FRUMOSUL

INDUSTRIAL

Stud. Arh. Betiuc Sonia,

Stud. Arh. Milut Ruxandra,
Stud. Arh. Mocanu Iulia,
An V, sem 1, 2014-2015

1.Introducere

Fiind asociat inca din antichitate cu ceea ce este bine,

adevar si util, frumosul a fost transformat de-a lungul secolelor,
prin diferite prisme de gandire , in echilibru, armonie, adevar,
ordine, simetrie, proportie. Desi are un caracter relativ, frumosul
exprima valoare, sens si unitate.
Frumosu industrial reprezinta modalitatea de perceptie
umana a valorilor artei in domeniul industrialului. Estetica
industriala urmareste partea tehnica intr-un obiect de arta sau de
arhitectura, avand ca punct de pornire prima etapa a proiectului,
desenul tehnic.
Frumosul industrial cuprinde o serie de principii si idei prin
care se contureaza ceea ce se considera a fi frumos intr-un obiect
oarecare. Aceste principii se refera la: functional, forma, material,
structura, mecanisme, ambianta.
Frumosul industrial se citeste prin transparenta structurilor,
prin evidentierea tehnicului, prin armonizarea artei cu munca.
L. Munford a incercat sa surprinda raportul dintre
dezvoltarea tehnicii masiniste cu insusirea estetica in trei faze:
-faza eotehnica, o prima faza in care se pune accent pe
functionalitatea masinariei, mai putin pe partea estetica;
-faza paleotehnica in care domeniul tehnic incepe sa devina
subiect artistic;
-faza neotehnica, in curs de desfasurare si astazi, in care estetica
este un factor esential in realizarea produsului.
Principalele categorii ale esteticului industrial sunt forma,
functia si structura. Dintre acestea in prima perioada a
industrialului s-a pus accent pe functie, ornamentul fiind
2

considerat in exces. Cu timpul forma a inceput sa capete

importanta, forma ce urmeaza functia si care tine cont de partea
tehnica, iar structura a fost aceea care a sustinut atat functia cat
si forma, avand atat rol de sustinere cat si estetic.

2.Revolutia industriala

Revolutia industriala a inceput la sfarsitul sec XVIII in Europa,

odata cu descoperirile din domeniul stiintific , care au impulsionat
aparitia unor tehnici si inventii moderne, precum aparitia
motorului cu aburi, a locomotivei, descoperiri in domeniul
metalurgic. Scopul acestei revolutii a fost acela de a inlocui
munca manuala cu masinismul. Aceasta miscare s-a dezvoltat
mai intai in zona Europeana, in Anglia, Franta si Germania si abia
in cea de-a doua jumatate a secoului XIX a aparut si in Statele
Unite ale Americii. Efectele revolutiei sunt cresterea productiei,
dezvoltarea stiintei si a oraselor, aparitia a noi domenii de
productie, cresterea locurilor de munca, aparitia unor centre
industriale, impunerea de relatii economice capitaliste in favoarea
celor feudale.
In aceasta perioada apar foarte multe fabrici si uzine, astfel
apar modificari si in arhitectura, dispare ornamentul, apare
arhitectura fierului, materialele principalele folosite in constructie
devin metalul si sticla. Structura este pusa in evidenta prin aspect
si deschideri, care devin din ce in ce mai mari.
Arhitectura industriala este una care nu lasa loc de
interpretari, functia fiind usor identificata la o prima vedere,
caracteristicile estetice principale pe care le urmareste fiind: stilul
lipsit de ornament, supus functiei, scara mare, deschideri mari de
structura, structura vizibila cu rol de sustinere si ulterior estetic.

La inceput spatiile industriale nu reprezentau nicidecum un

punct de atractie, fiind amplasate in prisme simple,
dreptunghiulare, de tip bara, lungi si monotone din punct de
vedere volumetric. Un element important era prezenta luminii, de
aceea numarul de ferestre era mare, ferestrele respectau un
anumit ritm, insa fatada nu crea dinamism, nu reprezenta un
punct de interes pentru vecinatati. Amplasarea acestor cladiri nu
era una favorabila, acestea fiind construite in zone periferice, sau
chiar abandonate. Scara cladirilor industriale era mare, acestea
erau construite pentru a adaposti cat mai multe masinarii si cat
mai multi oameni. Pe o structura de lemn , caramida era folosita
ca material de constructie, fabricile aveau deschideri structurale
care evitau amplasarea multor stalpi in mijlocul tramei, asa fel
incat sa nu incurce cu nimic functionalul.
In timp s-au cautat solutii pentru extinderea spatiului si
pentru ca trama structurala sa nu mai reprezinte o problema.
Astfel s-a descoperit o structura noua, realizata din materiale
cunoscute deja, betonul si fierul.
Daca intial aceasta forma de arhitectura nu urmareste decat
indeplinirea rolului functional si de siguranta, ulterior aceasta va
evolua, cautand sa reprezinte artisticul. Astfel de exemple apar in
secolul XIX, cand structura metalica incepe sa uimeasca prin
deschideri si estetica, creand un efect coplesitor raportat la scara
umana. Odata cu aparitia locomotivei incep sa apara si garile care
nu sunt vazute doar ca spatii strict functionale, ci si ca adevarate
opere de arta, devenind subiectul unor picturi ale vremii.
Numerosi pictori au fost inspirati de aceasta perioada de inflorire
a industriei, cautand sa reprezinte spatiul architectural in opera
lor:

Statie de tren- Edouard Manet

Gara Saint-Lazzare- Claude Monet

Unul din primele exemple reprezentative noii epoci, cea

paleotehnica, este Crystal Palace, realizat de Jjoseph Paxton, in
anul 1851 in Londra, cladire considerata una dintre cele mai
frumoase opere de arhitectura, atat prin aspectul exterior al
cladirii cat si prin spatiile din interior. Cu o suprafata de 92000
mp, Crystal Palace a fost construit in scop expozitional, pentru a
permite expunerea noilor masini si tehnologii inventate in epoca
industriala. Constructia se dezvolta pe o latime de 564 m,
atingand inaltimea de 39 m, ceea ce reprezinta o noutate pentru
perioada respectiva. Datorita aparitiei unei noi tehnici de
fabricare a placutelor de sticla, realizate din sticla ieftina dar
rezistenta, materialul devine utilizat in intregul palat, fiind cea
mai mare deschidere de sticla utilizata pana in vremea respectiva,
spatiul interior fiind in permanenta luminat.

Evolutia erei industriale continua in arhitectura cu o noua

constructie care a impresionat si socat in acelasi timp omenirea
prin monumentalitate, estetica si scara. Fiind construit fara a
indeplini o functiune anume, turnul Eiffel, ridicat in 1889, este
astazi un icon in intreaga lume. Rolul sau a fost acela de a marca
intrarea in Targul International din 1889, creatorul sau fiind un
inginer, Gustave Eiffel. Ridicat pana la inaltimea de 324 m, turnul
adaposteste functiuni pe trei nivele, primele doua alcatuind un
restaurant si al treilea un observator ridicat la 276 m inaltime.
Turnul este astazi foarte apreciat din punct de vedere estetic,
odata cu intrarea in noua era a tehnologiei, desi dupa constructie
a fost criticat de catre artistii si intelectualii vremii, atat din
motive estetice cat si din motive de siguranta a structurii.

Aceste exemple, desi nu se supun unei functiuni industriale,

urmeaza forma si structura arhitecturii industriale si mai
important, preiau estetica exprimata de programul industrial.
Principiile de realizare a acestui tip de constructii se schimba
foarte mult, cladirile nu mai sunt amplasate in zone nepopulate, ci
in interiorul orasului, reprezinta un centru de interes, plastica
fatadelor este una expresiva, dinamica, surprinzatoare,
impresionanta. Atat la Crystal Palace cat si la turnul Eiffel dispare
monotonia si rigiditatea liniei simple. Structura permite deschideri
7

din ce in ce mai mari si rolul sau numai este unul pur utiliar, ci
devine unul estetic.
Era industriala influenteza deci atat arhitectura cat si
domeniul artei. Cladirile simple, industriale create in perioada
eotehnica, lipsite de ornament, in care predomina linia simpla vor
influenta perioada ce urmeaza, cea a modernismului care
urmareste aceleasi linii simple, aceeasi ordine in fatada. Primul
exemplu care se inspira din era industriala este proiectul
Bauhaus, care respecta aceeasi estetica precum cea de la
fabricile si uzinele aparute la inceputul secolului XVIII: fatade
lipsite de ornament, predominant dezvoltate pe orizontala, cu un
accent vertical (in cazul fabricilor-turnul), cu ferestre largi pentru
a permite iluminarea abundenta pe interior.

3.Dezvoltarea industriei in Romania

Pana la cel de al doilea Razboi Mondial, Romania a fost

preponderent o tara agrara. Desi in a doua jumatate a secolului al
XIX-lea au fost construite cateva cladiri cu caracter industrial
Moara Assan, prima moara cu aburi din Romania, 1853, Bucuresti
si in Ploiesti, in 1857, una din primele rafinarii de petrol din
Romania- abia spre finalul acestui secol si inceputul secolului XX
se adopta in Romania primele legi referitoare la industrie, bazate
pe idea unei industrii autohtone sprijinite de stat, primele forme
industriale fiind caile ferate si exploatarile petroliere.
Industria Romaneasca incepe sa se dezvolte in perioada
interbelica, dupa criza economica din 1928 1933. Desi nu toti
arhitectii care au activat in acest domeniu au putut da lucrari
8

valoroase care sa adaposteasca procesele de fabricatie ale

diferitelor ramuri industriale, in cazul intreprinderilor de mare
importanta, aceasta sarcina a fost pusa in mainile unor arhitecti
de seama care au putut sa isi exprime conceptiile artistice
moderniste, realizand lucrari de o valoare semnificativa, acest
domeniu fiind primul in care ideile si conceptele modernismului au
putut fi exprimate si valorificate.
Fostele uzine Malaxa, incepute in 1928 1930 cu construirea
a doua hale de montaj a locomotivelor, au fost dezvoltate de
arhitectul Horia Creanga incepand cu 1933. Noul ansamblu, in
care au fost cuprinse si vechile hale, prezenta un plan de o
compozitie clara. Noile hale, insiruite pe un front de 600m si
avand aceleasi dimensiuni, sunt construite din cadre cu ferme si
luminatoare din beton armat. Valoarea estetica a acestora este
data de claritatea formei care exprima functia lor, de buna
proportionare si de tehnica ingrijita de lucru, mai ales in cadrul
paramentului de caramida aparenta. Intrarea lucratorilor era larg
tratata, marcata cu piloni monumentali, fatada lunga,
predominant orizontala fiind ritmata pe vertical de amplasarea
ferestrelor si intrerupta din loc in loc pe verticala, pentru a evita
monotonia.

Tot de arhitectul Horia Creanga si situata pe terenul alaturat

de pe latura estica a fabricii Malaxa, a fost construita intre 1936
1938 fabrica de tevi Republica. Interesanta la aceasta constructie
este fatada dinspre vest a halei: valoarea estetica deosebita este
data de un vast perete de sticla, montat in rame metalice prinse
prin console de sirul de stalpi de beton armat din spate.
Orizontalitatea fatadei este echilibrata de verticalitatea sirului de

10

stalpi.

Dupa al doilea Razboi Mondial, regimul comunist a continuat

procesul de modernizare si industrializare inceput in perioada
interbelica. Cele mai frecvente exemple de uzine, fabrici,
constructii cu caracter industrial de pe teritoriul Romaniei dateaza
din aceasta perioada. Desi majoritatea nu au o valoare artistica
evidenta, aceste constructii au un adevarat potential estetic, fiind
o marturie a unei epoci, a unor idei si concepte, a unor reusite si
esecuri.

11

Putem gasi totusi si in cadrul unora dintre aceste constructii

elemente care confera acestora o anumita valoare estetica. In
cazul fabricii de confectii din Ramnicu Valcea, raportul plin-gol,
contrastul dintre linia orizontala si verticala, simplitatea formelor,
ritmul fatadelor, sunt elemente care o valorifica din punct de
vedere estetic.

Dupa revolutia din 1989, industria romaneasca a intrat in

declin. Fostele centre industriale, candva populate de milioane de
oameni, se afla acum intr-o stare grava de ruina si degradare.
Cladirea fostei fabrici Republica, listata ca monument istoric, este
astazi abandonata, deteriorata. De aceeasi soarta au parte
majoritatea fostelor fabrici si uzine care au intrat in faliment dupa
anii 1990.

12

In Iasi intalnim aceeasi situatie: zona metalurgiei prezinta

imagini dezolante ale unei zone care a fost candva parte din
motorul economiei romanesti.

13

14

Prin gardurile ruginite si vegetatia crescuta la intamplare, se

pot observa totusi cateva trasaturi estetice ale acestor
constructii: geometria clara, simpla a formelor, claritatea
structurii, ritmarea fatadelor (desi in unele situatii confera
acestora o anumita monotonie).

15

Multe dintre aceste constructii au potential estetic si de

dezvoltare important, meritand a fi reabilitate, atat datorita
structurii, in general din beton armat sau metal care ofera cladiri
cu spatii si deschideri ample, sau a unor elemente de fatada sau
volumetrie valoroase, cat si datorita faptului ca acestea sunt o
parte din istoria noastra, reprezentand spiritul unei epoci.

4. Propuneri si solutii

Reabilitarea fabricii Lingotto, Italia.

O prima solutie este pastrarea frumosului industrial prin
procedee de reamenajare spatiala, structurala, etc. al unui
complex industrial scos din functiune.
Reabilitare, reabilitri s. f. (pub.) reparare, repunere n stare de
funcionare.
Scurt istoric: Construita in anul 1920 pentru firma de masini
Fiat, Lingotto a fost in perioada ei cea mai mare si mai moderna
fabrica producatoare de autovehicule din Europa, din punct de
vedere architectural. Lunga de 500 de metri si inalta de cinci
etaje, fabrica a fost primul exemplu de constructie modulara din
beton armat, bazat pe repetitia unor trei elemente: stalpi, grinzi si
plansee. Fabrica a fost scoasa din functiune in anul 1982. In 1984
firma arhitectului Renzo Piano a castigat drepturile de reabilitare a
fostei fabrice intr-un hotel, pastrand identitatea arhitecturala a
acesteia.
Pentru a putea analiza frumosul industrial al complexului
trecut prin procesul de reabilitare este necesara impunerea unor
principii arhitecturale.

16

In primul rand, din punctul de vedere al unitatii, complexul

arhitectural prezinta un tot unitar legat si organic, fara rupturi sau
fragmentari. Unitatea nu este doar materiala sau compozitionala,
ci si interna (structural) ori externa (stil). Comparand forma
initiala a edificiului cu forma actuala, trecuta prin procese si
modificari arhitecturale si structurale, este de admirat solutia
arhitectului de a pastra unitatea si forma originala exterioara fara
a interveni cu solutii care ar fi putut dezechilibra intreaga
compozitie.

Al doilea principiu, simetria, ca un principiu estetic, domina

intreaga compozitie a complexului. Desi este de dimensiuni
extrem de mari, fiind dezvoltata pe orizontala si neavand un
17

element central dominant in jurul careia sa i se supuna corpul, din

punctul de vedere al lui Bruno Manari care a identificat un numar
de forme de simetrie, fosta fabrica se supune simetriei de
dilatatie.
Al treilea principiu, principiul compozitiei, dezemneaza
ordinea, proportia si corelatia intre diferite parti ale cladirii.
Analizand fatadele fostei fabricii putem observa organizarea
statica a raportului plin-gol prin repetarea formei ferestrelor,
paralele una de alta si dezvoltate pe orizontala.

Un
ultim principiu,
principiul proportiei analizeaza
dimensiunea obiectului de arhitectura in raport cu lumea reala in
care ea este situata. In acest caz complexul, cu suprafata totala
de 1.000.000 m2, este considerat o opera imensa.

Fabrica HAWE Kaufberen, Bavaria.

Ca si in analiza anterioara, vom cerceta frumosul industrial
nou dupa o serie de principii.
Principiul unitatii. Volumetria complexului este organizata in
forma de ,,trifoi cu patru foi cu scopul de a reduce impactul
cladirii asupra zonei fara a se extinde pe o suprafata prea mare.

18

In acest fel volumul este unificat, partile cladirii sunt strans legate
intre ele fara fragmentari sau intreruperi.

Principiul dominantei. Dupa cum se observa din perspectiva

aeriana, complexul duce lipsa de o dominanta, acesta
dezvoltandu-se mai mult pe orizontala fara niciun element vertical
care sa iasa in evidenta.
Principiul simetriei. Din acest punct de vedere complexul
reprezinta un exemplu bun, fiind simetric atat in fatada cat si in
plan.

19

Principiul compozitiei. In arhitectura compozitia are rol

important in plastica volumului, desemnand ordinea, proportia si
relatia dintre partile corpului. In cazul fabricii, compozitia
fatadelor este bazata pe o organizare basculanta, dominata de
golurile trasate in diagonale, dar si pe o organizare ritmica, unde
forma golului este preluata si repetata de-a lungul intregului
complex.

20

Principiul proportiei analizeaza dimensiunea obiectului de

arhitectura in raport cu lumea reala. In acest caz complexul nu
altereaza acest raport,nefiind remarcat prin marirea in exces pe
inaltime. Fiind dominata de orizontalitate, fabrica se camufleaza
in peisaj.

Reabilitarea halei INCERC in Centru pentru studenti, Iasi.

Propuneri de reabilitare a halei printr-un concurs de
reamenajare spatiala si functionala. Incercarea de a pastra
frumosul industrial al cladirii.

In acest exemplu aflat in orasul Iasi se prezinta o solutie de

reabilitare a halei. Desi notiunea de reabilitare inseamna
21

repunerea in functiune a cladirii intr-o functiune arhitecturala

noua (centru de cultura, cladire de birouri, cladire colectiva, etc.),
pentru pastrarea caracteristicelor estetice ale cladirii nu s-a
renuntat la sistemul structural si nici la luminatoarele de sticla de
pe acoperis deoarece acestea reprezinta identitatea frumosului
industrial al cladirii.

Analizand centrul observam ca:

Din punctul de vedere al unitatii, complexul este dezvoltat
doar intr-o cladire de dimensiuni reduse, fara intreruperi,
fragmentari sau corpuri iesite din aceasta.
Din punct de vedere simetric, complexul nu prezinta niciun
fel de distributie asimetrica. In plan, cat si in volum, domina liniile
drepte, unghiurile drepte si simetria spatiala.

22

Din punct de vedere compozitional, estetica exterioara a

centrului se bazeaza pe o organizare in diagonale a raportului
dintre plin-gol.

23

Din punct de vedere proportional, din cauza pozitionarii

centrului in cadrul unei zone dominate de locuinte colective si
cladirile Universitatii tehnice, acesta se remarca prin dimensiunile
sale in comparatie cu spatiile din vecinatate.

24

5.Concluzii

Cladirile cu caracter industrial, atat din Romania cat si din

lume, au o importanta deosebita, fiind simboluri ale progresului
tehnologic, fara de care nu am fi putut ajunge la evolutia
tehnologica de astazi. Din pacate, multe dintre aceste constructii
se afla in stare grava de deteriorare, sunt abandonate, desi
candva au gazduit activitatea a milioane de oameni.
In multe zone din Uniunea Europeana sau Statele Unite ale
Americii, spatiile industriale scoase din uz sunt supuse unui
proces de reconversie devenind destinatii turistice, rezidentiale
sau culturale. Astfel, in Londra, Paris, New York, dar si in orase mai
mici din lume, cladiri cu caracter industrial au fost transformate in
ateliere de arta, spatii expozitionale, cladiri de birouri etc.
Si in Romania au fost remarcate proiecte similare, din pacate
insa la scara prea mica si prea putine: In Bucuresti, noul sediu al
librariei Carturesti a fost amenajat intr-un fost depou de tramvaie;
exista un proiect de a transforma fosta fabrica Republica, opera
arhitectului Horia Creanga, in parc stiintific; in Rahova, fosta
fabrica de bere este in curs de reabilitare, urmand sa devina un
centru comercial si de afaceri, care sa conserve arhitectura
initiala a cladirilor.
Desi in Romania, in general, publicul percepe in mod negativ
aceste zone, poate datorita istoriei asociate acestora, potentialul
lor este incontestabil, daca nu ca monumente cu valoare
arhitecturala si artistica, macar ca marturii ale unei etape in
evolutia si dezvoltarea societatii romanesti.

25

6. Bibliografie
Mihai Pastragus, Estetica in amfiteatru, Editura Performantica,
Iasi, 2004
Grigore Ionescu, Arhitectura pe teritoriul Romaniei de-a lungul
veacurilor, Editura
Academiei Republicii Socialiste Romania, Bucuresti, 1982
archdaily.com
rpbw.com
http://infohale.ro/incursiune-in-istoria-marilor-fabrici-romanestipartea-i/
http://www.edusoft.ro/rol/Industria%20Romaniei.php
http://www.business24.ro/macroeconomie/fabrica/marirea-sidecaderea-patrimoniului-industrial-romanesc-79347
https://www.academia.edu/1977965/AESTHETICS_OF_INDUSTRIAL
_ARCHITECTURE_IN_THE_CONTEXT_OF_INDUSTRIAL_BUILDINGS_C
ONVERSION
http://www.monumentul.ro/pdfs/Radu%20Andrei%2009.pdf
http://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_industrial%C4%83

26