Sunteți pe pagina 1din 292
See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.net/publication/311733660

See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.net/publication/311733660

Thesis · September 2013

DOI: 10.13140/RG.2.2.30202.70084

CITATIONS

0

1 author:

2013 DOI: 10.13140/RG.2.2.30202.70084 CITATIONS 0 1 author: Luminita Crsitina Pirau Universitatea Tehnica Cluj-Napoca
34 PUBLICATIONS 6 CITATIONS SEE PROFILE
34 PUBLICATIONS
6 CITATIONS
SEE PROFILE

All content following this page was uploaded by Luminita Crsitina Pirau on 19 December 2016.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

READS

1,847

Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 –

Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013

Ing. Luminiţa Cristina Pirău

TEZĂ DE DOCTORAT

CERCETĂRI PRIVIND FACTORII CARE POT INFLUENȚA COMPETITIVITATEA PE PIAȚĂ A UNOR ORGANIZAȚII ROMÂNEŞTI

Conducător ştiinţific

Prof.dr.ing.,ec. Laura BACALI

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE CONSTRUCŢII DE MAŞINI

2013

Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 –

Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară: 1 “Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie: 1.5 “Programe doctorale și postdoctorale în sprijinul cercetării” Titlul proiectului: Proiect de dezvoltare a studiilor de doctorat în tehnologii avansate - ”PRODOC” Cod Contract: POSDRU 6/1.5/S/5 Beneficiar: Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

FACULTATEA DE CONSTRUCȚII DE MAŞINI

Ing. Luminiţa Cristina Pirău

TEZĂ DE DOCTORAT

CERCETĂRI PRIVIND FACTORII CARE POT INFLUENȚA COMPETITIVITATEA PE PIAȚĂ A UNOR ORGANIZAȚII ROMÂNEŞTI

Comisia de evaluare a tezei de doctorat:

Conducător ştiinţific Prof.dr.ing., ec. Laura BACALI

PREŞEDINTE:

- Prof.Univ.dr.ing. Daniela Popescu - Decan, Facultatea de Construcţii de Maşini,

MEMBRI:

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca; - Prof.Univ.dr.ing.,ec. Laura Bacali - Conducător ştiinţific, Facultatea de Construcţii de Maşini, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca;

- Prof.Univ.dr.ing.,ec. Ioan Abrudan - Referent, Facultatea de Construcţii de Maşini, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca;

- Prof.Univ.dr.ing. Anca Drăghici - Referent, Universitatea “Politehnica” din Timişoara;

- Prof.Univ.dr.ing. Silvia Avasilcăi - Referent, Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” din Iaşi.

Cercetări privind factorii care pot influenţa competitivitatea pe piaţă a unor organizaţii româneşti

Luminiţa Cristina Pirău

Motto: Recunoştinţa nu este doar cea mai importantă dintre virtuţi, ci şi părintele tuturor celorlalte.”

Cuvânt de mulţumire

Marcus Tullius Cicero, folozof roman (106 î.e.n. - 43 î.e.n.)

Tullius Cicero , folozof roman (106 î.e.n. - 43 î.e.n. ) Drumul fiecăruia dintre noi în

Drumul fiecăruia dintre noi în această Viaţă are în vedere realizarea obiectivelor pe care ni le propunem şi este marcat de multiple oportunităţi ce ne descoperă Oamenii potriviţi, care să ne susţină în realizarea lor. În acest context Lucrarea reprezintă rezultatele activităţii de cercetare desfăşurată în cadrul Departamentului de Inginerie şi Management, Facultatea de Construcţii de Maşini de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. Doresc să le mulţumesc tuturor celor care m-au sprijinit în efortul de a realiza această teză de doctorat. Sfaturile, îndrumările, încurajările uneori criticile m-au determinat să-mi duc la îndeplinire o sarcină pe care mi-am asumat-o desigur, de la bun început ca fiind una foarte dificilă. Fără excepţie, acţiunile întreprinse pentru realizarea tezei de doctorat au primit, într-o măsură diferită, dar cu impact asupra antrenării entuziasmului pentru conceperea tezei, suportul unor Oameni deosebiţi. Tuturor se cuvine recunoştinţă. În primul rând doresc să transmit pe această cale mulţumiri sincere şi recunoştinţă conducătorului meu ştiinţific, doamnei profesor universitar dr.ing.,ec. Laura Bacali, pentru sprijinul acordat cu foarte multă generozitate pe tot parcursul realizării şi finalizării acestei lucrări, pentru experienţa dobândită de-a lungul acestei colaborări şi mai ales pentru încrederea în mine, cu care a reuşit să mă motiveze. Dezvoltarea profesională, orientarea direcţiei de realizare a cercetărilor aplicative, inspirarea sentimentului de libertate în acţiuni şi încurajarea creativităţii, sunt de asemenea rezultatul sprijinului acordat de doamna profesor universitar dr.ing.ec. Laura Bacali. Domnului profesor dr.ing.,ec. Ioan Abrudan de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, doresc să-i transmit recunoştinţa şi mulţumirile sincere pentru colaborarea şi pentru modalitatea în care m-a sprijinit la realizarea acestei teze. Sincere recunoştinţe domnului conferenţiar dr.ing. Florin Lungu pentru deosebitul sprijin ştiinţific şi material în realizarea experimentelor şi interpretarea rezultatelor privind competitivitatea. Echipei de management şi execuţie a Proiectului de dezvoltare a studiilor de doctorat în tehnologii avansate - PRODOC, Cod Contract: POSDRU 6/1.5/S/5, pentru sprijinul financiar şi logistic în această muncă, aduc mulţumiri sincere.

Colectivului Departamenului de Management şi Inginerie Economică din Universitatea Tehnică aduc mulţumirile mele şi, pentru că membrii lor mi-au fost dascăli/formatori şi colegi/parteneri deopotrivă, care au contribuit la formarea mea profesională, în perioada anilor de studiu şi muncă.

I

Cercetări privind factorii care pot influenţa competitivitatea pe piaţă a unor organizaţii româneşti

Luminiţa Cristina Pirău

De asemenea, doresc să mulţumesc membrilor comisiei pentru amabilitatea de a accepta să facă parte din comisia de doctorat, pentru timpul alocat evaluării acestei teze şi pentru sugestiile şi recomandările oferite. În mod deosebit doresc să mulţumesc familiei mele, mamei mele, pentru sprijinul total, ajutorul moral şi material fără de care nu aş fi reuşit în acest demers. Şi nu în ultimul rând, Lui Dumnezeu, “Că în mâna Lui suntem şi noi şi cuvintele noastre şi toată înţelepciunea şi ştiinţa lucrurilor” (Vechiul Testament, Cartea Inţelepciunii lui Solomon, cap. 7, 16).

II

Cercetări privind factorii care pot influenţa competitivitatea pe piaţă a unor organizaţii româneşti

Luminiţa Cristina Pirău

C U P R I N S

Listă Figuri

4

Listă Tabele

6

Introducere Capitolul 1. Definirea conceptului de competitivitate, stadiul actual al cercetărilor şi abordărilor

7

teoretice în domeniu

17

1.1. Noţiuni introductive

17

1.2. Abordări ale competitivităţii la nivel macroeconomic

21

1.2.1. Delimitări conceptuale privind competitivitatea la nivel macroeconomic

21

1.2.2. Factorii competitivităţii

economice

31

1.2.3. Forţele care influenţează competitivitatea la nivel macroeconomic

45

1.3. Abordări ale competitivităţii la nivel microeconomic

46

1.3.1. Delimitări conceptuale legate de competitivitatea la nivel microeconomic

46

1.3.2. Forţele care influenţează competitivitatea la nivel microeconomic

48

1.4. Concluzii

51

Capitolul 2. Metodologii de evaluare a competitivităţii sectoriale

57

2.1. Metodologia de evaluare a competitivităţii sectoriale la nivelul Uniunii Europene

57

2.2. Metodologia de realizare a topului naţional pe arii sectoriale în România

58

2.3. Caracteristicile întreprinderilor mici şi mijlocii în România

62

2.4. Instrumente utilizate în identificarea performanţelor IMM-urilor

64

2.5. Impactul crizei financiare asupra IMM-urilor

65

2.6. Concluzii

71

Capitolul 3. Indicatori care influenţează activitatea unei organizaţii

73

3.1. Indicatori la nivel macroeconomic

73

3.2. Indicatori din micromediul organizaţiei

75

3.2.1. Indicatorii legaţi de imaginea şi notorietatea unei organizaţii

77

3.2.2. Indicatorii sociali care permit identificarea gradului de implicare socială a unei organizaţii

80

3.2.3. Modele ale responsabilităţii sociale corporatiste

86

3.2.4. Indicatorii financiari ai unei firme

88

3.3. Concluzii

95

1

Cercetări privind factorii care pot influenţa competitivitatea pe piaţă a unor organizaţii româneşti

Luminiţa Cristina Pirău

Capitolul 4. Competitivitatea în turism

97

4.1. Conceptul şi principiile turismului

97

4.2. Conceptul de competitivitate în turism

103

4.3. Elemente determinante ale competitivităţii în turism

104

4.4. Concluzii

106

Capitolul 5. Turismul în regiunea de Nord-Vest a României

107

5.1. Atracţii turistice

107

5.1.1. Staţiunile şi zonele urbane

107

5.1.2. Atracţiile culturale şi tradiţionale

108

5.1.3. Produsele turistice

108

5.2. Potenţialul turistic în regiunea de Nord-Vest a României

110

5.3. Competitivitatea unei destinaţii turistice

113

5.4. Concluzii

116

Capitolul 6. Organizarea agenţiilor de turism

117

6.1. Definire conceptuală şi tipologie

117

6.2. Tipuri de agenţii de turism

118

6.3. Conceptul de competitivitate la nivel de firmă turistică

119

6.4. Competitivitatea produselor turistice

122

6.5. Concluzii

123

Capitolul 7. Sistemul indicatorilor de competitivitate în turismul din România şi

Uniunea Europeană

125

7.1. Importanţa măsurării competitivităţii firmelor din turism

125

7.2. Trăsăturile specifice ale competitivităţii în domeniul serviciilor

126

7.3. Indicatori de măsurare a competitivităţii în turism

128

7.3.1. Indicatori macroeconomici de măsurare a competitivităţii firmelor din turism

128

7.3.2. Indicatori microeconomici de măsurare a competitivităţii firmelor din turism

132

7.4. Tehnici de măsurare a performanţelor firmelor

136

7.4.1. Balanţa Scorecard

137

7.4.2. Prisma performanţei

139

7.5. Competitivitatea turismului în Uniunea Europeană

141

7.6. Performanţe şi perspective ale turismului din Uniunea Europeană

148

7.7. Concluzii

150

Capitolul 8. Cercetare aplicativă pentru evaluarea competitivităţii unor IMM-uri din Cluj

153

8.1. Motivaţia cercetării

153

8.2. Ipoteze cadru de la care porneşte cercetarea

153

2

Cercetări privind factorii care pot influenţa competitivitatea pe piaţă a unor organizaţii româneşti

Luminiţa Cristina Pirău

8.3. Stabilirea eşantionului

154

8.4. Formularea

întrebărilor

155

8.5. Pretestarea

chestionarului

155

8.6. Revizuirea şi redactarea finală

155

8.7. Analiza şi prezentarea rezultatelor

156

8.8. Concluzii

168

Capitolul 9. Cercetare aplicativă asupra competitivităţii agenţiilor de turism din Nord-Vestul României

171

9.1. Consideraţii generale

171

9.2. Metodologia cercetării

172

9.3. Structura eşantionului

174

9.4. Analiza şi prezentarea rezultatelor

176

9.5. Concluzii

181

Capitolul 10. Cercetare aplicativă asupra competitivitaţii unor agenţii de turism din România

şi Uniunea Europeană

185

10.1. Metodologia cercetării

185

10.2. Ipotezele cercetării

186

10.3. Eşantionarea

187

10.4. Structura eşantionului

188

10.5. Analiza şi prezentarea rezultatelor

193

10.6. Concluzii

215

Capitolul 11. Contribuţii, concluzii generale şi direcţii de cercetare viitoare

219

11.1. Caracterul de noutate al tezei

219

11.2. Contribuţii la domeniul de cercetare

225

11.2.1. Contribuţii în plan teroretic

225

11.2.2. Contribuţii în plan aplicativ

226

11.3. Concluzii generale

227

11.4. Limite şi propuneri pentru extinderea cercetării în viitor

231

Bibliografie

235

Anexe

257

Listă Abrevieri

281

Lista Lucrărilor ştiinţifice ale autoarei

283

3

Cercetări privind factorii care pot influenţa competitivitatea pe piaţă a unor organizaţii româneşti

Luminiţa Cristina Pirău

Listă Figuri

Fig. 0.1. Structura pe capitole a tezei de doctorat

11

Fig. 1.1. Modelul “Diamantul” lui Porter

19

Fig. 1.2. Reprezentarea legăturii dintre competitivitatea existentă la diverse nivele

20

Fig. 1.3. Modelul extins “Diamantul” lui Porter

24

Fig. 1.4. Modelul “Diamantul dublu” al lui Porter

24

Fig. 1.5. Modelul celor “Nouă-factori”

25

Fig. 1.6. Evoluţia modelului “Diamantul” lui Porter în context naţional şi internaţional

26

Fig. 1.7. Ierarhia competitivităţii naţionale

26

Fig. 1.8. Sistemul ierarhic al formării competitivităţii socio-economic al unei naţiuni

27

Fig. 1.9. Reprezentarea elementelor specifice considerate ca factori ai competitivităţii

32

Fig. 1.10. Reprezentarea comparativă a factorilor de competitivitate din România şi în lume, în funcţie de procentul de competitivitate

40

Fig. 1.11. Reprezentarea factorilori care au influenţat competitivitatea în ţara noastră în anul 2012

41

Fig. 1.12. Reprezentarea indicatorilor economici ai WEF în funcţie de IMD

42

Fig. 1.13. Poziţionarea relativă a României, faţă de media mondială a Indicatorilor parţiali ai Libertăţii Economice

44

Fig. 1.14. Modelul lui Porter

49

Fig. 2.1. Frecvenţa dificultăţilor majore cu care s-au confruntat IMM-urile în anii 2009 şi 2010

67

Fig. 2.2. Frecvenţa oportunităţilor de afaceri accesibile pentru IMM-uri, în anii 2010 şi 2011

68

Fig. 3.1. Indicatori de măsurare a competitivităţii unei firme

77

Fig. 3.2. Modelul celor trei P

87

Fig. 5.1. Reprezentarea numărului de sosiri turişti în perioada 2006-2011 în Regiunea de Nord-Vest şi judeţele Regiunii

112

Fig. 7.1. Sosirile şi plecările turiştilor din România în perioada 2002-2011

130

Fig.

7.2.

Balance Scorecard

138

Fig.

7.3.

Prisma performanţei

140

Fig. 7.4. Numărul de sosiri internaţionale de turişti între anii 1995-2012 în Europa şi în lume

144

Fig. 7.5. Situaţia comparativă a Turismului internaţional cu încasările în turism, cu investiţiile în turism, cu situaţia angajărilor în Economia de Turism şi respectiv cu Turiştii vizitatori din lume

150

Fig. 8.1. Anul infiinţării firmelor respondente

156

Fig. 8 2. Rezultatele estimative, obţinute de firmele analizate, în ultimii trei ani

157

Fig. 8.3. Domeniul de activitate al firmelor analizate

157

Fig. 8.4. Numărul de angajaţi ai firmelor analizate

158

Fig. 8.5. Numărul de angajaţi ai firmelor analizate în funcţie de studiile acestora

158

Fig. 8.6. Aprecierea cursurilor de perfecţionare de către firmele analizate

159

Fig. 8.7. Termenii care explică cel mai bine competitivitatea firmelor analizate

159

Fig. 8.8. Modul de apreciere a competitivităţii la nivel de firmă

160

Fig. 8.9. Influenţa termenilor care apreciză competitivitatea la nivel de firmă

160

Fig. 8.10. Instrumentele utilizate pentru măsurarae competitivităţii la nivelul firmelor analizate

161

Fig. 8.11. Rolul departamentelor în stabilirea strategiai firmelor analizate

161

Fig. 8.12. Factorii care influenţeză managementul firmelor

162

Fig. 8.13. Investiţiile în diverse domenii, de catre firme

162

Fig. 8.14. Surse pentru realizarea veniturilor şi cheltuielilor de către firmele analizate

163

Fig. 8.15. Factori care generează schimbarea strategiei unei firme

163

Fig. 8.16. Factorul cu cea mai mare importanţă în procesul de implementare a schimbării strategiei unei firme

164

Fig. 8.17. Problemele întâmpinate în implemenatrea schimbării la nivel de firmă

165

Fig. 8.18. Metode utilizate pentru stimularea creativităţii angajaţilor

166

4

Cercetări privind factorii care pot influenţa competitivitatea pe piaţă a unor organizaţii româneşti

Luminiţa Cristina Pirău

Fig. 8.19. Influenţa investiţiei firmei în agajaţii în vederea creşterii eficienţei acesteia

166

Fig. 8.20. Modul de acţionare a unei firme, faţă de altă firmă concurentă care deţine un avantaj competitiv

167

Fig. 8.21. Aspectele care sunt supuse scimbării din cadrul unei firme

167

Fig. 8.22. Forma legală de constituire a firmelor analizate

168

Fig. 9.1. Distribuţia geografică a agenţiilor de turism respondente

174

Fig. 9.2. Forma legală de constituire

174

Fig. 9.3. Anul înfiinţării

175

Fig. 9.4. Numărul de angajaţi al agenţiilor de turism

175

Fig. 9.5. Funcţia deţinută de respondenţi

176

Fig. 9.6. Aprecierea competitivităţii de către agenţiile de turism

176

Fig. 9.7. Necesitatea cuantificării competitivităţii

177

Fig. 9.8. Lipsa de resurse financiare împiedică deţinerea avantajului competitiv

178

Fig. 9.9. Avantajul competitiv deţinut faţă de concurenţă

179

Fig. 10.1. Sediul central al celor Top 10 Agenţii din România

188

Fig. 10.2. Distribuţia geografică a agenţiilor de turism respondente din regiunea de Nord-Vest a României

188

Fig. 10.3. Distribuţia geografică a ţărilor din Uniunea Europeană

189

Fig. 10.4. Agenţii din regiunea de Nord-Vest a României

189

Fig. 10.5. Forma de constituire a agenţiilor din Uniunea Europeană

190

Fig. 10.6. Anul înfiinţării

190

Fig. 10.7. Numărul de angajaţi al agenţiilor de turism din regiunea de Nord-Vest a României

191

Fig. 10.8. Numărul de angajaţi al agenţiilor de turism din celelalte ţări ale Uniunea Europeană

192

Fig. 10.9. Funcţia deţinută de respondenţii din regiunea de Nord-Vest a României

192

Fig. 10.10. Funcţia deţinută de respondenţii din cadrul celor Top 10 agenţii

193

Fig. 10.11. Procentul agenţiilor de turism care urmăresc competitivitatea pe piaţă

194

Fig. 10.12. Importanţa competitivităţii pentru agenţiile de turism din România

194

Fig. 10.13. Adaptare şi îmbunătăţirea activităţii agenţiilor la cerinţele pieţei

206

Fig. 10.14. Măsuraţi impactul campaniilor de promovare asupra organizaţiei ?

207

Fig. 10.15. Consideraţi că pachetele turistice se achiziţionează în funcţie de tarife?

208

Fig. 10.16. Reprezentarea grafică a cifrei de afaceri a celor Top 10 Agenţii pe anii 2007-2009

213

Fig. 10.17. Reprezentarea grafică profitului mediu a celor Top 10 Agenţii pe anii 2007-2009

214

5

Cercetări privind factorii care pot influenţa competitivitatea pe piaţă a unor organizaţii româneşti

Luminiţa Cristina Pirău

Listă Tabele

Tabel 1.1. Geneza competitivităţii

51

Tabel 1.2. Dezavantajele oferite de baza de date pentru calcularea indicatorilor de competitivitate ai unei ţări

54

Tabel 2.1. Dinamica activităţii IMM-urilor investigate în perioada octombrie 2008 - martie 2011, în funcţie de vârsta acestora

66

Tabel 2.2. IMM-urile în Polonia, Cehia, Ungaria şi România

69

Tabel 5.1. Structuri de primire turistică Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord), România

112

Tabel 7.1. Indicatori ai competitivităţii turismului din Uniunea Europeană în anul 2012

145

Tabel 7.2. Numărul agenţiilor de turism şi al tour-operatorilor din Uniunea Europeană

146

Tabel 7.3. Numărul persoanelor angajate de agenţiile de turism şi de tour operatori din UE

147

Tabel 9.1. Perceţia asupra competitivităţii respondenţilor

177

Tabel 9.2. Avantajul competitiv şi măsurarea competitivităţii

180

Tabel 9.3. Numărul de angajaţi şi vechimea agenţiilor de turism

180

Tabel 9.4. Campaniile de informare şi măsurarea impactului

181

Tabel 9.5. Importanţa competitivităţii şi cuantificarea sa

181

Tabel 10.1. Importanţa competitivităţii celor Top 10 agenţii de turism

195

Tabel 10.2. Importanţa competitivităţii organizaţiei

195

Tabel 10.3. Corelaţiile lui Spearman pentru a identifica variantele care explică cel mai bine competitivitatea

196

Tabel 10.4. Varianta care explică competitivitatea

197

Tabel 10.5. Semnificaţia avantajului competitiv Top 10 Agenţii de turism şi Agenţiile de turism din Nord-Vest-ul României

198

Tabel 10.6. Semnificaţia avantajului competitiv Top 10 Agenţii de turism şi Agenţiile de turism din Uniunea Europeană

198

Tabel 10.7. Factorii care influenţează competitivitatea Top 10 agenţii şi Agenţii din Regiunea de Nord-Vest a României

199

Tabel 10.8. Factorii care influenţează competitivitatea Top 10 Agenţii şi Agenţiile din Uniunea Europeană

200

Tabel 10.9. Aspectele ce caracterizează cel mai bine strategia unei firme

200

Tabel 10.10. Analiza factorială KBO Barttlet’s Test pentru identificarea strategiilor implementate la nivelul Top 10 Agenţii de turism

202

Tabel 10.11. Avantajul competitiv în raport cu concurenţa Top 10 Agenţii de turism şi Agenţiile de turism din Uniunea Europeană

202

Tabel 10.12. Lipsa de resurse financiare

203

Tabel 10.13. Reacţia faţă de un concurent care deţine avantaj un competitiv

204

Tabel 10.14. Elementele de diferenţiere comparativ cu concurenţa

205

Tabel 10.15. Factorii care influenţează rivalitatea dintre agenţiile de turism

206

Tabel 10.16. Indicatorii relevanţi şi importanţa lor în măsurarea competitivităţii pentru Top 10 Agenţii de turism din România

208

Tabel 10.17. Coeficientul Cronbach Alpha , Corrected item total correlation Cronbach Alfa if item deleted pentru Top 10 Agenţii din România

209

Tabel 10.18. Coeficientul Cronbach Alpha , Corrected item total correlation Cronbach Alfa if item deleted pentru Agenţii din Uniunea Europeană

211

Tabel 10.19. Numărul de angajaţi şi vechimea agenţiilor de turism

212

Tabel 10.20. Numărul de angajaţi şi vechimea agenţiilor de turism din Uniunea Europeană

212

Tabel 10.21. Cifra de afaceri a celor Top 10 agenţii de turism din România pe anii 2007-2009

213

Tabel 10.22. Profitul mediu a celor Top 10 agenţii de turism din România pe anii 2007-2009

214

6

Cercetări privind factorii care pot influenţa competitivitatea pe piaţă a unor organizaţii româneşti

Luminiţa Cristina Pirău

Introducere

“Cele mai multe organizații nu pot deține mai mult de o idee la un moment dat. Astfel, ideile complementare sunt întotdeauna considerate ca fiind competitive. În plus, ca un pendul cuantificat (în mişcare), o organizație poate sări de la o extremă la alta, fără a mai trece prin mijloc (punctul de zero).”

Major Edward Aloysius Murphy, Jr., Inginer American/Pilot (19181990)

Murphy, Jr. , Inginer American/Pilot (1918 – 1990) Încadrare, importanţa ş i actualitatea temei Încadrarea

Încadrare, importanţa şi actualitatea temei

Încadrarea acestei cercetări în domeniul de doctorat Inginerie şi management reprezintă o

necesitate pentru nevoia de interdisciplinaritate a cercetării în domeniul tehnic care, pentru o cât mai bună

funcţionare, va necesita mereu şi abordări ştiinţifice complementare. În cadrul acestui domeniu de doctorat,

ne-am orientat spre marketing, iar tema care s-a analizat a fost competitivitatea. Deşi marketingul este

perceput cel mai frecvent ca un demers orientat spre profit, în teză marketingul este reliefat în contextul

competitivităţii.

Competitivitatea organizaţiei s-a manifestat la nivel mondial în condiţiile actuale, când numeroase

organizaţii vor să atingă competitivitatea, fie prin surarea nivelului înregistrat, fie prin îmbunătăţirea

competitivităţii în diverse aspecte ale afacerii. Măsurarea competitivităţii organizaţiei a devenit o

componentă esenţială a marketingului şi managementului competitivităţii. Competitivitatea poate exista

numai dacă se poate măsura, prin urmare măsurarea competitivităţii reprezintă un pas esenţial în cadrul

marketingului şi managementului.

Definirea şi măsurarea competitivităţii a stârnit un amplu interes în ultimii ani. Performanţa

competitivităţii, contribuţia marketingului la măsurarea competitivităţii, răspunderea marketingului, sistemele

de indicatori utilizaţi pentru măsurarea competitivităţii sunt doar câteva aspecte care au determinat

interesul pentru tema propusă.

Măsurarea competitivităţii a condus la reale dezbateri şi puncte de vedere divergente ale

specialiştilor de marketing. Deşi nu s-a ajuns la un consens privind definirea sau măsurarea competitivităţii,

totuşi se poate vorbi despre competitivitatea pe piaţă a unei organizaţii, precum şi despre impactul

marketingului asupra rezultatelor financiare ale organizaţiei.

De ce este necesară şi importantă măsurarea competitivităţii unei organizaţii în contextul actual?

7

Cercetări privind factorii care pot influenţa competitivitatea pe piaţă a unor organizaţii româneşti

Luminiţa Cristina Pirău

Prin studiile efectuale de numeroşi cercetători au fost aduse numeroase argumente, care justifică demersul măsurării şi evaluării competitivităţii. Astfel, un prim argument se referă la faptul că la nivel mondial se manifestă tendinţa de a pretinde fiecărei ţări (prin intermediul organizaţiilor sale) să-şi demonstreze contribuţia la creşterea competitivităţii, utilizând cu succes indicatorii caracteristici. Un alt element important care trebuie menţionat, îl reprezintă evoluţia din domeniul tehnologiei informaţiei, care a condus la elaborarea unor noi programe software, cu un rol deosebit în activitatea organizaţiilor, la cuantificarea rezultatelor. Importanţa măsurării competitivităţii a fost subliniată de recenta criza economică, perioadă în care majoritatea organizaţiilor au fost obligate să ia măsurile corespunzătoare în vederea menţinerii sau diminuării acţiunii crizei asupra competitivităţii. De menţionat, că instituţii de prestigiu din sfera competitivităţii, precum International Institute for Management Development, Laussane - Elveţia, The World Economic Forum de la Geneva - Elveţia, Institute Montagne Paris-France, Fundaţia Heritage şi Wall Strett Journal, Washington-New York, analizează anual competitivitatea ţărilor, menţionând evoluţia fiecărei ţări, prin intermediul indicatorilor de competitivitate.

Caracteristici Teza propusă are trei trăsături caracteristice fundamentale. Prima dintre trăsături o reprezintă interdisciplinaritatea. Deşi este o teză din cadrul domeniului Inginerie şi management, aceasta nu este străină de ştiinţe precum marketingul, managementul strategic sau economia. Cea de-a doua trăsătură constă în caracterul transferabil al rezultatelor obţinute. Astfel, concluziile, recomandările ce se vor forma la finele tezei, pot fi relevante pentru unele sectoare din economie, în special în turism. Cea de-a treia trăsătură este relevanţa rezultatelor pentru menţinerea avantajului competitiv al organizaţiei, ceea ce dă senzaţie unui tot unitar, reprezentat de domeniile şi temele abordate în teză. La definirea competitivităţii organizaţiilor o contribuţie importantă a constat în teoria avantajului competitiv dar, mai ales cea a avantajului comparativ. La finele anilor '80 a apărut teoria avantajului competitiv, având în vedere că în aceşti ani au avut loc tot mai multe transformări ale întregii economii mondiale, transformări care au contribuit la explicarea fluxurile de bunuri şi servicii dintre ţări. Astfel dintre aceste transformări fac parte: concurenţa, prin capacitatea de a obţine o productivitate înaltă, pe baza utilizării inovative a resurselor umane, financiare şi materiale, existenţa economiei de scară, comerţul intra-ramură, progresul tehnic, tendinţele tot mai accentuate de integrare economică etc. Odată cu apariţia primelor studii şi până în prezent, literatura de specialitate a editat o mulţime de lucrări, care au contribuit la definirea şi măsurarea avantajul competitiv, atât la nivel de economie naţională, cât şi la nivel de ramură sau întreprindere. La mijlocul anilor '90, diversele institute de profil care s-au

8

Cercetări privind factorii care pot influenţa competitivitatea pe piaţă a unor organizaţii româneşti

Luminiţa Cristina Pirău

înfiinţat au avut rolul de a clarifica semnificaţia termenului şi de a ierarhiza economiile, în funcţie de competitivitatea acestora. Cu toate că nici în prezent nu există o definiţie standard a avantajului competitiv, de foarte multe ori, termenul este folosit de către teoreticieni sau politicieniîn sensul adoptării unor măsuri de politică economico-socială.

Obiectivele lucrării Pornind de la consideraţiile de mai sus, prezenta teză de doctorat, intitulată: “Cercetări privind factorii care pot influenţa competitivitatea pe piaţă a unor organizaţii româneşti” îşi fixează următoarele obiective:

O1: Conturarea stadiului actual al cunoaşterii în domeniul măsurării competitivităţii în plan macro şi microeconomic. O2: Evidenţierea metodologiei de evaluare a competitivităţii sectoriale. O3: Conturarea stadiului actual al indicatorilor de competitivitate la nivel macro şi microeconomic. O4: Identificarea elementelor determinante ale competitivităţii în turism. O5: Conturarea elementelor definitorii ale turismului în regiunea de Nord-Vest a României. O6: Identificarea aspectelor importante în organizarea agenţiilor de turism. O7: Determinarea indicatorilor de competitivitate în turism, pe baza rezultatelor oferite de unele studii de specialitate, la nivelul ţării noastre, la nivelul Uniunii Europeane şi la nivel internaţional. O8: Abordarea unei cercetări aplicative de marketing pentru evaluarea competitivităţii unor IMM-uri

din Cluj.

O9: Abordarea unei cercetări aplicative de marketing pentru evaluarea competitivităţii în turismul din Nord-Vestul României. O10: Abordarea unei cercetări aplicative de marketing asupra indicatorilor de competitivitate pe care agenţiile de turism din România şi din Uniunea Europeană, îi consideră foarte importanţi pentru măsurarea şi evaluarea competitivităţii. O11: Completarea literaturii de profil prin diseminarea rezultatelor ştiinţifice pentru creşterea competitivităţii organizaţiilor.

Motivaţii Experienţa dobândită în sectorul de învăţământ şi cel de producţie mi-a oferit ocazia de a colabora cu unităţi de învăţământ sau de producţie locale. Am lucrat astfel, ca profesor în unităţi de învăţământ clujene sau în domeniul de marketing al unităţilor de producţie, unităţi care mi-au oferit oportunitatea de a profesa cu interes. Deşi au existat diferenţe de la o unitate la alta am înţeles că trebuie să existe şi o motivaţie de a observa competitivitatea acestor unităţi, motivaţie care a orientat preocupările mele ştiinţifice de doctorand

9

Cercetări privind factorii care pot influenţa competitivitatea pe piaţă a unor organizaţii româneşti

Luminiţa Cristina Pirău

în abordarea competitivităţii unor IMM-uri din Cluj, agenţii de turism la nivelul Regiunii Nord-Vest a României, a primelor zece agenţii de turism din ţară, respectiv agenţii de turism din Uniunea Europeană.

Context actual Cercetarea este centrată pe studiul competitivităţii, privind IMM-urile din Cluj, unităţi de turism din Nord-Vestul României, primele zece agenţii de turism din România, comparativ cu agenţii de turism din Uniunea Europeană. În cazul organizaţiilor, de la care am putut obţine informaţii, am remarcat unele direcţii şi linii de marketing destul de limitate, ce vizau arealul imediat al firmei, însă fără priviri spre orizonturi mai mari, fără gândire globală. În cazul unor astfel de organizaţii, lipsa de viziune pe termen mediu şi lung în marketing a fost cred, afectată şi de actuala criză economică.

Structura lucrării Ca structură, lucrarea: Cercetări privind factorii care pot influenţa competitivitatea pe piaţă a unor organizaţii româneşti” cuprinde mai multe capitole, dintre care unele tratează aspecte teoretice, (capitolele unu-şapte), altele au un conţinut practic, aplicativ (capitolele opt-zece). În figura 0.1 sunt ilustrate capitolele componente ale tezei. Studiul bibliografic al literaturii de specialitate, care a fost necesar în vederea îndeplinirii primelor şapte obiective, face obiectul primelor şapte capitole ale tezei (capitolele unu-şapte) şi a permis conturarea unor contribuţii teoretice la îmbunătăţirea cunoaşterii la acest domeniu de măsurare a competitivităţii organizaţiilor. Capitolele opt, nouă şi zece conţin cercetările aplicative desfăşurate în vederea îndeplinirii obiectivelor opt, nouă şi zece, permiţând evidenţierea contribuţiilor personale pe care le-am adus în plan aplicativ şi care sunt conturate în capitolul unsprezece.

Primul capitol, prezintă cercetările ştiinţifice în domeniile vizate de teză, privind competitivitatea organizaţiilor. Acest capitol întâi, care se numeşte “Definirea conceptului de competitivitate, stadiul actual al cercetărilor şi abordărilor teoretice în domeniu” este practic cel care asigură deschiderea către conţinutul ştiinţific al tezei şi are următoarele obiective specifice:

OS 1 : Definirea multiplelor concepte aflate sub spectrul competitivităţii. OS 2 : Identificarea factorilor de influenţă care reflectă gradul de competitivitate, atât la nivel macroeconomic, cât şi microeconomic.

10

Cercetări privind factorii care pot influenţa competitivitatea pe piaţă a unor organizaţii româneşti

Luminiţa Cristina Pirău

Capitolul 2 “ Metodologii de evaluare a competitivităţii sectoriale” Capitolul 3 “ Indicatori care

Capitolul 2 Metodologii de evaluare a competitivităţii sectoriale”

Capitolul 3 Indicatori care influenţează activitatea unei firme

TITLUL TEZEI “Cercetări privind factorii care pot influenţa competitivitatea pe piaţă a unor organizaţii
TITLUL TEZEI
“Cercetări privind factorii
care pot influenţa
competitivitatea pe piaţă a
unor organizaţii româneşti”
Capitolul 7 “Sistemul indicatorilor de competitivitate în turismul din România şi Uniunea Europeană”
Capitolul 7
“Sistemul indicatorilor
de competitivitate în
turismul din România şi
Uniunea Europeană”
Capitolul 6
“Organizarea agenţiilor
de turism”

Capitolul 4

Competitivitatea în

turism”

Capitolul 5 Turismul în Regiunea de Nord-Vest a României”

Capitolul 11 Contribuţii, concluzii generale şi direcţii de cercetare viitoare

Capitolul 10 Cercetare aplicativă asupra competitivităţii unor agenţii de turism din România şi Uniunea Europeană”

Capitolul 9 Cercetare aplicativă asupra competitivităţii agenţiilor de turism din Nord-Vestul României”

Capitolul 8 Cercetare aplicativă pentru evaluarea competitivităţii unor IMM-uri din Cluj

României” Capitolul 8 “ Cercetare aplicativă pentru evaluarea competitiv ităţii unor IMM-uri din Cluj ”
României” Capitolul 8 “ Cercetare aplicativă pentru evaluarea competitiv ităţii unor IMM-uri din Cluj ”
României” Capitolul 8 “ Cercetare aplicativă pentru evaluarea competitiv ităţii unor IMM-uri din Cluj ”
României” Capitolul 8 “ Cercetare aplicativă pentru evaluarea competitiv ităţii unor IMM-uri din Cluj ”

Fig. 0.1. Structura pe capitole a tezei de doctorat

11

Capitolul 1 Definirea conceptului de competitivitate

Capitolul 1 “ Definirea conceptului de competitivitate ”
1 “ Definirea conceptului de competitivitate ” Al doilea capitolul , intitulat: “ Metodologii de

Al doilea capitolul, intitulat: Metodologii de evaluare a competitivităţii sectoriale”, îşi propune să scoată în evidenţă metodologiile de bază pentru evaluarea competitiviţăţii sectoriale, având următoarele obiective specifice:

OS 1 : Colectarea informaţiilor şi a cazurilor de bune practici de afaceri, pe arii sectoriale din România şi Uniunea Europeană. OS 2 : Identificarea caracteristicilor sectorului IMM-urilor din România şi modul în care este susţinută competitivitatea. OS 3 : Analiza impactului crizei economice asupra IMM-urilor, în termeni de riscuri şi oportunităţi.

Cel de-al treilea capitol al tezei, intitulat Indicatori care influenţează activitatea unei organizaţii”, în care s-au urmărit factorii care influenţează firma, factori provenind atât din mediul extern cât şi din mediul intern al firmei, cuprinde următoarele obiective specifice:

Cercetări privind factorii care pot influenţa competitivitatea pe piaţă a unor organizaţii româneşti

Luminiţa Cristina Pirău

OS 1 : Identificarea indicatorilor care reflectă gradul de competitivitate al unei organizaţii. OS 2 : Identificarea şi prezentarea unor studii de caz care să releve bunele practici din mediul de afaceri românesc, ilustrând în mod real modul în care activităţile de Responsabilitate Socială Corporativă (Corporate Social Responsability- CSR) contribuie la creşterea competitivităţii. OS 3 : Colectarea informaţiilor şi a cazurilor de bune practici de afaceri, a iniţiativelor CSR din România şi Uniunea Europeană. OS 4 : Recunoaşterea beneficiilor şi costurilor ocazionate de CSR. OS 5 : Prezentarea abordărilor existente pentru identificarea oportunităţilor de afaceri şi a modului de valorificare a acestora în afaceri viabile, astfel încât acestea să contribuie la dezvoltarea un mediu concurenţial. OS 6 : Analiza impactului economic al responsabilităţii sociale, în termeni de riscuri şi oportunităţi.

Capitolul patru, intitulat: Competitivitatea în turism, îşi propune să evidenţieze indicatorii care măsoară competitivitatea firmelor de turism, având următoarele obiective specifice:

OS 1 : Abordarea noţiunii de competitivitate în turism. OS 2 : Identificarea elementelor determinante ale competitivităţii în turism.

Cel de-al cincilea capitolul, intitulat: Turismul în Regiunea de Nord-Vest a României”, îşi propune o analiză a datelor din literatură pentru identificarea potenţialului turistic al Regiunii de Nord-Vest al României, precum şi al competitivităţii unei destinaţii turistice, cu următoarele obiective specifice:

OS 1 : Analizarea stadiului actual al nivelului de competitivitate în IMM-urile din turism, în Regiunea de Nord-Vest a României. OS 2 : Prezentarea tipologiei, precum şi a modului de organizare al agenţiilor de turism din Nord-Vestul României. OS 3 : Abordarea noţiunii de competitivitate în turismul din Nord-Vestul României. OS 4 . Analiza competitivităţii la nivelul unei destinaţii turistice.

Al şaselea capitolul, intitulat: Organizarea agenţiilor de turism” îşi propune o analiză a datelor din literatură pentru definirea agenţiei de turism, stabilirea conceptului de competitivitate al unei astfel de agenţii şi are următoarele obiective specifice:

12

Cercetări privind factorii care pot influenţa competitivitatea pe piaţă a unor organizaţii româneşti

Luminiţa Cristina Pirău

OS 1 . Definirea conceptuală şi a tipologiei unei agenţii de turism. OS 2 : Abordarea noţiunii de competitivitate a unei agenţii de turism. OS 3 : Identificarea elementelor definitorii pentru competitivitatea unui produs turistic.

Cel de-al şaptelea capitolul, intitulat Sistemul indicatorilor de competitivitate în turismul din România şi Uniunea Europeană” îşi propune o analiză a datelor din literatura de specialitate, pentru identificarea indicatorilor de competitivitate în turism, ţinând cont că dinamica mediului de afaceri actual obligă întreprinderile, în general şi firmele de turism, în special, pentru adaptarea în permanenţă la cerinţele pieţei şi în acelaşi timp să vizeze creşterea continuă a competitivităţii. Capitolul are următoarele obiective specifice:

OS 1 : Analiza importanţei măsurării competitivităţii unei firme de turism. OS 2 : Identificarea indicatorilor care reflectă gradul de competitivitate al unei firme de turism. OS 3 : Analiza importanţei măsurării perfomanţelor de marketing al firmelor, în contextul mai amplu al măsurării performanţei firmelor de turism. OS 4 : Stabilirea indicatorilor care reflectă gradul de competitivitate al turismului în Uniunea Europeană. OS 5 : Analiza performanţelor şi perspectivelor turismului din Uniunea Europeană.

În capitolul opt, denumit Cercetare aplicativă pentru evaluarea competitivităţii unor IMM-uri din Cluj, este cuprinprima parte de cercetare aplicativă, pe care am desfăşurat-o cu scopul de a identifica modul în care firmele urmăresc dezvoltarea competivităţii precum şi importanţa pe care aceasta o are la evoluţia firmei. Această cercetare a inclus 52 firme selectate în mod nealeator, care a permis identificarea premiselor ce vor putea duce la o dezvoltare sustenabilă, precum şi modul în care susţinerea şi dezvoltarea avantajului competitiv este o preocupare reală pentru managerii IMM-urilor. Obiectivele specifice ale capitolului opt sunt:

OS 1 : Identificarea aspectelor specifice, precum şi a forţelor care au un impact real asupra competivităţii unei firme. OS 2 : Evidenţierea aspectelor legate de competivitatea firmelor la nivelul unor IMM-uri din judeţul Cluj. OS 3 : Sistematizarea şi eficientizarea activităţilor desfăşurate de IMM-uri, în vederea obţinerii unor beneficii pentru consolidarea avantajului competitiv.

13

Cercetări privind factorii care pot influenţa competitivitatea pe piaţă a unor organizaţii româneşti

Luminiţa Cristina Pirău

Capitolul nouă, denumit Cercetare aplicativă asupra competitivităţii agenţiilor de turism din Nord- Vestul României”, are la bază o cercetare aplicativă (sondaj), care vizează construirea unei imagini generalizate legate de modul în care agenţiile de turism înţeleg şi folosesc marketingul, din perspectiva competitivităţii. Cercetarea s-a adresat firmelor de turism incluse în ediţia 2010 a Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din România, cu precădere pe Regiunea Nord-Vest a României. Acest top cuprinde 431 firme de turism din Nord-Vestul României. Cercetările sunt operate pe toate cele şase judeţe ale regiunii: Cluj, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Sălaj, Satu-Mare şi Maramureş. S-au administrat chestionare la 117 Agenţii de turism şi s-au obţinu 62 de răspunsuri (53%). Obiectivele specifice ale acestui capitol sunt:

OS 1 : Identificarea aspectelor specifice, precum şi a forţelor care au un impact real asupra competivităţii agenţiilor de turism din Nord-Vestul României. OS 2 : Evidenţierea aspectelor legate de competivitatea agenţiilor de turism din Nord-Vestul României. OS 3 : Sistematizarea şi eficientizarea activităţilor desfăşurate de agenţiile de turism din Nord-Vestul României în vederea obţinerii unor beneficii pentru consolidarea avantajului competitiv.

Capitolul zece este întitulat Cercetare aplicativă asupra competitivităţii unor agenţii de turism din România şi Uniunea Europeană. Am urmărit identificarea modului în care este percepută competitivitatea de către agenţiile de turism din Nord-Vestul României, raportându-se la Top 10 agenţii de turism din România, dar şi modul în care agenţiile de turism din Uniunea Europeană percep competitivitatea. Obiectivele specifice ale capitolului zece sunt:

OS 1 : Identificarea modului în care este percepută competitivitatea de către agenţiile de turism din Nord- Vestul României, raportându-ne la Top 10 agenţii de turism din România. OS 2 : Observarea modului în care unele agenţii din Uniunea Europeană percep competitivitatea. OS 3 : Stabilirea asemănărilor şi deosebirilor existente între agenţiile studiate, din Uniunea Europeană şi din România.

În acelaşi timp, am dorit să vedem comparativ care sunt diferenţele existente între Top 10 agenţii din România (100%) şi unele agenţii din Uniunea Europeană. Eşantionul agenţiiilor de turism din Uniunea Europeană a fost de 85 agenţii de turism, numărul final de chestionare returnate, fiind doar de 20 (24%). Astfel, s-a apelat la o cercetare aplicativă, prin intermediul căreia am realizat o comparaţie între Top 10 agenţii de turism din România şi agenţiile de turism din judeţele din Regiunea de Nord-Vest a României incluzând judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu-Mare şi Sălaj, alese nealeator. La nivelul agenţiilor de turism din Uniunea Europeană s-a recurs la metoda sondajului bazat pe

14

Cercetări privind factorii care pot influenţa competitivitatea pe piaţă a unor organizaţii româneşti

Luminiţa Cristina Pirău

accesibilitate. a cum este firesc, teza de doctorat se încheie cu un ultim capitol, al unsprezecelea capitol la număr, denumit: “Contribuţii, concluzii generale şi direcţii de cercetare viitoare. Aici sunt expuse principalele concluzii, liniile şi tendinţele generale, limitele şi nevoile în întâmpinarea cărora sunt necesare soluţii şi recomandări, direcţiile viitoare de cercetare, contribuţiile autorului şi desigur aportul de noutate pe care îl are cercetarea în ansamblul ei. Lucrarea are un profund caracter de noutate, dat de cercetarea aplicativă pe care o are la bază, însă suntem conştienţi de limitele sale şi că orice recomandare în scopul perfecţionării acesteia poate fi extrem de utilă. Lucrarea cuprinde un număr de 73 figuri, 35 tabele, 404 indicaţii bibliografice, 286 pagini, 6 anexe. Cercetările originale cuprinse în teza de doctorat sunt publicate în 8 articole, ca şi autor, prim autor sau co-autor, din care unul în revistă cu F.I.: 0,2741, patru menţionate în Baza de Date Internaţionale, au fost prezentate lucrări la 2 manifestări ştiinţifice din străinătate, la 3 conferinţe din ţară şi am avut trei participări la Zilele Facultăţii de Construcţii de Maşini. Complementar, ca şi co-autor am obţinut o diplomă de excelenţa şi medalie de bronz, la Salonul ProInvent, Cluj-Napoca, 2011, ca urmare a participării la un contract de cercetare ştiinţifică, MATNATECH, Nr.48/2006-2008, pe postul de asistent în cercetare.

15

Cercetări privind factorii care pot influenţa competitivitatea pe piaţă a unor organizaţii româneşti

Luminiţa Cristina Pirău

16

Cercetări privind factorii care pot influenţa competitivitatea pe piaţă a unor organizaţii româneşti

Luminiţa Cristina Pirău

Capitolul 1. Definirea conceptului de competitivitate - stadiul actual al cercetărilor şi abordărilor teoretice în domeniu

Motto: Esența competitivităţii este eliberată atunci când îi determinăm pe oameni să creadă că ceea ce gândesc și fac este important - și să se dea la o parte din calea lor, în timp ce fac asta.”

1.1. Noţiuni introductive

Jack Welch, Om de afaceri american, Massachusetts (1935 - )

Welch , Om de afaceri american, Massachusetts (1935 - ) Competitivitatea este un concept cuprinzător, dezbătut

Competitivitatea este un concept cuprinzător, dezbătut de-a lungul timpului de economiştii din întreaga lume. Este considerat cu precădere, ca fiind indisolubil legat de noţiunea de competiţie, şi astfel, exprimă la nivelul general, capacitatea persoanelor, firmelor, economiilor, regiunilor de a se menţine în competiţia derulată la un nivel intern şi/sau mai ales internaţional şi de a obţine avantaje economice (şi nu numai), în condiţiile unui anumit mediu de afaceri(Folcuţ, 2005). Termenul de competitivitate este folosit foarte des în prezent, atât în literatură, economie, dar şi în discursul oamenilor de ştiinţă, atribuindu-se foarte multe valenţe (de exemplu: România trebuie să devină mai competitivă pentru a putea face faţă noului său statut, acela de a fi membru al Uniunii Europenesau România nu are suficient de multe bunuri competitive la export ş.a”). 1 De asemenea, autorităţile diferitelor state fundamentează o serie de politici şi măsuri adoptate ca fiind menite să stimuleze competitivitatea (Fagerberg et al., 2007). Astfel, se vor prezenta principial diferitele puncte de vedere cu privire la noţiunea de competitivitate, concept destul de controversat, întrucât după cum s-a mai spus, nu există un consens privind definiţia. Tematica este relativ nouă, apărută conform opiniei unor autori, la începutul anilor ’80 şi, deoarece competitivitatea poate reflecta foarte multe faţete ale realităţii socio-economice, punctele de vedere vizavi de aria de acoperire a acestora sunt diferite. Pentru unii autori, competitivitatea se traduce prin moneda naţională puternică, rezultând costuri reduse cu factori de producţie în înzestrarea cu tehnologie ş.a., în timp ce, în alte cazuri, competitivitatea este asociată pur şi simplu cu ideea de rivalitate între agenţii

17

Cercetări privind factorii care pot influenţa competitivitatea pe piaţă a unor organizaţii româneşti

Luminiţa Cristina Pirău

economici. De-a lungul ultimilor douăzeci de ani noţiunea de “competitivitate” a fost utilizată pe scară largă, în timp ce în câteva cazuri s-a abuzat de ea. Actualmente, întrebările de bază despre conceptul de

competitivitate sunt în esenţă, cele pe care teoriile economice şi factorii de decizie au încercat să le abordeze: o mai bună înţelegere a problemelor care sunt esenţiale pentru îmbunătăţirea bunăstării economice şi distribuţiei bogăţiei(Garelli şi Hover, 1990). Pentru început se va aborda conceptul de competitivitate făcând apel la definiţiile întâlnite în diferite dicţionare.

1. În conformitate cu Dicţionarul explicativ al limbii române 2 a fi competitiv reprezintă “însuşirea

unui mediu în care se poate concura, care suportă concurenţa, competiţia sau referitor la produse, care, datorită calităţilor sale superioare, poate concura un alt produs similar”. Însă această afirmaţie este mult

prea generală pentru a întelege exact care este rolul competitivităţii în viaţa economică actuală.

2. În Dicţionarul Enciclopedic, competitivitatea este privită ca fiind “capacitatea unor produse sau

servicii de a face faţă concurenţei”, definiţie ce restrânge puţin limitele generalului, dar nici aceasta nu este suficientă 3 . 3. Conform Dicţionarului de istorie economică (Dobrescu, 2005), competitivitatea reprezintă teoria contemporană a schimburilor externe ce constă în capacitatea factorilor economici de a susţine în

competiţie internă şi internaţională şi a obţine avantaje economice din acestea”.

4. Competitivitatea este analizată în Dicţionarul de ştiinţe economice (Jessua et al., 2006:188),

din perspectiva unei economii naţionale şi în legătură nemijlocită cu concurenţa internaţională. Din acest punct de vedere, competitivitatea este definită ca “aptitudinea unei naţiuni de a produce bunuri şi servicii, care fac faţă concurenţei pe pieţele internaţionale şi de a spori simultan şi în mod durabil nivelul de trai al populaţiei”. În acelaşi mod cu definiţia din Dicţionarul de Ştiinţe Economice, priveşte competitivitatea din

perspectiva unei economii naţionale şi în legătură nemijlocită cu concurenţa internaţională şi Andreea Tyson, ca fiind “rezultatul creşterii continue a standardelor de viaţă ale populaţiei(Tyson, 1992:1).

De-a lungul istoriei, ca urmare a unei continue cercetări, conceptul de competitivitate este rezultatul mai multor idei, care au contribuit la definirea multiplelor aspecte mai moderne şi/sau mai complexe ale acestuia. Printre cei care au avut o contribuție decisivă, ar trebui să se menționeze:

Economiștii clasici au identificat patru factori determinanţi ai competitivităţii: terenuri, capital, resurse naturale și forța de muncă. După Adam Smith, în context cu comerţul liber, avantajul comparativ

3 Macrea, D., Dicţionarul Enciclopedic Român, Editura Politică, București, 1962-1966

18

Cercetări privind factorii care pot influenţa competitivitatea pe piaţă a unor organizaţii româneşti

Luminiţa Cristina Pirău

reprezintă capacitatea de a produce un anumit bun sau serviciu la un cost mai mic decât alt producător (Smith, 1776 şi 1962). Problema abordată de Adam Smith, a fost reluată în anul 2007, în acelaşi context cu cel al comerţului liber de către P.J. O’Rourke, în cartea “On the Wealth of Nations” (O’Rourke, 2007). David Ricardo prin Legea sa a avantajului comparativ, a subliniat modul în care țările ar trebui să devină competitive, să concureze, aducând astfel, contribuţii teoretice la avantajul comparativ, prin teoria costurilor comparative (analizând 12 factori de producţie) bazată pe comerţul liber, fiind privită ca şi teoria clasică a comerţului internaţional (Ricardo, 1817). Economiștii marxiști, au evidențiat impactul socio-politic al mediului economic privind dezvoltarea, prin urmare, ideea comunistă că schimbarea contextului politic ar trebui să preceadă performanța economică (Marx, 1867). Max Weber, sociolog german, a stabilit relația dintre valorile, credințele religioase și performanța economică a națiunilor (Weber, 1905). Joseph Schumpeter, a subliniat rolul întreprinzătorului ca un factor de competitivitate, subliniind că progresul este rezultatul dezechilibrelor, care favorizează inovația și îmbunătățirea tehnologică (Schumpeter, 1942:132). Alfred P. Sloan (Sloan, 1963) și Peter Drucker (Drucker, 1969) au dezvoltat conceptul de management ca un factor cheie al competitivităţii. Robert Solow a studiat factorii care stau la baza creșterii economice în Statele Unite între anii 1948 și 1982 pentru a sublinia importanța educației, inovării tehnologice și creșterea know-how-ului (Solow,

1957).

Nicholas Negroponte şi numeroşi economiști moderni, au definit conceptul de “cunoaștere” şi rolul informaţiei ca un factor nou, care aparţine definiţiei de competitivitate (Negroponte, 1995).

definiţiei de competit ivitate (Negroponte, 1995). Fig. 1.1. Modelul “Diamantul” lui Porter (Sursa:

Fig. 1.1. Modelul “Diamantul” lui Porter

(Sursa: Porter,1990. The Competitive Advantage of Nations)

19

Cercetări privind factorii care pot influenţa competitivitatea pe piaţă a unor organizaţii româneşti

Luminiţa Cristina Pirău

Michael Porter, a încercat să cumuleze toate aceste idei într-un model sistemic, numit Diamantul Competitivităţii” (Porter, 1990:127), prezentat în figura 1.1, evidenţiind patru factori, determinanţi pentru competitivitate. Tyson Kirk, în cartea sa “The Complete Guide to Competitive Intelligence” adaugă rolul inteligenţei umane în definirea competitivităţii (Tyson Kirk, 2002). La modul cel mai generic se defineşte competitivitatea ca fiind “capacitatea persoanelor, firmelor, economiilor naţionale, produselor, serviciilor etc. de a se menţine în competiţia internă şi internaţională şi de a obţine avantaje economice din acestea(Burnete, 1999: 130). Însă, între competitivitatea diverselor niveluri stategice, există o strânsă legătură, care sugestiv este prezentată în figura 1.2. (Reiljan et al., 2000:24).

prezentată în figura 1.2. (Reiljan et al., 2000:24). Fig. 1.2. Reprezentarea legăturii dintre competitivitatea

Fig. 1.2. Reprezentarea legăturii dintre competitivitatea existentă la diverse niveluri

(Sursa: Reiljan J. et al., 2000. Key Issues in Defining and Analysing the Competitiveness of a Country)

Din acest motiv, atenţia acordată asupra competitivităţii ridică o serie de întrebări cu privire la percepţia şi măsurarea competitivităţii la nivel de ţară, regiune, sectoare industriale şi firmă. Pe de altă parte trebuie evidenţiată dinamica fluxurilor economice, prin concurenţă şi economiile de

piaţă.

perspective:

În

literatura

de

specialitate

termenul

de

competitivitate

este

privit

din

două

20

Cercetări privind factorii care pot influenţa competitivitatea pe piaţă a unor organizaţii româneşti

Luminiţa Cristina Pirău

una macroeconomică şi una microeconomică.

Perspectiva macroeconomică se identifică de regulă cu competitivitatea internaţională a unei economii naţionale şi vizează o serie de factori de influenţă care au în centrul lor preţurile. Astfel, se precizează că asigurarea unui echilibrul intern şi extern, pe termen scurt şi pe termen lung, trebuie să conducă la creşterea cât mai rapid posibilă, a nivelului de trai (Boltho, 1996). Echilibrul intern presupune atingerea nivelului ocupării depline, iar cel extern se referă în principial la o balanţă comercială echilibrată. Deci, cel mai bine ar fi reprezentate prin acel nivel al cursului de schimb real care, împreună cu politicile macroeconomice, asigură echilibrul general. Abordarea microeconomiurmăreşte competitivitatea unor produse sau a unor întreprinderi prin prisma unor determinanţi, nu neapărat bazaţi pe preţ, ci pe alţi factori care pot fi mai puţin cuantificaţi, cum ar fi concurenţa dintre companii ş.a.m.d. În acelaşi context, se consideră că noţiunea de avantaj competitiv se poate trata şi din punctul de vedere al altor criterii. S-ar putea încadra şi studii din acest domeniu şi pe abordări, uni - versus multidimensionale, abordări statice - versus dinamice, abordări pozitive - versus negative (Siggel, 2006).

1.2. Abordări ale competitivităţii la nivel macroeconomic

1.2.1. Delimitări conceptuale privind competitivitatea la nivel macroeconomic

Abordarea competitivităţii la nivel macroeconomic se raportează în funcţie de modul de definire şi de scopul propus, al principiilor organizatorice la nivel de ţară, naţiune (Senge, 1990). Dacă se consideră că factorii economici contribuie la definirea competitivităţii, aceştia sunt descrişi ca fiind următorii (Garelli, 2012:489):

Eficienţă. Competitivitatea este înţeleasă mai bine decât altele, productivitatea fiind factorul determinant pentru eficienţă. Totuşi există un inconvenient după cum a subliniat Drucker Nu este nimic mai inutil decât să faci eficient ceva de care nu are nimeni nevoie !” (Drucker, 1969). There is nothing as useless as doing efficiently something that nobody needs !” Alegere. Competitivitatea presupune, de asemenea, o alegere strategică în identificarea acelor domenii în care o activitate reprezintă o unică valoare adăugată. Teoria avantajului comparativ (Ricardo, 1817) analizează astfel de dileme. O strategie de competitivitate nu numai că arată ce poate face o ţară, dar, de asemenea, ceea ce ar trebui să facă. O țară nu poate realiza totul. Competitivitate înseamnă a face alegeri cu privire la cazul în care valoarea adăugată potențială pe piețele internaționale este mai mare decât cea a concurenților. Resurse. Competitivitatea presupune apoi mobilizarea unui tip de resurse pentru punerea în

21

Cercetări privind factorii care pot influenţa competitivitatea pe piaţă a unor organizaţii româneşti

Luminiţa Cristina Pirău

aplicare a unei astfel de alegeri. Aceste resurse sunt obţinute de la guvern, infrastructura, tehnologie, finanțe, educație, etc. Aceasta este o abordare cu unghi larg în economie. Țările concurează la nivel internațional pentru ca să aibă acces la resurse și la gestionarea acestora. Astfel, această problemă poate fi descrisă ca o “cartografiere, proces care ajută competitivitatea țărilor de referință pentru mobilizarea acestor resurse. Obiective. Oamenii de știință consideră, în general, competitivitatea ca pe un instrument economic şi nu ca un obiectiv în sine. Totuși, competitivitatea este legată și depinde de obiectivele urmărite de diverşii factori economici care constituie o națiune (Miron et al., 2006). Ținând cont de factorii amintiţi mai sus, competitivitatea se reflectă diferit la nivel de firme, naţiuni sau indivizi (Garelli, 2012). Dacă firmele se axează pe profitabilitate, datorită investiţiei de capital pe o perioadă lungă de timp, care are la bază o analiză economică şi o strategie competitivă, indivizii sunt interesaţi de creşterea nivelului de trai şi probabil de ceva mai mult ideologic, cum ar fi “căutarea fericirii”, ceea ce nu este suficient, iar naţiunile se bazează pe prosperitate, având la bază creşterea economică, o condiţie necesară dar nu şi suficientă.

Diferenţele referitoare la modul în care se evaluează noţiunea de competitivitate a condus la separarea a două dintre instituţiile importante şi la furnizarea de rapoarte separate (Miron et al., 2006). Astfel, WEF 4 defineşte competitivitatea ca fiind “abilitatea unei ţări de a înregistra rate înalte de creştere ale PIB-ului pe locuitor”. În optica IMD 5 competitivitatea constă în “abilitatea unei ţări de a crea valoare adăugată, sporindu- şi astfel avuţia naţională, prin administrarea eficientă a următoarelor relaţii bivalente: procese şi produse; atractivitate şi agresivitate; globalitate şi proximitate; coeziune socială şi asumarea riscurilor”. De asemenea competitivitatea este privită ca fiind “abilitatea de a crea precondiţii pentru venituri ridicate”. La nivel European, se evidenţiază principiile organizatorice ale unei ţări, ca fiind factorul determinant al competitivităţii (Fendel şi Frenkel, 2005). Dacă se priveste din punctul de vedere al unei naţiuni însă, competitivitatea poate fi definită în multiple feluri, cum ar fi de exemplu, de a crea şi menţine un mediu care susţine producerea plus-valorii pentru întreprinderile (organizaţiile) sale şi creşterea prosperităţii pentru poporul său (IMD-Lausanne, 2005). Aceste multiple abordări şi clasificări au un aspect comun - acestea exprimă “capacitatea şi abilitatea ţării respective de a utiliza în mod eficient oportunităţile de pe piaţa mondială”. Cu alte cuvinte, competitivitatea reprezintă “abilitatea acesteia de a produce masă monetară şi profitabilitate, bunuri şi servicii pe care cumpărătorii doresc să le cumpere de la ei şi nu de la concurenţi(IMD-Lausanne, 2006).

4 World Economic Forum - WEF, Geneva, Raportul asupra Competitivităţii Globale, http://www.weforum.org/en/index.htm

5 International Institute for Management Development - IMD, Laussane, Anuarul Competitivităţii Mondiale, http://www.imd.ch/

22

Cercetări privind factorii care pot influenţa competitivitatea pe piaţă a unor organizaţii româneşti

Luminiţa Cristina Pirău

Competitivitatea reprezintă ansamblul factorilor, politicilor şi instituţiilor care determină nivelul productivităţii unei ţări şi, prin acesta, nivelul prosperităţii care poate fi realizat de o economie (Lopez- Carlos et al., 2007:3, în: WEF Forumul Economic Mondial, Geneva, 2007).

Competitivitatea, permite: vizualizarea poziţiei ţării faţă de altele; evaluarea modificărilor care au loc în ţară; informarea factorilor de decizie politică, investitorii etc., interesați de situația țării; evaluarea progresului ţării faţă de angajamentele internaţionale (Staskevičiūtė şi Tamošiūnienė, 2010).

În concepţia clasicilor economiei politice, se abordează manifestarea cererii şi a ofertei ca fiind întemeiată pe libera iniţiativă, generată de proprietatea privată, neglijând factorii de timp şi de loc. Prin însuşi faptul că echilibrul economic se asigură numai prin sistemul şi mecanismul pieţelor, agenţii economici sunt condamnaţi la pasivitate, aceştia având asigurat fie avantajul comparativ absolut, fie pe cel relativ (Miron et al., 2006). Conceptul de competitivitate implică un câștig / pierdere. Prin urmare, o națiune se străduieşte să dezvolte un avantaj comparativ într-o zonă în care nu pot performa altele. Însă, atingerea unui nivel ridicat de competitivitate în toate domeniile este foarte puțin probabil de realizat.

În teoria modernă - aşa cum remarca economistul austriac Peter Schifko - competiţia coexistă cu elemente monopolistice, ea este deci multiformă, căci nu se manifestă doar prin preţuri, ci în egală măsură, prin modul de a produce, prin calitatea produsului, prin politica de vânzări şi policompetiţie/concurenţă imperfectă şi, prin însuşi acest caracter, ea este dinamică şi efectivă (Schifko, 1989). Competitivitatea include, atât eficiea, cât și eficacitatea. Aceasta este alegerea scopurilor industriale, care este determinantă. Competitivitate include obiective și mijloacele față de aceste obiective (Buckley et al.,1988). Scott şi Lodge definesc competitivitatea ca şi: capacitatea unei ţări de a crea, produce şi/sau distribui, servicii, produse pentru comerţul internaţional în timp ce profitul din câstig se întoarce asupra resurselor” (Scott şi Lodge, 1985:3). Porter defineşte competitivitatea naţiunilor ca depinzând de procesul inovativ şi performant:

capacitatea naţiunilor de a inova şi a performa” (Porter, 1990). Pentru estimarea competitivităţii naţiunilor s-au utilizat diferite metode, caracterizate prin modele reprezentative: “Diamantul” lui Porter (Porter, 1990; Porter, 1998), modelul “Diamantul dublu” (Rugman, 1991) sau modelul celor “Nouă factori” (Cho, 1994), prezentate în figurile 1.3. - 1.5.

23

Cercetări privind factorii care pot influenţa competitivitatea pe piaţă a unor organizaţii româneşti

Luminiţa Cristina Pirău

a unor organizaţii româneşti Luminiţa Cristina Pirău Fig. 1.3. Modelul extins “Di a mantul” lui P

Fig. 1.3. Modelul extins “Diamantul” lui Porter

(Sursa: Porter, 1998. The Competitive Advantage of Nations)

Modelul extins, “Diamantul” lui Porter constă din patru componente, care interacţionează şi determină în comun competitivitatea unei naţiuni sau pe cea internaţională. De-a lungul timpului modelul a fost completat şi criticat (Rugman, 1991; Dunning, 1993; Cho, 1994; Brouthers and Brouthers, 1997; Moon et al.,1998). Porter nu a inclus efectele activităţii multinaţionale în modelul său. Aceste efecte au fot incluse de Rugman şi alţi cercetători în modelul “Diamantul dublu” (Rugman, 1991; Moon et al., 1998; Jin şi Moon, 2006), prezentat în figura 1.4.

al., 1998; Jin şi Moon , 2006), prezentat în figura 1.4. Fig. 1.4. Modelul “Diamantul dublu”

Fig. 1.4. Modelul “Diamantul dublu”

(Sursa: Rugman, 1991. Diamond in the rough)

24

Cercetări privind factorii care pot influenţa competitivitatea pe piaţă a unor organizaţii româneşti

Luminiţa Cristina Pirău

Modelul, “Diamantul dublu” include intrările şi ieşirile de investiţii directe străine, în activitatea internaţională sau multinaţională. Mult mai cuprinzător se consideră modelul de includere a nouă factori competitivi (Cho, 1994; Cho şi Moon, 2005), figura 1.5.

competitivi ( Cho, 1994; Cho şi Moon, 2005), figura 1.5. Fig. 1.5. Modelul celor “Nouă -

Fig. 1.5. Modelul celor “Nouă-factori”

(Sursa: Cho, 1994. A dynamic approach to international competitiveness: the case of Korea)

Pentru explicarea competitivităţii naţiunilor, modelul include un grup de patru factori umani (lucrătorii, politicienii, întreprinzătorii, managerii şi inginerii), în plus faţă de cei patru factori fizici (resurse naturale, mediul de afaceri, legăturile dintre ramuri şi caracteristicile cererii interne) ai modelului original al lui Porter, în care toţi factorii interacţionează, în scopul stimulării dezvoltării naţiunii. Prin urmare, modelul întruchipează noţiunea lui Porter, că: “prosperitatea unei naţiuni este creată, nu moştenită”. Factorii guvernamentali au influenţă directă asupra competitivităţii, în spatele cărora un imbold îl reprezintă factorii umani.

O sinteză a evoluţiei modelului, “Diamantul” lui Porter, considerând sursele competitivităţii în funcţie de scopul competitivităţii naţionale, se prezintă în figura 1.6.

25

Cercetări privind factorii care pot influenţa competitivitatea pe piaţă a unor organizaţii româneşti

Luminiţa Cristina Pirău

a unor organizaţii româneşti Luminiţa Cristina Pirău Fig. 1.6. E voluţia modelului “Diamantul” lui Porter

Fig. 1.6. Evoluţia modelului “Diamantul” lui Porter în context naţional şi internaţional

(Sursa: Cho et al., 2009. Does one size fit all? A dual double diamond approach to country-specific advantages)

Postelnicu şi Ban au aplicat configuraţia diamantului competitivităţii în cazul economiei româneşti (Postelnicu şi Ban, 2010). Un studiu sistematic al competitivităţii naţiunilor a fost efectuat de Harold Traborb, care a considerat ca determinante pentru competitivitate, patru caracteristici economice şi anume (Trabord, 1995):

Abilitatea de a vinde, abilitatea de a atrage, abilitatea de a adapta şi, respectiv abilitatea de a câştiga, care formează un sistem ierarhic, întrucât abilitatea de a câştiga se bazează pe celelalte trei, figura

1.7.

a câş tiga se bazeaz ă pe celelalte trei, figura 1.7. Fig. 1.7. Ierarhia competitiv ităţii

Fig. 1.7. Ierarhia competitivităţii naţionale

(Sursa: Trabord, 1995, International competitiveness of a macroeconomy)

26

Cercetări privind factorii care pot influenţa competitivitatea pe piaţă a unor organizaţii româneşti

Luminiţa Cristina Pirău

Modelul Trabord a fost dezvoltat de către Reiljan şi colab. şi s-a obţinut sistemul ierarhic socio- economic al competitivităţii (Reiljan et al., 2000), prezentat în figura 1.8.

tăţii (Reiljan et al., 2000), prezentat în figura 1.8. Fig. 1.8. Sistemul ierarhi c al formării

Fig. 1.8. Sistemul ierarhic al formării competitivităţii socio-economice a unei naţiuni

(Sursa: Reiljan et al., 2000. Key Issues in Defining and Analysing the Competitiveness of a Country)

Această optică, specifică perioadei contemporane cu privire la competitivitate, ar putea fi considerată baza conceptului avantajului competitiv. Două caracteristici ale competitivităţii prezentate vor fi valorificate pentru definirea avantajului competitiv şi a măsurilor ce trebuie adoptate pentru ca o ţară (o economie) să-l obţină: “caracterul multifactorial şi caracterul procesual, la interferenţa dintre intern şi extern, dintre productivitatea folosirii factorilor de producţie disponibili în cadrul economiei de referinţă şi eficienţa cu care se derulează relaţiile comerciale interţări(Miron et al., 2006). Acest concept a condus la teoria clasică a comerțului internațional (Ricardo, 1817), a contribuit la ilustrarea mai recentă a strategiei de externalizare (pentru reducerea costurilor) sau off-shore-ului, strategii întreprinse de către multe companii la nivel mondial. În acest context, în Anuarul Competitivităţii Mondiale 6 sunt cuprinse aceste două abordări:

Aspectul de “benchmarking” al competitivității, în timp ce profilul de competitivitate de țară indică modul în care națiunile performează și se specializează individual. O definiţie a competitivităţii internaţionale, a fost dată în: “The Question of International

6 IMD - World Competitiveness Yearbook 2012

27

Cercetări privind factorii care pot influenţa competitivitatea pe piaţă a unor organizaţii româneşti

Luminiţa Cristina Pirău

Competitiveness(Coldwell, 2000), unde se arată că “competitivitatea internaţională reprezintă bunăstarea economică a unei naţiuni care este consolidată printr-o creştere a fluxurilor (schimburilor) comerciale sau printr-o modificare a condiţiilor comerţului, pornind de la un echilibru presupus iniţial”.

Recent, competitivitatea internaţională a naţiunilor este considerată ca fiind determinată de avuţia unei naţiuni, de capitalul fizic, muncă, progres tehnic, institutii şi încredere(Aiginger, 1998; Aiginger, 2006; Smit, 2010).

O altă definiţie a competitivităţii internaţionale, care corespunde stadiului actual, a fost menţionată

de economistul Robert J. Carbaugh: competitivitatea internaţională reprezintă capacitatea unei ţări, în condiţiile pieţei libere şi ale unei concurenţe corecte, de a concepe, produce şi comercializa bunuri şi servicii fie de o calitate superioară, fie la un preţ inferior faţă de produsele şi serviciile oferite de alte ţări(Carbaugh, 2007).

Oferirea de bunuri şi servicii de o calitate superioară reprezintă o problemă legată de competitivitate. Totuşi, asupra ultimei părţi a definiţiei, aceea legată de preţ, pot fi luate în considerare şi alte opinii. Astfel, există părerea că dorinţa unor ţări de a obţine preţuri mari la produsele comercializate pe piaţa mondială reprezintă un obiectiv mult mai atractiv şi, deci, o dovadă mult mai evidentă a competitivităţii, decât vânzarea la preţuri mici (Miron et al., 2006). Naţiunile care întreprind “afaceri”, gestionează un set de competenţe şi abilităţi pentru a ajunge la prosperitate şi prin urmare însemnă: “competitivitate analizează modul în care națiunile gestionează totalitatea competențelor lor de a realiza prosperitate sau profit” (Garrelli, 2012). Definiția, are însă unele limitări, de exemplu, nu ia în considerare faptul că o națiune depinde de atribute pur fizice, cum ar fi locația sau disponibilitatea resurselor naturale, precum și pe moștenirea (pozitivă sau negativă) politicilor anterioare. Cu toate acestea și mai ales într-o economia bazată pe cunoaștere, ele devin un bun câştigat (Garelli, 2012). Dacă se asociază un produs specific zilelor noastre, calculatorul, cu teoria lui Raymond Vernon (Vernon, 1966), se vor putea observa o serie de elemente care susţin caracterul multifactorial al competitivităţii, ca şi cel procesual. Astfel, obişnuitul calculator de buzunar, care a fost inventat la începutul anilor 60 şi care se vindea de către producătorii americani cu 1000 de dolari bucata, avea la începutul anilor 70 un preţ de aproximativ 400 USD, pentru ca apoi să scadă în următorii ani până la un preţ de 10-20 de dolari, ceea ce a făcut ca producţia sa să fie abandonată practic de cei care l-au lansat. Dacă pentru un producător din Asia de S-E, America Latină sau Europa de Est, un preţ al calculatorului de 10 USD poate fi competitiv, pentru companii precum Texas Instruments, Hewlett Packard sau Casio, acest nivel de preţ este neremunerat. Avantajul competitiv al firmelor situate în avangarda progresului tehnic se găsesc în ramurile de vârf, în care avansul tehnologic permite obţinerea de preţuri pe măsură şi nu în ramurile cu tehnologie standardizată (Miron et al., 2006).

În acest fel se pot distinge cel puţin două abordări principale ale conceptului de competitivitate aşa

28

Cercetări privind factorii care pot influenţa competitivitatea pe piaţă a unor organizaţii româneşti

Luminiţa Cristina Pirău

cum le defineşte un alt economist anglofon, Kirsty Hugues (Hugues, 1993):

O primă abordare priveşte competitivitatea ca o problemă de eficienţă relativă, statică sau dinamică. Aceasta se poate cuantifica pe baza nivelurilor de performanţă (nivelul productivităţii, creşterea competitivităţii etc.). A doua abordare consideră “competitivitatea ca pe o reflectare a performanţelor în comerţul internaţional(performant măsurate, fie sub forma cotelor deţinute pe pieţele de export, fie sub forma gradului de penetrare a importului). Sunt întâlnite şi alte definiţii ale competitivităţii. De pildă, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) 7 defineşte competitivitatea astfel: capacitatea firmelor, sectoarelor, regiunilor, statelor sau organismelor supranaţionale, aflate în competiţie internaţională, de a asigura în mod susţinut un venit ridicat din valorificarea factorilor de producţie, precum şi un venit superior din valorificarea forţei de muncă”. Această definiţie evidenţiază în mod clar impactul determinant pe care competitivitatea unei naţiuni îl are asupra nivelurilor veniturilor şi implicit asupra nivelului de trai din ţara în cauză. În acest fel se pune accent pe finalitatea socială a creşterii competitivităţii (Miron et al., 2006). O altă definiţie a fost dată de Direcţia Generală pentru Probleme Economice şi Financiare (DGPEF) de pe lângă Comisia Europeană 8 . Competitivitatea - subliniază specialiştii Comisiei Europene - este capacitatea unei ţări de a realiza coordonarea creşterii economice cu echilibrul extern; la baza performanţelor externe a ţărilor industrializate stă importanţa fundamentală pe care o are comerţul internaţional. Totuşi, accentuând rolul pe care îl deţine diferenţierea produselor în strategia competitivă a firmelor, economia industrială a limitat acest tip de abordare, considerând că el nu constituie o bază adecvată pentru o evaluare cuprinzătoare a competitivităţii. Această definiţie pune accentul în primul rând, pe lărgirea spectrului variabilelor ce trebuie luate

în considerare în analiza competitivităţii(productivitatea, inovaţia tehnologică, investiţiile în climatul fizic şi

În al doilea rând, această definiţie priveşte competitivitatea prin prisma

uman, politici structurale

raportului dintre creşterea economică şi echilibrul extern” (Miron et al., 2006). Recent, s-a elaborat şi o definiţie “academică” a noţiunii de competitivitate, mai ales dacă aceasta se referă la naţiuni: “competitivitatea națiunilor este un domeniu (câmp), al teoriei economice, care analizează faptele și politicile care modelează capacitatea unei națiuni de a crea și menține un mediu care susține mai multă valoare creată pentru întreprinderile sale și mai multă prosperitate pentru poporul său(Garelli, 2012).

).

Pot fi menţionate teorii moderne ale competitivităţii, dintre care se poate aminti teoria avantajului competitiv a lui Porter (Porter, 1998; Porter, 2003). Ea porneşte de la observaţia că unele ţări au mai mult

29

Cercetări privind factorii care pot influenţa competitivitatea pe piaţă a unor organizaţii româneşti

Luminiţa Cristina Pirău

succes în exporturi decât altele, chiar dacă au potenţialul economic şi natural mai scăzut decât acestea. Porter consideră că sursa acestor situaţii constă în modul în care ţările şi firmele îşi elaborează strategii pentru a-şi creşte productivitatea şi competitivitatea de-a lungul timpului. În condiţiile mediului competitiv global actual, orice afacere, indiferent de mărime, este vulnerabilă în cazul în care nu acţionează pornind de la o gândire strategică (Zimmerer et al., 2008:515). În acest context succesul constă în dezvoltarea şi consolidarea unui avantaj competitiv durabil care să ofere valoare consumatorilor şi care să fie dificil de imitat de către concurenţi pornind de la un plan strategic bine consolidat şi structurat.

Competitivitatea strategică se referă la crearea avantajului competitiv în cadrul fiecărei afaceri dezvoltate (Porter, 1998). Producţia de bunuri şi prestarea de servicii de o calitate superioară este legată direct legată de capacitatea unei firme de a fi competitivă pe o piaţă în condiţiile impuse de acea piaţă. Conform anumitor autori, capacitatea unei firme de a obţine preţuri mari la produsele comercializate pe piaţa mondială reprezintă un obiectiv mult mai atractiv şi, prin urmare, o probă mai puternică a competitivităţii, decât vânzarea la preţuri mici (Uri, 1971, în Aiginger, 2006; Iancu, 2002).

OECD 9 (1992) consideră competitivitatea ca fiind capacitatea de a produce bunuri şi servicii care să permită obţinerea unei poziţii superioare în faţa concurenţei, iar Management Forum - IMD 10 (1994):

Competitivitatea pe plan mondial reprezintă capacitatea ţării sau firmei de a genera, proporţional, mai multă bunăstare decât competitorii săi de pe piaţa internaţională”.

Pentru a-şi identifica avantajele sau dezavantajele concurenţiale şi pentru a se apăra de atacurile celorlalţi concurenţi, firma, întreprinderea, organizaţia etc. trebuie să aibă o anumită concepţie asupra competitivităţii sale. Această concepţie se apreciază prin elementele următoare (Miron et al., 2006):

A) Identificarea concurenţilor sau a concurenţei.

B) Descoperirea obiectivelor concurenţilor.

C) Evaluarea punctelor forte şi a punctelor slabe ale concurenţilor.

D) Anticiparea modalităţilor de reacţie a concurenţilor.

E) Selectarea concurentului care trebuie înfruntat.

Competitivitatea nu este însă un joc cu suma nulă, în sensul că naţiunile beneficiază de pe urma creşterii economice înregistrate de alte naţiuni. Aceasta, deoarece creşterea economică dintr-o anumită parte a lumii, determină deschiderea de noi pieţe de desfacere pentru produsele şi serviciile provenind din alte părţi, precum şi formarea surselor de aprovizionare ale acestora din urmă. Astfel, a fi competitiv nu înseamnă a determina dezavantaje pentru ceilalţi parteneri comerciali, ci a creşte şi utiliza pe deplin

8 Comisia Europeană, European Competitiveness Report, http //ec.europa.eu/Eurostat, http://ec.europa.eu

9 OECD - Organisation for Economic Co-operation and Development, 1992, Technology and the Economy: the Key Relationships, Paris. 10 IMD - International Institute for Management Development, The World Competitiveness Report 1994.

30

Cercetări privind factorii care pot influenţa competitivitatea pe piaţă a unor organizaţii româneşti

Luminiţa Cristina Pirău

avantajul propriu (Miron et al., 2006).

1.2.2. Factorii competitivităţii economice

Înţelegerea modului de acţiune a factorilor legaţi de competitivitate este legată, mai întâi de evaluarea mărimii şi dinamicii competitivităţii economice a naţiunilor. Aceasta a devenit o preocupare cu caracter general şi permanent (Miron et al., 2006). Astfel, două dintre instituţiile internaţionale s-au preocupat în mod deosebit în acest sens. Este vorba de Forumul Economic Mondial (World Economic Forum de la Geneva - WEF 11 ) care a publicat încă din 1979 Raportul asupra Competitivităţii Globale şi de Institutul pentru Dezvoltarea Managementului (International Institute for Management Developement de la Lausanne - IMD 12 ), care editează anual Anuarul Competitivităţii Mondiale. În timp ce WEF defineşte competitivitatea ca fiind abilitatea unei ţări de a înregistra rate înalte de creştere ale PIB-ului pe un locuitor, în optica IMD competitivitatea constă în abilitatea unei ţări de a crea valoare adaugată, sporindu-şi astfel avuţia naţională, prin administrarea eficientă a relaţiilor bivalente: procese şi produse; atractivitate şi agresivitate; globalitate şi proximitate; coeziune socială şi asumarea riscurilor. O simplă comparaţie arată că metodologiile celor două instituţii se deosebesc între ele prin factorii luaţi în calcul, precum şi prin ponderile acordate diferiţilor factori în cadrul indicilor calculaţi. Institutul Internaţional pentru Dezvoltarea Managementului elaborează anual clasamentul celor mai competitive niunii ale lumii după un anume set de criterii, încercând astfel, pe de o parte să furnizeze informaţii utile investitorilor interesaţi, iar pe de altă parte un material documentar de interes pentru analişti. Studiul analizează noţiunea de competitivitate şi din punct de vedere teoretic, încercând să explice modul în care criteriile principale care stau la baza studiului se înscriu în cadrul general de definire a ideii de competitivitate. De asemenea, studiul respectiv contrapune o serie de elemente specifice considerate factori ai competitivităţii, figura 1.9. (Garelli, 2012):

Atractivitate versus agresivitate.

Proximitate versus globalitate.

Active versus procese.