Dima Bianca-Luminita 41 B

Ivan Elena Georgiana 41 A

FIZICA CONSTRUCTIILOR I
Ecologie - Higrotermica - Patologie - Control solar
ECOLOGIE
Ecologie stiinta care studiaza interrelatiile dintre organismele vii si mediul lor de viata.
Arhitectura durabila filosofie arhitecturala care sustine conceperea unei cladiri in functie de
anumite principii, pentru a crea o arhitectura sustenabila (se urmareste: folosirea energiei
regenerabile, conservarea energiei, refolosirea materialelor de constructie si amplasarea cladirii
pentru a minimaliza impactului asupra mediului).
La inceputul secolului al XXI -lea constructia de adaposturi in toate formele lor consuma mai
mult de 50% din resursele planetei, de asemenea, arhitectura era responsabila pentru 45% din
deseurile neutilizate din gropile de gunoi si pentru 30% din gazele de sera produse la nivel
mondial.
Incepand cu mijlocul anilor '80 si continuand in anii '90 s-au dezvoltat un numar de asociatii care
promoveaza protectia si conservarea mediului, asociatii precum "Greanpeace", "Sierra Club",
"Friends of the Earth", iar in 1994 s-au pus bazele arhitecturii verzi prin conceperea standardelor
LEED (Leadership in Energy and Environmental Design) stabilite si administrate de U.S. Green
Building Council, aceste standarde prevad criterii masurabile pentru conceperea si edificarea
constructiilor cu impact minim asupra mediului.
In linii mari, standardele LEED prevad :
- Dezvoltarea sustenabila pe un lot prevede, atunci cand este posibila, reutilizarea cladirilor
deja existente si protejarea mediului din jur, de asemenea se incurajeaza construirea
adaposturilor din pamant, acoperisurilor gradina, si plantarea extensiva de arbori in jurul
cladirilor.
- Apa este conservata prim mai multe mijloace precum: purificarea si reciclarea apelor
negre, captarea apelor pluviale si monitorizarea consumului de apa.
- Eficienta de consum a energiei poate creste de exemplu prin orientarea cladirilor astfel
incat acestea sa profite din plin de schimbarile anotimpurilor si implicit a schimbarii pozitiei
1

Dima Bianca-Luminita 41 B
Ivan Elena Georgiana 41 A
soarelui pe durata unui an si prin utilizarea de surselor de energie regionale (solara, eoliana,
geotermala, hidroenergie.. gaz natural, etc.)
-

Materialele de constructie sunt de preferinta reciclate sau biodegradabile iar energia

consumata in producerea lor este un factor important in alegerea acestora. Ideal ar fi sa fie
produse local si sa nu contina agenti toxici.
- Calitatea mediului interior unei cladiri este evaluata dupa modul in care individul se simte
in spatiu si implica caracteristici cum ar fi controlul asupra spatiului personal, ventilatie,
controlul temperaturii si folosirea materialelor care nu emit gaze toxice.

HIGROTERMICA
HOGROTERMICA CLADIRILOR
Obiectul higrotermicii si scopul proiectarii
higrotermice a cladirilor

Notiunea de cladire defineste o constructie inchisa,

dotata cu instalatii, destinata sa adaposteasca omul,
activitatea omului si produse ale activitatii omului. Ca orice bun creat de om, destinat unui
anume scop, o cladire este un sistem, care indeplineste functia pentru care a fost conceputa, prin
partile sale componente. Ca urmare, proiectarea cladirilor este o activitate constienta, organizata
pe principiile conceptelor de sistem si de performanta, materializate in legi si in coduri de
proiectare.
Legile cuprind sistemul de organizare a proiectarii, executarii si exploatarii cladirilor, cu
drepturile, obligatiile, responsabilitatile si sanctiunile celor care concep, executa si exploateaza
cladiri.
Higrotermica are ca obiect studiul legilor fizice care guverneaza schimbul de energie termica si
masa de vapori si de aer in cladiri.

Dima Bianca-Luminita 41 B
Ivan Elena Georgiana 41 A
Prin proiectarea higrotermica se urmareste realizarea calitatilor cladirii, care decurg din functia
carora ii este destinata si din contactul nemijlocit dintre cladire si mediul exterior, pe care il
influenteaza si de care este la randul ei influentata.

O proiectare higrotermica corecta presupune:

cunoasterea parametrilor ambiantei interioare care influenteaza confortul

higrotermic si limitele de variatie ale acestora;

cunoasterea parametrilor ambiantei exterioare care influenteaza confortul din

cladiri si a valorilor de calcul ale acestora;

stapanirea unor metode cat mai precise de evaluare a raspunsului cladirii la

variatiile parametrilor ambiantei interioare si exterioare, astfel incat sa se
poata asigura conditiile de confort, in perioada calda si in perioada rece a
anului, cu consumuri optime de materiale de constructie si de energie
necesara exploatarii cladirii.

Pentru a evita o alcatuire oneroasa a elementelor anvelopei cladirilor, acestea se doteaza cu

instalatii de incalzire si/sau de climatizare, care, in perioadele in care parametrii mediului
exterior au valori ridicate ale amplitudinii de oscilatie, vin in sprijinul anvelopei cladirii si
atenueaza aceste amplitudini de oscilatie, contribuind la asigurarea confortului higrotermic.
Optimizarea valorii cheltuielilor de investitie si de exploatare a cladirilor este posibila doar in
conditiile in care se asigura o colaborare stransa intre arhitect, inginerul constructor si inginerul
de instalatii, pentru fiecare dintre ei fiind necesar un anumit volum de cunostinte in domeniu.

Notiuni fundamentale si marimi utilizate in proiectarea higrotermica a cladirilor

Temperatura

Temperatura este o marime de stare, care arata gradul de incalzire sau de racire a unui mediu
material. Se poate raporta la spatiu si timp, in coordonate rectangulare, cilindrice sau sferice si se
masoara in grade Celsius sau Kelvin:
3

Dima Bianca-Luminita 41 B
Ivan Elena Georgiana 41 A
T = f ( x, y, z, t ); T = f ( r, , t ); T = f ( r, , , t ); ( C ; K )
In proiectarea higrotermica:

pentru mediul interior se noteaza cu Ti , in C sau K;

pentru mediul exterior se noteaza cu Te , in C sau K;

pentru mediul interior neincalzit se noteaza cu Tu , in C sau K.

Regim termic

In mod real, temperaturile mediului interior si ale mediului exterior variaza in timp.
Daca cel putin temperatura unui mediu este variabila se instituie regimul termic nestationar sau
variabil.
Daca se admite ipoteza simplificatoare conform careia temperaturile celor doua medii nu variaza
in timp se instituie regimul termic stationar sau permanent.
In mod simplificat, proiectarea higrotermica se efectueaza in regim termic stationar. Efectul
regimului termic real, nestationar se introduce prin coeficienti de corectie sau prin verificari
suplimentare.

Suprafete si linii izoterme

Suprafetele unui mediu material care au aceeasi valoare a temperaturii se numesc suprafete
izoterme.
Liniile care unesc puncte de aceeasi valoare a temperaturii se numesc linii izoterme.

Caldura
Caldura este o forma a energiei.
Caldura se propaga intre medii sau zone ale unor medii de temperaturi diferite. In univers exista
tendinta de echilibru termic.

Dima Bianca-Luminita 41 B
Ivan Elena Georgiana 41 A
IZOLARE TERMICA
Generalitati
Imbunatatirea protectiei termice are o influenta substantiala asupra reducerii pierderilor de
caldura si deci asupra micsorarii consumului de energie pentru in calzirea cladirilor. In cadrul
conceptiei cladirilor, in paralel cu calculele de rezistenta ale elementelor principale de
constructie, se va efectua si calculul capacitatii globale de izolare termica a elementelor de
inchidere (anvelopa).
Confort termic interior
Scopul principal al realizarii unei capacitati optime de izolare termica este asigurarea conditiilor
de confort termic interior. Cele doua criterii ale confortului termic: criteriul subiectiv (senzatia de
confort sau inconfort) si criteriul obiectiv( reactiile organismului uman - pulsatiile cardiace,
consumul de oxigen)la actiunile mediului inconjurator nu sunt intotdeauna compatibile. Corpul
omenesc, in schimbul termic cu mediul inconjurator, are calitatea de a mentine constanta
temperatura interna pentru diferite conditii climatice. Variatia pierderilor de caldura ale corpului
omenesc este dirijata de centrul termoregulator, care poate realiza modificarea debitului sanguin
in vasele din zona periferica. Aceasta influenteaza schimbul termic cu mediul, prin faptul ca
transportul caldurii se realizeaza prin convectie sanguina. In conditii de vara, temperatura aerului
interior este influentata de: volumul incaperii, de suprafata, orientarea si sistemul de protectie
termica a ferestrelor, caracteristicile anvelopei(rezistenta la transfer termic, inertie termica)
suprafata si inertia termica a elementelor interioare si pozitia incaperii in cladire. Pe baza analizei
balantei termice a corpului omenesc s-a introdus cuantificarea confortului. Indicele de confort,
pentru un mediu favorabil din punct de vedere termic, depinde de natura activitatii, rezistenta
termica a imbracamintii, temperatura aerului interior, umiditatea relativa a aerului interior,
temperatura medie radianta a suprafetei de inchidere si compartimentare, viteza de miscare a
aerului interior si de transferul termic prin convectie intre corpul omenesc si mediu. Asigurarea
confortului termic, in special prin temperatura medie radianta a suprafetelor de inchidere si
compartimentare reprezinta o cerinta de prim ordin in proiectarea izolarii termice a anvelopei,
5

Dima Bianca-Luminita 41 B
Ivan Elena Georgiana 41 A
care se compune din elementele perimetrale ce delimiteaza volumul incalzit al cladirii de exterior
si/sau de spatii neincalzite.
Economie de combustibil pentru incalzire
Izolarea termica are influenta asupra micsorarii pierderilor de caldura, deci implicit reduce
consumul de energie pentru incalzirea cladirilor. Marirea protectiei termice se poate realiza prin
utilizarea la elementele opace a materialelor termoizolatoare eficiente cu grosimi sporite si prin
folosirea elementelor vitrate duble sau triple cu etansare sporita. La aceasta se adauga si folosirea
unei instalatii performante. Aceasta va coduce la marirea nesemnificativa a costului de investitii
dar va reduce substantial consumul de combustibil in exploatare. Efectele economice ale
imbunatatirii izolatiei termice pot fi evaluate prin numarul de ani in care se recupereaza surplusul
de investitii prin combustibilul economisit in exploatare si in continuare la o amortizare mai
rapida a costului de investitii a cladiriide incalzire.

TRANSMITEREA CALDURII PRIN ELEMENTELE DE CONSTRUCTIE

Moduri de transmitere a caldurii
Studiul problemei de transfer ale caldurii, functie de variatia temperaturii cu timpul, in
constructii, poate fi abordat in ipotezele regimului stationar si nestationar in cazul regimului
termic stationar temperatura nu variaza cu timpul,iar regimul termic nestationar este caracterizat
de variatia temperaturii in timp. Datorita variatiei temperaturii mediului inconjurator, a utilizarii
materiale lor cu masa redusa si a structurilor in straturi apare necesara realizarea calculului in
ipoteza regimului termic nestationar.Iarna transmisia caldurii se va realiza de la interiorul cladirii
spre exterior(Ti>Te) iar vara acest transfer se va efectua de la aerul exterior (in special in timpul
zilei) spre interiorul cladirii(Te>Ti).Transmisia caldurii prin elementele de constructii se
efectueaza prin conductie, convectie si radiatie.

Dima Bianca-Luminita 41 B
Ivan Elena Georgiana 41 A
Transmiterea caldurii printr-un perete exterior

Anvelopanta cladirii este alcatuita din elemente de inchidere care, prin proprietatile lor, au un rol
hotarator in realizarea confortului termic. Elementele de inchidere a unei cladiri sunt
caracterizate prin dimensiuni geometrice finite si prin caracteristici termofizice cum ar fi
conductivitatea termica si permeabilitatea la aer si vapori. Din punc de vedere al protectiei
termice, aceste elemente trebuie sa asigure:
7

Dima Bianca-Luminita 41 B
Ivan Elena Georgiana 41 A

Realizarea unui climat interior confortabil (in conformitate cu destinatia cladirii) in

conditiile reducerii pierderilor de caldura catre exterior.

Evitarea condensarii vaporilor de apa atat pe suprafata interioara a elementelor de

conductie, cat si in interiorul acestora.

Realizarea unei rezistente la infiltratiile de aer pentru reducerea pierderilor de caldura

corespunzatoare incalzirii acestora

Higrotermica are ca obiect studiul legilor fizice care guverneaza schimbul de energie termica si
masa de vapori si aer in cladire.
Prin proiectarea higrotermica se urmareste realizarea calitatilor cladirii, care decurg din
functiunea careia ii este destinata si din contactul nemijlocit dintre cladire si mediul exterior, pe
care il influenteaza si de care este la randul ei influentata.
O proiectare higrotermica corecta corespunde:

Cunoasterea parametrilor ambiantei interioare care influenteaza confortul higrotermic si

limitele de variatie ale acestora;

-

Conoasterea parametrilor ambiantei exterioare care influenteaza confortul din cladire si a

valorilor de calcul ale acestora;

-

Stapanirea unor metode cat mai precise de evaluare a raspunsului cladirii la variatiile

parametrilor ambiantei interioare si exterioare, astfel incat sa se poata asigura conditiile de

confort, in perioada calda sin in perioada rece a anului, cu consumuri optime de materiale de
constructie si de energie necesara expluatarii cladirii.
Calculul elementelor de constructie la difuzarea vaporilor de apa se efectueaza in regim stationar,
in zona de camp a elementelor de constructie, deci pentru fluxul de vapori unidirectional.
Fluxul termic este un flux cuplant. El este urmat de fluxul de vapori si de fluxul de aer.
Difuzia vaporilor este cauzata de variatia de presiune care exista intre mediul mai cald, care
poate fi mai bogat in vapori de apa, spre mediul mai rece care retine un volum mai mic de vapori
de apa.
8

Dima Bianca-Luminita 41 B
Ivan Elena Georgiana 41 A
Pentru a reduce pierderile de caldura intr-o casa pasiva este imperios necesar sa se rezolve
problemele legate de izolare si etanseizare, un exemplu in acest sens este casa pasiva S HOUSE
din Austria. Aceasta este o casa pasiva construita doar din materiale naturale, izolata la exterior
cu paie, tencuita cu lut si acoperita la exterior cu lemn vopsit cu pigmenti naturali, aceasta cladire
nu numai ca respecta standarde stricte de izolare termica ci respecta si standardele LEED pentru

constructii durabile.
Beneficiile izolarii la exterior sunt bine cunoscute. Reducerea puntilor termice, nu exista
probleme in ceea ce priveste grosimea termoizolatiei, se poate cuprinde toata anvelopa cladirii
fara intreruperi, exista insa si unele probleme cum ar fi conexiunile la acoperis si ferestrele,
pavilionul S HOUSE rezolvand aceste impedimente avand construit un acoperis separat de
habitaclu.
Provocarea in proiectarea acestui pavilion a constat in imbinarea standardelor ridicate pentru
casa pasiva (mai putin de 15kWh/m2) cu folosirea de materiale de constructie regenerabile, astfel
beneficiind de ambele.
Conform rezultatelor obtinute din studiile fundamentale, fatada a fost construita ca o structura
din scanduri de lemn si baloti comprimati din paie, montata fara a crea punti termice. Izolatia de
paie a fost acoperita cu o tencuiala de lut (pentru ignifugare) aceasta la randul ei fiind protejata
de intemperii cu ajutorul scandurilor din lemn masiv, vopsit cu pigmenti naturali. Fatada sudica
9

Dima Bianca-Luminita 41 B
Ivan Elena Georgiana 41 A
este in intregime vitrata pentru a asigura lumina necesara si caldura pe timpul iernii, restul
cladirii, inclusiv acoperisul si podeaua fiind izolate cu ajutorul balotilor de paie.
Cladirea este ridicata de pe sol, placa pardoselii fiind sustinuta de fundatii punctuale, acest lucru
a insemnat o reducere substantiala a betonului folosit la fundatie in comparatie cu o cladire
conventionala, de asemenea acest fapt nu permite acumularea aerului rece si umed.
Acoperisul a fost proiectat ca un acoperis membrana, care "pluteste" pe o structura din lemn,
montat peste tavanul constructiei, izolat cu baloti si acoperit cu o membrana din cauciuc pesta
care a fost instalat un stat vegetal.

Pavilionul

S-House

functioneaza

ca

birou

si

este

experimental, primind premiul "Global 100 Eco-Tech" la expozitia din Japonia din 2005.

PAT O LO G I E

Patologia este un termen folosit pentru

a descrie o abordare holistica in
intelegerea cladirilor (Watt David,
Building Pathology. Principles and
Practice,

1999).

Este

bazat

pe

principiul conform caruia pentru a

repara si a mentine in folosinta o
constructie, este necesara o intelegere
detaliata a modului in care a fost
proiectata si construita si a modului in care mediul inconjurator, materialele si

conditiile

structurale au afectat cladirea pe toata durata existentei ei.

In ultimii 20 de ani a existat un interes crescut pentru conservarea cladirilor din secolul al XXlea, multe din ele fiind construite din beton armat. Probleme au aparut in respectarea principiilor
de conservare a patrimoniului si anume, interventia minimala si reversibilitatea procesului,
deoarece in prezent, reparatiile asupra cladirilor din beton armat tind sa fie interventii invazive,
datorita modului de imbatranire a materialului original. Este foarte dificil sa se realizeze reparatii
eficiente fara a schimba aspectul cladirii.
10

Dima Bianca-Luminita 41 B
Ivan Elena Georgiana 41 A
Cadrul legal prezent si politicile de conservare a cladirilor istorice incurajeaza conceptul de
patologie constructiva. Principiul cel mai important este acela ca in scopul de a

adopta o

strategie pentru conservarea unei anumite cladiri este nevoie de o studiere aprofundata a cauzelor
care au produs degradarea.
Pavilionului "A" din Whipsnade, Marea Britanie, a arhitectului este o constructie din beton
armat, cu pereti subtiri care a suferit
degradari tipice. Stalpii prefabricati ai
logiei au suferit incovoieri. Desi este o
constructie
acoperire

cu

pereti

minimala

subtiri,
cu

beton

cu
a

armaturii, betonul a avut putin de suferit

de-a lungul timpului, acesta fiind de o
calitate foarte buna. In urma expertizei,
urmand sa fie luate o serie de masuri
minimale pentru reabilitare
.

C O N T R O L S O LAR

Energia Solara

O cantitate imensa de energie solara ajunge la suprafata pamantului in fiecare zi. Aceasta
energie poate fi captata, si folosita sub forma de caldura in aplicatii termo-solare, sau poate fi
transformata direct in electricitate cu ajutorul celulelor fotovoltaice(CF) .
Pentru a intelege cum CF si sistemele termo-solare capteaza energia solara, este
important sa intelegem cum aceasta isi urmeaza cursul de la soare spre Pamant si cum acest flux
se schimba periodic.

11

Dima Bianca-Luminita 41 B
Ivan Elena Georgiana 41 A
Soarele este o sfera cu diametrul de aproximativ 1.4 milioane de km, formata din gaze cu
temperaturi foarte mari(temperatura interiora a soarelui este de aproximativ 15 milioane de grade
Kelvin). Aceasta temperatura imensa, combinata cu o presiune de 70 miliarde de ori mai mare
decat aceea a atmosferei Pamantului creeaza conditiile ideale pentru reactiile de fuziune.

Reactia
de fuziune

Reactiile de fuziune din soare au loc intre atomi de hidrogen, care se combina si formeaza atomi
de helium. In urma acestui proces se degaja energie sub forma unor radiatii cu energie mare, mai
cu seama raze gamma. In timp ce aceaste radiatii migreaza din centrul spre exteriorul sferei
solare, ele reactioneaza cu diferite elemente din interiorul soarelui si se transforma in radiatii cu
energie mica. Soarele a produs in acest fel energie timp de aproximativ 5 miliarde de ani, si va
continua sa faca la fel pentru inca 4-5
miliarde.

12

Dima Bianca-Luminita 41 B
Ivan Elena Georgiana 41 A

Harta solara Romania

Harta solara Europa

Energia electrica termo-solara se obtine cu ajutorul tehnologiilor ce folosesc radiatiile solare

pentru a obtine aburi. Acesti aburi alimenteaza turbine generatoare de electricitate.
Sistemele de incalzire a apei de dimensiuni mici folosesc colectori
cu taler plat pentru a capta caldura soarelui, in timp ce uzinele electrice alimentate de energia
termo-solara folosesc procedee mai complexe pentru captarea radiatiilor.
Colectori cu taler plat
Colectorii cu taler plat transfera caldura soarelui catre apa fie
direct, fie cu ajutorul altor lichide si a unui sistem de schimbare a
caldurii.
Componentele unui colector cu taler plat:
Colectorul este acoperit cu sticla, sau cu un alt material
transparent, pentru a mentine caldura solara in el. Partea
posterioara a colectorului se acopera cu un matrial
izolator pentru a nu lasa caldura sa se degaje. Intre
materialul transparent si izolator se afla un material de
absorbire a caldurii.

13

Dima Bianca-Luminita 41 B
Ivan Elena Georgiana 41 A
Exista 3 tipuri de sisteme termo-solare de incalzire a
apei ce folosesc colectorul cu taler plat:
A: Sistemul este format dintr-o pompa, un colector si
un bazin de stocare. Pompa trece apa prin colector, acesta o
incalzeste, dupa care este stocata in bazin
B: Sistemul este format dintr-un colector ce reprezinta
in acelasi timp si bazinul de stocare.
C: Sistemul este format dintr-un colector si un bazin
de stocare a apei.
Transformarea energiei termo-solare in energie electrica:
Centralele electrice termo-solare produc electricitate folosind o turbina alimentata cu aburii
produsi prin clocotirea unui lichid cu ajutorul radiatiilor soarelui.
Sisteme de captare a energiei termo-solare:
Centralele electrice termo-solare folosesc mai multe metode pentru captarea razalor de soare:
1. Sisteme cu receptor central (alte poze la pagina )
Aceste sisteme concentreaza razele de soare spre un colector central cu ajutorul unor
oglizi plasate radiar.
2. Sisteme cu albii (alte poze la pagina )
Albiile sunt lungii, formate din oglinzi curbate ce concentreaza razele soarelui pe
niste tevi umplute cu un lichid. Acest lichid poate atinge temperaturi foarte mari,
de exemplu in centralele din Sudul Californiei poate ajunge pana la 400 grade C.
3. Sisteme cu parabola (alte poze la pagina )
Folosesc o parabola ce concentreaza radiatiile solare spre un colector montat in
punctul focal al acesteia.
Apa calda poate fi produsa la o scara mica pentru utilizari casinice sau la o scara mare
pentru alimentarea centralelor electrice termo-solare. Aplicatiile la scara mica folosesc in general
colectori cu taler plat, in timp ce centralele electrice folosesc sisteme de concentrare a radiatiilor
solare.
14

Dima Bianca-Luminita 41 B
Ivan Elena Georgiana 41 A
a. Apa calda pentru uz cansnic
Instalarea unui sistem ce foloseste energia solara pentru incalzire este economic si poate
satisface 60-80% din totalul necesar de apa calda.
SRCC sau Solar Rating & Certification Corporation este o organizatie non profit ce se
ocupa cu asigurarea calitatii sistemelor termo-solare casnice.
b.Incalzirea piscinei
c.Intrebuintari comerciale si casnice
d.Centrale electrice termo-solare.
Folosind albii, parabole sau receptori centrali uzinele electrice termo-solare concentreaza
razele soarelui spre colectori care ating temperaturi foarte mari(uneori pana la 600 de grade C).
Astazi, exista un numar mare de centrale comerciale active, altele mai mari urmand sa fie
construite.

Cazuri particulare:
1.Spitalul St. Rose din San Antonio, Texas foloseste un sistem
termo-solar de incalzire pentru 90% din totalul de apa calda necesara.
Sistemul are un bazin de 30000 de L si un colector cu o suprafata de
5000 de metri patrati. Acest mod de obtinere a apei calde ajuta spitalul
sa economiseasca 17.000$ pe an.

2. Locatari acestui bloc din Honolulu, Hawai au optat in anul 1984

pentru folosirea energiei termo-solare la incalzirea apei datorita
preturilor mari ale petrolului. Sistemul foloseste aproximativ 50 de
colectori cu taler plat de 48 metri patrati si un bazin de 13500 l
pentru asigurarea a 70% din totalul necesar de apa calda.
3. Aceasta centrala termo-solara foloseste un sistem cu receptor
central si are o putere de 10 MW.
15

Dima Bianca-Luminita 41 B
Ivan Elena Georgiana 41 A
4.In California de Sud (S.U.A.) exista 9 centrale cu sisteme de albii, numite si SEGS(Solar
Electric Generating Systems) ce genereaza in total 354 de megawati. Sistemele cu albii sunt cele
mai fiabile si economice sisteme termo-solare.
Avantajele energiei electrice termico-solar
-se obtine electricitate si apa calda in acelasi timp
-centralele pot fi adaptate la aplicatiile pentru care sunt folosite
-poluarea este foarte mica sau inexistenta
-construirea centralor termo-solare se face mult mai repede decat a centralelor
coneventionale
Pentru a creste eficienta sistemelor trebuie folosite materiale mai usoare in constructia
colectorilor termo-solari. Oamenii de stiinta ai Departamentului American de Energie au
constatat ca sarea topita absoarbe si stocheaza foarte eficient caldura soalara. Deasemenea s-au
facut experimente la Universiatea din Chicago pentru dezvoltarea unui sistem de concentrare ce
creste intensitatea soarelui de 60.000 de ori. Guvernul american a planificat in anii urmatori
construirea unor centrale de 100 MW ce folosesc sisteme de colectare cu receptor central.
Celulele fotovoltaice transforma razele solare in electricitate. In ultimii ani au aparut noi
tehnologii de conversie fotovoltaica cu o eficienta mare si pret redus. Panourile fotovoltaice sunt
in ziua de azi din ce in ce mai folosite, mai ales in zonele izolate, in care nu se poate produce
energie electrica prin metode conventionale. Sistemele fotovoltaice sunt usor de manuit, au
nevoie rar de intretinere si nu polueaza mediul inconjurator.
Celuele fotovoltaice(CF) folosesc materiale semiconductoare pentru a capta energia solara.
Pentru a creste cantitatea de radiiatii ce alimenteaza panourile fotovoltaice se folosesc sisteme de
concentrare si cautare a razelor solare.
Conversia fotovoltaica:
Acest capitol prezinta felul in care celulele fotovoltaice capteaza radiatiile solare si le transforma
in energie electrica. Se va explica numai cazul in care celulele sunt fabricate din cristale de
siliciu, desi exista si cazuri in care acestea sunt formate din alte materiale semiconductoare.
Totusi principiile de baza sunt aceleasi.
16

Dima Bianca-Luminita 41 B
Ivan Elena Georgiana 41 A
Alcatuirea dispozitivelor fotovoltaice:
O celula solara conventionala consta intr-o napolitana de
siliciu de o grosime de aproximativ 0.5 mm. Celulele
tipice au un diametru de 10 cm, produc 1 W de energie si
sunt grupate in module de 12. Modulele sunt la randul lor
grupate in panouri, care formeaza dispozitive de captare a
energiei solare.
Modul de functionare al celulelor fotovoltaice

Cand un cristal pur de siliciu(A-B) este luminat de o raza de soare, unul sau mai multi
electroni sunt indepartati de nucleu(C), in locul acestora formandu-se "gauri". Aceste gauri
sunt umplute ulterior cu alti electroni, proces in urma caruia se degaja energie(D)
Randamentul celulelor fotovoltaice:
CF conventionale transforma intre 5 si 15% din energia solara in energie electrica. Unele celule
experimentale, fabricate din materiale foarte scumpe, au o eficienta aproape dubla dar numai in
anumite conditii de laborator.
Tipuri de celule fotovoltaice: conventionale: subtiri, sferice, multijunctionale, policristaline, fara
siliciu
1.Cele mai multe CF din ziua de azi sunt celule cu un singur cristal de siliciu. Celulele de siliciu
sunt relativ ieftine, eficiente si fiabile.
2. Sunt alcatuite tot din siliciu dar sunt fabricate printr-o metoda avansata. CF subtiri folosesc
mult mai putin siliciu decat celulele conventionale dar sunt mai putin eficiente si mai scumpe.

17

Dima Bianca-Luminita 41 B
Ivan Elena Georgiana 41 A
3.Sunt

fabricate

cu

ajutorul

unei

tehnologii noi dezvoltata de Texas

Instruments

Corporation.

Celulele

sferice functioneaza in acelasi fel ca si

cele conventionale dar difera prin forma lor.
4.Ele sunt formate din mai multe sfere de siliciu acoperite cu aluminiu pentru a asigura intre ele
un contact electric.
5.Celulele sferice sunt usor de fabricat, sunt relativ ieftine si nu necesita o puritate mare a
siliciului.
6.Multe metale pot fi transformate in semiconductoare si folosite in CF. Unele dintre ele sunt
deja folosite in timp ce altele sunt in faza experimentala.
Piata CF s-a dezvoltat rapid, astfel ca, in ziua de azi, exista foarte multe aplicatii ale acestora. Cu
cat preturile vor scadea mai mult cu atat sistemele fotovoltaice se vor inmultii.
1.Aplicatii casnice :
Unele locuinte folosesc sistemele fotovoltaice pentru a inlocui sau suplimenta sursele de
energie electrica conventionale. Un sistem casnic independent este format din panouri solare(A),
o baterie(B) care stocheaza energie pe timpul noptii, si un mecanism(C) ce permite aparatelor
casnice conventionale sa fie alimentate cu electricitate solara. Unele locuinte folosesc aparate
casnice speciale pentru energia electrica solara.
2.Alimentarea sistemelor isolate:
Sistemele fotovoltaice alimenteaza la ora actuala, in toata lumea, mii de sisteme de
comunicatii izolate. Ele pot fi reprezentate de sisteme radio, telefoane, sisteme de control si
multe altele.
In fiecare an coroziunea metalelor aduce pagube de milioane de dolari in toata lumea.
Pentru a prevenii aceste coroziunii se foloseste protectia catodica, adeseori alimentata de panouri
fotovoltaice. Cele mai multe sisteme de protectie catodica au nevoie de mai putin de 10 kW de
energie electrica.
Capacitatea bateriilor scade daca acestea nu sunt folosite o perioada mai lunga de timp.
18

Dima Bianca-Luminita 41 B
Ivan Elena Georgiana 41 A
Pentru a prevenii aceasta problema sistemele fotovoltaice pot furniza bateriilor un curent mic si
constant.
Sistemele de avertizare izolate pot fi deasemenea alimentate de electricitatea solara.
In Statele Unite exista peste 6000 de sisteme de iluminat alimentate cu panouri
fotovoltaice.
Pentru a mentine unele sisteme de irigatii se foloseste energia electrica solara obtinuta cu
ajutorul celulelor fotovoltaice.

Cazuri particulare:
1.In Republica Dominicana s-a demarat un program de promovare a energiei electrice solare in
mediul rural. In urma acestui program, inceput in anul 1985, s-au instalat peste 1000 de sisteme
fotovoltaice.
2.Panourile fotovoltaice pot oferi o sursa de energie sigura si pentru perioade scurte de timp, sau
in cazul in care este nevoie neaparata de electricitate. Acesta a fost cazul in SUA, Florida, dupa
ce uraganul Andrew a distrus aproape toate posibilitatiile de alimentare cu energie electrica.
3.In Mali, Africa au fost instalate in jur de 100 de sisteme de extragere a apei alimentate
fotovoltaic. Acest proiect a ajutat foarte mult societatiile sarace africane.

Arhitectura solara
Este filozofia arhitecturala care sustine proiectarea adaposturilor astfel incat energia solara sa fie
captata pe suprafetele vitrate, stocata in pereti si podele, distribuita pe durata iernii si disipata
vara. Acest proces se numeste si proiectare pasiva solara sau design climatic pentru ca spre
deosebire de incalzirea solara activa, nu implica folosirea aparatelor electrice sau mecanice.
Cheia proiectarii arhitecturii solare consta in a profita de avantajele climei locale, folosind
elemente ca: amplasarea suprafetelor vitrate, izolatia si masa termoizolatoare dar si umbrirea.

19

Dima Bianca-Luminita 41 B
Ivan Elena Georgiana 41 A
EXEMPLU STUDIAT: RED KITE HOUSE , arh. Scott Brownrigg

RED KITE HOUSE, impreuna cu "sora" sa KESTREL HOUSE formeaza punctul de pornire
pentru un nou parc de intreprinderi (Howbery Park) din Wallingford, Marea Britanie.
Scott Brownirigg a fost arhitect si proiectant pentru Agentia de mediu, concepand doua
cladiri de birouri, insumand 25.000 de metri patrati desfasurati.
Schema proiectului a fost conceputa pentru a respecta cu strictete standardele BREEM
(echivalentul Marii Britanii pentru standardele LEED Nord Americane), realizand astfel o cladire
cu emisii de carbon cu 26% mai mici decat standardul de referinta a departamentului pentru
mediu. Proiectul incorporeaza multe tehnologii pentru arhitectura verde precum: turbine eoliene
pe acoperis, celule fotovoltaice integrate cu un brise soleil, panouri solare pentru apa calda de
consum, colectarea si refolosirea apelor pluviale, sticla termo-izolatoare si folosirea optima a
luminii naturale, toate imbinate cu forma de aripa a cladirii care promoveaza ventilarea naturala
a cladirii.
Brise-solei-ul cu celule fotovoltaice care sta in consola 3 metri deasupra fatadei sudice
nu numai ca umbreste fatada pe timpul zilei, facilitand astfel un consum minim de energie pentru
20

Dima Bianca-Luminita 41 B
Ivan Elena Georgiana 41 A
racirea pe timpul verii, dar produce si aproximativ 20% din nevoia estimata de curent electric.
Aceste celule vor reduce eliberarea de dioxid de carbon in atmosfera cu aproximativ 12 tone pe
an.
Lucarne si ferestre motorizate vor facilita afluxul de aer rece noaptea, racind ginzile solide care
sustin acoperisul si care functioneaza ca radiatoare, de asemenea 100 de ferestre motorizate pe
fiecare etaj se vor deschide automat
seara, incurajand racirea fara consum de energie.

21

Dima Bianca-Luminita 41 B
Ivan Elena Georgiana 41 A

MASCA DE UMBRA
DIAGRAMA SOLARA
NOMOGRAMA

22

Dima Bianca-Luminita 41 B
Ivan Elena Georgiana 41 A

Bibliografie:
King, Bruce. 1996. Buildings of Earth and Straw
en.wikipedia.org/wiki/Passive_solar_building_design
http://en.wikipedia.org/wiki/Building-integrated_photovoltaics
http://www.ecobuild.co.uk/var/uploads/exhibitor/213/qashwigv6p.pdf
http://www.sustainablebuild.co.uk/red-kite-house-sustainable-build.html
http://scottbrownrigg.com/our_work/business_space/red_kite_house_howbery_park/
http://www.environmentcentre.com/rte.asp?id=289
http://en.wikipedia.org/wiki/Solar_Decathlon
http://www.adep.ro/ecologie/22-prispa-to-observe-and-to-be-observed
PROIECTAREA HIGROTERMICA A CLADIRILOR CIVILE CU METODE NORMATIVE
Emil Comsa,Ioan Moga,Constantin Munteanu
23

Dima Bianca-Luminita 41 B
Ivan Elena Georgiana 41 A
http://www.scribd.com/doc/22959157/9-Higrotermica-Cladirilor
http://www.scribd.com/doc/73810611/Higrotermica-cladirilor
http://www.scribd.com/posdarescum/d/36564028-PROIECTAREA-HIGROTERMICA
http://www.scritube.com/geografie/ecologie/Ecologia145183129.php
http://www.scribd.com/doc/34870100/Probleme-de-Ecologie-Generala-Si-Umana

24