1.

Istoria dezvoltării tiparului

1. Istoria dezvoltării tiparului
● aprox. 594 – Chinezii încep să practice tiparul pe un relief în negativ. Imprimarea se
făcea cu o presă fixă în care foile de hârtie erau presate de blocuri de lemn pe care
erau gravate textul şi ilustraţiile. Această metodă a fost răspândită în Vest cu ajutorul
arabilor sau pe rutele caravanelor de pe ,,drumul mătăsii”. În China s-a inventat
hârtia, fapt care a dus la crearea unui climat optim pentru dezvoltarea tiparului.
● aprox. 700 - Primul ziar tipărit în Beijing
● aprox. 868 - În China se tipareste prima carte. “ Diamond Sutra” era tiparita pe
matrite de lemn și avea pe langa text și ilustrații.
● aprox. 1041 - Bi Sheng, un tipograf chinez, inventează litera mobila
● aprox. 1230 - Cărțile sunt tipărite în Corea folosindu-se litere mobile din metal
● aprox. 1400 - Tehnica tiparului pe blocuri de lemn ajunge în Europa din Asia
 aprox. 1450 - Johannes Gutenberg a adaptat presa de tipar cu surub bazandu-se
pe
metoda presarii de la teascurile din vinificatie care au fost folosite pe valea Rinului
încă din perioada imperiului roman. El a folosit o cerneala pe baza de ulei recent
apărută și o bucată de metal împărţită ca matrice prismatică. A inventat un aliaj
metalic turnabil în formă (matriţa). Cuvantul tiparit a permis informației și cunoașterii,
care mai înainte fusese restrictionat doar pentru uzul manastirilor, sa fie distribuit.
Apoi, prima explozie mass-media a lovit Europa. De la 1500 si pana astazi, mai mult
de 9 milioane de carti tiparite au fost in circulatie. Ceea ce probabil este cel mai mare
merit al lui Gutenberg, este faptul ca dupa o perioada experimentala in care nu se
cunostea nimic, a atins curand un grad de eficienta tehnica nedepasit pana la
inceputul sec. a XIX-lea. Stantarea, montarea matritei, turnarea modelului, montajul
si tiparul au ramas in principiu pentru mai bine de 300 de ani la fel cum au fost in
perioada lui Gutenberg. Îmbunătățirile aduse masinilor de tiparit au fost
nesemnificative si pana la sf. sec. al XVIII-lea, proiectul original al lui Gutenberg a
fost aproape la fel ca la o presa obișnuită.
● 1460 - Cerneala tipografica inventata la doar 15 ani dupa prima folosire a
vopselurilor
pentru pictura. Acestea trebuiau sa fie capabile sa adere pe o suprafata de metal si
au fost bazate pe uleiurile de in lăsate un an pentru a permite sedimentului sa se
depună. Rasina putea fi apoi adaugata. Pigmentul negru era obtinut din funingine
colectata din arderea carbunelui. Multi tipografi inca isi fabricau singuri in felul acesta
cerneala pe la 1850.
● aprox. 1500 - Tiparul a adus primul mediu de raspandire pentru publicitate si a
inlocuit pe la 1500 vornicii ce faceau anunturi in pietele centrale prin fluturasi de
hartie .
● 1508 - Din initiativa voievodului Radu cel Mare, Domnul Tarii Romanesti,
calugarul
Macarie, primul tipograf roman, care invatase mestesugul la Venetia, incepe
activitatea la tiparirea unor carti bisericesti in limba slavona. Astfel, in 1508 tipareste
un Liturghier. Asadar, acum s-au implinit peste 500 de ani de la prima tiparitura de pe
teritoriul tarilor romane.
● 1556 - Diaconul Coresi tipareste prima carte romanesca la Schei.

1
● 1600 - presa cu surub a fost imbunatatita pentru prima data din timpul lui Gutenberg
prin introducerea unor arcuri care ajutau platoul sa se ridice rapid. Era capabila sa
tipareasca pana la 250 de imprimari pe ora. Au inceput sa apara ziarele. Ele s-au
dezvoltat din pamflete tiparite. Combinatia intre publicitate si ziare le-a permis
ambelor sa infloreasca de la inceputul sec. al XVII-lea.
● 1640 - In tipografia de la Govora se tipareste Pravila de catre calugarul carturar si
tipograf Silvestru
● 1643 - Mitropolitul Varlaam tipareste la Iasi, in tipografia de la Trei Ierarhi daruita
de
Petru Movila mitropolitul Kievului, mai multe carti bisericesti in limba slavona
● 1679 - Mitropolitul Moldovei, Dosoftei, a tiparit Sfanta Liturghie.
● 1688 - Se tipareste Biblia de la Bucuresti la initiativa lui Serban Cantacuzino
● 1799 - Tiparul prin lithografie a fost inventat de austriacul Alois Senefelder. El a
descoperit ca poate tipari de pe o suprafata plana, neteda, din calcar cu granulatie
fina. In secolul al XIX-lea litografia era metoda preferata pentru reproducerea de
calitate a pozelor pentru carti si alte publicatii, in culori sau monocromie. La inceputul
secolului al XIX-lea s-a descoperit ca reproducerea imaginilor era mai buna daca
cerneala era transferata pe hartie printr-un cilidru infasurat pe un cauciuc decat direct
de pe piatra. Acesta a inceput sa se numeasca offset si dupa cateva imbunatatiri
tehnice se foloseste in zilele noastre pe masinile moderne de tipar
● 1803 - S-a inventat masina de fabricat hartie. Prima masina eficienta de fabricat
hartie a fost inventata de Nicholas Louis Robert, dar patentul a fost dus in Anglia
unde s-a pus la punct prima masina productiva. Hartia se fabrica in special din fibre
de in si bumbac
● 1804 - Earl of Stanhope a inlocuit presa cu surubul din lemn, practic neschimbata de
pe vremea lui Gutenberg, cu o presa din fier.
● 1805 - Lordul Stanhope a introdus stereotipia care facea salvarea paginilor de pe
matrita pentru retiparirea unei propoziti sau fraze
● 1814 - Frederich Koenig a inventat masina de tiparit cu abur care s-a folosit de catre
publicatiaThe Times din Londra
● 1820 - S-a ridicat numarul copiilor pe ora de la 300 la 1100
● 1822 - S-a inventat de catre William Church masina de turnat litere ce a fost un
predecesor al linotipului
● 1827 - S-a marit numarul de copii pe ora de la 1100 la 5000
● 1829 - Procedeul de stereotipie s-a imbunatatit
● 1840 - Americanul Richard March Hoe a dezvoltat o rotativa care putea sa mearga
cu 20000 de exemplare pe ora
● 1840 - A inceput fabricarea hartiei din celuloza obtinuta din lemn si in 10 ani s-a
raspandit in toata lumea
● 1846 - March Hoe a inventat prima versiune de presa rotativa. S-a crescut numarul
de exemplare pe ora la 24000
● 1863 - William Bullock a imbunatatit o metoda de alimentare continua a hartiei in
masina, lucru ce inlocuia colile
● 1872 - S-a inventat zincografia
● 1880 - S-a inventat o metoda de producere a tonurilor intermediare bazata pe
sisteme de puncte de dimensiuni diferite
● 1885 - Masinile linotip si monotip au fost imbunatatite
2
● 1889 - Hippolyte Marinoni la expozitia din Paris a arata la o presa rotativa care
folosea o rola de hartie cum se tiparesc imaginile pe ambele fete ale hartiei ce apoi
era taiata si faltuita in stive de ziare, intreaga operatie facanduse la mare viteza
● 1890 - Incepand din acest moment a fost o vasta oferta de rotative din care sa se
aleaga, fiecare avand propria tehnologie. Marele pas inainte s-a terminat in anii 1970
cand s-a dezvoltat tehnologia offset si fotomontajul
● 1900-1970 - Producatorii au adaugat viteza si calitate la rotativele lor. Dupa 1900,
electricitatea a inlocuit aburul si a permis aparitia unei varietati de componente
electrice si inovatii care s-au aplicat pe rotative
● 1920 - S-a automatizat procesul de stereotipie. Au aparut mecanismele de la falturi
pentru suplimentare
● 1960 - S-au folosit pentru prima data rotative offset pentru tiraje mici de ziar
● 1980 - In anii 80, odata cu inventarea internetului si dezvoltarea tehnicii IT, a avut
loc
o noua revolutie in domeniul tipografic, mai cu seama in prepress prin inventarea
CTP-ului si a programelor de prelucrare a imaginii.
❖ 1796 - Alois Senefelder inventează tehnologia de imprimare - LITOGRAFIA
❖ 1798 - A. Senefelder inventează o tehnică de creare a imaginii și de transferare a
acesteaia pe pânză
❖ 1805 - Pentru prima oară sunt utilizate pentru imprimare, formele din metal
❖ 1807 - Tipărirea primei imagini în semiton
❖ 1808 - K.L. Tomonin obține primul imprimat color prin litografie
❖ 1856 - A.L. Poitevin inventează tehnologia de imprimare – FOTOTIPIA
❖ 1880 - Jean M. Vuaren utilizează cilindrul din cauciuc pentru a transfera imaginile
de
pe piatra litografică pe suportul din hârtie 8 1904 Ira Washington Rubel inventează
imprimarea plană ofset
❖ A doua jumătate a sec. XIX - În industria poligrafică începe să se aplice fotografia
❖ 1900 - Utilizarea plăcilor de zinc
❖ 1907 - Sunt produse forme pentru tipar pe plăci din aluminiu, cu elemente libere
puțin adâncite, așa-numita OLFOGRAFIE
Litografia – derivă din limba greacă «litho» - piatră, «graphos» - scris ceea ce
semnifică
reprezentarea unei metode de tipar ce utilizează o placă sau o piatră cu o suprafață
perfect
netedă.
Cromolitografia – reprezintă tehnologia de imprimare policromă cu piatră litografică.
Ofset – procedeu de imprimare plam indirect, la care transferul cernelii de pe forma de
tipar
pe suportul de imprimare se face prin intermediul unei suprafețe cilindrice elastice
numită
cauciuc ofset sau așternut.

3
 2. Realizarea formelor de tipar prin tehnologia Computer to Plate.
Descrierea diversității constructive și principii de funcționare a
echipamentelor
CTP (Computer to plate) este un sistem tehnologic utilizat în tipolitografii pentru a transfera
text și imagini „direct” de pe un computer pe o placă specială care va fi apoi utilizată pe
o mașină de imprimat offset
În esență, tehnologia CTP este un proces controlat de computer pentru realizarea unei plăci de
imprimare prin scrierea directă a unei imagini pe materialul plăcii. Acest proces, care este
implementat folosind fie scanare cu un singur fascicul, fie cu mai multe fascicule, este mai
precis, deoarece fiecare placă este prima copie originală realizată din aceleași date digitale. Ca
urmare, se realizează o claritate mai mare a punctelor, o înregistrare mai precisă, o
reproducere mai precisă a întregii game de tonuri a imaginii originale, un câștig mai mic de
puncte, în același timp, cu o accelerare semnificativă a lucrărilor pregătitoare și de reglare la
mașina de imprimat.
În prezent, tehnologia CTP este folosită pentru a produce formulare pentru tipărirea offset,
tipografie, flexografică și gravur. Pentru a înregistra o imagine pe un material de placă în
fabricarea formelor offset și fotopolimer de tipar tipar și tipărire flexografică, sunt utilizate
dispozitive de două tipuri fundamental diferite.
1) Primul tip de dispozitive care s-au răspândit sunt dispozitivele de expunere cu laser
(dispozitive de modelare), în care elementele de imagine sunt create pe materiale de
formă sensibile la lumină sau termosensibile prin acțiunea luminii sau a radiației laser
termice.
2) În dispozitivele de al doilea tip, o lampă UV puternică servește ca sursă de radiație de
expunere. În acest caz, expunerea se realizează printr-un cip DMD special care conține
o multitudine de microoglinzi controlabile sau o linie LSA de comutare a luminii, ale
cărei elemente pot transmite lumină sub acțiunea semnalelor de control.

În sistemele CTP moderne, axate pe producția de forme offset și fotopolimer de tipar

tipar și tipărire flexografică, sunt utilizați formatori laser cu trei principii principale
(Fig. 1):

1) tambur, realizat conform tehnologiei „tambur interior”, când matrița este amplasată pe
suprafața interioară a unui cilindru staționar;

2) tambur, realizat conform tehnologiei „tambur exterior”, atunci când forma este situată
pe suprafața exterioară a cilindrului rotativ;

4
3) plat, atunci când forma este situată într-un plan orizontal nemișcat sau se mișcă într-o
direcție perpendiculară pe direcția de înregistrare a imaginii.

3. Caracteristicile formele de tipar pentru Computer to Plate (cu

halogenura de argint, termale, UV) – alt document pe tg

Plăci de argint

5
6
7
8
9
10
11
Plăci fotopolimerice:

12
13
14
15
16
17
Plăci termice:

18
19
20
21
22
23
4. Tehnologia Computer to Press. Principiul de funcționare, caracteristicile
formelor de tipar
4. Технология " Computer to Press ". Принцип работы, характеристики печатных форм
Технология Computer to Press - это метод изготовления печатных форм
непосредственно на цилиндре формы.

24
Состоит из 2 этапов
1 этап
-Подготовка печатной машины;
-Реализация печатных форм непосредственно в печатной машине.
2 этап
-Печать тиража (линия 120-дюймовой дорожки) линий/см - 300 dpi).

Пример печатной машины технологии Computer to Press

Печатная машина Heidelberg Quickmaster DI 464

25
Монтаж рулона с материалом формы
1 - рулон с материалом формы;
2 - цилиндр формодержателя;
3 - офсетный валик;
4- устройство для снятия формы устройство
для удаления остатков силикона;
5 - валик красочного аппарата.

1-
печатаемый элемент;
2 - непечатаемый элемент;
3 - силиконовый слой;
4 - полиэфирная основа;
5 - теплопоглощающий слой.

Схема нанесения изображени на печатную форму

5. Clasificarea mașinilor de tipar

Masina de tipar - Reprezintă utilajul care are funcția de a îndeplini procesul tehnologic de
imprimare pentru obținerea imprimeurilor prin transferul cernelii de pe forma de tipar pe
suportul ce urmează a fi imprimat.
Aplicabilitatea masinilor de tipar se clasfifica in:
1) Imprimarea productiei editorial ( carti, reviste, ziare )

26
2) Imprimarea productiei industrial ( etichete, ambalaje, produse de accidenta)
3) Imprimarea productiei special ( acte, documente cu elemente de securizare)
Clasificarea masinilor de tipar dupa Nivelul de Automatizare:
- Semi-automate
- Automate
Dupa Construcția aparatului de tipar:
- Tip sectionar
- Tip planetar
- Tip ,,couciuc-cauciuc”
Dupa Tipul alimentării cu suport:
- In Coli
- Din rulou/sul
Dupa Formatul de imprimare:
- Mic (54x72 cm)
- Mediu (70x92 cm)
- Mare (110x160 cm)
Dupa Numărul de culori applicate:
- O singura culoare
- Doua culori
- Patru culori si mai multe
Dupa Numărul de fețe imprimate la o singură trecere prin mașină:
- O singura fata
- Pe ambele feti
Caracteristiciletehnice de bază ale unei mașini de tipar
1. Formatul de imprimare:
-minim
-maxim
2. Productivitatea mașinii care este exprimată în nr de imprimeuri ce pot fi realizate într-o
unitate de timp
3. Numărul de culori care pot fi imprimate la o singură trecere a hârtiei prin mașină
4. Variația grosimii hârtiei care poate fi imprimată

27
6. Caracteristicile și principiile de funcționare a mecanismelor mașinilor de
tipar
Fiecare masina de tipar are grup de imprimare care reprezintă o parte componentă a acesteia
care include în componența sa aparatul de cerneală, aparatul de umezire, precum și cilindrul
port-formă, cilindrul offset și cilindrul de tipar.
Grupul de imprimare este constituit din: *aparat de cerneala , *aparat de umezire, *solutie de
umezire, *cilindru port-forma, *cilindru offset, *suportul de imprimat si *cilindrul de tipar(de
presiune).

Aparatul de cerneala – are constructie complexa si este constituit din 3 grupuri de

functionare:
1.Grupul de alimentare 2.grupul de frecare
3.grupul de aplicare

1.Grupul de alimentare:

Rezervorul cu
cerneală;
Lamela din oțel;
Cilindrul ductor;
Cilindrul de
oscilare (balansare);
Dispozitivul de amestecare a cernelei.

Dispozitivul de amestecare a cernelei este constituit din mai multe

conuri ce se rotesc şi care sunt puse în acţiune de către o shemă
electrică cu motor. Totodată, conurile fac mişcări de înaintare şi de întoarcere la poziţia

28
iniţială. In urma reglarii cantitaii totale a cernelii si a reglarii zonale(care se realizeaza cu
ajutorul parghiilor care sunt amplasate de-a lungul rezervorului de cerneala) se face reglarea
cantitaii de cerneala.
2.Grupul de frecare
Are drept scop micşorarea grosimii stratului de cerneală până la
valoarea necesară, astfel încât diferenţa de grosime pe suportul
de imprimat să nu fie sesizată de ochiul neînarmat Acesta este
constituit din cilindri metalici si cei acoperiti cu cauciuc.
Cilindrii metalici se rotesc datorită roţilor dinţate cu care sunt
dotaţi la extremităţi. Cilindrii acoperiti cu cauciuc se rotesc
datorita fortelor de frecare.

3.Grupul de aplicare
În imagine sunt sub numerele: 8, 10, 11, 12. Toţi cilindrii
sunt acoperiţi cu cauciuc; Se rotesc datorită forţelor de
frecare dintre cilindrilii de frecare şi cilindrul port-formă;
Cilindrii exteriori 8 şi 12 au diametre egale, dar puţin mai
mari decât cilindrii interiori 10 şi 11.
Sunt niste cerinte la cilindrii acoperiti cu cauciuc: Să
posede capacitatea de a primi şi ceda cerneala de tipar; Să
fie rezistenţi la temperaturi ; Să fie rezistenţi la uzură; Să
păstreze proprietăţile elastice şi plastice în timpul acţionării
sarcinilor mecanice şi după procesul de curăţare.

Predestinatia:
Rolul aparatului de cerneala: acesta are rolul de a aplica cerneala pe suportul de imprimat
într-un strat cu gromise uniformă atât pe direcţia longitudinală cât şi pe transversală; sa fie
operative în cazul trecerii de la un tiraj la altul; nu fie sensibile la vibraţii, la variaţii de
temperatură sau umiditate; si sa fie rentabil.
Rolul aparatului de umezire si a solutiei

29
Solutia de umezire contribuie la curăţarea aparatului de cerneală, răcirea lui, neutralizarea
electrizării statice creată pe piesele metalice. Solutia de umezire are rol sa : umezească bine
suprafaţa elementelor neimprimabile şi să asigure hidrofilitatea constantă pe durata întregului
tiraj; – să nu acţioneze negativ asupra elementelor imprimabile ale formei; – să acţioneze în
anumite limite cu cerneala; – să nu aibă efecte negative asupra suportului de imprimat; – să nu
aibă efecte negative (corozie) asupra pieselor utilajului; – să fie ecologic.
Rolul cauciucului offset
asigurã repartizarea uniformã a presiunii între cilindrii mașinii de imprimare, fãcând posibilã
transferarea unei cantitãți uniforme de cernealã de pe forma de imprimare pe hârtie, prin
intermediul cauciucului imprimatur și compensând neregularitãțile formei de imprimare, ale
hârtiei și de a prelua defectele de la prelucrarea mecanicã a cilindrilor
Rolul cilindrului de presiune
influențează grosimea stratului soluţiei de umezire.

7. Aparatul de cerneluire (clasic și modern) caracteristici și principii de

funcționare
Aparatul de cerneluire
Grupul de imprimare
Reprezintă o parte componentă a mașinii de tipar care include în componența sa aparatul de
cerneală,aparatul de umezire,precum și cilindrul port formă,cilindrul offset și cilindrul de
tipar.
Prezentarea grupului de imprimare.

30
Aparatul de cerneală-este o parte componentă a grupului de imprimare;Are o construcție
complexă; Este constituit din trei grupuri de funcționare.
Prezentarea aparatului de cerneală

Grupul de alimentare
Este constituit din:Rezervorul (cuva) cu cerneală;Lama din oțel
subțire, flexibilă;Cilindrul ductor;Cilindrul alimentator oscilator (de
balansare);Dispozitivul de amestecare a cernelei
Dispozitiv de amestecare a cernelii

31
Acesta este constituit din mai multe conuri ce se rotesc şi care sunt puse în acţiune de către o
shemă electrică cu motor. Totodată, conurile fac mişcări de înaintare şi de întoarcere la poziţia
iniţială.
Reglarea cantităţii totale a cernelii
Schimbarea distanţei dintre cilindrul ductor şi lamă;Schimbarea vitezei de rotaţie a cilindrului
ductor;Schimbarea frecvenţei oscilaţiilor cilindrului oscilator.

Reglarea cantităţii totale a cernelii.

Factorii de influenţă
 Viscozitatea cernelii;
 Încălzirea treptată a cernelii în rezervor;
 Viteza de rotire a cilindrilor.

2.Grupul de frecare
Are drept scop micşorarea grosimii stratului de cerneală până la
valoarea necesară, astfel încât diferenţa de grosime pe suportul de
imprimat să nu fie sesizată de ochiul neînarmat.
Grosimea stratului de cerneală aplicat pe suprafaţa suportului de
imprimat e cuprinsă între valorile 0,15-3 µm.
Cilindrii grupului de frecare
Cilindrii metalici se rotesc datorită roţilor dinţate cu care sunt
dotaţi la extremităţi.(cilindrele:1,3,5,6,7)
Cilindrii acoperiţi cu cauciuc se rotesc datorită forţelor de frecare.
(cilindrele:2,4)
Principiul de funcţionare

32
Forţa de adeziune (la suprafaţa cilindrilor şi a formei de tipar) este mai mare decât forţa de
coeziune; În timpul rotirii cilindrilor de frecare şi a celor aplicare, în zona de contact straturile
de cerneală se suprapun şi la ieşirea din zona de contact se divizează.
3.Grupul de aplicare
În imagine sunt sub numerele: 8, 10, 11, 12.Toţi cilindrii sunt
acoperiţi cu cauciuc;Se rotesc datorită forţelor de frecare dintre
cilindrilii de frecare şi cilindrul port-formă;Cilindrii exteriori 8
şi 12 au diametre egale, dar puţin mai mari decât cilindrii
interiori 10 şi 11.
Aparatul de cerneală
Modelele vechi au în componenţa sa până la 35 de cilindri;
Modelele noi au în componenţa sa cca 12-14 cilindri.

Aparatul de cerneală Anicolor

1.Cilindrul anilox;
2.Cilindrii de frecare şi totodată de spălare;
3.Camera cu racletă pentru umplerea celulelor cilindrului anilox
cu cerneală;
4.Cilindrul de aplicare;
5.Aparatul de umezire;
6.Cilindrul port-formă.

Avantajele utilizării aparatului de cerneală Anicolor

Este constituit dintr-un număr foarte redus de
cilindri (2 cilindri);Transportă într-un timp redus o cantitate mai mare de cerneală la forma de
tipar;Lipseşte cilindrul ductor;Se micşorează timpul de pregătire a utilajului cu cca 40%;Se
minimizează cantitatea de hârtie rebutată cu până la 90%.

33
Comparaţia construcţiei aparatului de cerneală

Anicolor Tradițional

8. Aparatul de umezire (clasice și moderne) construcții și principii de

funcționare
Aparatul de umezire reprezintă o parte componentă a mașinii de tipar care are rolul de a
aplica pe elementele neimprimabile ale formei de tipar un strat subțire (cca 2 µm) de soluție
de umezire.
Fig. 1 Reprezentarea grafica a aparatului de umezire

34
 1.1 Clasificarea Aparatelor de umezire (clasice)

1. Aparate de umezire cu contact

Fig.2 a) Cu rola de tansfer b) tip “pellicular/film”

a) Aparate de umezire cu rolă de transfer

Sistemul de umezire cu rolă de transfer mai are în construcția sa și role de aplicare, care sunt
acoperite cu un material absorbant (de exemplu, cum ar fi melton, pluș). Aceste sisteme sunt
caracterizate de o inerție mare de modificare a volumului soluției de umezire, deoarece rolele
de aplicare au capacitatea de acumulare a acestei soluții în volume mari.

35
Dezavantajele aparatelor de umezire cu rolă de transfer:
 costuri ridicate de întreținere;
 Cantități mari de maculatură ca urmare a atingerii lente a echilibrului cerneală - soluție de
umezire;
 distribuția neuniformă a soluției pe lățimea formatului umezire;
 riscul ridicat de transfer de prea multă soluției de umezire.
b) Aparate de umezire tip pelicular/film

Acesta funcționează fără rola de transfer și materiale de acoperire absorbante, dar cu

adăugarea în compoziția soluției de umezire a alcoolului sau a substanțelor specifice. Sistemul
actioneaza direct pe placa de imprimare, hidratând-o prin propria sa rolă de aplicare a soluției
de umezire.
2. Aparate de umezire fără contact

Fig. 3 a) Cu perie; b) Centrifugal

 soluția de umezire este transmisă spre role sub formă de picături mici pulverizate.

36
  aplică soluția de umezire mai puțin uniform pe suprafața formei de tipar

 provoacă oxidarea pieselor mașinii şi apariția petelor pe imprimate.

1.2 Clasificarea Aparatelor de umezire (moderne)

1. Sistem integrat de umezire

Fig. 4 constructia aparatului de umezire cu sistem integral

 Permite obținerea rapidă a echilibrului "apăcerneală";

 Depunerea soluției de umezire direct pe rolele aparatului de cerneluire asigură emulsionare

cernelii înainte de a fi aplicată pe formă, ceea ce este important pentru imprimarea
suprafețelor mari și imprimarea imaginilor saturate;

 Utilizat în mașini de imprimare în coli de format mic, cu aparate de cerneluire primitive.

2. Sistem separat de umezire

37
Sistemul este mai stabil decât un sistem integrat de umezire;
Pentru a lucra cu astfel de sisteme e nevoie de un tipăritor de înaltă calificare;
Bun pentru imprimarea lucrărilor cu un număr mic de elemente imprimabile.
3. Sistem hibrid (combinat) de umezire

9. Particularitățile procesului de cerneluire, aplicarea stratului de cerneală

Procesul de tipar reprezinta procesul prin care se realizeaza transferul cernelii din bateria de
cerneluire pe placa, de pe placa pe cauciuc si de pe cauciuc pe coala de hirtie. Procesul de
transfer se face prin contact compresiv. Placa de tipar prezinta doua zone: o zona oleofila si
una oleofoba. Zona oleofila este cea cu desenul util. In timpul procesului de tipar placa trece
38
intii prin dreptul valurilor (valului) de umezire care umezeste placa, curatind
zonele oleofobe si depunind pe ele un film foarte subtire de solutie de umezire, deasemenea
pregatind zonele oleofile pentru aderarea cernelii, lucru ce se petrece in momentul imediat
urmator cand placa ajunge in dreptul valurilor de cerneluire. Dupa acest moment zonele
oleofile cu cerneala pe ele ajung in dreptul cauciucului intra in contact cu acesta si ii
transfera cerneala. De aici cerneala se va transfera pe coala de hartie.

Uscarea
In timpul procesului de uscare se petrec urmatoarele fenomene: in prima faza o mica parte din
uleiurile din cerneala patrund in capilarele suportului favorizind fixarea asa incat cantitatea de
uleiuri din stratul superficial scade si este favorizata uscarea prin oxidare a stratului
superficial; in acest moment capacitatea deabsobtie a capilarelor suportului se satureaza
si uleiurile migreaza spre exterior inmuind stratul superficial al cernelii ; dupa acest moment
uleiurile incep sa se evapore, rasinile care compun cerneala se combina cu oxigenul din
atmosfera si transforma cerneala lichida intr-un film solid, procesul de uscare devenind asfel
ireversibil.
Procesul de uscare este influentat de factorii enumerati mai sus in urmatoarele feluri:
- utilizarea aditivilor de uscare va grabi acest proces
- ph-ul prea acid al solutiei de umezire sau al suportului nu numai ca va intarzia uscarea dar
va favoriza stergerea foarte usoara a filmului de cerneala depe suport
- temperatura si umiditatea ridicate din hala de productie sau de finisaj produc intirzieri ale
procesului de uscare.

10. Caracteristicile de calitate soluției de umezire

39
40
11. Duritatea apei
Influentează stabilitatea echilibrului cerneală-apă. Dacă valoarea parametrului este scazuta,
apar probleme in momentul fixării stratului de cerneala si de oxidarea elementelor formei de
tipar. Valorile ridicate ale acestei caracteristici sunt nefavorabile si nedorite.
Valoarea optima a duritatii apei – 8-12dh
Unitatea de masura – dH.
Functie de concentratia compusilor in apà
se deosebesc mai multe grade de duritate a apei:
• Apă foarte moale (<3dH).
• Apă moale (4-9dH).
• Apă cu duritate medie (10-18dH).
• Apă dură (19-26dH).
• Apă forte dură (>26dH).

Valoarea optimă a duritătii apei utilizată

pentru prepararea solutiei de umezire este
cea cuprinsă intre 8°dH si 12°dH.

Duritatea apei mai mica decat 8dH

Solutia de umezire preia cantitatea insuficientà de
särurile din componenta hârtiei si cernelurilor, in
consecintă scade gradul de aderentă a cernelii la

41
suport.
Duritatea apei mai mare de 12°dH
• se formeazà depuneri de calcar nedizolvat pe suprafata cilindrului ofset, pe suprafata formei
de tipar si pe cilindrii aparatului de
tipar; Duritatea apei mai mare de 12°dH
• ca consecintà apare efectul de umbra pe
elementele neimprimabile.
Benzi de testare a duritatii apei
Banda se cufundà in apà timp de o secundà dupà care, peste 2 secunde, se
citeste indicatia ce aratà duritatea apei.
in cazul in care banda de testare indicà culoarea verde a tuturor
pâtratelelor atunci, apa este foarte moale, iar dacà culoarea tuturor
pâträtelelor este roz - foarte dură.

12. PH-ul soluție de umezire

Soluția de umezire este un lichid utilizat în imprimarea ofset și servește pentru a
hidrata elementele neimprimabile de pe forma de tipar.
Soluția de umezire este un electrolit slab alcalin sau slab acid care are funcția de a crea
stări stabile pe suprafața formei.
Indicele de hidrogen, pH-ul permite determinarea caracterului apei utilizate, adică
aciditatea sau alcalinitatea acesteia. (Valoarea optimă (indicată) este 4,8-5,5).
Puterea de hidrogen sau pH-ul este un parametru care caracterizează concentrația ionilor
de hidrogen în soluție și indică gradul de alcalinitate sau aciditate.
 pH-ul poate fi cuprins între valorile de la 0 la 14.
 soluție cu un pH de 7 este neutră, sub 7 – acidă, de mai sus – alcalină.
Funcție de tipul aparatului de umezire se impun diverse cerințe față de valoarea pH-ului;
 Soluția de umezire pentru aparatul cu doi cilindri de aplicare, acoperiți cu huse
speciale au pH-ul de la 5,2 p/nă la 5,6;
 Soluția de umezire pentru aparatele cu alcool au pH-ul 5÷5,4;
 Soluția de umezire pentru aparatele combinate cu aparatele de cerneală trebuie să aibă
pH-ul 4,7 ÷ 5,2
Un pH mai mic de 4,8 provoacă următoarele efecte negative:

42
  încetinirea procesului de aderare a cernelurilor, în special dacă se folosesc materiale
pentru imprimare cu grad scăzut de absorbție;
 dezgolirea cilindrilor metalici de transportare a cernelii din cauza scăderii proprietății
de aderare a cernelii ce influențează transmiterea ei uniformă și conduce la
neimprimarea elementelor mici ale imaginii de pe imprimeuri;
 distrugerea peliculei hidrofile ale elementelor neimprimabile de pe placa de tipar, ceea
ce duce la apariția voalului pe imprimeu;
 scăderea rezistenței de ștergere a stratului de cerneală de pe imprimeuri;
 oxidarea cernelurilor metalizate în rezultatul căruia se înnegresc și se întunecă la
culoare.
Un pH mai mare de 5,5 provoacă următoarele efecte negative:
 distrugerea elementelor tipăritoare de pe forma de tipar, ceea ce duce la micșorarea
rezistenței formei la imprimarea tirajelor mari şi necesită înlocuirea ei;
 cernelurile de tipar emulsionează și se depun pe valurile sistemului de cernelurile,
are loc murdărirea formei pentru tipar în timpul procesului de imprimare;
 emulsionarea cernelii de tipar (apare ton sur pe suprafața imprimeurilor), din cauza
formării pe valțurile de cerneală a emulsiei „cerneală în apă” în loc de „apă în
cerneală”. Pentru ca imprimarea să fie ideală o unitate de cerneală trebuie să
conține 25% de apă;
 apariția particulelor de cerneală pe suprafața elementelor neimprimabile.
Valoarea pH-lui poate fi determinată prin 2 metode:
 Metoda electrochimică
 Cu ajutorul indicatorilor

Indicele de hidrogen (pH)

 pH-ul și concentrația de aditivi nu sunt direct dependente una de alta, și la
introducerea unei cantități anumite de substanțe tampon practic pH-ul sistemului
rămâne neschimbat.
 pH-ul nu poate fi folosit pentru a controla conținutul de aditivi din componența
soluției de umezire.
 Menținerea pH-ului este necesară pentru păstrarea și restabilirea peliculei de oxid pe
suprafața aluminiului.

43
13. Temperatura și conductivitate soluție de umezire
- temperetura optima a soluției de umezire ce trebuie păstrată în procesul de imprimare este de
10°C-15°C .
- temperatura soluției de umezire influențează semnificativ conductivitatea , cu cât mai mare
temperatura este , cu atât mai mare va fi conductivitatea .
- modificarea temperaturii cu 1°C determina modificarea conductivității cu 3%.

44
Conductivitatea apei :
- descrie conținutul de saruri și aditivi
- descrie comportamentul curentului in lichide
- este determinată de cantitatea de ioni liberi în apa
- permite determinarea cantității de aditivi introduși în soluția de umezire pentru a stabiliza
ph-ul și duritatea acesteia .

14. Soluția de umezire. Generalități și aspecte fizico chimice

Soluția de umezire este un lichid utilizat în imprimarea ofset şi serveşte pentru a hidrata
elementele neimprimabile de pe forma de tipar
Ungiul de umectare
 De compoziţia sa depinde în mare măsură stabilitatea proprietăţilor hidrofile ale
formei de tipar. 
 Este important de a cunoaşte proprietăţile soluţiei de umezire şi caracteristicile stării
energetice a suprafeţei, precum: ungiul de umectare, tensiunea superficială şi aderenţa.

Dacă unghiul α = 0o , lichidul umectează complet suprafaţa solidului şi se dispersează liber pe

suprafaţa acestuia cu o viteză ce depinde de vâscozitatea sa şi de rugozitatea suprafeţei
solidului. Dacă unghiul α = 180o , lichidul nu umecteazã deloc solidul.

CERINȚE ÎNAINTATE SOLUȚIEI DE UMEZIRE

 Să nu influenţeze negativ asupra elementelor imprimabile.
 Să asigure umectarea calitativă şi stabilă a elementelor neimprimabile.
 Să asigure hidrofilitatea elementelor neimprimabile de-a lungul întregului tiraj.
 Să aibă interacţiune redusă cu cerneala.
 Să nu influenţeze negativ asupra suportului de imprimat.

45
  Să nu provoace corozia elementelor metalice.
 Să nu modifice durata de uscare a cernelii pe suport prin pH-ul său.
 Să menţină temperatura stabilă.
 Să menţină alcoolul şi adaosurile din componenţa sa în limitele stabilite.
 Să fie ecologică.

COMPOZIȚIA SOLUȚIEI DE UMEZIRE

 inhibatori ai coroziei (de exemplu: nitrit de sodiu);
 soluţii tampon (de exemplu, acid fosforic şi fosfat de sodiu dibazic, acid citric, acid
oxalic şi sărurile sale);
 adaosuri de hidrofilizare (carboximetilceluloză sau copolimeri de poliacrilamidă).

COMPOZIȚIA SOLUȚIEI DE UMEZIRE

Respectarea proporţiilor compuşilor este foarte importantă pentru ca grosimea peliculei de
soluţie de umezire să nu depăşească valoarea de 2µm.
APA – COMPONENTĂ A SOLUȚIEI DE UMEZIRE
Pentru pregătirea soluţiei de umezire se foloseşte apa potabilă din robinet.
Componentele principale ale apei de la robinet:
• Sare / cationi: sodiu, potasiu, calciu (+), magneziu (+) şi urme de fier, mangan, zinc.
• Sare / anioni: bicarbonat (+), clorură (+), sulfat (+), nitraţi (+), fosfaţi, silicaţi.
• Gaze: oxigen, azot, dioxid de carbon.
• Compuşi organici şi microorganisme (+) (apă potabilă
APA – COMPONENT Ă A SOLUȚIEI DE UMEZIRE
Apa din robinet, ca soluţie de umezire, are o eficienţă relativ scăzută;
 Eficienţa redusă a apei de robinet este explicată prin faptul că, tensiunea superficială a
acesteia are valoare aproximativă de 72 mN/m, iar pentru soluţia de umezire se recomandă
valoarea de 30-35 mN/m;
 Pentru reducerea tensiunii superficiale se adaugă substanţe superficial-active

46
DEFINIȚIE Substanţele superficial-active
 sunt compuşii chimici care, la hotarul dintre faze provoacă scăderea tensiunii superficiale;
în acelaşi timp acestea măresc viscozitatea soluţiei de umezire şi contribuie la formarea
peliculei în aparatul de umezire.

SUBSTANŢE SUPERFICIALACTIVE În calitate de substanţe superficial-active se

utilizează alcoolul etilic sau alcoolul izopropilic.  Se acordă prioritate alcoolului izopropilic,
deoarece se evaporă mai lent şi este mai puţin inflamabil.
EFECTE ALE ALCOOLULUI IZOPROPILIC  Măreşte viscozitatea soluţiei de umezire.
Reduce mărimea statică şi dinamică a tensiunii superficiale a filmului de apă, ceea ce
accelerează umectarea parţială a formei de tipar şi asigură obţinerea rapidă a echilibrului apă-
cerneală. Reduce emulsionarea cernelii şi consumul ei. Încetineşte procesul de dezvoltare a
microorganismelor şi ciupercilor în aparatul de umezire.  Contribuie la formarea peliculei în
aparatul de umezire.
EFECTE ALE ALCOOLULUI IZOPROPILIC Cantitatea de alcool este cuprinsă între
valorile 10-25% (din volumul total), dar sistemele mai noi nu necesită mai mult de 5%.
Aditivii substanţele care se adaugă unui produs pentru a-i îmbunătăţi proprietăţil

Inhibatorii de corozie  reduc corozia formei de tipăr şi a elementelor constructive ale

sistemului de imprimare, care interacţionează cu soluţie de umezire. De exemplu, pentru
aluminiu în apă sărurile de bicarbonat de magneziu şi calciu sunt nocive astfel, acestea sunt
neutralizate prin introducerea acidului fosforic, care acţionează ca un inhibitor de coroziune.
SUBSTANŢELE ANTIFUNGICE au acţiune antimicrobiană astfel încât previn
dezvoltarea bacteriilor, algelor şi ciupercilor care pot bloca circulaţia soluţiei de umezire prin
sistemul de dozare a acesteia.
Soluţiile tampon  sunt soluţii cu o anumită stare de echilibru a concentraţiei ionilor de
hidrogen, un amestec dintr-un acid slab şi sărurile sale

47
48
15. Offset uscat. Particularitățile, principiul de funcționare și domeniul de
aplicare
Imprimarea offset waterless a fost prezentată pentru prima dată la ediția din 1977 a expoziției
drupa de către Toray.
În loc să folosească soluţie de umezire, procesul de tipar waterless utilizează plăci offset cu o
structură celulară multistrat.
Zona neimprimabilă este acoperită cu un strat oleofob din cauciuc siliconic, la care cerneala
nu aderă.
Zona imprimabilă, obținută în timpul expunerii și developării prin îndepărtarea superficială a
stratului siliconic, este compusă dintr-un strat de polimer special, oleofil, capabil să atragă
cerneală.
Acest atribut le permite plăcilor waterless să ruleze pe presele offset fără a folosi soluție de
umezire, cu avantajele aferente: reducerea vaporilor organici, renunțarea la agenţii de curăţare
a echipamentului şi eliminarea staționării mașinii pentru curăţare.

49
Tot ceea ce necesită tiparul offset fără soluţie de umezire este ca operatorul să monitorizeze
atent păstrarea unei temperaturi adecvate transferului de cerneală de pe forma de tipar pe
aşternutul de cauciuc offset si pe substratul imprimabil.
Beneficiile tiparului waterless –
 obținerea cu uşurinţă a registrului de tipar,
 un control excelent al densităţii cernelii, permit tipărirea cu rastere foarte fine,
concomitent cu depunerea de mai multă cerneală pe zona imprimabilă,
 reproducerea unui spectru cromatic mai extins decât in cazul tiparului cu 4
culori,
 datorită absenței chimicalelor cerneala folosită la tipărirea waterless nu se mai
emulsionează, imaginile obţinute fiind mai curate şi mai clare,
 permit obţinerea unui tipar de înaltă calitate pe toate substraturile imprimabile,
inclusiv pe cele scumpe, cum ar fi materialele sintetice, metal şi alte suporturi
neabsorbante,
 este adecvată îndeosebi sectorului ambalajelor, reduce deșeurile rezultate în
timpul procesului imprimării, oferind astfel valoare adăugată tipăriturilor

Cerneala pentru offset fără apă este mai puțin vâscoasă. Pentru asigurarea stabilității calității
tiparului trebuie să fie asigurată acceași vâscozitate pe durata tirajării. Lucru ce poate fi
asigurat prin implementarea sistemelor de răcire a cilindrilor.

50
 Fig A – constuctia aparatului de tipar waterless.
1- Rezervor de cerneala, 2 – cilindr anilox, 3 – cilindreu de transfer a cernelii , 4 –
cilindru port forma

16. Uscarea UV
Sistemele de uscare cu radiații UV, de obicei, sunt constituite din un sau câteva lămpi.
Spectrul lungimilor de unde ale acestor lămpi este cuprins între 100 și 380 nm (nanometri).
Fiecare lampă este dotată cu reflector. Întreaga sistemă de uscare necesită răcire, precum și
colectarea și eliminarea ozonului creat.
 Acest tip de uscare își găsește aplicare atât în mașinile de tipar cu imprimare în coli,
cât și în cele cu imprimare în bobină.
 Sistemul de uscare UV poate fi amplasat fie după fiecare secție de tipar, fie după
ultima secție de tipar.
 Uscarea se datorează foto-polimerizării rășinii ce asigură fixarea liantului și
pigmentului. Cernelurile utilizate sunt speciale, avânt în componența acestora
fotoinițiatori.
Nr Avantaje Dezavantaje
1 Cernelurile UV după iradiere se usucă Implicarea investițiilor suplimentare
complet pentru sisteme adăugătoare
2 Tipăriturile nu suferă defecte precum Rezistență ridicată a cernelurilor față de
lipire sau murdărire soluțiile de curățare
3 Este posibilă realizarea imediată a Mai puțin utilă pentru materialele

51
 proceselor de finisare (tăiere, biguire,
înnobilare)
4 Imprimarea pe suporturi neabsorbante se
realizează fără probleme
absorbante
Formarea „ceții” din cauza
caracteristicilor reologice ale cernelurilor
UV, fapt ce condiționează micșorarea
vitezei de imprimare

17. Uscarea cu radiații infraroșii

Principiul de funcționare a sistemelor de uscare cu radiații infraroșii în mașinile de tipar

ofset este următorul:
• Acțiunea căldurii contribuie la scăderea viscozității uleiului din componența cernelurilor,
astfel încât are loc o absorbție mai rapidă a cernelurilor;
• Oxidarea momentană are loc în topul de hârtie care este încă cald (până la 40 °C);
• Cantitatea minimă de apă în stratul de cerneală grăbește procesul de oxidare
•Uscarea chimică finală – oxidarea, ce are loc după uscarea fizică, se realizează mai rapid
atunci când temperatura este ridicată.
 Procesul dat de uscare este specific cazului în care se usucă toate straturile de cerneală
depuse pe suportul imprimat.
 Efectul emițătorilor de radiații IR este eficient atunci când potențialul maxim al emițătorului
este egal cu capacitatea maximă de absorbție a cernelurilor.

18. Uscarea prin oxidare

52
Oxidarea mai are loc și la uscarea cu radiații ir. Oxidarea momentană are loc în topul de hârtie
care este încă cald (până la 40 °C);
la polimerizare oxidativă:
În cazul metodei de tipar ofset uscarea cernelurilor se realizează mai întâi prin
absorbție, apoi prin polimerizarea oxidativă;
Uscarea finală a filmului de cerneală este posibilă datorită oxidării și ulterior
polimerizării uleiului și a rășinii.
Uscarea prin oxidare este lentă chiar dacă catalizatorii (sicativii din cobalt și magneziu) din
componența cernelii contribuie la grăbirea procesului.

19. Uscarea cu aer cald

Acest tip de sistem este utilizat la mașinile de tipar ofset în rolă, ce implică folosirea
cernelurilor cu conținut de circa 20-40% de uleiuri minerale cu punct de fierbere ridicat.
Uscarea fizică depinde de diverși factori, precum:
1. Uscarea devine problematic de realizat atunci când viteza de absorbție se micșorează în
rezultatul măririi suprafeței de imprimare și a consumului ce cerneală;
În cazul utilizării hârtiei cu strat dublu de cretare este posibilă formarea bulelor. Alimentarea
unei cantități mari de cerneală și utilizând sistem scurt de uscare, temperatura devine atât de
ridicată încât presiunea vaporilor de apă formată în porii hârtiei creează bule de aer. Astfel se
recomandă micșorarea vitezei de imprimare și a temperaturii de uscare.
Uscarea depinde de viteza de transportare a benzii de hârtie prin mașina de tipar. Cu cât masa
hârtiei raportată la o unitate de suprafață este mai mare, cu atât mai ridicată trebuie să fie
temperatura de uscare. Pentru obținerea rezultatelor bune, se recomandă ca hârtia să se afle în
zona de uscare 0,8-1 sec. Dacă banda de hârtie este transportată cu o viteză de 8m/s, atunci
sistemul de uscare trebuie să aibă o lungime de 8m

20. Uscarea mixtă

Смешанная Сушка
Процесс сушки предназначен для ускорения высыхания свежеотпечатанных
изображений. Благодаря применению СУ достигается возможность:
- исключения или уменьшения отмарывания отпечатанного изображения;
- получения оттисков с большей насыщенностью красок;
- повышения скорости работы печатной машины (или, иначе, - не снижения
скорости ее работы);
- уменьшения наслоения краски на элементах бумагопроводящей системы печатной
машины;
- использования более широкого ассортимента тиражной бумаги, в частности,
бумаги с большей массой 1 м2 или повышенной гладкости, которая при отсутствии

53
сушильного устройства вследствие чрезмерного отмарывания краски, не могла быть
использована.

В газовых СУ, наиболее эффективных на сегодняшний день, сушка красочного

изображения осуществляется путем нагнетания на отпечатанное изображение горячего
воздуха, нагреваемого с помощью газа. Требуемое количество горячего воздуха зависит
от скорости движения бумажного полотна, его ширины, характера бумаги и количества
краски на оттисках. Газовые сушильные устройства имеют достаточно сложную
конструкцию, весьма большие габариты (как по длине, так и по высоте) и
соответственно высокую стоимость. На фоне современных газовых устройств печатные
секции часто кажутся маленькими. Их энергопотребление небольшим также не
назовешь.
Подогрев воздуха газом можно использовать, когда газ уже подведен к типографии
или недалеко от типографии проходит газовая магистраль. А если до магистрали
километры, да по пересеченной местности? Во что тогда обойдется газопровод к
типографии? Подвозить же сжиженный газ в больших объемах дорого. Но есть и
типографии, которые просто не хотят иметь дело с эксплуатацией промышленного
газового оборудования.

21. Aplicarea prafului anticopiativ

54
55
22. Controlul calității colilor tipărite
Pentru evaluarea calității din punct de vedere estetic al colilor tipărite, se apreciaza
urmatoarele aspecte a tipăriturilor:
a. Culoarea cernelii este luminată, iar adâncimea imaginii este uniformă;
b. Stratul de cerneală este gros și strălucitor;
c. Orificiul de evacuare este neted, clar și fără frecare;
d. Este conform cu originalul și are un ton clar de culoare;

56
e. Suprapunerea este exactă;
f. Textul nu este lipsit de pauze;
g. Aspectul foii imprimate nu conține riduri, amprente, murdărie și amprente, iar produsul este
curat și curat;
h. Spatele este curat si fara murdarie. Pentru a primi o calitate superioara la tiparirea colilor de
hartie ceea ce trebuie să facem în tipărire este să restrângem decalajul dintre condițiile și
procesele pe care le putem controla și schimba și starea ideală.
In primul rând, alegerea consumabilelor de imprimare. - hartia ( natura hartiei, are albul
absolut, are un luciu bun, neteda,are valoarea neutra a PH-ului) - cerneala (rezistenta buna la
apa, aderenta buna, elasticitate, buna tixotropie, - Solutia de umezire
In al doilea rand controlul procesului de imprimare Controlul echilibrului de cerneală în
imprimare Controlul presiunii în timpul imprimării Controlul suprapunerii imprimatelor.
25.
Toate aceste aspecte influenteaza direct asupra calitatii colilor tiparite, prin urmare fiecare
proces trebuie analizat si coordonat in asa mod in care rezultatul final sa fie unul de o calitate
superioara aproape de original.

23. Scale de control ale formelor de tipar și ale tipăriturilor

Рис 1. Контрольные метки

Метки реза
Добавляют тонкую (волосяную) горизонтальную и вертикальную линию,
которая показывает, где должна быть обрезана страница. Метки обреза также
могут помочь в стыковке (выравнивании) одной цветоделенной формы с другой.
Используя их вместе с метками обреза, можно выделить совмещенные метки.

57
 Рис 2. Метки реза
Метки выпуска за обрез
Добавляет тонкие (волосяные) линии, определяющие дополнительно
отображаемую область за пределами указанного формата страницы.

Рис 3. Метки выпуска за обрез

Метки приводки
Располагает за пределами области страницы небольшие «флажки»,
предназначенные для выравнивания цветоделенных форм в цветном документе.

Рис 4. Метки приводки (совмещения форм)

А- правильная
В- неправильная
Цветовые шкалы

58
Располагают небольшие квадраты, представляющие краски CMYK и оттенков
серого (в 10% увеличении). Поставщик услуг в процессе печати пользуется
этими метками для настройки плотности красок.

Рис 5. Цветовые шкалы

Информация о странице
Печатается имя файла, номера страниц, текущие дата и время, а также название
цветоделенной формы шрифтом Helvetica размером 6 пунктов в нижнем левом
углу каждого листа бумаги или пленки. Для параметра «Информация о
странице» необходимо 0,5 дюйма (13 мм) по горизонтальному краю.

При печати информации о странице используется шрифт GothicBBB-Medium-

83pv-RKSJ-H (Medium Gothic).

Рис 6. Информация о странице

59
24. Defecte, cauzele aparițiilor și metode de remediere
В процессе печати могyт возникнyть различные дефекты и вот некоторые пример:
Раздвоение картинки
Цветная гранyляци
Двоени
Белые токти
Двоинои дефект синего и красного цвета/ Дефект неподходящего тонера/ Дефект
синего(цвета) ролик
Начнем наш обзор с градационных дефектов. Они сразу бросаются в глаза. Это
дефекты, связанные с регулированием подачи краски: «серая» печать, «жирный»
оттиск и «завал теней»
Причина: «Завал теней» может быть вызван сильным растискиванием или
растеканием краски по порам бумаги, что особенно характерно для газетных и
немелованных бумаг. Еще одно объяснение — некачественная (неправильно
экспонированная или недопромытая) печатная форма. Точно определить причины
дефектов должен печатник или мастер.
Причина: «Завал теней» может быть вызван сильным растискиванием или
растеканием краски по порам бумаги, что особенно характерно для газетных и
немелованных бумаг. Еще одно объяснение — некачественная (неправильно
экспонированная или недопромытая) печатная форма. Точно определить причины
дефектов должен печатник или мастер. Способ yстранения: Их устранение может
потребовать переделки формы. При изменении общей подачи краски можно наблюдать
плавный переход от «серой» печати через нормальный оттиск к «завалу» теней и
«жирному» оттиску. При уменьшении общей подачи краски те же изменения
произойдут в обратном порядке. «Провал» светов и потеря контраста — это, как
правило, плохая печатная форма или плохая фотоформа. Потеря контраста может быть
вызвана также высоким давлением печати, скольжением в зоне печати,
несочетаемостью краски с бумагой
Способ yстранения: Их устранение может потребовать переделки формы. При
изменении общей подачи краски можно наблюдать плавный переход от «серой» печати
через нормальный оттиск к «завалу» теней и «жирному» оттиску. При уменьшении
общей подачи краски те же изменения произойдут в обратном порядке. «Провал»
светов и потеря контраста — это, как правило, плохая печатная форма или плохая
фотоформа. Потеря контраста может быть вызвана также высоким давлением печати,
скольжением в зоне печати, несочетаемостью краски с бумагой
Механические дефекты, как правило, связаны с влажностью бумаги, липкостью
краски, со скоростью печати и сушки оттисков в процессе печатания. Они могут быть
устранены печатником — путем замены бумаги или краски.
Тенение — наличие закрашенных микроучастков обычно в виде тени, сыпи, скопления
точек и т. п. на пробельных участках оттиска.

60
Возможные причины:
1. Бумага имеет повышенную щелочность или содержит в проклейке вещество,
стимулирующее эмульгирование краски;
2. На печатную форму подается большое количество увлажняющего раствора;
3. Печатание ведется только что откорректированными красками;
4. Снижена по какой-то причине вязкость краски;
5. Пигмент вымывается из краски увлажняющим раствором (краска идет на воду);
6. Эмульгирование краски;
7. Неправильно прилажены валики увлажняющего аппарата;
8. Разрушение пробельных элементов сильным прижимом накатных валиков;
9. Разрушение пробельных элементов бумажной пылью;
10. Плохо обработанные пробельные элементы при изготовлении печатной формы.
Действия по устранению
1. Заменить бумагу. Использовать увлажняющий раствор повышенной кислотности;
2. Уменьшить подачу увлажняющего раствора;
3. После корректировки выдержать краску в течение 4 — 6 часов;
4. Устранить причину снижения вязкости или заменить краску на более вязкую;
5. Поддерживать рН увлажняющего раствора на технологическом уровне;
6. Установить и устранить причину эмульгирования краски;
7. Проверить правильность установки и приладки увлажняющих валиков;
8. Проверить правильность установки и приладки красочных накатных валиков;
9. Определить причину пыления бумаги;
10. Если нельзя восстановить пробельные элементы, то следует заменить печатную
форму.
2) Волнистость оттисков — неровность с нарушением плоскостности поверхности
листа бумаги в виде возвышений и впадин неправильной формы, как правило, в
поперечном направлении по краям листа.
Причины: 1.Бумага увлажнилась из-за нарушенной при транспортировке упаковки;
2.Нарушены условия транспортирования, например, бумага попала под дождь;
3.Низкое качество упаковочной бумаги, использование при упаковке клея с
повышенным содержанием воды; 4.Повышенная влажность бумаги — не досушена при
производстве. 5.Неправильное размешение печатного листа в печатнои машине.
Yстранение: 1.Предъявить рекламацию поставщику или транспортной организации;
2.Срезать с рулона покоробленную бумагу и использовать её в листовой печати;

61
 3.Покоробленную листовую бумагу выдержать в условиях пониженной относительной
влажности в течение 6–8 часов. 4.Правильно размешать бyмагy для печати.

3) Непропечатка — дефект, при котором краска с части печатающих элементов не

передается на бумагу. Отсутствие части печатных элементов одной или нескольких
красок на оттиске.
Причины: 1.Провал на оттиске части изображения или его отдельных фрагментов
(как правило, в светах), присутствующих на печатной форме возникает вследствие
плохой отладки красочного аппарата, 2.Повреждения накатных валиков, 3.Продава
резинотканевой пластины, 4.Дефекта печатной формы, 5.Невосприятия краски
печатающими элементами формы.
Устранение: 1.Можно заменить накатные валики, печатную форму (она не всегда
воспринимает ту или иную краску), резинотканевую пластину (со временем она
продавливается).

25. Calcule privind identificarea necesarului de forme de tipar, soluții

chimice pentru forme, hârtie, cerneală, soluție de umezire
De calculat necesarul de hârtie, cerneală, soluție de umezire pentru ediție de carte. Se
cunoaște că formatul ediției este de 70×100/16, volumul 128 pagini, cromatica 4+4, masa
hârtie 70g/m2, norma cerneală 250g/1000coli de format standard.
Rezolvare
700mm
1000mm

Format brut:
700mm/4= 175mm
1000mm/4=250mm

Format finit:
175mm-10mm=165mm
250mm-5mm=245mm

Coli de tipar:
128pag/16(fracțiunea) = 8 Ct

62
Coli de hârtie:
8 Ct /2 = 4 Ch

Coli convenșionale:
K= (70*100)/(60*90)= 1,29
8 Ct* 1,29(k) = 10,32

Necesarul de forme pentru blocul de carte:

8 Ct *4 culoare = 32 forme

Necesarul de forme pentru coperta:

1Ct față *4 = 4 forme
1Ct verso *4 = 4 forme

Necesarul de hârtie pentru blocul de carte:

1000 ex. *4 Ch = 4000 Ch
Necesități tehnologice:
Potrivire: 4 Ch* 20 coli = 80 coli
Tipărire: 4000 coli *0,8%= 32 coli
Total hârtie pentru bloc: 4000+80+32= 4112 coli

Necesarul de hârtie pentru copertă:

Pe o coală încap 8 coperte
1000ex./ 8 (bucăți pe coală) =125 coli

Necesități tehnologice:
Potrivire: 4 forme *20 coli= 80 coli
Tipărire:125 coli * 0,8%=1 coli

Total hârtie pentru copertă: 125+80+1=206coli

Kg de hârtie pentru bloc:

4112 coli* 70g/m2 ( 0,70m*0.100m)= 20148,8 g = 20,1488kg

Kg de hârtie pentru copertă:

206 coli * 70g/m2 ( 0,70m*0.100m)= 1009,4 g= 1,0094 kg

Consumul de cerneală pentru blocul de carte:

(4112 coli* 8( cromatica) * 1,29(k)* 0,25 kg)/ 1000= 10,61 kg

Consumul de cerneală pentru copertă:

(206 coli* 8( cromatica) * 1,29(k)* 0,25 kg)/ 1000= 0,53 kg

Consumul soluție de umezire:

A(formatului)= 70*100= 7000cm2=70m2
63
(4316 coli* 70m2*16culori*0,02l) / 1000= 96,68 l

Norma de consum developator:

0,4l*70m2 = 28 l

64
65