “Booz, Allen & Hamilton”. Modul de lucru cu tehnica PERT este ilustrat
în figura 53.
Din aceste două metode principale bazate pe teoria graficelor reţea, au derivat !i altele în
care, din 1961, se urmăresc $ în afara termenului $ nivelul resurselor !i costul total.
Mai recent s$a dezvoltat metoda grafică de evaluare !i actualizare a programului GERT
(Graphical Evaluation and Review Technique) – care permite tratarea probabilistică atât a logicii
reţelei, cât !i a duratelor activităţilor (unele activităţi s$ar putea să nu se realizeze deloc, altele se
vor realiza doar parţial, iar altele vor fi efectuate în mod repetitiv). Se pot reprezenta activităţi
nonsecvenţiale (cicluri), cum ar fi un test care trebuie efectuat de mai multe ori, !i ramuri de
activităţi condiţionale, cum ar fi realizarea unei actualizări a proiectului numai în cazul în care în
urma unei inspecţii au fost detectate erori. Primele două metode prezentate nu permit
reprezentarea ciclurilor sau a ramurilor condiţionale. De asemenea, utilizarea graficelor
standardizate poate accelera pregătirea graficelor proiectului. Ele pot include proiecte întregi sau
doar porţiuni dintr$un proiect (numite subgrafuri). Subgrafurile sunt utile în cazul în care un
proiect cuprinde elemente identice sau aproape identice, cum ar fi etajele unei clădiri de birouri,
de exemplu.
Graful este o aplicaţie multivocă a elementelor unei mulţimi în ea însă!i, reprezentat ca o
reţea plană, în care elementele mulţimii sunt legate între ele prin arce orientate. Programarea unui
30
MANAGEMENTUL PROIECTELOR PARTEA II

proces complex de construcţii$montaj prin intermediul graficului reţea presupune, în prima etapă,
divizarea acestuia în procese de lucru simple, denumite activităţi, !i prezentarea lor sub formă de
grafic reţea în funcţie de condiţionările tehnologice !i organizatorice stabilite.
Această etapă, denumită etapa calitativă, trebuie să fie rezolvată de o echipă de speciali!ti
care să aibă o bogată experienţă în organizarea execuţiei lucrărilor !i care proiectează topologia
graficului reţea.
A doua etapă, denumită etapa cantitativă, cuprinde determinarea duratelor activităţilor, a
termenelor minime !i maxime de începere !i terminare a acestora, a rezervelor de timp, totale !i
libere, !i a drumului critic. Pentru a putea realiza etapa a doua, este obligatoriu ca graficul reţea
proiectat în prima etapă să nu conţină circuite sau bucle, iar fiecare activitate să înceapă numai
după ce s$a încheiat activitatea (sau activităţile) ce o condiţionează !i să aibă o singură fază de
plecare !i o singură fază de sosire.

31