Test de verificare

Tema A 33 puncte+3 puncte=36 puncte

A.1 (6 puncte)
Premisă - Companiile şi-au creat identităţi – şi în cadrul acestora – simboluri şi logotipuri care le exprimă
personalitatea şi calităţile, iar din această perspectivă, designul şi estetica ocupă un loc central, fiind modul prin care
scopul şi politica companiei devin vizibile. Orice formă de produs a companiei (mărfuri, interioare, ambalaje,
reclame) este percepută ca având potenţial de a conferi valoare estetică şi satisfacţie, adică potenţial de diferenţiere a
firmei.
Intrebare - Completați spațiul liber care se referă la cele trei direcții de afirmare ale designului din următoarea
afirmație: identitatea unei firme se manifestă în trei domenii majore - produse şi servicii, ambient, comunicare,
după cum direcțiile de dezvoltare ale designului sunt: Nucleul identităţii vizuale este crearea unei estetici a
corporaţiei sau mărcii care să exprime “caracterul” acesteia prin elemente atractive de identitate. Aceste expresii
corporative dau naştere unor impresii satisfăcătoare de natură să construiască temelia încrederii şi durabilitatea
relaţiei cu clienţii. De exemplu, marile lanţuri hoteliere reuşesc să creeze şi să menţină identităţi sinonime cu luxul,
eleganţa, subtilitatea sau discreţia, confortul sau eficienţa, mizând pe promovarea experienţelor senzoriale şi a
serviciilor personalizate, indiferent de regiunea geografică sau aspectul peisajului în ţările în care îşi amplasează
clădirile. Evaluarea restaurantelor din marile oraşe şi diverse regiuni ale lumii, evaluări publicate în ghiduri specifice
mizează pe criterii ce ţin de meniu, calitatea servirii, preţuri şi décor. În prezent, orice restaurant bun ştie că trebuie
să ofere clienţilor o experienţă senzorială totală. Într-o manieră uniformă, o companie poate folosi aceleaşi elemente
estetice în întreaga lume sau se poate adapta la mediul local, din cauza diferenţelor de percepţie şi în funcţie de
preferinţele consumatorilor. Mondializarea pieţelor conduce spre un design în care diferenţele legate de origini şi
culture se reduce progresiv, diferenţele care apar corespunzând unor particularităţi strategice ale firmelor. Este cert
însă că produsele şi serviciile sunt esenţiale pentru a face o bună impresie clienţilor. Indiferent dacă este vorba de
achiziţionarea unui sandviş sau a unei camere într-un hotel de cinci stele, firmele au succes dacă oferă acestora o
experienţă memorabilă, folosind ca instrument util designul şi estetica. Ambientul este un alt mod prin care oamenii
ajung să cunoască o companie. Este unul din elementele care conturează imaginea spaţiilor, putând fi definit ca efect
senzorial creat prin design şi estetică. Designul ambiental ar îngloba acţiunile privind amenajarea şi ordonarea
spaţiilor arhitecturale, gruparea punctelor de interes turistic cu tot inventarul necesar acestora: mobilier interior şi
exterior, corpuri de iluminat, alte dotări aferente, spaţii de agreement, sportive, grădini şi parcuri, spaţii verzi ce
reprezintă o atracţie majoră prin natura, forma şi amplasamentul lor. Specialiştii sunt de părere că o”temă” ajută la
furnizarea unui focus în organizarea amenajărilor fizice. Atracţia temei mobilizează toate cele cinci simţuri, întărind
legătura emoţională cu marca. Formele vizuale de comunicare sunt numeroase, iar designul acestora se identifică cu
domeniul publicaţiilor, al graficii publicitare, al semnelor de orientare şi servicii. Pentru a fi eficient, materialul
tipărit trebuie scris şi proiectat special pentru cititor, iar modul de prezentare al acestuia trebuie să placă. Designerul
este cel care stabileşte formatul, coperta, punerea în pagină a textului, realizarea compoziţiei armonioase text\
ilustraţie care să facă uşor transmisibilă o informație utilă.

A.2 (16 puncte)

Premisă - O bună colaborare între specialiştii din diferite departamente: economişti, designeri, tehnicieni, specialişti
în calitate este necesară. Competența și creativitatea designerului, în cadrul echipelor multifuncționale ce desfășoară
proiecte ale firmelor se manifestă la nivelul tuturor componentelor mixului de marketing.
Intrebare - Definiți componentele mixului de marketing și dezvoltați modul în care se manifestă competența și
creativitatea designerului la nivelul fiecărei componente a mixului de marketing (minim1/2 pagină, pe exemplul
firmei și produsului din cadrul proiectului realizat la seminar sau a altui studiu de caz ales arbitrar pentru cei care nu
au realizat proiectul):
1. Marketingul. Designerul este aproape întotdeauna alături de economistul de marketing în derularea unui studiu. El
trebuie să cunoască metodele cercetării de piaţă, legate de previziunea volumului vânzărilor, poziţia produsului în
raport cu concurenţa, evoluţia socio-stilurilor etc.Competenţa şi creativitatea sunt evidenţiate prin fiecare
componentă a marketingului mix.

2. produs, marcă, ambalaj (designul este factorul determinant al impactului psihologic al produsului sau serviciului);

3. promovare (designul bun intensifică mesajul promoţional şi împrospătează memoria consumatorului);

4. locul vânzării - ambianţa (spaţiile unde se oferă servicii trebuie să fie funcţionale, dar şi atractive şi stimulative;
ele ajută la promovarea afacerilor, creează imaginea, sporesc interesul consumatorilor şi determină vânzarea
bunurilor şi serviciilor).

Preţul (banii alocaţi activităţii de design trebuie să corespundă necesităţilor acestui domeniu, ei se regăsesc în preţul
produsului).

A3 (9x2=18 puncte)
Premise:
O companie excelentă din ziua de azi trebuie să găsească un echilibru între: managementul cantitativ,
managementul umanist şi managementul estetic. Altfel spus, firma trebuie să furnizeze profituri, dar şi valori
estetice şi sociale. Pentru a proiecta o estetică adecvată care să exprime identitatea firmei (prin produse, ambient și
forme vizuale comunicante) și să imprime în mintea consumatorului o impresie dorită este nevoie de cercetare de
marketing pe tot parcursul procesului de proiectare estetică.
Instrumentele de cercetare pot fi:
1. cercetarea secundară (colectarea materialelor publicate, a sondajelor și anchetelor publicate, a altor informații
din biblioteci sau Internet);
2. cercetarea primară calitativă (date culese pentru a genera noi idei și modele, pentru a evalua concepte de design
și machete, prin 2.a interviuri detaliate, 2.b paneluri de consumatori cu moderator și 2.c studii și tehnici bazate
pe observație în diferite locuri/circumstanțe
3. cercetarea cantitativă primară (analiza cantitativă a datelor) obținute fie prin 3.a sondaje, fie prin 3.b
experimente (asupra unor reacții, a unor comportamente).
Intrebari (minim 1 pagină):
- A.3.1 Care sunt etapele și subetapele derulate în cadrul proiectării estetice (vezi schema de principiu a
derulării unui studiu design) și care este aportul economistului de marketing în cadrul fiecăreia?
- A.3.2 Pornind de la etapele proiectării reținute mai sus și de la instrumentele de cercetare de marketing
descrise, menționați pentru fiecare etapă ce tip de cercetare se poate folosi și în ce scop?
A.3.1 - Etapele dezvoltării designului: aplicativistă, modernistă, stilistă, consumistă, echilibrată.

- Etapa aplicativistă corespunde perioadei în care se consideră că obiectul funcţional produs industrial se poate
impune atenţiei cumpărătorului dacă anumite accesorii ale sale (sau chiar el în întregime) posedă diverse
motive ori compoziţii decorative complexe, aplicate pe părţile vizibile. Continuă astfel, până târziu în secolul
nostru, producţia unor asemenea forme, decorate cu elemente presupuse artistice, din convingerea că pot trezi
interesul. Se pot exemplifica aici : aplicele, mânerele de uşi, încuietorile, carcasele ceasornicelor, vasele din
metal emailat, formele din sticlă şi ceramică, mobilierul etc.
- Etapa modernistă caracterizează perioada anilor 1900, când începe să devină limpede faptul că producţia
industrială nu trebuie să se orienteze pe linia utilizării compoziţiilor decorative complexe. De altfel, o
influenţă majoră în acest sens au avut-o mişcările artistice ce determină schimbarea gustului estetic, astfel
încât formele prea încărcate cu ornamente nu mai plac ca altădată. Deşi nu se renunţă complet la elementele
decorative aplicate, acestea cunosc totuşi o anumită discreţie.
- Etapa stilistă se face simţită după 1930 şi se caracterizează prin tendinţa de a concepe frumuseţea obiectului
util la nivelul simplei compoziţii vizuale pe care aceasta o comportă. Se renunţă complet la utilizarea
elementelor decorative, mizându-se pe efectele obţinute prin “stilizarea“ formei tradiţionale a produsului, dând
impresia unui obiect nou. Termen de origine anglo-saxonă, styling (conferire de stil) care desemnează tocmai
tipul de înţelegere şi practicare a designului în perioada 1930. Chiar şi atunci când este invocat plusul de
securitate şi confort pe care-l implică noul obiect, referirile se fac doar la posibilităţile de manevrare,
manipulare şi integrare în universul lucrurilor trebuitoare omului.
- Etapa consumistă se consacră ca diversitate şi amploare după anul 1950 şi manifestările specifice apar ca
semnificative până spre începutul deceniului opt. Ea poartă pecetea progresului tehnic rapid din care secolul al
XX-lea îşi face un titlu de mândrie. În primul rând, uzura morală a obiectului funcţional fabricat începe să se
reducă vertiginos şi, ca atare, producătorul este nevoit să se orienteze după timpul real de afirmare a fiecărui
produs industrial. Se renunţă astfel la materialele rezistente, greu procurabile şi relativ costisitoare.
- Etapa echilibrată - Criza energetică şi multe alte perturbaţii, specifice acestui sfârşit de secol, afectează
direct industria bunurilor de consum, determinând o reconsiderare totală a obiectului funcţional fabricat.

A.3.2 - Metodele de stabilire a obiectivelor şi de luare a deciziilor vizează utilizarea unor căi sistematice, ordonate şi
cu sporită eficienţă în depistarea, selectarea şi adoptarea obiectivelor. Metodele cele mai indicate sunt:

1) cercetarea sistemică a problemei de tratare estetică a produsului (ce are ca scop rezolvarea problemelor cu
certitudine logică). - Abordarea sistemică a unei probleme decurge din principiul general după care problemele
complexe sunt mai bine rezolvate dacă ele sunt abordate pe etape şi fiecare etapă cuprinde o fază de analiză şi o fază
de sinteză

2) metoda simulării în cercetarea limitelor şi alegerea soluţiilor (găsirea limitelor între care se înscriu soluţiile
acceptabile). - Metoda simulării în cercetarea limitelor şi în alegerea soluţiilor constituie o metodă de mare utilitate
pentru studiile de estetică a mărfurilor, deoarece influenţa multora dintre factorii ce intervin nu poate fi determinată
şi cuantificată obiectiv decât prin simularea proceselor respective.

3) analiza valorii (ca metodă în strategiile prestabilite are drept scop mărirea gradului în care organizaţiile de design
şi producţie îşi însuşesc condiţiile de reducere a costului produsului). - Abordarea tradiţională în analiza costului
produselor este aceea de a examina costul materialelor, al procesului de fabricaţie şi al forţei de muncă pentru
fiecare dintre componentele produsului.
Tema B (17 puncte)+3 puncte=20 puncte și 6 puncte- bonus pentru B.3
Premise: Aveți încărcat pe platformă un material pdf în forma originală(denumit aplicație) conceput de Institute of
Design at Stanford în vederea proiectării unui produs ideal (portofel, în cazul de față) și care folosește instrumentul
Design Thinking, precum și un material word, ca sinteză a principalelor etape ale aplicației. Acest material
vizează conceperea unui produs pentru un client în urma unui interviu și a unei analize aprofundate a acestuia.
Modelele atașate sunt rezolvate de studenții nostri, parcurg toate etapele și conțin răspunsurile la întrebările inițiale.
Cerința temei de față are în vedere stabilirea obiectivelor proiectării produsului portofel pe baza cărora vor fi
generate ulterior ideile creative și prototipul. Aprofundați principalele etape ale procesului creativ, conform
aplicației: interviu, analiză aprofundată, obiective și puncte de vedere, idei creative, feed back și reprezentarea
prototipului și răspundeți întrebărilor de mai jos, din perspectiva implicării specialistului de marketing.
Intrebări:
 - B.1 Concepeți un interviu și o analiză aprofundată a clientului prin transcrierea unui număr de 9-10
întrebări și a răspunsurilor corespunzătoare acestora, precizând inițial detalii demografice (vârstă, gen,
mediu, nivel de educație) (10 puncte)
- B.2 Sintezați obiectivele proiectării noului produs pornind de la nevoile clientului, ideile și punctele de
vedere pe care le-ați descoperit conform interviului detaliat precedent (7 puncte)
- B.3 Generați idei creative și prototipul produsului pentru punctaj suplimentar – 6 puncte

B.1 – Nume intervievat – Trandafir Adrian

Varsta : 24

Produs : Jeanși Levi’s

Interviu:

1. Ati achizitionat o pereche de Jeansi de la firma Levi’s?

 Da
 Nu
2. Ce te-a convins ca trebuie sa achizitionezi aceasta pereche de jeansi?
 Forma
 Culoarea
 Structura materialului
3. Modelul croielii a fost ales de tine?
 Da
 Nu
4. Poti sa imi spui cateva lucuri care iti plac la acest jeans?
 Modelul 511 care este un jeans slim, structura materialului, se simte denimul aspru la atingere,
praspalarea pe zona din fata ofera, talia modelului este una medie, atele de culoare galben.
5. De ce ai ales un model slim?
 Tendintele din moda m-au facut sa aleg acest model.
6. Din ce material este conceput jeansul ales?
 Detine 99% bumbac si 1% elastic, componenta de elastic se simte foarte bine in zona bretelei din talie,
presupun pentru a se mula usor pe zona taliei.
7. Cum te simti in ei?
 Ma simt excelent, pe langa faptul ca arata genial, iti ofera un feeling de vintage, se simte calitatea
denimului, chiar daca au 1% elastic, se simt foarte confortabil.
8. Este cu fermoar sau nasturi?
 Cu fermoar, singurul din gama Levi’s cu nasturi este clasicul 501.
9. Ai mai achizitiona in viitor inca o pereche?
 Da, cu siguranta.

B.2 – Idei si puncte de vedere.

Adrian simte nevoia de a se integra in noile tendinte din moda. Jeansi Levi’s ii poate oferi ceea ce cauta el, face
referire si la faptul ca, culoarea si presaplaturile il duce la un feeling de vintage, moda anilor 70-80. El face referire
si la modelul 501, cunoaste faptul ca este singurul cu nasturi, asta denota ca inainte de achizitionare s-a informat
conrespunzator atat despre croieli cat si despre ceea ce detine fiecare. El este incantat de alegerea facuta si afirma cu
incredere ca in viitor isi va mai achizitiona o pereche de jeansi de la brandul Levi’s.

B.3 – Generati idei creative si prototip.

 Prototip:

- Acest prototip este creat pentru persoanele ce doresc confort, șliț cu fermoar,
model slim si design vintage. Imbina clasicul(vintage) si modernul (tendinta).

In prima imagine avem un prototip vizualizat din fata

In a doua imagine avem un prototip vizualizat din spate.

Generari idei creative:

Inchiderea cu fermoar

Pe zona din fata,

a coapselor se
pot observa
prespalaturile