UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV

FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ŞI EXPLOATĂ RI FORESTIERE

CAP. IX DEVIZUL LUCRĂRILOR TOPOGRAFICE

9.1. INTRODUCERE
Documentaţia tehnico-economică cuprinde: antemăsurători pe categorii de lucrări, devizele
aferente acestor categorii de lucrări, extrasele de resurse, devizul pe obiect, devizul general şi graficul
eşalonării execuţiei, atunci când se referă la o lucrare; este parte componentă a detaliilor de execuţie al
unei lucrări.
Ĩn sectoarele de activitate cu flux discontinuu ĩn cadrul cărora se încadrează şi lucrările de
geodezie-cadastru, organizarea şi conducerea proceselor de producţie sunt subordonate unor legi şi
principii specifice, a căror cunoaştere şi însuşire permite desfăşurarea optimă a activităţii.
Legile şi principiile specifice sunt:
 Legea de bază a organizării proceselor de producţie ĩn spaţiu şi timp, exprimă cerinţa
obiectivă pentru ca planul întreprinderii de organizare spaţială şi zonare a întregului proces de
producţie să fie elaborat pe baza unui proiect de ansamblu, care să asigure succesiunea optimă a
stadiilor de lucru, înlănţuirea logică a tuturor proceselor tehnologice şi de muncă individuale
componente.
 Legea concordanţei dintre conţinutul şi caracteristica tipologică a procesului de producţie
(individual, ĩn serie) şi formele de organizare ale procesului de producţie exprimă caracterul obiectiv
şi necesar al concordanţei dintre conţinutul şi trăsăturile procesului de producţie, respectiv dintre
caracteristica tipologică a acestuia şi forma de organizare. Astfel, fiecărui tip predominant de
producţiei (individual, masă, serie) îi corespund metode specifice de organizare şi planificare a
producţie. Cerinţele de bază ale acestei legi impun asigurarea proporţiilor obiective necesare în
desfăşurarea proceselor de producţie în timp şi spaţiu.
 Principiul proporţionalităţii se aplică diferenţiat, predominant ĩn funcţie de particularităţile
sistemului de producţie (individual, de masă). Ĩn condiţiile activităţii de geodezie-cadastru este vorba
de cele mai multe ori de caracterul individual al muncii (prelucrare date, digitizare planuri şi hãrţi,
măsurători pe teren folosind staţii totale sau aparate clasice) şi de serie mică (ridicări topografice,
urmărire execuţie lucrări ĩn construcţii, verificări ale comportării unor construcţii ĩn timp).
 Principiul paralelismului exprimă o cerinţă obiectivă a organizării producţiei ĩn timp şi
spaţiu şi care constă ĩn îmbinarea şi conlucrarea resurselor din cadrul procesului de producţie sau a
unei game de procese de producţie care prezintă un grad relativ mare de similitudine.

77
 UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ŞI EXPLOATĂ RI FORESTIERE

Aşadar, pe un front de lucru larg, ĩn mod simultan, se pot desfăşura simultan mai multe faze
sau operaţii ale unui proces de producţie.

9.2. ANTEMĂSURĂTOAREA

Prin definiţie antemăsurătoarea reprezintă lista proceselor pe domenii de activitate şi tehnologii

caracteristice, încadrate în norma de deviz comasată ce trebuie realizate pentru obţinerea produsului
producţiei (topo-fotogrammetrice, cartografie, geodezie).
Piesă de bază a documentaţiei tehnico-economice, antemăsurătoarea (tab.9.1.) se întocmeşte
pentru fiecare categorie de lucrări distinctă în parte şi reprezintă evaluarea cantitativă a proceselor
aferente realizării categoriei de lucrări, înscrise în ordine tehnologică. Antemăsurătoare reprezintă
cuantificat volumul lucrărilor, putându-se întocmi pe părţi de lucrări incluse în obiect sau pe întregul
obiect.
Norma de deviz comasată reprezintă documentaţia tehnico-economică prin care se stabilesc
cantităţile de resurse materiale maxime care pot fi consumate pentru realizarea unui produs finit, în
anumite condiţii tehnico-organizatorice date.
Antemăsurătoarea se întocmeşte pe baza precizărilor din Normativul P91/81 şi completările
aduse prin Decizia 34/94 a ICCPDC. Prin Ordinul M.C.Ind. şi I.G.S Nr. 33/1974 proiectantul este
obligat să elaboreze antemăsurătoarea arborescent, conform Normativului de conţinut pentru fiecare
obiectiv.
Specific lucrărilor de măsurători terestre (geodezice, topo-fotogrammetrice, cartografiere) este
Catalogul de norme de deviz unificate pe economie O. Pentru lucrările de construcţii aferente
realizării reperelor topografice şi geodezice care se realizează la locul de plantare, materialele se
consideră transportate şi depozitate pe teren la locul construcţiei. La stabilirea proceselor înscrise în
antemăsurătoare se porneşte de la concepţie în jos. Este o activitate pur mintală şi reuşita întocmirii ei
depinde de pregătirea şi experienţa proiectantului.
Ĩncadrarea proceselor se face conform prevederilor din ”Instrucţiuni de aplicare a normelor de
muncă pentru lucrările geodezice, topo-fotogrammetrice, şi cartografiere (măsurători terestre)” cu
care începe Normativul O/1982.

78
 UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ŞI EXPLOATĂ RI FORESTIERE

Antemăsurătoare
Nr. Norma Ore
Simbol Articol Denumire articol U.M. Cantitate
Crt de timp norma
0 1 2 3 4 5 6
Documentatie si analize privind
1. OA.1.B.d. contractarea, executia, receptia si km2 0.44 94.02 41.4
decontarea lucrarilor
Proiect pentru executarea ridicărilor
2. OA.5.e. lucrare 1 46.18 46.2
topografice
3. OA.24.c.III. Recunoaşterea terenului ha 44 0.06 2.6
Măsurarea azimutală şi zenitală a
4. OG.1.c. punct 27 0.01 0.3
direcţiilor
5. OU.1.A.1.III Punct staţie în drumuire punct 27 0.44 11.9

6. OU.1.B.c. Calcul punct de staţie drumuire punct 27 0.47 12.7

OR.2.a.D.III. Cartografierea originalelor de teren
7. dm2 180 2.67 480.6
1+2. pentru planuri si hărti
8. OR.5.D.a+b.III. Verificare originale de editare dm2 180 0.31 55.8

9. OR.4. Executarea cadrului planului + cartus plansa 3 5.76 17.3

Studiul si numerotarea cadastrala a
10. OK.17.b. parcela 20 0.03 0.6
parcelelor
11. OK.18.A.a. Calculul suprafetelor punct 91 0.08 7.3

12. OK.23.A Calculul detaşărilor parcela 1 0.15 0.15

TOTAL GENERAL ORE = 676.9

Tabel 9.1

BRAŞOV ÎNTOCMIT,
24.06.2012 Abs. Mărgărit Mădălina Nicoleta

79
 UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ŞI EXPLOATĂ RI FORESTIERE

9.3. DEVIZUL LUCRĂRII

Devizul este piesa scrisă a documentaţiei tehnico – economice cu ajutorul căreia se evaluează
valoric volumul lucrărilor, se calculează preţul de cost al lucrării (obiectului, sau obiectivului). Devizul
se întocmeşte pe categorii de lucrări, pe obiect, pe baza antemăsurătorilor aferente şi În ordinea din
acestea. Lucrările de măsurători terestre se includ ĩn cadrul devizului general al investiţiei aferente.
Întocmirea devizului pe categorii de lucrări(tab.9.2.) se face urmând următoarele etape:
- se foloseşte antemăsurătoarea întocmită conform indicaţiilor de la punctul 9.2.
- pentru fiecare articol din antemăsurătoare, căruia i s-a atribuit un cod (simbol), se folosesc
pentru determinarea preţurilor unitare (PU) aferente manoperei, date actualizate de la Direcţia
de Statistică Teritorială. Conform precizărilor din normele de deviz se atribuie pentru unele
articole (procese) sporuri de manoperă sau şi de procurare materiale suplimentare.

Devizul lucrării
Tabel 9.2.
P.U. Valori totale
TOTAL
Material

Manopera
Nr. Simbol Cantitate U.M. (exclusiv

Material

Utilaj
Crt. articol Denumire articol deviz Manopera TVA)
-Lei-
Utilaj
0 1 2 3 4 5 6 7
0.44 km2 0 0
1. OA.1.B.d. Documentaţie şi analize privind contractarea, 5641.2 2482 2482
execuţia, receptia şi decontarea lucrărilor 0 0
1 lucrare 0 0
2. OA.5.e. 1385.4 1385 1385
Proiect pentru executarea ridicărilor topografice
0 0
44 ha 0 0
OA.24.c.
3. 2.4 106 106
III. Recunoaşterea terenului
0 0
27 puncte 0 0
4. OG.1.c. 0.5 14 14
Măsurarea azimutală şi zenitală a direcţiilor
0 0
27 puncte 0 0
5. OU.1.A.1.III 22 594 594
Punct staţie în drumuire
0 0
27 puncte 0 0
OU.1.B.c
6. 23.5 635 635
Calcul punct de staţie drumuire
0 0

80
 UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ŞI EXPLOATĂ RI FORESTIERE

180 dm2 0 0
OR.2.a.D.III.
7. Cartografierea originalelor de teren 53.4 9612 9612
1+2.
pentru planuri si hărţi 0 0
180 dm2 0 0
9.3
8. OR.5.D.a+b.III 1674 1674
Verificare originale de editare 0
0 0
3 planşe 0 0
9. OR.4. Executarea cadrului planului + 115.2 346 346
cartus 0 0
20 parcele 0 0
10. OK.17.b. Studiul si numerotarea cadastrala a 0.9 18 18
parcelelor 0 0
91 puncte 0 0
11. OK.18.A.a. 2.4 218 218
Calculul suprafetelor
0 0
1 parcela 0 0
12. OK.23.A 4.5 4.5 5
Calculul detaşărilor
0 0
TOTAL I – CHELTUIELI DIRECTE 17089 17089
Alte cheltuieli directe
Cota de aprovizionare 10% x 0 - - 0
C.A.S. 19,750% x - 3375 - 3375
Sanatate 7,000% x - 1196 - 1196
Somaj 2,500% x - 427 - 427
Fond de risc 1,329% x - 227 - 227
Camera de munca 0,750% x - 128 - 128
TOTAL II – CHELTUIELI DIRECTE 0 58778 0 5353
Cheltuieli indirecte 10% x 535
Profit 5%x 268
Cheltuieli TVA 24% x 1285
7441
TOTAL GENERAL/LUCRARE

BRAŞOV ÎNTOCMIT,
24.06.2012 Abs. Mărgărit Mădălina Nicoleta

Extras de forţă muncă

tab.9.3

81
 UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ŞI EXPLOATĂ RI FORESTIERE

Nr. Nr. Total

Profesie/meserie
crt. executanti ore
1 Inginer 2 178.95
2 Economist 1 41.4
3 Tehnician 1 497.9
4 Muncitor 2 27.5

BRAŞOV ÎNTOCMIT,
24.06.2012 Abs. Mărgărit Mădălina Nicoleta

CAP.X. CONCLUZII GENERALE

Lucrarea de faţă a avut ca obiect întocmirea documentaţiei topo-cadastrală privind

identificarea, măsurarea, înscrierea în C.F. şi dezmembrarea imobilului din C.F. 12537 Poiana

82
 UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ŞI EXPLOATĂ RI FORESTIERE

Braşov. În acest sens, în lucrare s-au urmărit toate aspectele şi etapele specifice realizării unei astfel de
documentaţii şi care au constat în lucrări topografice şi lucrări cadastrale.

1. Identificarea imobilului s–a realizat scriptic, în evidenţele de C.F., şi faptic prin parcurgerea
graniţelor împreună cu beneficiarul şi vecinii. În acest sens ne-am folosit de planurile existente la
O.C.P.I., în special de planul parcelar şi de informaţiile date de proprietar.
2. Proiectarea reţelei de ridicare a constat în alegerea efectivă a punctelor de drumuire,
operaţie ce s-a realizat cu atenţie în vederea asigurării vizibilităţii reciproce (înainte-înapoi) şi spre
punctele care reprezintă detaliile topografice, dând astfel posibilitatea ca din reţea să poată fi radiate
punctele caracteristice care le definesc. Reţeaua de ridicare astfel proiectată, reprezentată de drumuirile
executate între punctele reţelei de sprijin, a fost folosită ca suport la poziţionarea prin radieri a tuturor
detaliilor topografice de planimetrie şi altimetrie.
3. Măsurătorile pentru culegerea elementelor topografice s-au realizat după tipul drumuirii
folosind staţia totală. Calculele s-au desfăşurat conform principiilor drumuirii, folosind compensarea
empirică pentru toate drumuirile. În acest sens, neînchiderile tolerabile pe cele două axe, au fost
repartizate tuturor relativelor, calculându-se în final coordonatele absolute ale punctelor staţie. Acestea
au servit în continuare la determinarea coordonatelor punctelor radiate.
4. Ridicarea în plan a detaliilor topografice de planimetrie şi altimetrie s-a executat, în
exclusivitate, prin metoda radierii folosindu-se staţia totală. Elementele topografice au fost citite cu
luneta în poziţia I iar acolo unde punctele s-au considerat a fi de importanţă mai mare, acestea au fost
determinate prin citiri efectuate cu luneta în ambele poziţii, măsurarea distanţelor pe cale directă sau
prin dublă radiere din staţii diferite.
5. Întocmirea planului de situaţie s-a realizat în mod automat folosind programul AutoCAD în
care au fost importate toate punctele culese de pe teren. Legarea în desen a punctelor s-a efectuat pe
baza schiţelor de teren întocmite în fiecare punct staţie. Planul de situaţie s-a redactat la scara 1 : 2500
şi cuprinde toate elementele de planimetrie şi altimetrie din incinta obiectivului. Redactarea s-a realizat
îngrijit, fiecare punct radiat având cota trecută pe acesta, iar detaliile de planimetrie au fost
reprezentate prin semne convenţionale folosind linii de grosimi diferite pentru expresivitate.

6. În final s-a partajat terenul în două sectoare şi parcelarea sectorului II în loturi constituite
conform normelor tehnice in vigoare şi cerinţelor beneficiarului privind numărul de loturi şi
suprafeţele limită.

83
 UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ŞI EXPLOATĂ RI FORESTIERE

Privită în ansamblu, lucrarea a căutat să atingă toate obiectivele specifice unei astfel de
documentaţii.

84
 UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ŞI EXPLOATĂ RI FORESTIERE

CAP.XI. BIBLIOGRAFIE

1. Boş N. – 2003 – Cadastru general, Editura All Beck

2. Boş N. – 1991 – Topografie, Universitatea Transilvania Braşov

3. Boş N., Iacobescu O. – 2009 – Cadastru şi Cartea funciară, Editura C. H. Beck, Bucureşti

4. Boş N. – 2003 - Cartea funciară şi expertiza tehnică topo-cadastrală, Editura All Beck

5. Vorovencii I. – 2006 – Topografie, Editura Universitatea Transilvania Braşov

6. Onese D. – 2003 – Topografie, Editura Matrix ROM, Bucureşti

7. Moldoveanu C. – 2002 – Geodezie, Editura Matrix ROM, Bucureşti

85