UNIVERSITATEA TEHNICA”GHEORGHE ASACHI” DIN IASI

FACULTATEA DE TEXTILE-PIELARIE SI MANAGEMENT INDUSTRIAL

SPECIALIZAREA: ASIGURAREA CALITATII IN DOMENIUL TEXTILE-PIELARIE

REFERAT LA DISCIPLINA “MANAGEMENTUL CALITATII”

TEMA:

METODA QFD IN RELATIA CU PROIECTAREA- DEZVOLTAREA

PRODUSELOR TEXTILE TRICOTATE

Coordonator:
Sef. lucr. dr. ing. Ana Lacramioara Leon

Masterand:
Hritcu (Ciobanu) Lacrimioara

2012

1
Cuprins:

Cap. I Introducere despre importanta metodei si unde se utilizeaza

aceasata

Cap. II Metode de prelucrare numerica, departamente implicate;

Cap. III Exemplu detaliat

Cap. IV Concluzii

Bibliografie

“Calitatea este totalitatea caracteristicilor pe piaţă, inginereşti, de fabricaţie şi

mentenanţă ale unui produs sau serviciu compus, prin care produsul şi serviciul
utilizate vor răspunde aşteptărilor clientului “ (Feigenbaum);

2
Cap.I Introducere despre importanta metodei QFD si unde
se utilizeaza aceasta

Metodele moderne ale managementului calitătii îşi propun să elimine posibilele

erori care pot apărea în întregul proces, chiar înainte de a se concepe proiectarea
unui nou produs, sau a unui serviciu.
Una dintre aceste metode este Quality Function Deployment (QFD) denumita
si “casa calitatii” (House of Quality), care vine în întâmpinarea cerinţelor clienţilor şi
oferă producătorului, sau furnizorului de servicii, posibilitatea de a proiecta acest
produs, sau serviciu, orientat către piaţă.
QFD (Desfasurarea functiei calitatii) este un proces de planificare, menit să ajute la
proiectarea, producerea şi marketingul unor produse sau servicii prin luarea în calcul
a părerii clientului.
Metoda Quality Function Deployment (QFD) este utilizată în planificarea calitătii
produselor și serviciilor.
QFD vine în întâmpinarea cerinţelor clienţilor, întregul demers bazându-se pe
informaţiile obţinute de la clienţi, în sprijinul proiectării produsului bazate pe nevoile
clientului. Metoda este complexă si a fost dezvoltată, pentru a maximiza satisfacţia
clientului prin diferite tehnici şi metode .
Metoda QFD, ia în considerare atât dorinţele exprimate cât şi cele neexprimate
ale clienţilor, traducând cerinţele clienţilor în caracteristici ale produselor.
QFD se concentrează pe furnizarea de valoare adăugată. Clientul are posibilitatea
de a exprima diferite grade de importanţă, sau de utilitate, pe care şi le-ar dori ca
produsul sau serviciul să le includă. Acest lucru este deosebit de important, pentru
că o întreprindere, sau instituţie trebuie să ofere un produs, care este cerut de către
piaţă.
Metoda QFD poate fi folosita atat pentru conceperea de noi produse, cat si pentru
dezvoltarea unor produse existente.

3
 Procedeul de lucru al metodei este complex, începând cu identificarea cerinţelor
clienţilor, ultima fază a procedeului fiind proiectarea produsului.

Cerintele pentru produs se impart in doua categorii: criteria ale calitatii externe
(exprimate de clientii externi) si criteria ale calitatii interne (in relatie cu procesele din
SMQ).
Aceste cerinte se ierarhizeaza de catre Departamentul de Marketing pe grupe sau
au individual (vocea clientului), dupa care se completeaza cerintele tehnice. In
continuare se analizeaza cerintele tehnice, se evidentiaza cele mai importante
specificatii tehnice si se comleteaza Inter-relatii. Optional se efectueaza o
comparatie cu alte produse concurente (evaluare competitiva).
Casa calitatii are rolul de a depista ce anume aduce “valoare” unui anumit produs,
vazut din perspective consumatorilor, ce caracteristici creaza satisfactie celor care
utilizeaza produsul si mai ales ce performante sunt prioritare la o reproiectare (re-
design) a acestuia.
Metoda QFD se incheie doar atunci cand se determina ce nivel trebuie sa atinga
fiecare carateristica tehnica. De multe ori, specialistii aplica QFD si pentru a analiza
modul in care proiectul de produs nopu sau cu performanta imbunatatite se aplica in
fabricatie.
Metoda este eficienta doar daca , prin studii de piata ulterioare lansarii noului
produs, se constata faptul ca satisfactia clientilor este mai mare

4
 Exemple de firme care aplica metoda QFD sunt: Toyota, Ford, General Motors,
IMB, General Electric, Boeing, companii din domeniul aviatiei, software,
telecomunicatii, echipamente medicale si industrial, spitale, hoteluri, firme de
arhitectura, invatamant, institutii guvernamentale etc.

Scopul metodei QFD poate fi exprimat astfel:

Quality, prin faptul că dorinţele clientului sunt transferate în produsul final;
Function, prin faptul că toate unităţile organizatorice conlucrează împreună;
Deployment, pentru a defini în unităţi mai precise toate activităţile necesare, care
trebuie să fie măsurate şi controlate    
 
Avantajele metodei QFD:
Metoda prezinta avantaje atat pentru producatori cat si pentru beneficiari.
Printre avantajele metodei QFD pot fi enumerate:
- Cunoasterea cerintelor beneficiarului, ca baza in activitatea de creatie si proiectare,
finalizate cu intocmirea documentatiei produsului si procesului;
- Reducerea costurilor calitatii;
- Cresterea cererii pe piata a produselor in urma actiunilor de imbunatatire a calitatii
- Nevoile clientului sunt redate mai fidel în specificaţiile schiţării
produsului/procesului.
- Design mai scurt şi cicluri de dezvoltare
- Costuri scăzute, productivitate ridicată
- Orientare documentată;
- Implicarea echipei;
- Experienţa şi informaţiile sunt structurate într-un format concis, uşor de asimilat

Istoria metodei QFD 

Metoda QFD a fost dezvoltată în Japonia la sfârşitul anilor 60 de către profesorii
Shigeru Miyuno şi Yoji Akao. Pe vremea aceea, controlul statistic al calităţii, care a
fost introdus după al doilea război mondial, prinsese rădăcini în industria japoneză.
Noi metode ale calităţii erau introduse cu ajutorul Dr. Juran, Dr. Kaoru Ishikawa şi
Dr. Feigenbaum, care accentuau importanţa integrării controlului calităţii în
managementul unei afaceri, proces cunoscut mai târziu ca TQC şi TQM. 
Profesorii Mizuno şi Akao au intenţionat să dezvolte o metodă de garantare a
calităţii, prin care produsul să fie pe placul clientului înainte de a apărea. Până
atunci, metodele de control al calităţii se ocupau de rezolvarea unei probleme
apărute în timpul producţiei sau după aceea. Prima aplicaţie la scară mare a fost
prezentată în 1966 de Kiyotaka Oshiumi de la Bridgestone Tire în Japonia. Acesta a
folosit o diagramă os de peşte pentru a descoperi dorinţele clientului (rezultatul) şi
acele caracteristici şi factori ai procesului (cauze) care influenţează rezultatul
respectiv. QFD s-a folosit mai întâi la şantierul Mitsubishi’s Kobe, apoi la Toyota
(1977) iar în 1986 a fost preluată şi de Ford şi Xerox în Statele Unite.  
Specialițtii în domeniul calității Makabe (Japonia) şi D. Clausing (Statele Unite) au

5
elaborat o metodă simplificată numită „House of Quality“ care constă într-un suport
grafic format din şase matrici:
• matricea cerinţelor clienţilor;
• matricea caracteristicilor tehnice;
• matricea de legătură;
• matricea corelațiilor;
• matricea de evaluare tehnică;
• matricea de evaluare a satisfacţiei clientului.
Metoda poate fi adaptată în funcţie de demersul cercetării și în funcție de
rezultatul urmărit există posibilitatea integrării în analiză a tuturor matricelor, sau
doar a unora dintre ele.

6
 Cap.II Metode de prelucrare numerica

QFD reprezinta un instrument de planificare a calitatii care consta dintr-o serie de

matrici legate reciproc, ce traduc cerintele clientilor în caracteristici detaliate de
calitate ale produsului si proceselor prin care acesta se va realiza (fig.1.) .

Fig.1.

  Vectorul "CE?" listat în câmpul 1 cuprinde în succesiune cerintele externe ale

clientului referitoare la noul produs. Realizarea noului produs presupune
transformarea acestor cerinte în caracteristici tehnice masurabile, acestea fiind
listate în câmpul vectorului "CUM?"
Matricea de relatii din "câmpul 3" contine relatiile de legatura dintre elementele
componente ale vectorilor "CE?" (10) si "CUM?"(2) care trebuie analizate si
estimate. Intensitatea acestor relatii se reprezinta prin simboluri prestabilite.
Exemplu: 

7
∆ – pentru relaţie slabă;
O – pentru relaţie medie;
⊗ – pentru relaţie puternică,

  Matricea de relatii evidentiaza clar si rapid urmatoarele aspecte:

-     absenta simbolurilor sau o majoritate de relatii slabe indica neconsiderarea unei
cerinte;
-   majoritatea relatiilor puternice indica faptul ca toate caracteristicile produsului s-
au considerat indispensabile;
-     existenta unor cerinte de proiectare opuse.
Matricea de corelatie din "câmpul 4" permite identificarea componentelor
vectorului CUM? aflate în conflict si care trebuie sa se optimizeze simultan.
In "Câmpul 5" se face o evaluare a produsului din perspectiva clientilor.
Câmpul 6" contine cuantificarea, respectiv valorile obiectiv ale noului produs.
   În "câmpul 7" se face o evaluare tehnica a produsului folosind teste standard. De
obicei, se face o evaluare a competitivitatii noului produs folosind un indicator sintetic
al calitatii .
Metoda QFD se poate aplica în cascadã, în patru faze astfel încât
cerintele beneficiarului se transmit pe întreg fluxul de realizare al produsului astfel:
- se stabilesc caracteristicile de calitate ale produsului în functie de cerintele
clientilor;
- plecând de la aceste caracteristici se determinã caracteristicile componentelor
produsului;
-din specificatiile componentelor vor rezulta cerintele (precizia) procesului de
prelucrare
-pe baza acestor cerinte sunt stabilite mijloacele de realizare si verificare ale
produsului
În cazul în care se desfăşoară mai multe analize de tip QFD în paralel, poate fi
realizată şi o analiză concatenată a tuturor analizelor QFD, prin programe de calcul
statistic. În cazul în care se înregistrează conflicte la nivelul analizei QFD, în vederea
rezolvării lor, se poate aplica în continuare metoda TRIZ (Theory of inventive
problem solving).
În dezvoltarea unui produs/serviciu apare necesitatea determinării cerinţelor
clientului pentru a le putea integra într-un mod potrivit în proiectarea
produsului/serviciului. Determinarea cerinţelor clientului în proiectarea unui
produs/serviciu este decisivă.
Metodele de prelevare a cerinţelor clientului sunt:
• Aplicarea unui chestionar pre‐definit (fise    Gemba); metoda are dezavantajul
că acel client ar putea fi influenţat de criteriile pre‐definite în luarea deciziilor.
• Oferirea posibilităţii ca acel client să  definească singur caracteristicile produsului
de care ar fi interesat;   dezavantajul   metodei   se referă la obţinerea de rezultate
irelevante pentru cercetarea întreprinsă  

8
Departamente implicate

Aplicarea metodei QFD implica ca toate unităţile organizatorice sa conlucrează

împreună.
Un exemplu bun ar fi : legatura dintre domeniile designului si proiectarii
(tehnologiei).
In ce priveste dezvoltarea noilor produse in domeniul confectiilor textile este
nevoie de o buna comunicare intre toate departamentele. Designerul si proiectantul
lucrau ,in trecut, izolat unul de celalalt, deoarece nu erau capabili sa inteleaga
specificul activitatii celuilalt. Designerul nu avea suficiente cunostinte tehnice pentru
a comunica clar ideea de design, in timp ce tehnologul sau proiectantul nu poseda
nici un fel de sensibilitate fata de design; in aceste conditii comunicarea era
imposibila. Ca un raspuns la aceasta stare s-au dezvoltat sisteme bazate pe un
software sofisticat, care implica sisteme CAD/CAM compatibile cu utilajele si
tehnologiile moderne. Unitatile care au investit in aceste echipamente si-au
imbunatatit atat procesul productiv, cat si domeniul designului. Un aspect foarte
important este acela ca atat designerul cat si tehnologul trebuie sa lucreze la acelasi
nivel, asigurandu-se intelegerea ideelor, schimbul de conceptii si date tehnice etc.,
intre ambele domenii. Relatiile de colaborare trebuie sa inlocuiasca atat barierele
orizontale traditionale ale diferentei functionale, cat si barierele vertical ale statutului
si ale ierarhiei. Se impune astfel crearea unei ambiante de lucru armonioase, in care
toate fortele sa participe in cadrul unei echipe coezive, pentru a se asigura in final
succesul pe piata; aceasta presupune si implementarea unor sisteme ale calitatii
care sa integreze designul, productia si piata.

9
 Cap III. Exemplu detaliat privind aplicarea metodei QFD

Principiul de bază al metodei QFD îl constituie stabilirea corespondenţei dintre

cerinţele beneficiarului, respectiv funcţiile produsului şi caracteristicile de calitate ale
acestuia.

In aceasta lucrare mi-am propus sa aplic metoda QFD (Desfasurarea Functiei

Calitatii) pentru produsul de imbracaminte pulover.
Voi aborda metoda QFD pe baza completarii unui tabel prin care voi stabili cele
mai importante cinci caracteristici prin intermediul carora se poate imbunatati
calitatea produsului.

Structura matricei de planificare a calitatii produsului este prezentata in tabelul nr. 2

Notatiile din tabel au urmatoarea semnificatie:

a - functiile produsului;
b - caracteristicile de calitate ale produsului (tabelul nr.1)
c - ponderea functiilor in asigurarea calitatii produsului;
d - matricea de relatii prin care se stabileste gradul in care fiecare caracteristica de
calitate influenteaza fiecare functie; in matrice sunt inscrise notele privind importanta
carateristicilor in realizarea functiilor (10 pentru importanta mare, 5 pentru importanta
medie si 0 pentru importanta nesemnificativa);
e - importanta fiecarei caracteristici in realizarea tuturor functiilor se calculeaza ca
suma a produselor intre ponderea fiecarei functii si nota ce exprima importanta
caracteristicii asupra functiei;
f - gradul de importanta a caracteristicilor; importanta cea mai mare corespunde
gradului I;
g - sensul preferabil de variatie a caracteristicilor; ↑ - pentru sensul preferabil de
crestere ↓ - pentru sensul preferabil de descrestere.

10
Caracteristici de calitate reprezentative pentru functiile produsului

Nr. crt Functia Caracteristice de calitate(exemple)

1 Functia constructiv- Repere component
ergonomica Caracteristicile materiei prime(natura, finite etc.)
Dimensiunile produsului. Adaosurile de lejeritate.
Parametrii de structura (desime, masa)

2 Functia de confort Capacitate de izolare termica rezistenta termica.

termofiziologic Permeabilitate la aer.

3 Functia de confort Tuseul. Incarcarea electrostatic. Grad de moliciune,

senzorial voluminozitate, plinatate, elasticitate.

4 Functia de protectie Grosime, suprafata de acoperire

5 Functia estetica Culoarea, combinatia cromatica, raportul de
desen,modelul etc.

6 Functia de durabilitate Rezistenta la pilling, la intindere-revenire, rezistenta

cusaturilor.

7 Functia de Stabilitate dimensionala la tratamente umidotermice (

mentenabilitate contractii sau alungiri)

8 Functia ecologica Capacitatea de aprindere

Continut de substanta nocive sau impuritati

9 Functia tehnologica Formabilitatea si confectionabilitatea Tricotabilitatea

10 Functia de cunoastere Continutul etichetelor privind marimea, compozitia
fibroasa, coduri de intretinere, firma producatoare.

11 Functia economica Costuri datorate calitatii, costuri pentru prevenire,

control, remediere si imbunatatire

Tabelul nr 1

11
 Functiile Ponde-
produsului rea
functii- Caracteristici de calitate ale produsului
lor Carac. Structura Cap. Extens. Stabilita Rezis- Pilling Tuseu Rez Conti
materiei si param. Izolar Si te dim. tenta la cu- -nut
prime de e elastici- La purtare lorii subst
structura termic tate intretine noci-
a re ve
Functia 10 10 9 10 9 9 9 10 10
constructiv-
ergonomica
Functia de 9 9 10 10 9 9 9 9 10
confort
termofiziolo
gic
Functia de 10 10 10 9 8 8 9 10 9
confort
senzorial
Functia de 10 10 10 7 9 6 7 8 9
protectie

Functia 7 9 9 8 9 7 7 7 8
estetica

Functia de 9 8 8 8 9 8 9 8 8
durabilitate

Functia de 10 8 10 8 8 10 9 8 10
mentenabili
tate
Functia 9 9 9 8 9 9 8 9 10
ecologica

Functia 10 9 10 9 9 10 9 9 10
tehnologica

Functia de 10 8 6 8 8 8 10 8 9
cunoastere

Functia 7 8 7 8 8 9 9 8 8
economica

Importanta 101 98 98 93 95 93 95 94 101

caracteristi
cii
Grad de Gr.I Gr.I
importanta
a
caracteristi
cii
Sensul ↑ ↑
preferabil
de variatie
al
caracteristi
cii

Tabelul nr 2

In urma aplicarii metodei QFD s-a constatat ca; caracteristicile care satisfac
consumatorul sunt: Structura si param. de structura, Continut subst. nocive,
Capacitatea de izolare termica, Extensibilitatea si Elasticitate, Rezistenta la purtare.
Cele care nu satisfac clientul si trebuie gandite pentru reproiectare sunt:
stabilitatea dimensionala la intretinere (spalare, calcare) si efectul pilling.

12
Cap IV. Concluzii:
Rezultatele obtinute prin aplicarea metodei QFD conduc la;
- cunoasterea de catre producatori a cerintelor pietei de desfacere si exprimarea
acestora in informatii utile pentru procesul de productie sub forma caracteristicilor
de calitate;
- aplicarea in cadrul procesului, a unor metode de analiza si control asupra celor
mai importante caracteristici de calitate;
- efectuarea unor analize comparative intre produse similare realizate de firme aflate
in concurenta pe pietele de desfacere;
- aplicarea unor actiuni preventive si corective care sa permita indepartarea
puntelor critice puse in evident de analizele comparative.

Bibliografie:

Leon, A. L. – “Managementul Calitatii” Editura Iasi 2011

Moisescu, E. –“Asigurarea Calitatii” Editura Iasi 2009

13
14