APROBAT

COORDONAT Şedinţa departament ICG

la şedinţa Consiliului FCGC, proces- din ____ ___________________2020
verbal nr. 9 din 07.05.2020 proces-verbal nr. ____
Preşedintele Consiliului, Decan Şef departament, conf. univ., dr.
conf. univ., dr. ing. A. Taranenco
L. Nistor-Lopatenco____________
TEST
(pe platforma MOODLE UTM)
Pentru studenţii cu frecvenţă la zi, programul de
Examen final la disciplina
studii Inginerie Geodezică și Cadastru
„CADASTRU II”

1. O primă variantă atribuită termenului Cadastru din limba:

a. Latina
b. Greacă
c. Franceză
d. Germană
2. Primele încercări în domeniul cadastrului în Republica Moldova au fost prin:
a. adoptarea de către parlamentul Republicii Moldova a unui şir de acte legislative care
reglementează procesul de transmitere în proprietate privată
b. crearea Legii Cadastrului Bunurilor Imobile nr. 1543 de la 25.02.1998
c. Hotărârea Guvernului nr. 1030 din 12octombrie 1998
3. Data de naștere a Cadastrului în Europa:
a. 01 octombrie 1807
b. 01 septembrie 1821
c. 17 aprilie 1720
4. Considerat modelul tuturor cadastrelor europene:
a. din Franța de la Napoleon
b. din Romania de la Gh. Asachi
c. din Italia de la statutul papal
5. Cadastru este:
a. sistem informaţional de stat
b. sistem geoinformational
c. registrul bunurilor imobile
6. Cadastrele de specialitate sunt:
a. subsisteme de evidenţă şi inventariere sistematică a bunurilor imobiliare sub aspect
juridic, bazat pe datele din cadastrul juridic
b. subsisteme de evidenţă şi inventariere sistematică a bunurilor imobiliare sub
aspectele tehnic şi economic, bazate pe datele din cadastrul juridic
c. subsisteme de evidenţă şi inventariere sistematică a bunurilor imobiliare sub aspect
juridic, bazat pe datele din cadastrul juridic și subsisteme de evidenţă şi inventariere
sistematică a bunurilor imobiliare sub aspectele tehnic şi economic, bazate pe datele
din cadastrul juridic
7. Cadastru al bunurilor imobile este:
a. cadastru general,
b. sistem informațional geografic național
c. cadastru național
8. Bun imobil:
1
 a. teren, construcţie capitală, apartament şi altă încăpere izolată
b. teren
c. construcţie capitală
d. apartament
e. şi altă încăpere izolată
9. Teren în termen cadastral:
a. parte din teritoriu având hotare închise
b. o suprafață de pământ
c. o zonă izolată
10. Construcţie capitală:
a. Clădire sau construcţie cu durată îndelungată de exploatare a cărei strămutare este
imposibilă fără cauzarea de prejudicii destinaţiei ei
b. Poate fi obiect independent al înregistrării de stat
c. clădire sau construcţie cu durată îndelungată de exploatare a cărei strămutare este
imposibilă fără cauzarea de prejudicii destinaţiei ei. Poate fi obiect independent al
înregistrării de stat.
11. Încăpere izolată:
a. partea interioară a unei construcţii capitale,
b. o construcție separată de alte părţi adiacente ale acestei construcţii prin pereţi sau prin
despărţituri fără goluri pentru uşi,
c. având ieşire separata pe palierul scării, în coridor comun, în curte sau în stradă
d. a, b și c
12. Plan geometric
a. document tehnic, întocmit în urma măsurărilor geometrice la faţa locului
b. în care se indică hotarele terenului şi construcţiile capitale amplasate pe acesta
c. a și b
13. Număr cadastral
a. număr individual, irepetabil pe teritoriul ţării, al bunului imobil
b. număr individual, irepetabil pe teritoriul ţării, al proprietarului
c. număr individual, irepetabil pe teritoriul ţării, al bunului imobil și proprietarului
14. Număr cadastral convenţional:
a. număr cadastral irepetabil
b. număr cadastral repetabil
c. număr cadastral provizoriu
d. a, b, c
15. Dosar cadastral:
a. colecţie sistematizată de documente ce confirmă drepturile
b. colecție de scheme, planuri, schiţe
c. alte documente referitoare la fiecare bun imobil;
d. a, b și c
16. Registru al bunurilor imobile
a. sistem de înscrisuri, privitoare la bunurile imobile şi la drepturile patrimoniale asupra
lor;
b. sistem informațional cadastral
c. dosar cadastral
d. a, b, c
17. Înregistrare de stat primară:
a. efectuarea primului înscris în registrul bunurilor imobile privitor la bunul imobil
2
 b. efectuarea primului înscris la drepturile patrimoniale asupra lui şi la titularul de
drepturi
c. efectuarea primului înscris în registrul bunurilor imobile privitor la bunul imobil și
drepturile patrimoniale asupra lui şi la titularul de drepturi
18. Înregistrare de stat curentă
a. efectuarea de modificări în sistemul informațional al cadastrului
b. efectuarea de modificări în registrul bunurilor imobile
c. efectuarea de modificări în sistemul cadastrului național
19. Document ce confirmă drepturile:
a. Contract de vinzare-cumpărare
b. Contract de grevare
c. contract, act administrativ sau un alt document legal care constituie temeiul naşterii,
modificării sau stingerii drepturilor patrimoniale
20. Grevare:
a. drepturile patrimoniale asupra unui bun imobil ale unor persoane care nu sunt
proprietarii lui (ipotecă, arendare, servitute şi altele)
b. drepturile patrimoniale asupra unui bun imobil ale unor persoane care nu sunt
proprietarii lui (ipotecă);
c. drepturile patrimoniale asupra unui bun imobil ale unor persoane care nu sunt
proprietarii lui (arendă);
d. drepturile patrimoniale asupra unui bun imobil ale unor persoane care nu sunt
proprietarii lui (servitute);
21. Servitute:
a. drept de folosinţă limitată (posibilitatea traversării, trecerii, accesului la obiectele de
utilitate publică, instalării şi deservirii liniilor de comunicaţie etc.) asupra unui bun
imobil străin. Este unul din tipurile de grevare
b. drept de folosinţă deplin
c. Nu este o grevare
22. Registrator:
a. persoană cu funcţii de răspundere din organul cadastral teritorial, care este în drept să
examineze documentele ce confirmă drepturile şi să decidă asupra înregistrării bunului
imobil şi a drepturilor asupra lui
b. să opereze modificări în planul cadastral şi/sau geometric, să efectueze şi să rectifice
înscrisuri în registrul bunurilor imobile în modul stabilit.
c. a și b
23. Cadastrul general are caracter:
a. obiectiv
b. unitar
c. istoric
d. dinamic
e. general
f. obligatoriu
g. a, b, c, d, e și f
24. Legătura directă a cadastrului cu alte discipline:
a. Matematica
b. Geodezie,
c. Topografie
d. Fotogrammetrie
3
 e. a, b, c și d
25. Lucrările cadastrale se compun din:
a. stabilirea hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale si a terenurilor şi delimitarea lor prin
borne;
b. stabilirea şi marcarea pe teren a hotarelor intravilanului;
c. identificarea bunurilor imobile în baza documentelor ce confirmă drepturile;
d. măsurătorile pe teren pentru întocmirea sau actualizarea planurilor cadastrale;
e. formarea bunurilor imobile.
f. a, b, c, d și e
26. Hotar fix al terenului este hotarul:
a. ale cărui coordonate sunt stabilite şi fixate pe teren prin borne de hotar de către
organele cadastrale teritoriale sau întreprinderile care dispun de licenţă pentru
efectuarea unor astfel de lucrări
b. stabilit în baza actului de constatare pe teren, coordonat împreună cu proprietarii
terenurilor adiacente.
c. a și b
27. La stabilirea hotarului fix se întocmeşte în mod obligatoriu:
a. planul geometric al terenului
b. planul cadastral al terenului
c. planul cadastral/geometric al terenului
28. Hotarul fix se stabileşte la:
a. cererea şi din contul proprietarului de teren
b. cererea și din contul OCT
c. cererea și din contul băncii mondiale
29. Planul cadastral şi/sau planul geometric pot fi modificate numai în cazul:
a. acordului scris al tuturor titularilor de drepturi asupra bunurilor imobile ale căror
interese sunt atinse;
b. hotărârii instanţei de judecată privind modificarea lor;
c. necesităţii corectării erorilor care nu ating hotarele terenului sau alte interese ale
titularilor de drepturi asupra bunurilor imobile.
d. a, b și c
30. Identificarea bunului imobil se legalizează:
a. prin extras din SIA Cadastru
b. printr-un act de constatare pe teren
c. din materiale cartografice din zona de lucru
31. Scopul Sistemul cadastral din Republica Moldova:
a. Crearea în republică a pieţei imobiliare civilizate, asigurarea garanţiilor drepturilor
patrimoniale asupra imobilului
b. Sporirea veniturilor bugetului local şi ameliorarea structurii lor pe calea stabilirii mărimilor
optime de plăţi pentru folosirea imobilului
c. Atragerea investiţiilor în imobil
d. Gestionarea eficientă şi operativă a teritoriului administrat
e. a, b, c, și d
32. Principiile de bază ale creării sistemului cadastral sunt:
a. Descentralizarea înregistrării imobilului până la nivel raional şi municipal; autenticitatea
datelor
b. Unitatea organizării structurale a informaţiei în băncile de date, formatelor de păstrare,
acumulare şi schimb de informaţie ale băncilor de date
4
c. Comparabilitatea datelor bazată pe utilizarea bazei cartografo-geodezice unificate, sistemelor
de clasificare şi codificare, formatelor şi structurilor de date coordonate
d. Crearea şi implementarea pe etape a sistemului Cadastrului Naţional, cu orientarea spre
sarcinile prioritare ale Republicii Moldova, în îmbinare cu posibilitatea realizării lor
e. Plata minimă pentru înregistrare în vederea stimulării înregistrării iniţiale
f. actualizarea permanentă a datelor
g. a, b, c, d, e și f
33. Administrarea imobilului pe fiecare obiect în parte, include:
a. delimitarea pe obiecte (formarea) bunurilor imobiliare,
b. clasificarea şi înregistrarea unică a obiectelor
c. înregistrarea pe obiecte a drepturilor patrimoniale
d. estimarea pe obiecte a imobilului.
e. a, b, c și d
34. Măsurile de implementare a Sistemului Naţional de Cadastru:
a. crearea cadrului legislativ pentru Implementarea Cadastrului bunurilor imobile
b. accelerarea procesului de împroprietărire a cetăţenilor cu pământ
c. asigurarea informaţională populaţiei, instruirea cadrelor
d. crearea sistemului oficiilor cadastrale
e. înregistrarea primară masivă a bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor
f. elaborarea mecanismului de estimare a bunurilor imobile
g. crearea sistemului informaţional cadastral
h. a, b, c, d, e, f și g
35. Masurile din cadrul programului se realizează în doua etape:
a. 1998-2006 și 2007-2011
b. 1992- 1998 și 2006-2014
c. 1996-1999 și 2000-2013
36. Primele realizări pentru Cadastru din Republica Moldova:
a. RGN-0, RGN-1, RGN-2 și RGN 3
b. Implementarea în Republică Moldova a Programului Pământ
c. Implementarea în Republică Moldova a Primului Proiect de Cadastru
d. Crearea bazei geometrice a cadastrului
e. a, b și c
f. a, b, c, d
37. Ridicările de teren se realizează prin următoarele metode:
a. Sistemul satelitar GNSS
b. aerofotogrammetrică
c. topografică
d. combinată
e. tahimetrică (sau cu staţii totale) sau cu teodolitul
f. cu planşeta topografică (metodă veche)
g. a, b, c, e, f
38. Destinaţia planurilor topografice
a. Pentru cadastru
b. Pentru proiectare
c. Pentru construcții
d. a și b
e. a, b, c
39. Drept bază pentru executarea lucrărilor topogeodezice servesc:
5
 a. Proiect tehnic
b. Raport tehnic
c. Sarcina tehnică
d. a și c
e. a și b
40. Proiectul tehnic cuprinde părţile:
a. textuală
b. grafică
c. deviz estimativ al măsurătorilor
d. și multe alte date topogeodezice
e. a, b, c
f. a, b
41. Partea grafică a proiectului conţine:
a. schema asigurării lucrărilor cu date geodezice iniţiale, cu materiale topografice şi cartografice
b. proiectul reţelei geodezice planificate
c. cartograma sectoarelor ridicărilor de teren cu împărţirea foilor planurilor
d. alte multe date
e. a, b, c
f. a, b, c, d
42. Recunoaşterea pe teren a punctelor geodezice se execută prin metoda:
a. Instrumental
b. Liniară;
c. cu menzula
d. a și b
e. a, b, c
43. Sistemul Informational Automatizat (SIA):
a. reprezintă un sistem unic multifuncţional de înregistrare a bunurilor imobile şi a
drepturilor asupra lor, precum şi de evaluare în masă a bunurilor imobile în scopul
impozitării
b. reprezintă un sistem unic multifuncţional de înregistrare a bunurilor imobile şi a
drepturilor asupra lor
c. de evaluare în masă a bunurilor imobile în scopul impozitării
44. Scopul creării SIA CBI este:
a. b, c, d și e
b. Îmbunătăţirea calităţii, accelerarea şi simplificarea serviciilor de furnizare a
informaţiilor de stat, către persoane fizice si juridice
c. Recunoaşterea de către public şi protejarea drepturilor reale asupra bunului imobil
d. Crearea resurselor informaţionale de baza
e. Asigurarea autorităţilor publice cu informaţii analitice si statistice veridice cu privire la
componenta cantitativa si calitativa a bunurilor imobile necesare pentru a lua decizii
manageriale
45. Sistemul informaţional automatizat este format din:
a. 3 subsiteme
b. 2 subsisteme
c. 5 subsisteme
d. din mai multe
46. Sistemul informaţional automatizat este format din următoarele subsisteme:
a. b și c
6
 b. Înregistrarea bunurilor imobile şi a drepturilor asupra acestora
c. Evaluarea bunurilor imobile în scopul impozitării
47. Componente logice de bază a Sistemului Informaţional Automatizat:
a. Baza de date centrală unică
b. Terminalele locale
c. Serverul aplicaţiilor
d. OCT
e. Filiale
f. a, b și c
g. a, b, c, d, e
48. Câte funcţii are sistemul:
a. 3
b. 2
c. 5
d. mai multe
e. a, b și c
49. Elementele principale ale structurii bazei de date:
a. Bunuri imobile
b. Obiecte
c. Dreptul prin documente
d. Proprietarul
e. a, b, c, d
f. b, c și d
50. Funcţii ale sistemului:
a. Blocul de funcţii –“INREGISTRAREA BUNURILOR IMOBILE ŞI A
DREPTURILOR ASUPRA ACESTORA”
b. Blocul de funcţii “EVALUAREA BUNURILOR IMOBILE ÎN SCOPUL
IMPOZITARII”
c. Blocul de funcţii “ȚINEREA STRUCTURII / ORGANIZĂRII CADASTRALE”
d. Blocul de funcţii “MONITORIZAREA, IDENTIFICAREA BUNURILOR IMOBILE”
e. Blocul de funcţii “SEPARAREA ȘI DIVIZAREA BUNURILOR IMOBILE”
f. a, b și c
51. Monitorizarea datelor din Banca Centrală de Date:
a. depistarea erorilor/neconformităților;
b. examinarea celor depistate;
c. transmiterea erorilor către OCT spre corectare și sistematizarea neconformităților ce nu
pot fi corectate momentan;
d. a, b, c
52. Planul topografic la scara 1:10 000 este destinat pentru:
a. elaborarea cadastrului juridic al gospodăriilor agricole;
b. elaborarea cadastrului juridic al gospodăriilor silvice;
c. elaborarea cadastrului juridic al gospodăriilor piscicole;
d. a, b, c
53. Planul topografic la scara 1:5000 este destinat pentru:
a. crearea cadastrului juridic al localităţilor cu construcţii rare şi al teritoriilor cu
agricultură intensivă;
b. crearea cadastrului juridic al localităţilor cu construcţii compacte şi al teritoriilor cu
agricultură rară;
7
 c. crearea cadastrului juridic al localităţilor cu construcţii proporționale şi al teritoriilor cu
agricultură proporțională;
d. a, b, c
54. Planul topografic la scara 1:2000 este destinat pentru creare:
a. cadastrului complex al oraşelor şi localităţilor cu construcţii compacte;
b. cadastrului complex al oraşelor şi localităţilor cu construcţii rare;
c. cadastrului complex al oraşelor şi localităţilor cu construcţii proprționale;
d. a, b, c
55. Planurile topografice la scările 1:1000, 1:5000 după reînnoirea lor pot fi folosite pentru:
a. întocmirea planului cadastral la scara 1:500;
b. întocmirea planului cadastral la scara 1:2000;
c. întocmirea planului cadastral la scara 1:5000;
d. a, b, c
56. Marcarea punctelor geodezice în teren se face prin:
a. Metoda instrumentală;
b. Metoda liniară;
c. a, b, c
57. Structura cadastrului național
a. Cadastru bunurilor immobile
b. Cadastru funciar
c. Cadastre de specialitate
d. a, b,c
58. Fond funciar este:
a. totalitatea suprafețelor de teren aflate între granițele unei țări ;
b. unei unități administrativ-teritoriale ;
c. unei unități agricole;
d. a, b, c
59. Terenurile în Republica Moldova pot fi în proprietate:
a. Public
b. Privată
c. a, b
60. Deţinătorii de terenuri cu titlu de proprietate privată pot fi:
a. cetăţeni ai Republicii Moldova şi investitorii străini,
b. doar cetăţeni ai Republicii Moldova;
c. investitorii străini
61. Clasificarea terenurilor în scopul impozitării:
a. apartamente la bloc
b. casă îndividală;
c. comerciale/industrial simple și complicate;
d. agricole
e. a, b, c, d
62. Fondul funciar se clasifică:
a. terenuri agricole;
b. terenuri destinate octortirii naturii, sănătății, activității recreative
c. terenuri destinate industriei transporturilor, telecomunicațiilor
d. terenurile din intravilanul localităților
e. fondul silvic
f. fondul apelor
8
 g. fondul de rezervă
h. a, b, c, d, e, f, g
63. Dreptul asupra terenului se stinge în cazurile:
a. renunţării benevole a deţinătorului la teren;
b. înstrăinării terenului de către proprietar;
c. retragerii terenului pentru nevoile statului şi societăţii;
d. decedării proprietarului;
e. neachitării sistematice a impozitului funciar în termenul stabilit de lege;
f. expirării termenului pentru care a fost dat în folosinţă terenul;
g. încetării activităţii întreprinderii, instituţiei, organizaţiei;
h. încetării raporturilor de muncă, în virtutea cărora a fost repartizat lotul auxiliar, dacă
legislaţia nu prevede altfel;
i. nerespectării condiţiilor contractului de arendă;
j. exploatării terenului prin metode care conduc la degradarea solurilor, la poluarea lor
chimică, radioactivă şi de altă natură, la înrăutăţirea situaţiei ecologice;
k. folosirii terenurilor irigate prin metode care conduc la înmlăştinire, la salinizare
secundară şi la apariţia focarelor de eroziune prin irigare
l. a, b, c, e, f, g, h, i, j
64. Din componenţa terenurilor oraşelor şi satelor (comunelor) fac parte:
a. terenurile pe care sînt amplasate construcţii şi alte amenajări
b. terenurile de uz public
c. terenurile pentru transporturile rutier, feroviar, naval, aerian, prin conducte, pentru liniile de
telecomunicaţii, de transport electric, pentru exploatări miniere şi pentru alte industrii
d. terenurile împădurite
e. terenurile cu destinaţie agricolă şi alte terenuri
f. a, b, c, d, e
65. Terenuri de uz public din oraşe şi sate (comune) sînt terenurile folosite:
a. pentru căile de comunicaţie (pieţe, străzi, pasaje, drumuri şi altele asemenea), pentru
necesităţile social-culturale ale  populaţiei (grădini  publice, parcuri, lacuri, plaje,
bulevarde, scuaruri), pentru cimitire şi alte necesităţi ale gospodăriei comunale;
b. pieţe, străzi, pasaje, drumuri şi altele asemenea, pentru necesităţile social-culturale grădini
publice, parcuri, lacuri, plaje, bulevarde, scuaruri, pentru cimitire şi alte necesităţi ale
gospodăriei comunale;
c. a, b
66. Actul de stabilire a hotarelor :
a. act întocmit după elaborarea planului geometric, prin care se descriu hotarele terenului şi se
confirmă stabilirea lor în natură
b. act întocmit pînă la elaborarea planului geometric, prin care se descriu hotarele terenului şi
se confirmă stabilirea lor în natură
c. act întocmit și pînă și după elaborarea planului geometric, prin care se descriu hotarele
terenului şi se confirmă stabilirea lor în natură
67. Punct de cotitură a hotarului :
a. punct poziţionat in care are loc continuare de direcţie, reprezentat pe planul cadastral
sau geometric
b. punct poziţionat in care are loc frangere de direcţie, reprezentat pe planul cadastral sau
geometric
c. punct poziţionat , reprezentat pe planul cadastral sau geometric
d. a, b, c
9
68. Hotarul fix se stabileste la cererea si din contul:
a. Statului
b. propietaruluide teren
c. a, b
69. Restabilirea hotarelor terenului se efectuează în cazul în care:
a. la oficiile cadastrale teritoriale există toate date cadastrale
b. planul cadastral este întocmit prin măsurători precise în Sistemul de Coordonate
MOLDREFF 99 sau în SC local fixat, iar materialele date permit de a determina şi a
restabili hotarele terenului cu precizia întocmirii planului cadastral
c. planul cadastral nu este întocmit prin măsurători precise în Sistemul de Coordonate
MOLDREFF 99 sau nu în Sistemul de Coordonate local fixat, iar materialele date
permit de a determina şi a restabili hotarele terenului cu precizia întocmirii planului
cadastral;
d. a, b
e. a, b, c
70. Transpunerea proiectului în teren include:
a. lucrări pregătitoare
b. întocmirea desenului tehnic
c. măsurări pentru determinarea punctelor de hotar şi materializarea lor prin borne sau
alte semne de hotar
d. întocmirea actului de transpunere a proiectului
e. a, b, c, d
f. a, b, c
71. La moment, structura cadastrală a Republicii Moldova include:
a. raionul cadastral
b. zona cadastrală
c. masivul cadastral
d. sectorul cadastral
e. terenul, sectorul de teren (bunul imobil)
f. parcela
g. a, b,c d, e, f
h. a, b, c, d, e
72. Sistemul Informațional Automatizat - Registrul Unităților Administrative Teritoriale este
alcătuit din:
a. registrul
b. clasificator
c. a, b
73. Registrul (RUAT) se constituie din următoarele capitole:
a. A, B, C
b. Statul
c. - unitatea administrativ-teritorială de nivelul II (raioanele, unităţile administrativ-
teritoriale autonome cu statut juridic special, municipiile);
d. - unitatea administrativ – teritorială de nivelul I (oraşe (municipii), sate (comune));
e. localitatea
f. sectorul
g. strada
h. segmentul de stradă
i. punctul de referinţă a adresei clădirii
10
 j. punctul de referinţă a adresei încăperii izolate
k. a, b, c, d, e, f, g, h, i, j
l. b, c, d, e, f, g, h, i, j
74. Înregistrarea obiectelor în SIA RUAT se face după:
a. înregistrarea iniţială a obiectelor
b. înregistrarea primară masivă/înregistrarea primară selectivă
c. actualizarea datelor
d. radierea obiectului din Registru
e. a, c, d
f. a, b, c, d,
75. Pregătirea datelor grafice pentru introducerea în SIA RUAT inlcude:
a. Ridicarea dosarului din arhivă
b. Examinarea dosarului tehnic referitor la atribuirea adresei
c. Scanarea dosarului
d. a, b, c,
76. Avantajele SIA RUAT:
a. Crearea rapidă a rapoartelor şi diferitor certificate
b. Introducerea, căutarea şi evidenţa tuturor bunurilor imobile dintr-o localitate
c. Schimbul rapid şi sigur de date între autorităţile publice
d. a, b, c
e. a, b
77. Comandarea serviciiolor cadastrale este posibililă:
a. doar pentru persoane juridice
b. doar pentru persoane fizice
c. a, b
78. Căutarea pentru comandarea serviciilor online se face după:
a. dupa adrese
b. dupa cod/număr cadastral
c. dupa IDNP a proprietarului
d. a, b, c
e. a, b
79. Detaşarea unei suprafeţe este operaţia în cadastru prin care se separă:
a. suprafaţă impusă "s" dintr-o suprafaţă mai mare cunoscută "S" în anumite condiţii date
b. suprafaţă impusă "s" dintr-o suprafaţă mai mare oarecare
c. suprafaţă oarecare dintr-o suprafaţă mai mare cunoscută "S" în anumite condiţii date
80. Situaţii frecvente de detasare a suprafetelor în cadastru :
a. dreapta de detaşare să treacă printr-un punct dat, situat pe conturul suprafeţei, in interiorul
sau în exteriorul acesteia;
b. dreapta de detaşare să fie paralelă sau perpendiculară la o latură a conturului suprafeţei, sau
la o direcţie oarecare (detaşare "paralelă" sau "perpendiculară");
c. detaşarea să fie făcută astfel încât să se respecte un raport de proporţionalitate impus
(detaşare "proporţională")
d. a, b, c
e. a, b
81. Registrul bunurilor imobile este un registru integru pe întreg teritoriul Republicii Moldova şi
reprezintă o totalitate a informaţiilor documentate despre bunurile imobile, ţinută:
a. Manual
b. Automatizat
11
 c. Digital
d. Electronic
e. a, b
f. a, b, c
g. a, b, c, d
82. Registrul bunurilor imobile include următoarele:
a. fişa Registrului bunurilor imobile;
b. planul cadastral al Registrului bunurilor imobile;
c. identificatorul Registrului;
d. clasificatorul Registrului.
e. a, b, c, d
f. a, b
83. Capitolele fişei bunurilor imobile reprezintă următoarele.
a. Capitolul A
b. Capitolul B
c. Capitolul C
d. Capitolul D
e. a, b, c, d
f. a, b, c
84. Fiecare capitol al fișei bunurilor imobile se compune din subcapitole:
a. subcapitolul I – date despre obiectul înregistrării;
b. subcapitolul II – date despre documente;
c. subcapitolul III – date spaţiale
d. subcapitolul IV – etc
e. a, b, c, d
f. a, b, c,
85. Categoriile de destinaţie a construcţiilor:
a. cu destinaţie locativă
b. cu destinaţie social-culturală
c. cu destinaţie comercială
d. cu destinaţie industrială
e. a, c
f. a, b, c, d
86. Procesul de formare a bunurilor imobile va include următoarea metodă:
a. separarea bunurilor imobile;
b. divizarea bunurilor imobile;
c. comasarea bunurilor imobile;
d. combinarea bunurilor imobile
e. a, b, c, d
f. a, b, c
g. b, c, d
87. Obiectul separării poate fi:
a. proprietate privată;
b. proprietate comună;
c. proprietate publică.
d. a, b, c
88. Obiectul comasării poate fi:
a. bunurile imobile ale unui proprietar;
12
b. bunurile imobile ale mai multor proprietari formând proprietăţi comune pe cote părţi;
c. bunurile imobile proprietate comună.
d. a, b
e. a, b, c
f. b, c
89. Separarea, ca metodă de formare a noilor bunuri imobile, este efectuată:
a. la discreţia proprietarului;
b. în condiţiile legii;
c. în baza hotărîrii instanţei de judecată
d. a, b, c
90. Divizarea este o metodă de formare
a. a bunurilor imobile noi, independente prin împărţirea, la cererea coproprietarilor,
b. a bunului imobil proprietate comună înregistrat şi încetarea proprietăţii comune.
c. a, b
91. Scopul comasării:
a. creării unor dimensiuni egale a bunurilor imobile, care se consideră optimale
b. creării unor dimensiuni mai mari a bunurilor imobile, care se consideră optimale
c. creării unor dimensiuni mai mici a bunurilor imobile, care se consideră optimale
92. Comasarea este o modalitate de formare a unui bun imobil prin unire:
a. a două sau mai multe bunuri imobile, înregistrate în modul stabilit, având hotare comune,
inclusiv hotare ce trec prin peretele comun, aparținând unuia şi aceluiaşi proprietar sau
aflându–se în proprietate comună a aceloraşi persoane, la cererea lor
b. a două bunuri imobile, înregistrate în modul stabilit, având hotare comune, inclusiv hotare
ce trec prin peretele comun, aparținând unuia şi aceluiaşi proprietar sau aflându–se în
proprietate comună a aceloraşi persoane, la cererea lor
c. mai multe bunuri imobile înregistrate în modul stabilit, având hotare comune, inclusiv
hotare ce trec prin peretele comun, aparținând unuia şi aceluiaşi proprietar sau aflându–se
în proprietate comună a aceloraşi persoane, la cererea lor
93. Termenul în regim obișnuit de prestare a lucrărilor cadastrale de actualizare a planului cadastral
este:
a. 12 zile lucrătoare
b. 7 zile lucrătoare
c. 5 zile lucrătoare
d. 15 zile lucrătoare
94. Termenul în regim de urgență de executare a lucrărilor cadastrale de actualizare a planului
cadastral este:
a. 1 zi lucrătoare
b. 3 zile lucrătoare
c. 7 zile lucrătoare
d. 5 zile lucrătoare
95. Dosarul tehnic privind executarea a lucrărilor cadastrale de actualizare a planului cadastral se
elaborează în:
a. pe suport de hârtie
b. pe suport digital
c. în format .pdf
d. a, b, c
e. a, b
13
96. Cadastrul funcţional urban se actualizează permanent prin introducerea informaţiilor privind
modificările intervenite:
a. din cadastrul general
b. cadastru bunurilor imobile
c. de la autorităţile publice centrale și locale
d. a, c
e. a, b,c
97. Lucrările cadastrale se execută pe teritoriul Republicii Moldova în:
a. Sistemul de coordonate 1942
b. Sistemul de coordonate local
c. Sistemul de coordonate MOLDREFF 99
d. Sistemul de coordonate WGS-84
98. Inginerul cadastral responsabil de recepția lucrărilor de actualizare execută:
a. verifică termenii stabiliți ai lucrării
b. recepția lucrării sau respingerea lucrării
c. ținerea la zi a informației grafice
d. registrului cu neconformitățile din timpul procesului
e. prezentarea trimestrială a neconformităților din timpul procesului
f. a, b, c, d, e
g. a, b
99. Aspectele de bază a definiției cadastrului
a. Calitative și cantitative
b. Tehnic
c. Economic
d. Juridic
e. a, b, c, d
f. b, c, d
100. Cine pot fi executanţii lucrărilor cadastrale cadastrale;
a. Specialiști, absolvenți ai UTM
b. Specialiști, absolvenți ai UASM
c. Specialiști cu licență pe activitatea topo-geodezică
d. Specialiști, certificați de către Agenția Relații Funciare și Cadastru

Examinatori:
conf. univ., dr. ing. Livia Nistor-Lopatenco
asistent univ. D. Apsotol

14