Design ecologic

sau poluez, deci exist Aplicarea unor criterii ecologice in design cunoaste o abordare teoretic si practica inca de la inceputul secolului trecut. Designul ecologic are drept baza de pornire si scop primordial minimizarea deseurilor si a consumului de energie si materiale. Inca din anul 1920, Richard Buckminster Fuller pleda pentru o "stiinta a designului bazat pe ideea de "a obtine maximum din minimum", formul rezumata in termenul "Dymaxion" (dinamica si eficacitate maxima). Tot el este un precursor al conceptului de habitat ecologic, materializat in domul geodezic. Un important punct de pornire pentru amploarea actual a green design il constituie miscarea anti-consumerista din anii '60. Printre specialistii si teoreticienii care au contribuit la o mai buna intelegere si la impunerea termenului de design ecologic se numara Vance Packard si Victor Papanek. Primul condamna vehement strategia care limita deliberat durata de viata a unui produs pentru a determina cumparatorul sa consume in plus (The Waste Makers, 1961), iar cel de-al doilea arata importanta constiintei ecologice in activitatea designerului si sustine adoptarea nor solutii radicale pentru conservarea si protectia mediului (Design for the real world, 1971). Aceste puncte de vedere au capatat o reala insemnatate la inceputul anilor '70 cand, pe fondul crizei petroliere, omenirea a devenit constienta de caracterul limitat al resurselor naturale pe intregul glob. In anii '80, mai multe catastrofe ecologice provocate de om au evidentiat importanta si iminenta designului ecologic. Unul dintre cei mai cunoscuti sustinatori ai miscarii ecologice este Printul de Wales care a interzis folosirea spray-urilor cu aerosol in caminul sau si a aplicat metode organice de cultivare a pamantului. Comunitatea europeana a adoptat o politica legislativa de mediu prin care poluatorul este direct responsabil pentru 959n1317j pagubele provocate de poluare. In anul 1989, doi consultanti britanici in probleme de mediu, John Elkington si Julia Hailes, publica Green Consumer Guide, un ghid care identifica cele mai bune dar si cele mai proaste produse si marci cu caracter ecologic. Dintre pionierii designului verde fac parte 02 - un studio de design cu sediul la Copenhaga, Anita Roddick, proprietara firmei britanice The Body Shop si organizatia ReactivArt, intemeiata in Anglia cu scopul de a promova utilizarea produselor reciclate in lumea artistica si in cea a modei. Desi, la inceput, designerii erau priviti cu suspiciune de ecologisti pentru ca ar fi incurajat consumismul, designul ecologic din perioada actuala s-a dezvoltat ca o industrie de sinestatatoare. Ciclul de viata a unui produs reprezinta un element cheie pentru designul verde care trebuie sa tina seama de extractia de materii prime si impactul ecologic al prelucrrii lor, energia consumat in procesul de fabricare si eventuala obtinere de deseuri toxice, durata de viata util a produsului, recuperarea elementelor componente si eficienta reciclarii acestora, precum si de impactul ecologic al distrugerii deseurilor prin depozitare in subteran sau ardere. Reciclarea, in ciuda aspectelor pozitive, reduce insuficient consumul de energie si incurajeaza o obisnuinta a aruncarii si debarasarii de produse. In schimb, prelungirea duratei de viata a produselor minimizeaza consumul de energie si aruncarea deseurilor. Prin dublarea duratei de viata utila a unui produs se reduce la jumatate impactul sau negativ
1

asupra mediului. De aceea, designerii au un rol esential in conservarea resurselor prin proiectarea de produse reciclabile si cu eficienta energetica crescuta. Designul ecologic de calitate tine seama de o serie de principii: cresterea duratei de viata a produsului reducerea cantitatii de materiale folosite biodegradabilitatea materialelor reutilizarea, reciclarea si remanufacturarea.

Reumplerea recipientelor este un alt principiu pe baza caruia se reduce consumul de materiale si energie. Concentratele de detergenti si alte produse de curatat sunt ambalate in carton sau pungi de plastic flexibile, consumand astfel cu 80% mai putin material decat sticlele obisnuite. Multe materiale cu efect poluant asupra mediului au fost inlocuite cu materiale alternative. Clor-fluoro-carbonati (CFC) utilizati la obtinerea ambalajelor, a solventilor pentru curatarea componentelor electronice si a spray-urilor cu aerosol distrug moleculele de ozon. Astfel, companii precum McDonalds au incetat sa foloseasca ambalaje de carton pe baza de CFC. Marile firme s-au pliat tendintei, au regandit concepte, au dezvoltat proiecte si produse ecologice. Corporatiile au adoptat criterii de mediu pentru definirea calitatii produselor prin intermediul unor programe precum Managementul Calitatii Totale si au dezvoltat initiative ecologice pentru prevenirea reducerii deseurilor. Compania americana 3M a initiat programul "Pollution Prevention Pays" in randul amgajatilor, stimulati astfel sa descopere modalitati de reducere a polurii. Companiile au inceput s dezvolte campanii proprii de promovare a produselor si principiilor ecologice. Folosind ingrediente naturale pentru produsele cosmetice, ambalaje simple si usor de reumplut, The Body Shop a lansat, in anii '90, campania "Once is not enough" care punea accentul pe reumplerea recipientelor, reutilizarea si reciclarea materialelor. Habitatul ecologic reprezinta o alt de dezvoltare a green design-ului, in conexiune cu arhitectura durabila. Comunitatile care traiesc si lucreaza potrivit unor principii ecologice, in zone special amenajate, utilizeaz o serie de tehnologii si materiale durabile care nu genereaza sau nu contin substante toxice. Membrii habitatului si construiesc locuinte si anexe, beneficiind de consultanta specializata. Ei utilizeaza fundatii din beton izolat, pereti mbinati dupa metoda SIP {Structural Insulated Panels), ferestre largi din sticla pe latura de sud, neobturate de copaci sau teren (passive solar design), sisteme solare fotovoltaice, panou solar de ncalzire a apei (tehnologie alternativa), sisteme de ventilatie naturala etc. Ecodesignul poate fi privit ca rezultatul unei diversitati de procese si practici ce combina obiective utilitare si economice cu responsabilitati etice, culturale si de mediu.

"Ecodesignul reprezinta designul produselor prin aplicarea unor criterii ecologice care au drept scop prevenirea pierderilor si a emisiilor poluante, alaturi de minimizarea impactului asupra mediului si a duratei de viata a materialelor." (Van Weenan, 1995) Termeni de vocabular alternative design - curent de idei aparut in anii 1960 pe fondul dezvoltarii consumersimului si dezinteresului guvernamental fata de poluare si pagubele ecologice; se adauga ideea conform careia tarile din lumea a treia nu trebuie sa-si dezvolte nevoile tehnologice, ci trebuie sa accepte standardele occidentale de progres; ca alternativa la industrializare apare ideea unor comunitati izolate care traiesc la tara (stil alternativ de viata); alternative energy/clean energy - surse nepoluante de energie (hidroenergie, gaze naturale, eoliana, solara etc), utilizate in functie de durata de viata si modul de intrebuintare; cohousing community - miscare aparuta in Danemarca la sfarsitul anilor 1960, raspndita apoi in America de Nord la sfrsitul anilor 1980; presupune asezarea pe o strada pietonala sau in jurul unei curti a 20 pana la 30 de case, organizate ca asociatii familiale care traiesc ecologic; locuintele sunt private, in timp ce pamantul este proprietatea colectiva, iar activitatile comunitatii se desfasoara laolalta; ecovillage - comunitate care traieste dupa principii ecologice (conlocuire, arhitectura organica, etc.) si are drept scop explorarea si modelare unor abordati inovatoare privind dezvoltarea durabila; eco-balancing - metoda de evaluare a materialelor in functie de consumul de energie, utilizarea materiilor prime, poluare, gradul de reciclabilitate a deseurilor; scopul este de a oferi designerilor si producatorilor date despre efectele materialelor asupra mediului inconjurator; eco-labelling - utilizarea de etichete ecologice in scopul indentificarii produselor a caror folosire nu afecteaza mediul inconjurator; eco-design/environmental design - design pentru mediul nconjurtor sau design care tine seama de mediu; reprezinta o modalitate de a proiecta produse si/sau ambalaje care ia n considerare materialele folosite si efectul lor asupra mediului, consumul redus de energie, gradul de recidabilitate, durata de viata etc. (vezi si green design) green consumerism - miscare n rndul consumatorilor, orientati spre achizitionarea de produse ecologice; green design - curent cu originea ntr-o miscare care are drept obiectiv conservarea resurselor naturale de pe ntregul glob si prevenirea efectelor industrializarii si poluarii; cu radacini n anii

'60, aceasta irumpe la sfrsitul anilor '80 si ca o importanta forta politica (vezi si alternative design); green product - produs conceput, realizat si utilizat dupa principii ecologice; remanufacturing - proces ce presupune colectarea unor parti din produsele deja folosite, n scopul reutilizarii lor n procesul de obtinere a unor noi produse; recycling - proces care necesita colectarea, transportul, separarea si refolosirea unor materiale nepoluante, cu grad scazut de toxicitate; refilling - proces de reumplere a recipientelor; sustainable development/green growth - potrivit Comisiei Bruntland (The World Commision on Environment and Development, 1987), dezvoltarea durabila nseamna satisfacerea nevoilor prezentului fara a compromite abilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi; pentru ca dezvoltarea sa fie durabila, trebuie sa tina seama si de factorii sociali si de mediu, sa evalueze consecintele pe termen lung; Tesaturi ecologice de la Woodnotes Cu peste 15 ani de experienta in dezvoltarea si obtinerea unor materiale pe baza de fibre de hartie toarse, compania finlandeza Woodnotes este celebra pentru colectiile de tesaturi ecologice, cu un design si cromatica inspirate din armonia si frumusetea naturii. Fibrele de hartie - un material in totalitate natural - realizate prin prelucrarea ecologica a fibrelor de lemn, sunt rezistente, durabile, reciclabile si biodegradabile. Designerii propune colectii de covoare, huse pentru mobilier, storuri, draperii, accesorii (genti, cutii, mape, suporturi pentru ziare etc.), vopsite in culori naturale si confectionate din fire de hartie in combinatie cu carton sau fibre de bumbac. Carpetele sunt rezistente la umezeala si se usuca repede (de aceea, pot fi utilizate in saune). Green cars Generatia de autovehicule ecologice, aparuta pe pietele japoneza si americana la sfarsitul anilor '90, beneficiaza de un consum redus de combustibil, emisii nepoluante sau extrem de scazute de dioxid de carbon si o structura realizata din materiale usoare (aluminiu sau magneziu). Acestea functioneaza pe baza unei combinatii hibride de energie electrica si benzina, energie solara, gaze naturale sau hidrogen cu ajutorul unor baterii ce transforma energia chimica in energie electrica. Companiile producatoare de automobile experimenteaza lansarea pe scara larga a masinilor ce functioneaza in totalitate cu energie electrica, asa numitele battery-powered sau plug-in electric vehicles. Ambalaje din materiale ecologice

sacul din poliuretan - a fost inventat in 1962 de compania suedeza Cellopat cutia tetrapak - inventata in 1944 de suedezul Ruben Rasusing de la compania Tetrapak si patentata in 1951, inventia consta in aplicarea unei folii de plastic peste una de hartie; datorita peliculei de plastic, hartia este rezistenta la apa si devine un suport flexibil extrem de util in procesul de fabricare a ambalajului, de obicei in forma de tetraedru; cutia de bere (doza) - patentata in 1934 de compania American Can, va fi fabricat din aluminiu in 1963 de compania Reynolds Metal (astfel, dispozitivul de desfacere si forma orificiului de curgere sunt mai fiabile); daorita economiei de matreriale este f. usoara (cca 11 grame), cu 20% mai putin fata de acelasi tip de cutie produs acum 15 ani; sticla de plastic (PET) - in anii 1960, in plina explozie a materialelor sintetice, apare in Franta prima sticla transparenta din PVC; cercetarile au dus la aparitia sticlei din poliester (PET), realizata prin injectie, cu calitati deosebite de pastrare a lichidelor, in special gazoase; prima varianta de sticla era de forma cilindrica, cu baxa sferica ceeea ce a dus la o noua baza-suport din material plastic. Odata cu baza pentaloida, sticla are o forma sigura si utilizeaza un singur material, greutatea reducandu-se la jumate (o butelie de PET de 1,5 l cantareste cca 35 grame); blisterul - inventata de Karl Klein de la compania Hassia, apare prima oara in Germania anilor 1960; blisterul este alcatuit dintr-o folie de PVC, in care sunt aleveole modelate termic, si o folie de aluminiu ce formeaza suprafata de deschidere; folia de PVC va fi inlocuita cu cea de polipropilena; ambalajul utilizeaza o metoda mai veche de grupare si separare, cu calitati mnemotehnice, folosita de la inceput in ind. medicamentelor.

Eco-design n interior

Designul ecologic sau eco-design reflect dorina omului de a apropia la maxim locuina lui de condiiile naturale. Crearea interiorului ecologic permite locuitorilor s simt unitata cu natura, armonia lumii nconjurtoare, s ia o pauz de la agitaia vieii urbane. Unul din aspectele principale ale proiectrii ecologice este folosirea numai materialelor naturale, ecologice. n rest eco-design nu este constrns de nici un fel de limite i reflect la maxim
5

caracterul i obiceiurile locuitorilor casei. Conceptul de proiectare ecologic subliniaz dorina proprietarilor casei de a aprecia i a preui tot ce este frumos n lumea nconjurtoare. Astfel, interiorul n eco-stil nu este, pur i simplu, una din tendinele modei de a crea un design original al casei sau apartamentului, ci o filosofie ntreag mpotriva epuizrii resurselor naturale i n susinerea cureniei i siguranei ecologice. Avantajul proiectrii ecologice este o gam larg de materiale pentru decorare. Putei folosi orice material natural, ncepnd cu tapete din stuf i terminnd cu pietre de ru ordinare, cu care putei ornamenta pereii i a alte suprafee. Eco-design se potrivete cu orice buget, deoarece nu este necesar s cumprai seturi de mobilier scumpe din lemn preios. Desigur, mobilierul ar trebui s fie realizat din materiale naturale, dar este suficient ca acesta s fie ieftin, confortabil, ecologic curat. Astfel nct putei cumpra la preuri accesibile orice piese de mobilier din lemn sau din alte materiale naturale (cum ar fi mobila de rchit.) ns la metal, plastic, sticl ar fi mai bine s refuzai sau s folosii la minim. Vor completa perfect decorul interior diverse plante de cas. Ele nu numai c vor umple spaiul din camera i vor bucura cu un frunzi verde i flori luxuriante, dar de asemenea, vor crea o atmosfer favorabil de confort psihologic, precum i vor oxigena ncperea. Un detaliu suplimentar al interiorului ntr-un stil ecologic poate deveni un acvariu. Aspectul petilor plutitoare calmeaz psihicul, iar vederea pitoreasc a acvariului va decora i va nsuflei orice camer. n general, combinaia funciilor estetice i sntoase este una din principalele caracteristici ale stilului ecologic. Eco-design necesit un iluminat bun, care poate fi obinut prin utilizarea lmpilor fluorescente de economisire a energiei - un iluminat perfect i o economisire a resurselor naturale.

Proiectarea ecologic necesit puin mobilier. Decorarea interiorului ntr-un stil ecologic presupune un spaiu liber, interiorul nu poate fi ncrcat cu o mulime de mobil. De asemenea, nu se recomand utilizarea pieselor de mobilier, care subliniaz, n mod deliberat, caracterul "natural" al interiorului: un bolovan n mijlocul salonului sau o mas dintr-o singur bucat de lemn vor arta nenatural i pretenios. Maximizai combinaia armonioas de texturi, culori, materiale, forme, dimensiuni i funcionalitate, atunci cnd totul este frumos, simplu i oportun - aceasta este baza designului ecologic al interiorului.

Nu ar trebui, totui, s cdei ntr-o extrem, respingnd toate beneficiile lumii civilizate. Aparate de uz casnic i electronice pot crea un contrast interesant cu elemente de design natural, desigur, dac cuantumul acestora nu va fi excesiv. Design ecologic Dupa ce a fost o buna perioada obsedat de tehnologie si descoperiri care mai de care mai ingenioase care sa ne faca viata mai comfortabila si mai usoara, omul se ntoarce la natura si, speriat de ct de mult rau i-a pricinuit de-a lungul timpului, ncearca din rasputeri sa salveze ce a mai ramas de salvat si sa repare ceea ce poate fi reparat. Une dintre directiile determinate de interesul pentru mediu se concretizeaza n mai multe domenii de activitate prin ceea ce numim design ecologic. Mai nou, producatorii diverselor porduse atrag ochii potentialilor clienti prin afisarea logo-ului design ecologic. De la arhitectura, amenajari interioare, surse de energie, automobile, computere, televizoare, imprimante, toate domeniile de productie cauta solutii pentru ca ceea ce creeaza ei sa poata fi definit si prin mult cautatul design ecologic. Sa detaliem un pic notiunea pentru a ne face o idee mai ampla si mai clara despre semnificatiile si implicatiile ei. n ceea ce priveste constructia si amenajarea locuintelor, vorbim despre design ecologic cnd ne referim la materialele folosite, la localizarea casei respective, la resursele folosite, la produsele folosite pentru finisaje si la amenajarea interioara. Se folosesc materiale biodegradabile, sticla si otel, se renunta la substantele care emana substante toxice care pot provoca anumite boli. Aceste locuinte sunt astfel gndite pentru a economisi energia. Ele sunt dotate cu panouri solare, de exemplu, pentru a putea nmagazina energia solara si a o transforma n propria sursa de ncalzire. Designul ecologic al locuintelor se refera si la compartimentarea n asa fel nct sa corespunda nevoilor persoanelor de vrste diferite si cu preocupari diferite. Camerele multifunctionale favorizeaza desfasurarea mai multor activitati n acelasi spatiu contribuind la pastrarea coeziunii dintre locatari. Sifonierele sunt nlocuite cu ncaperi special destinate depozitarii hainelor si ncaltamintei, iar tavanele nalte fac loc camerelor joase de inspiratie orientala. n strnsa legatura cu constructia de locuinte se afla alimentarea cu apa. Strategiile ecologice presupun un sistem de complex al filtrarii apei, o canalizare eficienta, colectarea apei de ploaie, reciclarea apei folosite si reintegrarea ei n nartura. Un alt aspect esential n constructia caselor este cel al termoficarii. Solutiile ecologice cele mai cunoscute sunt: pompele de caldura, sistemele solare si sistemele eoliene. O alta modalitate, mai romantica, de ncalzire a casei se refera la semineele ecologice, ce folosesc bioetanolul, un combustibil regenerabil si care nu dauneaza mediului si care nu emana gaze toxice.
7

Ne permitem sa mai dam un exemplu de produs caracterizat de designul ecologic: un computer hibrid cu monitor LCD care nu necesita prea multe fire si cabluri, reducnd riscurile de electrocutare si care nu emit radiatiile specifice celorlalte monitoare. Desi de multe ori emblema design ecologic nu este altceva dect o strategie de marketing, i salutam pe initiatorii acestui demers si promitem sa ajutam si noi cum putem la salvarea mediului.

ORAELE VIITORULUI: Cum va schimba designul ecologic lumea pn n 2050

Cldirile urbane moderne irosesc materiale preioase de construcie i polueaz, consider arhitecii, potrivit crora n urmtorii zeci de ani este nevoie de designuri cu efecte minime asupra mediului, n contextul n care pn n 2050 oraele lumii vor trece prin schimbri climatice dramatice, vor fi mai zgomotoase, iar legtura lor cu lumea natural va fi din ce n ce mai fragil. Sunt mai multe motive pentru care specialitii consider c arhitectura modern nu promoveaz biodiversitatea, scrie bbc.co.uk. Oraele sunt responsabile pentru 40 la sut din cantitatea total a emisiilor de carbon, iar cldirile sunt concepute pentru medii uscate, motiv pentru care se deterioreaz n prezena apei. Arhitectul Neil Spiller atrage atenia asupra nevoii de gndire vizionar pentru a crea tipuri de design durabile i cu efecte minime asupra mediului pe termen lung i pentru a aduce mbuntiri proceselor industriale actuale. n acest context, designerii i arhitecii iau n calcul variante mai ecologice de design urban, mai ales n ceea ce privete felul n care sunt folosite resursele. Astfel, materialele noi sunt n mare parte fluide i pot corespunde standardelor urbane aflate n schimbare. De exemplu, n Paris, o firm proprietar de cldiri de locuine folosete cldura din metrourile capitalei pentru a nclzi imobilele. n viziunea designerilor, pentru o arihitectur ecologic n urmtorii 40 de ani oraele vor pune sub semnul ntrebrii permanena materialelor de construcii. Schimbri n felul n care locuitorii interacioneaz cu oraele vor fi de asemenea vizibile, datorit realitii augmentate - prin smartphone-uri i ochelarii Google. Arhitectul Neil Spiller este i fondatorul grupului AVATAR (Advanced Virtual and Technological Architectural Research), care exploreaz modalitile n care tehnologiile, aflate ntr-un continuu proces de schimbare, vor afecta arhitectura. "Aceste posibiliti promitoare ar putea duce la noi materiale de construcii, n special prin folosirea de biotehnologii emergente, i ar putea ncuraja diversitatea n tipurile de arhitectur pe care le producem", explic Spiller. Grupul, fondat n 2004, exploreaz domenii precum biologia sintetic, teoria digital suprarealist, filmul i animaia, designul interactiv i realitatea mixt i augmentat pentru a aduce nouti n designul arhitectural, urban i peisagistic.

Un exemplu de inovaie, povestete arhitectul Spiller, este constituit de protocelule, proprieti chimice care mimeaz procesele naturale, pe care echipa profesorului Lee Cronin de la Universitatea din Glasgow, le folosete pentru a le dezvolta n vopsea. n Anglia, profesorul Simon Park de la Universitatea din Surrey integreaz tehnologia bacterian la construirea de faade i folosete imprimante 3D pentru a amesteca proprieti chimice ca un tip de fabricare de materiale lichide. Arhitectura este reimaginat n toat lumea: Podul Paik Nam June Media din Seul este un proiect ndrzne prezentat sub o form impresionant, fiind nu doar un mod de a trece bariere naturale, ci i o structur revoluionar n care se poate tri i munci. Construcia va include un parc, un mall, spaii de ntlnire i un muzeu, iar panourile solare din vrful structurii vor genera energie. Specialitii exploreaz i posibilitatea de a transforma o categorie de substane n alta pe situl de construcie, cum ar fi schimbarea nisipului n sticl. Folosind noi modele de design, tehnologii i materiale, adaug arhitectul Neil Spiller, va aprea posibilitatea de a depi limitele proceselor industriale de producie i a evolua ntr-o "for motorie a dezvoltrii umane", innd cont de faptul c "nimic nu este imposibil".