Curs de Arhitectura

Autor: Dr. Ing. Arh. Turcanu Costin Radu – Cursul de arhitectura este creat pentru disciplina
numita Elemente de Arhitectura, pentru studentii Universitatii Tehnice de
Constructii Bucuresti – UTCB – pentru Facultatea de Constructii Civile – CCIA – ,
Inginerie Economica – IEC -, Inginerie Urbana si Dezvoltare Regionala – IUDR -,
Constructii Hidrotehnice – ACH, Inginerie Sanitara si Protectia Mediului – ISPM
 CURS 1 – ISTORIA ARHITECTURII ANTICE

 CURS 10 – ARHITECTURA CONTEMPORANA

 CURS 2 – ARHITECTURA EVULUI MEDIU SI ARHITECTURA BYZANTINA

 CURS 3 – ARHITECTURA RENASTERII IN ITALIA

 CURS 4 – RENASTEREA EUROPEANA. BAROCUL ITALIAN.

 CURS 5 – CLASICISM FRANCEZ, BAROC EUROPEAN

 CURS 6 – SFARSITUL ARHITECTURII CLASICE. ARHITECTURA INGINERILOR. ART NOUVEAU SI

ART DECO.

 CURS 7 – ARHITECTURA MODERNA SI ALTE TENDINTE IN PRIMA JUMATATE A SEC XX.

 CURS 8 – MOSTENIREA ARHITECTURII MODERNE

 CURS 9 – ARHITECTURA IN A 2-A JUMATATE A SEC XX

Curs 8 – Mostenirea Arhitecturii Moderne

Curs 8 – Mostenirea
Arhitecturii Moderne
in curs de scriere

Dupa cum am aratat in cursul trecut, Arhitectura Moderna a reprezentat o schimbare totala de
directie in practica arhitecturii, peste tot in lumea civilizata.

Desi primul val de arhitecti moderni erau artisti in adevaratul sens al cuvantului care stiau sa
imbine noile tehnologii in arhitectura lor, a 2-a generatie de arhitecti moderni, care
au absolvit universitatile dupa 1930, au fost cei care au construit in mod foarte
stiintific si uniform dupa al 2-lea razboi mondial, avand o mai slaba inclinatie
artistica si o mai puternica inclinatie analitica si chiar stiintifica.
Acesti studenti au fost indrumati spre a respecta cu strictete retete de arhitectura,
creativitatea fiindu-le partial ingradita.

Aceste retete de arhitectura, emise de diverse organizatii, colective de proiectare, foruri, sau

alte persoane influiente sau organizatii cu denumiri pompoase au fost finantate in
multe cazuri de stat.

Statele, mai ales cele din Europa, au incercat sa isi eficientizeze astfel la maxim resursele
pentru a obtine maximum de efect, mai ales in efortul de reconstructie a
locuintelor sau industriilor, dupa razboi.

Eficienta era cuantificata in mod foarte stiintific, iar pentru o cladire de un anumit tip s-au
identificat sute de indicatori, reguli si scheme functionale optime.

Din punct de vedere istoric, primii pasi in directia standardizarii si normarii din arhitectura a
fost facut tot de Germania.

Industria germana beneficia inca de la inceputul sec XX de standarde. Standardele erau

standarde de piese, de calitate, tehnologice, de tolerante si orice alte aspecte
cuantificabile care apareau in industrie. Standardele permiteau colaborarea
fabricilor si a agentilor economici in toate etapele, pana la obtinerea si vanzarea
produsului finit. Respectarea standardului in fiecare etapa de executie garanta
calitatea finala a produsului.

Normarea a fost un concept care la origini desemna norma de lucru a unui muncitor, adica o
cantitate “normala” de manopera per unitatea de timp pe care muncitorul trebuia
s-o realizeze zilnic pentru a isi primi salariul. Insa a fost extins imediat la norma de
lucru a unei masini, linii de productie, fabrici si chiar si a unei cladiri de ori ce tip.
Spre exemplu un bistro la Paris avea o norma de clienti data de numarul de
scaune, insa in functie de acestea erau normate si zona barului, bucatariei, grupuri
sanitare, personal, spatii de circulatie printre mese, calitatea finisajelor, modul de
deschidere a usilor.

Totul putea fi astfel normat pentru functionarea optima a unei cladiri.

Prin normare putem intelege astfel definirea parametrilor normali ai unei cladiri. Respectarea
normativului in mod teoretic garanteaza buna functionare a acesteia si o
buna eficienta a investitiei. In general normarea se face in functie de numarul de
utilizatori, tipul cladirii si functionalitatea acesteia. Normarea defineste situatia
normala la o anumita data, nefiind valabila pentru o perioada indefinita de
timp. Viitorul aduce intotdeauna schimbari, iar dupa o perioada situatia
normala ar trebui reconsiderata si normativul adus la zi.

La Bauhaus, profesorii si arhitectii asociati au incercat sa normeze principalele tipuri de

cladiri si spatii.
O carte de real succes, acceptata cu entuziasm pentru o lunga perioada de timp a fost
“Manualul Arhitectului” cunoscuta in Romania si sub numele de Neufert.
Neufert – editia in lb Romana – Ed Alutus – coperta

Ernst Neufert a fost un arhitect german care a absolvit Bauhaus si a lucrat cu Walter Gropius
la mai multe proiecte de arhitectura moderna, inclusiv la proiectarea sediului
celebru de la Dessau.

Pentru o proiecta eficient cladirea de la Dessau, Neufert a strans in mod foarte meticulos o
cantitate impresionanta de date referitoare la functionarea atelierelor de creatie
pentru studenti, a salilor de clasa, caminelor, zonelor de intalnire, salii de mese,
circulatiilor, gabaritelor necesare, iluminarii, volumului de aer respirabil, numarului
de grupuri sanitare necesar etc. Ulterior Neufert isi extinde dupa aceeasi metoda
domeniul de studiu pentru toate categoriile de constructii, alcatuind o baza de
date pentru a servi procesului de proiectare in arhitectura.

Toate aceste data au fost publicate in “Manualul Arhitectului”, insa trebuie precizat
ca  anumite editii cum a fost cea in limba engleza au circulat sub numele mult
mai edificator de  “Datele Arhitectilor” / “Architects’ Data”.

Indiferent de titlu, aceasta colectie de date, imbunatatita periodic si in prezent, este

cunoscuta tuturor arhitectilor din Romania si nu numai sub numele simplu de
Neufert.

Cartea lui Neufert este edificatoare si preferata de arhitecti intrucat este bazata pe desene,
cuantificatorii fiind astfel usor de inteles si urmarit de catre arhitecti care nu au
inclinatie si nici timp sa lectureze pasaje stufoase de text.
Normarea obiectelor de mobilier sau sanitare in desenul tehnic de arhitectura cf Neufert/2003
Normarea obiectelor de mobilier in desenul tehnic de arhitectura cf Neufert/2003
Desenul conventional al usilor cf Neufert

Neufert, in cartea sa face o compilatie foarte utila a tuturor standardelor germane privind
desenul de arhitectura, planurile, sistemul de linii si hasuri, simbolurile, cotarea,
pozitionarea pieselor desenate pe plansa precum si multe alte aspecte necesare
 desenarii planurilor de catre arhitecti dar si lecturarii acestora de catre celelalte
specialitati cum ar fi inginerii structuristi, de instalatii, executanti etc.

Desenarea scarilor si cotarea conventionala a elementelor caracteristice ale acestora, cf Neufert

Hasuri standard pentru reprezentarea materialelor in sectiuni, detalii sau planuri sectionale, cf Neufert / DIN (Deutsches
Institut für Normung)

Informatiile date de Neufert nu se opresc doar la sectiunea de arhitectura ci trateaza de

asemenea simbolica si redactarea proiectelor de instalatii, intrucat rolul
arhitectului este de obicei dublu, de proiectant al sectiunii de arhitectura dar in
acelasi timp si de sef de proiect, capabil sa inteleaga si sa armonizeze proiectarea
celorlalte specialitati.

Standardizarea simbolurilor pentru instalatii electrice – exemplu de plan instalatii electrice cf Neufert

O alta tendinta importanta a arhitecturii functionaliste, foarte bine pusa in evidenta in cartea

lui Neufert este studiul atent al dimensiunilor corpului uman, pentru care se
foloseste asa numitul individ standard, precum si pozitionarea omului si circulatia
acestuia in diversele spatii proiectate.
Conceptia spatiului functional in corelatie cu dimensiunile si activitatile omului. cf Neufert.

Modulorul lui Neufert, inspirat de cel al lui Leonardo da Vinci din Renastere dar si de al altor functionalisti contemporani
lui Neufert, cum ar fi Le Corbusier.
Pozitiile corpului uman (standard) si cote de gabarit rezultate. cf Neufert. Se observa cf imaginii 11 ca inaltimea omului
normat al lui Neufert are dimensiunea de 1.75m.
Dimensionarea spatiului de circulatie in functie de indivizi si spatiile normate intre acestia sau in jurul acestora. cf
Neufert

Functionalismul nu studiaza doar modul de functionare al individului in spatiu ci se extinde si

asupra parametrilor fizici ai individului standard. In special caracteristicile
metabolismului uman sunt cele care dimensioneaza volumul de aer consumat de
individ pe unitatea de timp si deci si volumul de aer necesar pentru un ciclu de
utilizare al spatiului. Bineinteles, in spatiile de aer in care omul munceste sau
depune efort fizic, reactiile de ardere se accelereaza si se consuma mai mult
oxigen, drept pentru care creste si norma de volum de aer per individ.

Caracteristicile arderilor metabolismului uman, cf Neufert

Cercetatorii germani au fost printre primii care au studiat in mod stiintific, folosind
chestionare, date medicale si date statistice, parametrii de confort ai omului.
Astfel, pot fi normate si palierele de temperatura a aerului, umiditate a aerului,
temperatura resimtita la nivelul pielii, in functie si de anotimp, dupa
functiunea unui anumit spatiu.
Caracteristicile metabolismului uman si normarea parametrilor de confort, cf Neufert.
Definirea confortului termic in lipsa activitatii fizice, in incaperi, in functie de temperatura aerului si temperatura
peretilor. cf Neufert

Prin studiul foarte stiintific si parametric al arhitecturii, curentul functionalist se indeparteaza

de latura artistica a arhitecturii. Intr-adevar, din anii ’60 si pana in 1989,
Facultatea de Arhitectura Ion Mincu din Bucuresti, cea mai mare institutie de
invatamant care a format mai multe generatii de arhitecti functionalisti, era
catalogata ca facultate tehnica.

In Europa si in lume, in prezent, exista in continuare mai multe scoli de arhitectura deosebit
de tehnice, ale caror absolventi sunt capabili si in unele cazuri abilitati sa
proiecteze integral constructii de mica importanta, fara a apela la ajutorul
inginerului structurist sau a inginerilor specializati in instalatii.

Neufert, dorindu-se a fi o carte completa de arhitectura destinata in principal arhitectilor

germani, deosebit de tehnici, include si extrase din normative care in Romania
sunt destinate exclusiv inginerilor de structuri civile, cum ar fi proiectarea
fundatiilor, planuri si detalii.

Informatia prezentata este foarte vasta iar in imaginea de mai jos este doar o mica sectiune
extrasa spre exemplificare. Este de la sine inteles faptul ca, independent de
calculul structural, in zona fundatiilor exista numeroase probleme suplimentare,
cum ar fi rezolvarea strapungerilor cu instalatii, a drenurilor, a hidroizolarii,
rosturilor, a ordinii operatiilor, straturilor, materialelor, tehnologiilor, dimensiunilor
si lista poate continua.
Detalii de fundatie in Neufert. Acestea sunt preluate din norma germana DIN4095 si 18195.

In acelasi mod, foarte tehnic si precis, acoperind majoritatea tehnologiilor, bazandu-se pe

normele germane, DIN, sunt explicitate in alcatuire sectionala, predimensionare si
detalii caracteristice toate partile cladirilor.
Capitolul privind alcatuirea partilor constructiei, sectiunea pereti, Neufert. Detaliile sunt la nivelul anului 2003 dar
perfect aplicabile si in prezent.
Sarpante din lemn cf Neufert
Amenajarea mansardelor locuibile, cf Neufert

Variantele mai noi ale Neufert trateaza pe langa subiectele vechi si noi aspecte legate de
ecologie sau economie de energie.

Cateva detalii de terasa plantata, din vasta sectiune dedicata acoperisurilor terasa in Neufert.
Exemple de arhitectura solara. Editia din 2003 a Neufert are o sectiune cuprinzatoare tratand acest subiect.

Calculul energetic global al unei cladiri, devenit obligatoriu din 2013 si in Romania, este de
asemenea explicitat in capitolul privind protectia termica a cladirilor. Trebuie
remarcat faptul ca in Romania este nevoie de o abilitare speciala pentru emiterea
acestui certificat de performanta energetica, arhitectii obisnuiti neputand sa il
emita in baza stampilei normale de arhitect.
Calculul energetic al unei locuinte, cf Neufert.

Tabel privind gradul de iluminare al diverselor spatii, extras pentru sectiunea H<=3m din Neufert / DIN
Un extras din sectiunea destinata usilor si ferestrelor. Neufert 2003
Sectiunea spatii gospodaresti/bucatarii din Neufert. Cotele sunt cote minimale normate.
Sectiunea bucatarii – normarea mobilierului de bucatarie cf Neufert
Normarea zonei de luat masa, conform Neufert / DIN. De asemenea cotele sunt cote minimale pentru o utilizare comoda
a spatiului.
Normarea spatiilor si gabaritelor pentru dormitoare, cf Neufert/DIN

Tipuri de paturi pentru dormitor, cf Neufert.

Pozitionarea patului in dormitor si particularitati, cf Neufert
Neufert, sectiunea dedicata locuintelor multifamiliale, exemple de cuplare a apartamentelor

Intr-o abordare functionalista, este necesara nominalizarea spatiilor prin numirea

functionalitatii acestora, stabilirea parametrilor acestora si punerea in evidenta a
legaturilor de circulatie sau flux tehnologic intre acestea. Aceasta abordare se
numeste schema functionala a unei cladiri sau a unei parti dintr-o cladire.

Pentru toate programele de arhitectura mai complexe, Neufert, adept al abordarii

functionaliste, publica cel putin o schema functionala recomandata, pe baza
studiilor asupra constructiilor deja existente, spre a ii servi ca punct de plecare
proiectantului. Arhitectul poate astfel, chiar daca acesta nu are experienta in a
proiecta in mod specific acel tip de constructie, sa inceapa proiectul in directia
buna, urmand a optimiza ulterior functionalitatea cladirii dupa propria tema de
proiectare specifica.
Schema functionala pentru o brutarie, cf Neufert
Exemplu de plan de brutarie, pe baza schemei functionale. cf Neufert

Cartea lui Neufert este atat de valoroasa intrucat el precizeaza cu exactitate cel putin o
varianta fezabila de schema functionala si cel putin un plan pentru aproape orice
constructie civila existenta la momentul publicarii, definind si toti parametrii
minimali pentru o buna functionare a fiecarui spatiu cat si a intregii zone sau
constructii, per ansamblu.

Ne putem documenta astfel din cartea lui Neufert cum putem proiecta functional un atelier, o
locuinta, un aeroport, un spital, un stadion sau chiar un vagon de tren!

Desi exista in prezent numeroase incercari de a copia ideea lui Neufert, unele dintre ele la fel
de exhaustive, nici o alta carte nu este dupa stiinta mea la fel de bine
documentata, ampla, concisa si inspirationala precum Neufert-ul.

Revenind in trecut, in perioada celui de al 2-lea Razboi Mondial, spre deosebire de cei de la
Bauhaus, Neufert a ramas in Germania si in 1939 a fost desemnat de Albert Speer,
arhitectul sef al lui Hitler, sa standardizeze arhitectura industriala germana. Astfel,
Institutul German pentru Normare = Deutsches Institut für Normung sau
prescurtat DIN, a emis standarele si normativele germane pentru ori ce proces,
operatie sau produs industrial, cunoscute pentru indicativul DIN.
Dupa sfarsitul razboiului, toate celelalte tari importante in scurt timp beneficiaza de
standarde si normative proprii, urmand ca apoi sa incerce sa unifice cateva dintre
standarde sub indicativul ISO.

Romania, la randul ei, a beneficiat de o industrie extrem de puternica inca din perioada
interbelica, iar dupa razboi si-a construit propriile standarde (STAS), in limba
romana, inspirate de standarele DIN (Germania) si GOST (Rusia).

In domeniul lucrarilor de constructii, un rol foarte important l-au jucat standardele STAS
10101…10109 privind calculul incarcarilor si proiectarea structurilor de beton
armat si precomprimat, metal si zidarie. De asemenea au fost emise si s-au
respectat numeroasele normative de proiectare specifice tipurilor de cladiri,
sistemului structural, precum si NP100 (sau P100) pentru conformarea si
calculul structurilor supuse riscului seismic.

O alta influienta fundamentala asupra arhitecturii comuniste din Romania, in special dupa
1960, a constituit-o gandirea radicala a lui Le Corbusier asupra arhitecturii si
urbanismului, cu inspiratie directa din lucrarile acestuia, cum ar fi Unite
D’Habitation sau alte proiecte de blocuri ale acestuia.

Cartierele Drumul Taberei si partial Balta Alba din Bucuresti sunt tributare arhitecturii si
urbanismului lui Le Corbusier, dar mai exista si alte zone punctuale, cum ar fi
blocurile turn din Floreasca sau caminele de studenti din Regie, inspirate din
functionalismul epocii.
Cartierul Balta alba, foto din 1965. Sursa: http://sanuuitam.blogspot.ro/2013/10/asa-cum-fost_15.html

Cartierul Drumul Taberei, 1964 Sursa: http://sanuuitam.blogspot.ro/2013/10/asa-cum-fost_15.html

Cartierul Drumul Taberei 1965, in prim plan: Complex Favorit.
Sursa: http://tramclub.org/files/favoritpercent2b1977_379.jpg
Perspectiva stradala in Drumul Taberei, ~1969. Sursa: http://metropotam.ro/Locuri-de-vizitat/Atunci-si-acum-Drumul-
Taberei-art8149064415/
Drumul Taberei – Parcul Moghioros, fotografie probabil ~1970.
Sursa: http://voiebuna.files.wordpress.com/2009/05/picture47.jpg?w=1024&h=703

Dar poate locul in care arhitectura lui Le Corbusier a influientat la maximum arhitectura
Romaniei sunt statiunile Mamaia si Neptun-Olimp-Jupiter. Acolo, fiecare hotel a
fost la vremea sa, in anii ’60, o constructie functionalist-modernista de cea mai
buna calitate, care a adus profituri economice si de imagine statului Roman.
Statiunea Mamaia, vedere aeriana din prezent. Hotelurile precum si amenajarea initiala erau functionaliste.
Sursa: http://radiovacanta.ro/wp-content/uploads/sites/4/2014/09/mamaia-romania.jpg

Promenada din Mamaia in jurul anului ~1970. Foto din cartea functionalista a D-lui Cezar Lazarescu.
Sursa: http://commons.wikimedia.org/wiki/File:CezarLazarescu-Mamaia-1960.jpg

Utilizarea functionalismului in proiectarea statiunilor Mamaia si Neptun a fost poate o idee

potrivita, o rara ocazie de aplicabilitate fericita. Intrucat exista o doza de utopie
 in functionalism, usor tolerabila si poate chiar tonica in cantitati mici cum ar fi un
sejur de 7 zile la mare unde toata lumea se simte egala in rutina zilnica.

Hotel functionalist tip la Neptun. Sursa: http://rufflesforbreakfast.com/category/every-dress-is-an-open-chest/

Acelasi hotel in primul an de functionare. http://rufflesforbreakfast.com/category/every-dress-is-an-open-chest/

Din pacate, in cazul unui cartier de locuinte cu blocuri, lucrurile stau destul de diferit, in multe
cazuri utopia transformandu-se pentru locuitori intr-o senzatie stranie, de apasare,
tocmai datorita uniformitatii nenaturale promovata de acest tip de arhitectura.

In perioada anilor ’50 si mai ales ’60 au existat multe orase sau tari in care, autoritatile, in
lipsa unor alte metode mai facile au apelat la metodele descrise de Le Corbusier.

Le Corbusier norma densitatea de locuire undeva pana in 2000 de locuitori pe km patrat si

fara a da o valoare exacta sau un interval clar, suprafata apartamentelor propuse
in blocurile Functionalistilor membrii sau apropiati ai CIAM-urilor era minimala, in
jurul valorii de 60mp pentru o familie cu cel putin 2 copii.

Intr-adevar, situatia normala din anii 50 era chiar si in Romania, ca o familie cu 6-7 membrii sa
locuiasca in mod considerat de ei acceptabil si intr-o casa sau apartament cu 2
camere cu suprafata totala, insumand si anexele, undeva in jurul valorii de 55-
60mp.

Meritul arhitecturii de locuinte functionaliste practicata de Le Corbusier si toti ceilalti

functionalisti ai anilor 40-50 este de a pastra aceasta norma minimala si a
eficientiza la maxim spatiul pentru a permite familiei mari sa accepte si sa
functioneze in acest spatiu redus.

In Romania, ca efect al regimului totalitar, al planificarii, controlului draconic al resurselor dar

si a mentalitatii comuniste care promova uniformizarea oamenilor, statul a
promovat cu tarie Functionalismul si normarea la sange a locuintelor
multifamiliale, adica a blocurilor.

Curand, dupa 1970, in Romania, calitatea locuirii la bloc a scazut drastic, deoarece norma de
2000 de locuitori pe km^2 a fost incalcata, ajungandu-se si la 12.000
locuitori/km^2 in cartiere ca Tei, Militari sau Tineretului, dar si pentru ca s-au
dispus construirea a foarte multe blocuri, scazandu-se calitatea proiectarii,
diversitatea arhitecturala si calitatea executiei si finisajelor.

Surse:

http://metropotam.ro/Locuri-de-vizitat/Atunci-si-acum-Drumul-Taberei-art8149064415/
Advertisements
Share this:

 Twitter
 Facebook1
 Google

Leave a Reply

INFORMATII PT STUDENTI
 Rezultate CCIA A, B si IUDR
 CFDP – Colocviu – Rezultate
 FILS – En – Architecture & Town Planning – Final Results jan 2018
 Rezultate finale ACH + ISPM
 Rezultate teste intermediare (partiale)
 Rezultate colocvii
 Rezultatele colocviului pentru CCIA, IUDR, CFDP, FILS Engleza
CURSURI
 Curs 1 – Istoria arhitecturii antice
 Curs 10 – Arhitectura Contemporana
 Curs 2 – Arhitectura Evului Mediu si Arhitectura Byzantina
 Curs 3 – Arhitectura Renasterii in Italia
 Curs 4 – Renasterea Europeana. Barocul Italian.
 Curs 5 – Clasicism Francez, Baroc European
 Curs 6 – Sfarsitul arhitecturii clasice. Arhitectura Inginerilor. Art Nouveau si
Art Deco.
 Curs 7 – Arhitectura Moderna si alte tendinte in prima jumatate a sec  XX.
 Curs 8 – Mostenirea Arhitecturii Moderne
 Curs 9 – Arhitectura in a 2-a jumatate a sec XX
Blog at WordPress.com.
 Follow
