Introducere

Astazi, lumea navigheaza pe Internet cu toate pânzele sus! Si acesta nu de prea multi ani!
Oricum, de cca 25 de ani! Dar, sa vedem cum s-a ajuns de avem astazi Internet. In prezentarea
unor momente (nu toate) nu am putut face abstractie de evolutia comunicatiilor, computerelor,
unele ramuri ale matematicii, logicii si fizicii, în general de tehnologia informatiei în sfera careia
se integreaza Internetul.
Inventarea telegrafului, a telefonului, a radioului si a calculatoarelor au facut posibila aparitia
unui mediu cu multiple facilitati integrate de comunicare, nemaintalnite: Internetul. Astazi,
Internetul este o cale de transmitere a datelor la nivel mondial, un mecanism de raspandire a
informatiilor si un mediu de interactiune intre oameni si calculatoarele lor, facand abstractie de
pozitia geografica.
Ce stim, cu siguranta, este ca “drumul” care a dus la Internet are ca borna km zero anul “1958”
si a aparut din nevoia armatei Statelor Unite de a comunica în cazul unui razboi, iar impulsul
(pretextul) a fost nevoia SUA de “riposta” la adresa “provocarii” URSS care s-a grabit sa lanseze
primul satelit artificial al Pamântului în 1957! Armata avea nevoie de o retea flexibila pentru
cazul in care legatura ar fi fost intrerupta intr-un punct, informatia sa poata fi redirectionata
catre destinatia initiala. In primii 10 ani precursorul Internetului a fost folosit doar în mediile
academice, universitarea si militare, fara sa dispuna de reguli tehnice prea clare. Acestea apar în
1969 sub numele de RFC-uri (Request for Comments). Prima norma, “Host Software”, apare in
7 aprilie 1969, iar în 29 octombrie 1969 apare norma “Network Timetable”.
Din 1980 Internetul, influientat si de dezvoltarea puternica a tehnicii de calcul, depaseste
granitele creuzetului unde s-a nascut, moment favorizat de faptul ca din ce în ce mai multe
corporatii au inceput sa se implice in dezvoltarea si utilizarea acestui nou mod de comunicare si
acces la informatii. Din 1990 Internetul depaseste aria academica (si strict militara): oamenii
obisnuiti (publicul larg) au început sa foloseasca Internetul pentru orice se baza pe un suport de
comunicare- de la mesaje personale la tranzactii comerciale, de la scopuri informationale pana
la cumparaturi. Din 2000, aproape toata lumea, vorbind in termeni geografici, tehnologici,
socio-economici, etc., are acces la Internet.
Daca ar fi sa enumeram, astazi, cateva dintre cele mai populare facilitati oferite de Internet, am
putea vorbi despre posta electronica, ziarele electronice, paginile web, transferul de fisiere,
transmiterea in timp real a programelor radio si tv, transferuri de bani, cumparaturi in timp real
si lista ar putea continua. Internetul se “implica” din plin si esential in dezvoltarea societatii
moderne, societatea informationala, a cunosterii. Astazi îl regasim in cele mai multe din
domeniile vietii economico-sociale si sta la baza unor strapungeri tehnologice nevisate cu doar
câtiva ani in urma.
Dar, sa rememoram o suita de momente care au dus la ceea ce astazi numim INTERNET.
Istoric
3000 î.Ch. - In Asia Minor era utilizat un instrument pentru calcule (precursorul abacului); si
astazi mai este utilizat în unele zone din lume; poate fi considerat primul computer.
1000 î.Ch. - Primul anunt retinut de istorie: un locuitor din Teba si-a pierdut un sclav, care a
fugit; atunci a lipit afise în centrul cetatii în care anunta ca ofera recompnsa o monda de aur
celui care poate sa-i de informatii pentru prinderea sclavului.
Cca 900 î. Ch. – Vecii egipteni încep organizarea unui serviciu de trasmitere a scrisorilor sau
poruncilor faraonului, utlizând în acest sens curieri calari, pedestri sau cu barca (precursorul
serviciului postal).
Secolul VI, î. Ch. – Persii perfectioneaza “serviociul postal”, instalând din loc în loc pe releele
folosite statii dotate cu cele necesare predarii/preluarii (statiile erau asezate de regula la
distanta de o zi de mers).
59 î. Ch. - Prima comunicare conducator – cetateni oficializata: Iulius Cezar a început sa
informeze cetatenii din Roma si împrejurimi despre problemele orasului prin intermediul unor
fluturasi scrisi.
820 – Apar germenii “algoritmului”. Muhkamad ibn Musa Al'Khowarizmi din Taskent a
dezvoltat conceptul de instructiuni de urmat pentru atingerea unui scop.
Sec. IX d.Ch. – In China serviciul postal era constituit din relee cu statii asezate la distante de
aproximativ 25 de mile.
Sec XII - Comerciantii florentini simbolizeaza prin @ o unitate de masursa.
Incepe sa se stabilizeze sensul notiunii de “posta”; asemanator cu cel de azi, “posta” însemna
statie finala sau intermediara instalata de-a lungul drumurilor unde se gaseau mijloace (cai si
carute de schimb) si oameni, care se ocupau cu primirea, expedierea sau tranzitarea depeselor.
1440 – Se descopera tipografia.
1492 - Prima sponsorizare: Regina Isabella a Spaniei a finantat calatoria lui Cristofor Columb
catre lumea noua.
1495 – Leonardo da Vinci realizeaza, în plina renastere, o serie de schite pentru “omul
mecanic”. De asemenea prevesteste epoca zborurilor aeriene.
1521 – La 29 sau 30 iunie Neacsu din Câmpulug trimite catre Hans Beckner, judele Brasovului o
scrisoare; este primul text în limba româna pastrat.
1617 - John Napier utilizeaza pentru prima data “punctul” zecimal si inventeaza logaritmii si
mai multe masini de multiplicat (des Os de Napier).
1623 - Wilhelm Schickard descrie o masina de multiplicat, bazata pe conceptul “Os de Napier”
(într-o forma cilindrica). Acesta permitea operatii de multiplicare pentru numere cu multe cifre.
Din pacate nu s-a pastrat nici o copie.
1627 – Fracis Bacon prevede telefonul: în cartea sa “New Utopia” descrie un tub lung pentru
“vorbit” la distanta.
1642 - Blaise Pascal, încercând sa-l ajute pe tatal sau, care era colector de impozite la Rouen, a
lucrat trei ani la un mecanism (masina?) de calcul, care efectua adunari, scaderi si
transformarea dintr-o moneda în alta (din numeroasele monede ce se utilizau în epoca). Masina
a purtat numele “La Pascaline” si a fost realizata efectiv in 1645.
1653 - La Paris se înfiinteaza un serviciu postal, care a instalat cutii postale pe diferite strazi,
unde cetatenii depuneau scrisorile, care erau apoi preluate de trei ori pe zi de functionari
anume desemnati si transmise la destinatie.
1673-1694 - Matematicianul si filosoful german Gottfried Wilhem von Leibniz (1646-1716),
imbunatateste masinaria inventata de Pascal, realizând un mecanism care efectua adunari,
scaderi, înmultiri si împartiri.
1684 – Matematicianul, fizicianul si astronomomul englez Robert Hooke (1635-1703) intuieste si
formuleaza într-o comunicare la Royal Society din Londra primele idei privind telegrafia
vizuala. Este urmat si de francezul Guillaume Amontons (1663-1705).
1729 - Chimistul englez Stephen Gray “transmite” electricitate printr-un fir.
1746 - Olandezul Pieter van Musschenbroek si germanul Ewald Georg dezvolta independent
un fel de baterie sau condensator pentru stocarea electricitatii statice.
1753 – La 17 februarie 1753, într-o scrisoare publicata în revista engleza “The Scot’s
MAGAZINE” un anonim (posibil fizicianul Charles Morrison) sugereaza ca se poate folosi
electricitatea pentru transmiterea literelor la distanta (mesaje).
Cca 1790 – Spre sfârsitul sec. XVIII fratii Claude si Ignace Chappe pun la punct în Franta un
sistem de telegrafie vizuala, constând dintr-un brat orizontal, la extremitatile caruia erau fixate
vertical alte brate mobile, care formau prin diverse pozitii un numar de figuri, corespunzator
unor reprezentari prestabilite (de unde se întelegea mesajul transmis).
1793 – Prima “linie” de telegrafie vizuala echipata dupa conceptia fratilor Chappe este instalata
între Paris si lille (230 km).
1800 – Alessandro Volta produce prima baterie electrica pe baze chimice. Aceasta va fi
principala sursa de energie pentru experimentele viitoare.
1801-1805 – Joseph-Marie Jacquard construieste un razboi mecanic pentru tesut, care utiliza
cartele perforate pentru a realiza modelul. O caracteristica fundamentala a acestei inventii este
aceea ca separa “mecanismul de comanda” de “mecanismul de executie”.
1807 - Hans Christian Oersted anunta ca urmareste legatura intre electricitate si magnetism.
1809 – Germanul S.T. vom Soemmering (1755-1830) realizeaza telegraful electrochimic.
1817 – Berzelius descopera, ajutat de Gottlieb Gahn, un material neconducator de electricitate,
pe care-l numeste “seleniu”.
1819 - Hans Christian Oersted descopera accidental ca un ac magnetizat este deviat daca se afla
in vecinatatea unui curent electric; el publica aceasta informatie in 1820.
1820 - Stiinta electrodinamicii ia nastere odata cu anuntarea de catre fizicianul danez Hans
Christian Oersted a descoperirii electromagnetismului (Universitatea din Copenhaga).
Francezul Charles Xavier Thomas de Colmar, inventeaza o masinarie care poate realiza cele 4
calcule matematice elementare. Calculatorul mecanic al lui Colmar reprezinta o apropiere mai
mare de computere deoarece putea aduna, scade, inmulti si imparti. Masina, numita
“L’Arithmometre” a fost vânduta în peste 1500 de exemplare în 30 de ani si s-a utilizat pâna la
Primul Razboi Mondial. In cadrul Expozitiei de la Paris din 1855 a primit medalia de aur.
Joseph-Marie Jacquard (re)inventeaza abacul.
Dominique-Francois Arago descopera efectul magnetic provocat de trecerea unui curent
electric printr-un fir de cupru, demonstrand ca prezenta fierului nu este strict necesara pentru
manifestarea magnetismului.
Andre-Marie Ampere formuleaza una din legile de baza ale electromagnetismului si regula
mainii drepte, referitoare la influenta curentului electric asupra unui magnet si demonstreaza ca
doua fire parcurse de curent electric se atrag sau se resping reciproc in functie de sensul parcurs
de curenti, respectiv in acelasi sens sau in sens opus.
Johann Salomo Christoph Schweigger (n.08.04.1779,Erlangen,Germania), afland de
descoperirea electromagnetismului de catre Oersted, utilizeaza acest efect pentru a realiza
primul galvanometru, un instrument de masurare a intensitatii si directiei curentilor electrici.
Oersted inventeaza ampermetrul, un instrument de masurare a curentilor electrici.
1821 – Michael Faraday descopera fenomenul de inductie, pe care-l va face public abia dupa 10
ani!
1822 - Charles Babbage (n. 26.12.1792, Teignmouth, Anglia) concepe Instrumentul Diferential
(Difference Engine) - o masina pentru calcularea valorilor logaritmilor si functiilor
trigonometrice; cum acesta n-a functionat bine din cauza imposibilitatii realizarii unor piese la
nivelul calitativ solicitat de proiect, Babbage l-a abandonat, concentrandu-si atentia asupra unui
instrument de calcul cu destinatie generala.
1823 - Andre-Marie Ampere dezvolta o teorie prin care face legatura intre electricitate si
magnetism; el sugereaza ca magnetismul este cauzat de miscarea prin corpuri a unor particule
incarcate electric; desi in prezent o teorie similara este considerata adevarata, contemporanii sai
n-au fost impresionati.
William Sturgeon (n.22.05.1783,Whittington,Anglia) realizeaza primul electromagnet.
1827 - Andre-Marie Ampere scrie "Memoire sur la theorie mathematique des phenomenes
electrodynamicues uniquement deduite de l'experience"(Memoriu asupra teoriei matematice a
fenomenelor electrodinamice deduse numai din experienta), lucrare care contine legea invers
proportionalitatii dintre fortele magnetice si patratul distantei.
In "Die galvanische Kette, mathematisch bearbeitet" (Circuitul galvanic investigat pe cale
matematica), fizicianul german Georg Simon Ohm (n.16.03.1789,Erlangen) introduce primul
enunt al legii care avea sa fie numita curand legea lui Ohm - intensitatea curentului electric este
egala cu raportul dintre tensiune si rezistenta.
1829 - Joseph Henry (n.17.12.1777,Albany,New York) arata ca un conductor infasurat sub forma
de spirala, parcurs de un curent electric produce un camp magnetic mai puternic decat un
conductor rectiliniu si ca un electromagnet puternic poate fi obtinut cu ajutorul unui astfel de
conductor spiralat, izolat, infasurat in jurul uni miez de fier.
1830 - Joseph Henry descopera principiul dinamului cu putin timp inaintea lui Michael
Faraday, dar nu publica nimic despre acest lucru; el isi va publica rezultatele abia dupa ce va
afla de descoperirea lui Faraday.
1831 - Independent unul de altul, Michael Faraday si Joseph Henry descopera ca electricitatea
poate fi indusa de modificari ale campului magnetic (inductia electromagnetica); descoperirea
va duce la aparitia primelor generatoare de electricitate.
Charles Wheatstone (n.06.11.1802,Gloucester,Anglia) si William Fothergill realizeaza primul
telegraf, un instrument cu un ac indicator indreptat spre literele alfabetului.
1832 - Joseph Henry descopera autoinductia sau inductia proprie - producerea unui curent
secundar intr-o bobina prin care trece un curent primar.
Charles Babbage concepe “Instrumentul Analitic”, care poate fi considerat primul calculator
mecanic; este vorba despre o masina mecanica de calcul care functioneaza pe baza unui
program sau a unui set extern de instructiuni; desi uluitor de modern din punct de vedere al
conceptiei, “Instrumentul Analitic” n-a putut fi construit in asa fel incat sa functioneze.
1833 – Charlles BabBage revede conceptul pentru “Instrumentul Diferential”, care nu putea sa
execute decât o sarcina. Inspirându-se din tehnicile lui Jacquemarts si Jacquard, Babbage a
definit regulile de constructie ale unei masini de calcul universal, pentru care a prevazut o
unitate de intrare, o memorie pentru stocarea datelor si rezultatelor intermediare, o unitate de
comanda pentru controlul executiei, o unitate aritmetica si logica pentru realizarea calculelor si
o unitate de iesire pentru rezultate, ceea ce face ca acest instrument sa prefigureze calculatorul
actual.
Heinrich Friedrich Emil Lenz (nascut la 24.02.1804, Dorpat, Estonia) descopera ca rezistenta
unui conductor metalic creste cu ridicarea temperaturii si scade cu coborarea acesteia.
Karl Friedrich Gauss si Wilhelm Weber construiesc un telegraf electric care poate transmite
mesaje la o distanta de 2 km (1,25 mile).
1834 - Heinrich Friedrich Emil Lenz descopera ca un curent electric produs de forte
electromagnetice creeaza intotdeauna un efect care se opune respectivelor forte; aceasta este
cunoscuta acum ca legea lui Lenz.
Jean-Charles-Athanase Peltier descopera efectul Peltier - un curent electric care strabate
jonctiunea dintre doua metale diferite provoaca fenomenul de absorbtie sau de dezvoltare a
unei cantitati de caldura, in functie de directia curentului.
E.M. Clarke realizeaza un generator electromagnetic usor de comercializat.
1835 - Joseph Henry dezvolta principiile de baza ale telegrafului, care va deveni mult mai
practic 11 ani mai tarziu datorita lui Samuel F.B. Morse.
Henry inventeaza releul electric, inlesnind transmiterea curentului electric la distante mari.
1836 – Primul telegraf electric, brevetat de William Fothergil Cooke (1806-1879).
John Frederic Daniell inventeaza celula Daniell, prima sursa fiabila de curent electric, bazata pe
interactiunile din cupru si zinc.
1837 - Samuel Finley Breese Morse (n. 27.04.1791, Charlestown, Massachusetts) patenteaza o
versiune de telegraf, un aparat care transmite literele sub forma de coduri formate din
combinatii de puncte si liniute (care mai târziu va deveni codul Morse).
William F. Cooke si Charles Wheatstone instaleaza primul telegraf de-a lungul liniei ferate
Londra – Birmigam.
KNOX descopera faptul ca seleniul în stare de fuziune devine dintr-un material rau conducator
de electricitate un material bun conducator de electricitate.
1842 – Ada Augusta King, Contesa de Lovelace, traducând un articol a lui Menabrea referitor
la instrumenul lui Babbage din 1833, introduce cuvântul “program” (suita de instructiuni de
efectuat pentru realizarea unei sarcini). Tot ea a inventat cuvântul “algoritm” (o suita logica de
instructiuni de executat pentru obtinerea unui rezultat), în onoarea lui Muhkamad ibn Musa
Al’Khowarizmi (820).
Joseph Henry (1797-1878) observa ca descarcarile electrice au aspectul unor oscilatii.
Alexander Bain propune un aparat de transmisie si receptie a imaginilor.
1844 – La 24 Mai, Samuel F.B. Morse transmite primul mesaj pe o linie de telegraf de la
Baltimore la Washington, utilizând codul inventat de el (codul Morse). Faimosul mesaj era:
“What hath God wrought?” ("Ce a realizat Dumnezeu?").
1846 - Fizicianul german Wilhelm Eduard Weber (n.24.10.1804, Wittenberg) concepe o metoda
de deductie a fortei magnetice cauzate de trecerea unui curent electric care actioneaza asupra
unei singure particule incarcate cu sarcina electrica si inventeaza un sistem logic de unitati
electrice fundamentale.
Alexander Bain dezvolta o metoda de transmitere a mesajelor telegrafice prin intermediul unei
benzi de hartie perforata care mareste mult viteza de transmisie.
1847 - Apare telegraful; mesajul scris se transmite la domiciliu.
1850 - Prima agentie de stiri: Julius Reuter a folosit porumbeii calatori pentru a grabi
transmiterea stirilor importante si informatiilor între diverse orase; trimetea în fiecare zi sirile
pe care le culegea între orasele Bruxelles si Aachen.
John si Iacob Brett instaleaza la 28 august prima linie submarina de telegraf electromagnetic
intre Gris-Nez (Franta) si Southerland (Anglia); linia nu a rezistat mult, fiind taiata de un pescar
britanic.
Se constituie Uniunea Postala Austro-Germana, reprezentând Conventia postala a Austriei,
Prusiei, Bavariei, saxoniei, împreuna cu celelalte state germane si postele (private) Taxis.
Incepe utilizarea timbrelor pentru francarea corespondentei, ca mijloc de plata a trimiterilor
postale.
La Paris se semneaza o conventie între Franta, Prusia si Belgia pentru realizarea unor linii
telegrafice între tari, dar care stabileau si taxele pentru transmiterea telegramelor si asigurarea
secretului corespondentei.
1853 – Scheutz realizeaza prima masina de calcul (Difference Engine), capabila sa-si imprime
rezultatul.
Se instaleaza prima linie de telegraf în Transilvania, intre Viena si Sibiu.
1854 – George Boole descrie logica simbolica (“Lois de Boole”), conform careia toate procesele
logice pot fi descompuse într-un ansamblu de operatii logice simple (SI, SAU, NU) aplicate
asupra operatorilor binari (0 sau 1, Da sau Nu, Adevarat sau Fals, etc.).
Intre Paris si Londra se instaleaza un telegraf electric.
Se instaleaza prima linie de telegraf din Tara Româneasca (Muntenia).
1855 - William Thomson dezvolta o teorie a transmiterii semnalelor electrice prin intermediul
cablurilor submarine, aplicata apoi la instalarea primelor cabluri telegrafice submarine.
Se constituie la Paris Uniunea Telegrafica a Europei Occidentale cu Franta, Belgia, Elvetia,
Spania si Sardinia.
Se instaleaza prima linie de telegraf din Moldova.
1858 – In August, primul cablu transatlantic este instalat intre Valentia (Irlanda) si TeraNova
(Canada). La 5 august are loc prima transmisie. Din nefericire, semnalul a fost atat de slab si
greu de distins de zgomotul de fond încat au durat ore pentru a transmite cateva cuvinte.
Proprietarii au încercat sa remedieze situatia ridicand tensiunea de la 600 la 2000 de volti, ceea
ce a dus la topirea izolatiei cablului. Mai tarziu, cablurile instalate în 1866 au functionat cu
succes aproape 100 de ani.
1860 - Se termina instalarea liniei telegrafice dintre Londra si karachi.
1861 - Orasele New York si San Francisco sunt conectate printr-o linie telegrafica.
1863 - Giovanni Caselli inventeaza primul fax denumit "pantelegraph", bazat pe ideea
pendulelor sincronizate a lui Alexander Bain in 1840.
1864 - "O teorie dinamica a campului electromagnetic" este cea dintai lucrare publicata de James
Clerk Maxwell in care utorul foloseste notiunea de camp a lui Michael Faraday ca baza a
sistemului matematic de abordare a electricitatii si magnetismului; el introduce ecuatiile lui
Maxwell de descriere a fenomenului electromagnetic.
1865 – Are loc la Paris prima Conventie pentru constituirea Uniunii telegrafice Internationale
(17 martie – 17 mai), la care au luat parte 20 de tari (precursoarea UIT).
1866 - Cyrus West Field (n.30.11.1819, Stockbidge, Massachusetts) reuseste sa instaleze un cablu
telegrafic care traverseaza Oceanul Atlantic.
Compania Western Union Telegraph, carea detinea 120.000 linii telegrafice, introduce un
serviciu de “noutati telegrafice” pentru cotidienele din New York ale Agentiei Associated Press.
Mahlon Loomis (n.21.07.1826, Oppenheim, New York) transmite mesaje telegrafice prin
intermediul undelor radio, intre doi munti din Virginia de Vest, utilizand antene pe care le tine
in aer cu ajutorul unor zmeie.
1867 – Graham Bell inventeaza telefonul si fondeaza Bell Telephony Company, care va juca un
rol important în dezvoltarea comunicatiilor si tehnologiei informatiei.
Sholes si Glidden inventeaza si comercializeaza prima masina de scris (marca Remington).
1873 – Prin cartea "Electricitatea si magnetismul" de James Clerk Maxwell stabileste legile de
baza ale electromagnetismului si prevede existenta unor fenomene de genul undelor radio sau
presiunii cauzate de razele de lumina. A folosit pentru prima data notiunea de “eter”.
Willoughby Smith descopera proprietatile foto-electrice ale seleniului. Intr-un articol publicat
in revista Nature el anunta ca adescoperit reactivitatea seleniului sub efectul luminii.
1874 – S-a constituit Uniunea Postala universala (Berna).
1876 – La 14 februarie 1876, Alexander Graham Bell (n.03.03.1847, Edinburgh) depune cererea
de brevet pentru “teefonul electric”, care se breveteaza la 7 martie. La 10 martie are loc prima
convorbire telefonica la Boston, Massachusetts.
Aproape in acelasi timp cu cererea lui Bell, depune o cerere de brevet pentru telefon si Elisha
Grey, dar, din cauza unei mici întârzieri i se anuleaza brevetul.
1877 – La 9 iulie 1877 ia fiinta Compania telefonica Bell.
Apare primul telefon comercial si este instalata prima linie telefonica între magazinul electronic
de pe Court Street, Boston al lui Charlie William si casa lui aflata la o distanta de aproape 3
mile.
1878 - In New Haven, Connecticut, începe sa functioneze prima centrala telefonica comerciala.
Trei ingineri - Adriano de Pavia (prof. Univ. Porto), Constantin Senlecq si George R. Carey -
imagineaza, aproape simultan, ca proprietatile seleniumului pot fi utilizate pentru transmiterea
de imagini la distanta.
1879 - Edwin H. Hall descopera efectul care îi poarta numele; sarcinile electrice ale curentului
ce strabate un conductor perpendicular pe liniile de câmp magnetic se îngramadesc spre una
dintre partile laterale ale conductorului.
1880 - Graham G. Bell breveteaza fotofonul; un circuit telefonic determina vibratia unei oglinzi,
iar razele solare reflectate de ea sunt receptionate de un detector cu seleniu asigurandu-se astfel
transmiterea sunetelor prin intermediul luminii.
Profesorul rus Constantin Perskyi publica un prim articol despre “telefotografie”.
1881 - Hermann Ludwig von Helmholtz arata ca sarcinile electrice ale atomilor au mai multe
componente întregi, sugerand ca ar exista si o unitate electrica mai mica.
Joseph John Thomson (n.18.07.1856, Manchester, Anglia) introduce termenul de masa
electromagnetica: din ecuatiile lui Maxwell, el deduce ca masa unui obiect se modifica atunci
când obiectul este incarcat electric.
1882 - Thomas Alva Edison breveteaza un sistem cu trei conductoare, pentru transportul
energiei electrice care se utilizeaza si astazi.
1883 - George Francis Fitzgerald (n.03.08.1851, Dublin) observa ca teoria undelor
electromagnetice formulata de Maxwell indica faptul ca acest tip de unde poate fi generat prin
modificarea periodica a curentului electric; mai tarziu, Heinrich Hertz va demonstra ca acest
lucru este adevarat; astazi, se mai foloseste aceasta metoda pentru generarea undelor radio.
Prima linie telefonica la Bucuresti, între magazinul si tipografia SOCEC.
1884 - Se introduce ampermetrul in ingineria electrica.
Firele telefonice conecteaza Bostonul de New York.
Inginerul croato-american Nikola Tesla (n.10.07.1856, Smiljan, Croatia), inventeaza alternatorul
electric.
Paul Nipkow inventeaza reflectorul parabolic asimetric de baleiaj care îi poarta numele,
precursor al televizorului.
Se creaza AIEE - American Institute for Electrical Engineering, care mai târziu, in 1963, va duce
la constituirea IEEE.
1885 - William Stanley inventeaza transformatorul electric.
Werner Siemens imagineaza posibilitatea de a capta energie solara gratie celulelor de selenium.
1886 - Un operator de telegraf a intrat in posesia unui transport de ceasuri refuzat de bijutierul
local. Folosind telegraful, a reusit sa vanda ceasurile colegilor sai si angajatilor feroviari. In
cateva luni a reusit sa faca rost de bani, renuntand la slujba sa si deschizandu-si propriul
magazin. Numele tanarului era Richard Sears, iar compania sa avea sa se numeasca Sears,
Roebuck.
1888 - Heinrich Hertz produce si detecteaza primele unde radio; acestea vor fi numite unde
hertiene pana la Marconi, care le va redenumi unde radiotelegrafice. Hertz este considerat
parintele telegrafiei fara fir.
Fizicianul american David Eduard Hughes (1831-1900) produce primele microfoane cu
carbune.
1889 - Inventatorul american Herman Hollerith (1860-1929), aplica conceptul abacului lui
Jacquard in calcularea automata. Principala preocupare a fost sa gaseasca o metoda mai rapida
pentru procesarea datelor recensamantului din SUA. Spre deosebire de ideea lui Babbage de a
folosi cartele perforate pentru programarea masinii, Hollerith a folosit cartelele pentru stocarea
datelor care erau introduse intr-o masina care procesa rezultatele mecanic. Fiecare gaura de pe
cartela reprezenta o cifra iar fiecare combinatie de 2 gauri, o litera. Capacitatea cartelelor era de
80 de variabile. Masina construita de Hollerith a fost utilizata pentrui accelerarea calculelor în
recensamântul american din 1890.
Francezul Leon Bollee, fondatorul cursei “24H du Mans”, creaza o masina dispunând de o
tabela interna de multiplicare, numita “Le millionaire”.
1891 - Nikola Tesla inventeaza bobina Tesla, care produce o tensiune ridicata la frecventa
inalta.
1894 - Marchizul Gulielmo Marconi, inginer italian electrician (n.25.04.1874, Bologna)
realizeaza primul echipament de transmisie radio, un dispozitiv care pune in functiune un
clopotel de la 10 metri distanta.
1893 – Se da în folosinta primul multiplu telefonic din Bucuresti (50 de linii cu posibilitate de
extensie la 300 de linii).
1895 – La 25 aprilie, fizicianul rus Alexandr Stepanovici Popov (1859-1906) realizeaza prima
transmisie de telegrafie fara fir (radio); a trasmis cuvintele” “Heinrich Hertz” în cod Morse.
Italianul Gulielmo Marconi (1874-1937) incepe realizarea comunicatiilor radiotelegrafice la
distante din ce in ce mai mari: întâi la 15 Km, apoi la 22 Km, iar in 1999 la 50 Km.
Hendrik Antoon Lorentz arata ca asupra unei particule incarcata cu o sarcina electrica, aflata in
miscare, actioneaza o forta perpendiculara pe directia de miscare a particulei (forta Lorentz),
exercitate de campurile magnetice si electrice.
1896 - Pieter P. Zeeman (n.25.05.1865, Sonnemaire, Olanda) descopera ca liniile spectrale ale
gazelor plasate in camp magnetic sunt divizate, fenomen numit efectul Zeeman; Hendrik
Antoon Lorentz explica efectul pornind de la ipoteza ca lumina este produsa de miscarea unor
particule incarcate cu sarcina electrica in interiorul atomului.
Lorentz se foloseste se foloseste de observatiile facute de Zeeman cu privire la comportamentul
luminii in camp magnetic pentru a calcula raportul masa/incarcare pentru un electron din
interiorul atomului; asta se intampla cu un an inaintea descoperirii electronilor si cu 15 ani
inainte de a se sti ca electronii sunt parti componente ale atomilor.
Herman Hollerith, dupa ce aplicase cu succes tehnica sa (cartele perforate) la oficiul de
recensamant al Statelor Unite, fondeaza Tabulating Machine Company, care mai tarziu se va
numi International Business Machines (in 1924), pentru ca ulterior sa devina familiarul IBM.
1897 - Cam în acelasi timp cu J.J.Thompson, în luna aprilie, Walter Kraufmann determina
raportul dintre masa si incarcarea radiatiilor catodice; spre deosebire de Thompson insa
Kaufmann nu ia în considerare faptul ca aceste radiatii ar putea fi compuse din particule
subatomice.
Fizicianul rus Aleksandr Popov (n.16.03.1859, Bogoslavsky) utilizeaza o antena pentru a
transmite unde radio la o distanta de 5 km (3 mile).
Pe 7 ianuarie, Emil Wiechert (n.26.12.1861, Tilsit, Germania) este primul om de stiinta care
afirma ca ar putea exista particule de 2000...4000 de ori mai usoare decat atomul de hidrogen.
Joseph John Thomson descopera electronul - prima particula cunoscuta mai mica decât un
atom - partial pentru ca dispune de niste pompe de vid mai bune decat cele anterioare; totodata,
el si, independent, Emil Wiechert, determina raportul dintre masa si sarcina electrica a acestor
particule, deviindu-le prin aplicarea unor campuri electrice si magnetice.
1899 - J.J. Thomson masoara sarcina electrica a unui electron, completând astfel descoperirile
legate de electron; de asemenea, el realizeaza ca ionizarea este rezultatul sciziunii atomilor si ca
perticulele emise prin efect fotoelectric au acelasi raport masa / încaracare ca si particulele
catodice.
Primul vapor echipat cu statie radiotelegrafica, pachebotul american “St. Paul”, în drum spre
Southampton, primea mesaje radio emise de pe insula Wight, la peste 100 km distanta.
1900 – Guglielmo Marconi obtine brevetul No 7777 “tuned orsyntonic telegraphy”, care
deschide era “radiocomunicatiilor”.
Paul Karl Ludwig Drude arata ca electronii în miscare conduc electricitatea prin metale.
Profesorul rus Constantin Perskyi foloseste la 25 august 1900 pentru prima data termenul
“televiziune” la Congresul international d eelectricitate de la Paris din cadrul Expozitiei
Universale.
1901 - Guglielmo Marconi reuseste sa transmita semnale radio între Poldhu, Cornwall si St.
Jonh’s, Newfoundland, pe o distanta de 2.100 mile. El primeste la St. Johns, Newfoundland, asa-
numita scrisoare S (de fapt un simplu semnal), transmisa din Anglia, prima transmisie radio-
telegrafica transatlantica.
La 1 februarie 1901 se da în functiune la Bucuresti “multiplul” telefonic produs de Western
Electric în 1898; era unul din cele mai moderne din lume si servea 700 de linii.
1902 - Inginerul electrotehnist britanico-american Edwin Kennelley (n.17.12.1861, Bombay)
descopera ca în zona superioara a atmosferei exista un strat de particule încarcate electric care
reflecta undele radio; cateva luni mai tarziu, independent, Oliver Heaviside face aceeasi
descoperire.
Guglielmo Marconi reuseste sa transmita primul mesaj radio complet.
Olandezii Hendrik Antoon Lorentz si Pieter Zeeman castiga premiul Nobel pentru fizica,
pentru descoperirea efectului magnetismului asupra radiatiei electromagnetice.
1903 – Guglielmo Marconi efectueaza prima transmisiune radio completa, care legitimeaza
utilizarea tehnologiilor de radiocomunicatii ulterioare.
Primele legaturi radio telegrafice (telegraf fara fir) la Bucuresti si la Constanta (pentru
comunicari cu mai multe vapoare).
1904 - John Ambrose Fleming (n.29.11.1849, Lancaster, Anglia) inventeaza primul tub
electronic cu vid; acesta este o dioda care actioneaza ca redresor, adica un dispozitiv care
determina curentul electric sa se deplaseze intr-o singura directie; mai exact, dioda lui
transforma curentul alternativ in curent continuu. Inventia lui Fleming va utilizat mai târziu la
primele calculatoare, reprezentând o tehnologie mult mai rapida decât relee electromagnetice.
1905 - La Berlin are loc o conferinta internationala asupra unitatiolor electrice de masura.
Guglielmo Marconi inventeaza antena radio directionala.
Antreprenorul american Almon Brown Strowger inventeaza telefonul cu disc.
1906 - Englezul Joseph John Thomson castiga premiul Nobel pentru fizica, pentru descoperirea
electronului.
Lee De Forest inventeaza trioda (ceea ce în electronica s-a numit “lampa” si care va fi înlocuita
mult mai târziu de tranzistor).
Fizicianul canadiano-american Reginald Fessenden (n.06.10.1866, Milton, Quebec) inventeaza
aparatul de radio cu modulare de amplitudine, transmitand muzica si voci prin intermediul
undelor radio.
Augustin Maior descopera telefonia multipla.
1909 - Italianul Guglielmo Marconi si germanul Karl Ferdinand Braun castiga premiul Nobel
pentru fizica, pentru inventarea telegrafiei fara fir.
1911 - Owen Richardson dezvolta teoria efectului Edison (metalele încalzite emit electroni),
care este baza tuburilor electronice cu vid, ca diodele si triodele.
Leonardo Torres y Quevedo realizeaza prima tentativa de construire a unei masini dupa
modelul Babbage. Introduce cuvântul “automatica” pentru a desemna stiinta automatelor si
primul exemplar al unei masini care poate sa joace sah.
1912 – Este fondat Institute of Radio Engineers, a doua organizatie care va sta la baza IEEE.
1913 - Semnalele slabe de pe liniile telefonice sunt amplificate cu triode.
Se introduce radioreceptorul cu reglare in cascada si radioreceptorul cu heterodina.
A. Meissner inventeaza un emitator radio dotat cu tuburi electronice cu vid.
1914 - Se introduce trioda de modulatie pentru transmitatoare radio.
Edwin Howard Armstrong (n.18.12.1890, New York) breveteaza un circuit cu regenerare pentru
radioreceptori (feedback pozitiv).
Edward Kleinschmidt inventeaza teleimprimatorul.
1915 - Se introduce oscilatorul radio cu tuburi.
Prima convorbire radiotelefonica transatlantica are loc intre Arlington, Virginia, si turnul Eiffel
din Paris.
25 ianuarie, prima convorbire telefonica transcontinentala nord-americana are loc intre
Alexander Graham Bell din New York si Thomas A. Watson din San Francisco.
Fizicianul american Manson Benedicks descopera ca un cristal de germaniu poate transforma
curentul alternativ in curent continuu, o decoperire care va duce la inventarea "cip"-urilor.
1916 - Intr-un manifest futurist despre cinematografie se declara ca acest nou mediu va uni toate
genurile de media si va înlocui cartile.
1918 - Intra in functiune prima legatura radio intre Anglia si Australia.
Se introduce oscilatorul radio cu cristale.
Edwin H. Armstrong concepe receptorul radio superheterodina.
1919 - Se construieste radioul cu gama de frecvente scurte.
1920 - Incepe sa functioneze primul post de radio licentiat cu transmisiuni regulate.
1921 - Albert W. Hull inventeaza magnetronul - un tub electronic care genereaza microunde.
Scriitorul ceh Karel Capek introduce termenul de "robot" în piesa “Robotul Universal Rossum”.
1924 - De la New York se transmit la Londra fotografii prin intermediul radioundelor.
Fizicianul ruso-american Vladimir Kosma Zworikin (n.30.07.1889, Murom) realizeaza
iconoscopul - un tip timpuriu de sistem de televiziune.
Apare IBM din Tabulating Machine Company, fondata in 1896.
1925 - Samuel Goudsmit (n.1107.1902, Haga, Olanda) si George Uhlenbeck (n.06.12.1900,
Batavia, Indonezia) formuleaza in octombrie existenta spinului electronic.
Vannevar Bush si colaboratorii sai concep primul computer analogic, o masina proiectata
pentru a solutiona ecuatii diferentiale.
Vladimir Zworikin cere brevet pentru un sistem color de televiziune, care va fi acordat in 1928.
1926 - Llewellyn Thomas aduce in februarie o ultima imbunatatire notiunii de de spin
electronic, introducand un factor, egal cu doi, absent din studiile anterioare.
John Logie Baird (n. 13.08.1888, Helensburgh, Scotia) produce imagini televizate ale unor
obiecte in miscare cu ajutorul discului Nipkow.
1927 - George Paget Thomson descopera, independent de Max Von Laue, difractia electronilor.
Se introduce pentoda - un tub electronic cu cinci electrozi.
Harold Stephen Block introduce in amplificatoarele audio un sistem de feedback negativ,
reducand astfel distorsiunile semnalelor.
1928 - Edwin Herbert Land (n.07.05.1909, Bridgeport, Connecticut) realizeaza un filtru de
polarizare.
IBM adopta formatul de 80 de coloane pentrui cartelele perforate. Acesta va fi standard pentru
urmatorii ani.
1929 - Printul Louis de Broglie din Franta castiga premiul Nobel pentru fizica, pentru
descoperirea caracterului ondulatoriu al electronilor
Se introduce radioul cu gama de frecvente medii.
1930 - Vannevar Bush începe la MIT (Massachussets Institute of Technology) construirea unui
calculator (analizor) diferential, un computer analogic menit sa rezolve ecuatii diferentiale
(terminat in 1931). S-au produs 7 sau 8 exemplare.
Apare "telex-ul": scrierea textelor pe teleimprimator si transmitere la distana.
1932 - Compania RCA demonstreaza calitatile unui receptor de televiziune cu tub catodic.
1933 - W. Meissner decopera ca în interiorul unui superconductor nu exista câmp magnetic;
fenomenul este cunoscut sub denumirea de efect Meissner.
Inginerul american Edwin H. Armstrong perfectioneaza radioul FM (modulatie în frecventa).
1934 – Moore School realizeaza un analizor diferential.
1936 - In Marea Britanie incep transmisiunile regulate de televiziune.
George Harold Brown inventeaza o antena formata din patru brate turnante, destinata
transmisiunilor de televiziune.
Konrad Zuse construieste în Germania un model primitiv de computer digital, utilizand relee
electromagnetice in loc de tuburi electronice (sau tranzistori).
Konrad Zuse depune un brevet de memorie mecanica.
Alan Turing scrie “On Computable Numbers”, prin care ofera o baza teoretica pentru softul
dedicat pentru calculatoarele moderne.
John V. Atanasoff si John Berry incep sa lucreze la cel dintai computer electronic, o masina
pentru solutionarea sistemelor de ecuatii liniare; primul prototip operational va fi terminat în
octombrie 1939, iar din 1942 va functiona o versiune operationala - ABC, care va da gres adesea
din cauza problemelor la sistemul de alimentare cu cartele perforate. Este primul calculator care
utilizeaza algebra booleana si “lampile”. ABC a fost primul calculator electronic veritabil. El
utiliza o unitate aritmetica si logica (ULA sau ALU) electronica si memorie ciclica (constituita
din 2 tambururi in rotatie, care putea stoca 60 de cuvinte de 50 bits). Masina lucra la o frecventa
de 60 Hz si realiza o “adunare” pe secunda.
1937 - Fizicianul rus Igor Evghenievici Tamm (n.08.07.1895, Vladivostok) explica teoretic
radiatia Cerenkov - radiatia electromagnetica care apare atunci cand electronii sunt accelerati.
George Stibitz construieste Model K (K de la Kitchen table), compus din condensatoare si relee,
demonstrând fezabilitatea unui calculator binar electromagnetic.
1938 - George Hrold Brown realizeaza un filtru pentru banda de frecvente radio care se afla fie
deasupra, fie dedesuptul frecventei semnalului modulat, conceput pentru a fi utilizat in
componenta aparatelor TV, avand calitatea de a dubla rezolutia orizontala a imaginii pentru
orice banda data.
Aparitia lucrarii "O analiza simbolica a circuitelor de transmisie si comutare" de Claude Elwood
Shannon (n.30.04.1916, Gaylord, Michigan) marcheaza fondarea teoriei matematice a
informatiei.
Konrad Zuse, ajutat de Helmut Schreyer, finalizeaza masina de calculat binara Z1. Utilizând
inventia sa privind memoria mecanica, conceptual diferita de celelalte sisteme utilizate in
epoca, masina putea stoca 16 numere pe 24 bits. Initial calculatorul s-a numit V-1. Unitatea
aritmetica si logica putea sa lucreze in virgula mobila, dispunând de o unitate speciala care
convertea numerele zecimale in numere binare in virgula mobila si invers. Instructiunile putea
sa fie introduse nu numai prin cartele perforate (mod uzual in epoca), ci si printr-o pelicula
fotografica de 35 mm (o idee a lui Helmut Schreyer).
Chester Carlson, avocat american de profesie si inventator în timpul liber, obtine prima
imagine “xerografica” în propriul laborator improvizat. Dupa 6 ani de încercari îsi vinde
inovatia la Battelle Memorial Institute (Columbus, Ohio).
1939 - La Bell Labs se construieste un calculator pentru numere complexe.
Howard Aiken, sustinut de IBM, începe sa lucreze la MARK-1 la Universitatea Havard.
Georges Stibitz si Samuel Williams încep constructia la masina de calcul “Complex Number
Computer” (numit mai târziu Bell Labs Model 1) la Bell Telephone Laboratories. Acesta a fost
primul calculator cu relee electromagnetice al lui Stibitz. De asemenea, a fost prima masina cu
tuburi cu vid.
Konrad Zuse termina Z2, un calculator compus din relee electromgnetice. Este primul aparat
dotat cu relee electromagnetice si care utilizeaza o banda perforata pentru programare.
1940 - Prima emisiune color televizata are loc datorita sistemului dezvoltat de Peter Carl
Goldmark.
Pe la mijlocul anului, John von Neumann (1903-1957) intra în echipa Universitatatii
Pennsylvania, initiaza concepte noi în desgin-ul computerelor, concepte care au ramasa la baza
ingineriei computerelor pentru urmatorii 40 de ani.
George Stibitz si Samuel Williams termina Complex Number Computer. Acesta lucra in DCB
(Decimal Code Binaire) si era compus din 450 de relee electromagnetice.
In cadrul reuniunii American Mathematical Society la Darouth College, George Stibitz
utilizeaza un teletype pentru a transmite o problema de rezolvat catre Complex Number
Computer aflat la New York, via o linie telefonica, deschizând calea teleprelucrarii. Printre cei
prezenti la test a fost Norbert Wiener si John Mauchaly.
1941 - Computerul Z3, al germanului Konrad Zuse, avea 2600 de relee electromagnetice, din
care 1400 pentru memorie si 600 pentru unitatea aritmetica si logica. Memoria centrala avea 64
de cuvinte pe 22 bits (14 pentru mantisa, 7 pentru exponent si 1 pentru semn). Z3 putea sa
efectueze nu numai operatii aritmetice de baza, dar efectua si extragerea radacinii patrate a
unui numar. Viteza sa era sensibil apropiata de a calculatorului MARK-1 de la Havard, adica 3-
4 adunari pe secunda si o multiplicare la 4-5 secunde. A fost distrus într-un bombardament aliat
in aprilie 1945.
1942 - John V. Atanasoff si Clifford Berry finalizeaza computerul ABC (Atanasoff-Berry
Computer), considerat (ca design) prototipul tuturor computerelor electronice ulterioare; totusi,
ABC este numai partial operational cand Atanasoff si Berry sunt chemati sa-si satisfaca
indatoririle militare.
J. Presper Eckert si John Mauchly propun armatei americane realizarea unei versiuni
electronice a analizorului diferential al lui Bush. Rezultatul se va numi ENIAC.
Georges Stibitz inventeaza aritmetica flotanta, care permite codificarea numerelor mari prin
puteri ale lui 10 sau 2.
1943 - IBM si Universitatea Havard conbstruiesc calculatorul Havard-IBM Automatic Sequence
Controlled Calculator (ASCC). Arhitectura afost realizata de Howard Aiken dupa o ide a lui
Thomas Watson din 1937. Era destinat sa calculeze tabele matematice si de navigatie.
In decembrie 1943 o echipa condusa de Alan Turing realizeaza la Bletchley Park -ul primul
instrument de calcul complet electronizat (cu 1500 tuburi electronice cu vid) numit Colossus;
spre deosebire de celelalte computere de uz general. Colossus a fost destinat spargerii codurilor
germane - ceea ce a facut foarte bine, influentand proabil cursul celui de-al doilea razboi
mondial. A fost realizat de Telephone Research Establishment sub conducerea lui Tommy
Flowers si a devenit operational in 1944, suficient sa “ajute” aliatii in debarcarea din
Normandia. Existenta lui a fost secreta pâna in anii ’70.
Incepe constructia ENIAC la Moore School of Engineering, Universitatea Pensilvania, sub
directia lui John Brainerd si Alen Dean. J. Presper Eckert si John Mauchly, initiatorii, se
ocupau de implementare, iar Herman Goldstein asigura legatura cu armata.
La MIT începe proiectul “Whirliwind”, dedicat realizarii unui simulator de zbor analogic.
Thomas J. Watson, presedintele IBM prognoza: piata mondiala ar putea “absorbi” maximum 5
masini de calcul.
1944 - Howard Aiken (1900-1973) si o echipa de ingineri de la firma IBM finalizeaza cel de-al
doilea computer digital - Automatic Sequence Controlled Calculator sau Mark 1; el foloseste
benzi perforate de hartie pentru programare si tuburi electronice cu vid pentru calcule, dar se
defecteaza frecvent din cauza tuburilor.
Se înregistreaza primul “bag” la calculatorul MARK 1: când lucreaza într-un mediu
neclimatizat, la temperatura si umiditate ridicata, calculatorul se opreste. Grace Hopper, cel de
al treilea programator care a lucrat cu MARK 1 a consemnat în jurnalul de bord al calculatorului
cuvântul “bag”, pentru a desemna fenomenul (iunie 1944).
Din iulie 1944 sunt disponibile si operationale doua “acumulatoare” ENIAC.
Armata americana extinde contractul ENIC, incluzând cercetarile privind EDVAC, un
calculator cu porogram înregistrat.
1945 - John Presper Eckert (n.09.04.1919, Philadelphia, Pensylvania) si John W. Mauchly
finalizeaza si testeaza ENIAC-ul (The Electronic Numerical Integrator and Computer), primul
computer de uz general complet electronizat. Compus din 19.000 de tuburi in vid, 1500 de relee,
consumând 174 Kwats, având 30 de tone pe o suprafata de 72 mp, ENIAC este recunoscut a fi
primul computer electronic dotat cu program universal (el a fost precedat de alte doua
computere electronice, dar acelea au fost specializate). Programele erau introduse în diferite
parti ale calculatorului prin 3.600 de comutatoare. Intrarile/iesirile erau prin lector sau
perforator de cartele perforate. ENIAC era capabil sa efectueze calcule în paralel. El avea un
orologiu de 100 Hz si putea sa efectueze 330 operatii de multiplicare pe secunda. Acesta nu
utiliza numere binare, ci numere zecimale, afisate cu ajutorul unor tuburi cu vid aranjate
corespunzator; cantitatea de energie electrica pe care o necesita era atat de mare încat, ori de
câte ori era pus în functiune, intensitatea luminilor dintr-un oras din apropiere scadea.
John von Neumann publica prima ciorna de raport privitor la “EDVAC"; odata cu aparitia
acestei lucrari notiunea de EDVAC (Electronic Discrete Variable Computer) iesind de sub
protectia brevetului expirat a fost pusa la dispozitia publicului. Legile respective poarta numele
de “Arhitectura von Neumann”. Conceptul de “program stocat in memoria centrala” provoaca
numeroase controverse.
Konrad Zuse termina Z4.
In eseul “Atlantic Monthly” Vannevar Bush pune bazele elementelor care mai târziu duc la
hiper-link-uri.
1946 – La 14 februarie se inaugureaza oficial ENIAC la Philadelphie.
In vara lui 1946, într-o serie de conferinte la Moore School, conceptul EDVAC devine accesibil
publicului larg.
Universitatea Pensilvania organizeaza prima reuniune stiintifica pentru informatica; se prezinta
cercetatorilor calculatorul ENIAC.
Dupa dispute legate de brevete, Eckert si Mauchly parasesc universitatea si pun bazele
UNIVAC – UNIversal Automatic Computer.
Herman Glodstine inventeaza organigramele “flowcharts”.
Cartea "Discutie preliminara asupra designului logic al unui instrument electronic de calculat"
de Arthur Burks, Herman Goldstine si John von Neumann, contribuie la formularea teoriei
computerului digital.
John von Neumann incepe cercetarea în domeniul computerelor la Institutul pentru Studii
Avansate de la Princeton.
S-a constituit Organizatia Internationala pentru Standardizare - ISO la Geneva.
1947 - S-a înfiintat Association for Computing Machinery (ACM), asociatie stiintifica si
educationala, care sta la baza procesului de edificare a societatii informationale.
Uniunea Internationala a telecomunicatiilor (UIT) devine organism specializat al ONU.
Halloid Company, producator de hârtie fotografica, obtine de la Battelle licenta de a dezvolta si
lansa pe piata o masina de copiat bazata pe tehnologia lui Carlson. Procesul, care la început se
numea “electrofotografie” primeste numele de “xerografie”, nume derivat din cuvintele grecesti
“xeros” (uscat) si “grafo” (a scrie).
1948 - Incepe sa opereze prototipul Mark 1 al Universitatii Manchester, un computer electronic
cu program memorizat.
Fizicianul englezo-american William Bradford Shockley (n.13.02.1910, Londra), fizicianul
american Walter Houser Brattain (n.10.02.1908, Amoy, China) si fizicianul american John
Bradeen (n.2305.1908, Madison, Wisconsin) descopera tranzistorul, un mic dispozitiv care
lucreaza ca un tub electronic cu vid, dar utilizeaza mai putina energie electrica (la Bell
Telephone Laboratories).
In "Cibernetica", Norbert Wiener (n.26.11.1894, Columbia, Missouri) face o analiza matematica
completa a teoriei feedback-ului si proceselor automate.
Apar retelele prin cablu (Cable Network).
Se înregistreaza cuvintele “xerografie” si respectiv “xerox”.
1949 - Computerul automat cu întarziere electronica a memorizarii, EDSAC (Electronic Delay
Storage Automatic Computer), de la Universitatea Cambridge, intra în functiune.
In august, intra în functiune BINAC (Binary Automatic Computer - computer automat binar) -
primul computer electronic din SUA care are programul inmagazinat in memorie. Acest
calculator utiliza doua procesoarea identice în paralel, pentru fiabilizarea rezultatelor.
1950 - Diner's Club introduce prima cartela de cost, un prototip al cartii de credit.
In SUA debuteaza era televiziunii color comerciale.
La Universitatea Cambridge Maurice V. Wilkes creaza limbajul ASSEMBLER.
1951 - Sunt prezentate filme tridimensionale, dar spectatorii trebuie sa poarte ochelari speciali,
de polarizare.
Este inaugurata televiziunea transcontinentala în SUA.
John William Mauchly si John Prosper Eckert realizeaza primul computer electronic, UNIVAC
I, care va fi comercializat si primul care inmagazineaza informatiile pe banda magnetica;
UNIVAC (UNIversal Automatic Computer) a fost construit de Remington Rand Inc. si vândut
Biroului american de recensamânt la pretul de 750.000 $, împreuna cu o imprimanta (zisa
“rapida”) de 18.500 $. Au fost produse si comercializate 56 de exemplare, capabile sa execute
8.333 operatii de adunare sau 555 operatii de înmultire pe secunda.
Mary Grace Hopper creaza compilatorul A0, care permitea generarea unui program binar
plecând de la un cod sursa.
Se pune la punct primul tambur magnetic de memorare de capacitate 1 Mb (ERA 1101).
1952 - Reteaua de televiziune CBS utilizeaza un computer UNIVAC pentru a aprecia rezultatele
alegerilor prezidentiale ale SUA; primul rezultat furnizat de UNIVAC prevede foarte exact
esecul unui anumit candidat, dar operatorii îl considera gresit si reprogrameaza în graba
computerul, care prognozeaza, incorect, un rezultat strâns.
Firma Sony realizeaza un aparat de radio tranzistorizat de buzunar.
1953 - In România, colectivul ing. Victor Toma proiecteaza la Institutul de Fizica Atomica
primul calculator electronic românesc.
In SUA apare televiziunea în culori.
1954 – Colectivul condus de prof. Al. Spataru a costruit o statie care a transmis programe
experimentale de tv in România.
Georges Devol realizeaza primul robot programabil numit Universal Automation
(UNIMATION), folosind tranzistoare performante si un dispozitiv de înregistrare magnetic.
1956 - William Shockley, Walter H. Brattain si John Bardeen primesc premiul Nobel pentru
fizica pentru studiile asupra semiconductorilor si pentru inventarea tranzistorului electronic.
Primul cablu telefonic transatlantic este operational din 25.09
John Backus, împreuna cu o echipa a firmei IBM, creaza FORTRAN-ul (Formula Translator),
primul limbaj de programare pentru computer; anterior, programele de computer trebuiau
instalate in limbaj-masina.
John McCarthy concepe Lisp-ul, limbajul-computer al inteligentei artificiale.
Stanislaw Ulam programeaza un computer care sa poata juca sah pe o "tabla" de 6 x 6;
programul denumit MANIAC I, este primul program de computer care îl invinge pe om la un
joc.
1957 – La 4 octombrie 1957 URSS lanseaza primul satelit artificial al Pamântului, Sputnik 1.
Leo Esaki (n.12.03.1925, Osaka) descopera ca electronii sunt capabili sa treaca dintr-o regiune in
alta a semiconductorilior,strapungand asa-numita bariera si provocand scaderea rezistentei o
data cu cresterea intensitatii curentului (în loc de a duce la cresterea ei, asa cum era de asteptat).
S-a pus în functiune CIFA 1, primul calculator electronic românesc (cu tuburi electronice),
realizat la Institutul de Fizica Atomica – Magurele, de catre un colectiv condus de Vitor Toma.
Apare primul calculator cu tranzistori din Japonia (ETL-Mark-4).
1958 - Ca un raspuns la lansarea satelitului Sputnik de catre URSS, Departamentul Apararii
Statelor Unite lanseaza la 7 februarie 1958 o directiva (5105.15), care a dus la aparitia unui
departament de cercetare denumit ARPA (Advanced Research Projects Agency). Principalul
obiectiv al ARPA era dezvoltarea stiintifica si tehnologica în scopuri militare.
Alex Bernstein si Michael Roberts concep un program de sah instalat pe un IBM 704 si care
joaca la fel ca un amator corect.
Apare circuitul integrat, veriga de legatura între industria electronica si informatica. A fost
dezvoltat de Jack Kilby, un inginer de la Texas Instruments.
Apare primul calculator cu tranzistori din Germania (Siemens 2002).
Haloid Company îsi schimba numele în Xerox Company.
1959 - Grace Murray Hopper creaza COBOL-ul, un limbaj de computer destinat utilizarii în
special în elaborarea de programe pentru afaceri.
Calculatorul MARK 1 este scos din serviciu.
1960 - Echo, primul satelit pasiv de telecomunicatii, este lansat pe 12 august 1960, ca urmare a
eforturilor lui John Robinson Pierce (n.27.03.1910, Des Moines, Iowa), care a crezut în viitorul
comunicatiilor prin satelit.
1961 - S-a realizat MECIPT 1, calculator cu tuburi electronice la Institutul politehnic Timisoara
(colectivul format din Lowenfeld, Kaufmann, Baltac).
Apare prima carte care cuprinde teoria comutarii de pachete (“packet-switching): “Information
Flow in Large Communications Nets”, de Leonard Kleinrock, MIT (la 31 mai 1961).
Richard Mattessich imagineaza un algoritm de calcul rapid, care sa folosesca puterea
calculatoarelor, adresat contabililor si economistilor.
1962 - Este pus în vanzare, pe pietele din SUA, primul robot industrial din lume: Unimation.
Oficiul de Aprovizionare al Aviatiei din Philadelphia introduce pe computerul din dotare un
sistem tip retea pentru controlul inventarului.
Pe 10 iulie 1962 este lansat în spatiu de catre Bell Labs, la o altitudine de 5.632 km, primul satelit
activ de telecomunicatii, TELSTAR-1; el realizeaza cea dintâi transmisie transatlantica a unui
film de televiziune.
In august, Joseph Licklider si Wesley Clark publica lucrarea "On-Line Man Computer
Communication" prezentand conceptul de "Galactic Network", prin care oamenii vor fi capabili
sa acceseze datele de pe orice computer conectat la o retea la mare distanta.
In septembrie, Joseph Licklider devine seful cercetarilor în domeniul computerelor la ARPA.
Bell Labs începe testarea tehnologiei denumite generic “radio celular”, care sta la baza telefoniei
mobile.
Bell Labs începe utilizarea sistemului de transmisie T1, care permite transportul semnalelor de
telefonie în format digital, ajungându-se la transmisia a 24 canale de telefonie pe o pereche de
fire de cupru.
1963 - Firma Philips din Olanda introduce caseta de inregistrare si redare a sunetelor.
La 14 februarie SUA lanseaza primul satelit de telecomunicatii pe o orbita sincrona SYNCOM-1,
care a fost utilizat în transmisia tv de la JO de la Tokio.
La numai sase ani de la descoperirea efectului tunel de catre Leo Esaki, apar pe piata diode
semiconductoare care functioneaza pe baza fenomenului de strapungere electronica.
Apare calculatorul cu tuburi si tranzistori DACICC 1 la Institutul de Calcul Cluj (colectivul Gh.
Farcas, Mircea Bocu, Emil Munteanu).
1964 - Sonda spatiala americana Ranger 7 face primele fotografii lunare de apropiere de buna
calitate; cele sase camere de televiziune aflate la bord realizeaza în total 4316 fotografii, care
sunt transmise pe Pamant.
La 20 august 1964 ia fiinta Organizatia Internationala de Telecomunicatii prin Satelit INTELSAT
(International Telecommunications Satellite) în scopul de a realiza si exploata o retea
intercontinentala de telecomunicatii prin sateliti geostationari.
IBM produce System/360, primul mainframe. Apare conceptul de “compatibilitate”, care
permite utilizatorilor sa foloseasca aceleasi imprimante, drive-re si alte periferice cu orice
computer de tip 360.
Digital Equipment Corporation (DEC) realizeaza computerul PDP-8 pe care îl produce în masa.
In august, Paul Baran publica “On Distributed Communications: Introduction to Distributed
Communications Network” lucrare în care subliniaza comutarea pachetelor într-o retea.
S-a realizat CET 500, calculator complet tranzistorizat la Institutul de Fizica Atomica – Magurele
(colectivul condus de Victor Toma).
S-a realizat MECIPT 2, calculator cu tranzistori la Institutul Politehnic Timisoara (colectivul
condus de Vasile Baltac).
1965 - John Kemeny si Thomas Kurtz concep limbajul de computer pentru începatori BASIC
(Beginners All-purpose Symbolic Instruction Code - codul de instructiuni simbolice de uz
general pentru începatori); acesta va deveni principalul limbaj de programare utilizat de
posesorii de computere personale, desi se comercializeaza si alte programe pentru computerele
personale, dar în limbaje mai sofisticate.
Ted Nelson introduce termenul "hypertext".
ARPA sustine studiul “cooperative network of time-sharing computers”. In octombrie, Thomas
Marill si Lawrence Roberts creeaza o retea de tip WAN (Wide Area Network), printr-o linie
telefonica dedicata intre MIT's Lincoln Lab TX-2 si System Development Corporation's Q-32 din
California.
Lawrence G. Roberts, MIT, publica în octombrie “Towards a Cooperative Network of Time-
Shared Computers”.
La 6 august 1965 este lansat INTELSAT-1.
1967 - Incep sa se foloseasca tastaturile pentru a furniza computerului datele de intrare.
Se fac primele legaturi telefonice direct transoceanice, de la New York la Londra si Paris; la
testarea liniilor, care incepe pe 1 martie 1967 si dureaza trei luni, sunt angrenati 80 de abonati
newyorkezi; în iunie 1966 se facuse o demonstratie a noii tehnici prin trei apeluri din
Philadelphia.
Gene Amdahl propune construirea unui computer cu procesoare paralele; o asemenea masina
ar putea solutiona anumite tipuri de probleme cu viteza mult mai mare decat computerele
obisnuite, care lucreaza intotdeauna în secventa liniara.
ARPA si nucleele de cercetare colaboratoare încearca sa traseze primele standarde pentru
schimbul de mesaje între calculatoare, stabilind premisele viitoarelor protocoale de retea.
National Physical Laboratory (NPL) din Middlesex, Anglia, experimenteaza o retea cu
comutare de pachete la 768 kbps.
1968 - S-a fondat INTEL (în Silicon Valley), companie de semiconductoare, principalul
producator mondial de microprocesoare.
In cadrul Universitatii Stanford apare primul laborator de cercetare a inteligentei artificiale.
Doug Engelbart prezinta primul mouse la Institutul de Cercetari Stanford (era creat din lemn,
cu un singur buton si se folosea pentru marcare).
Apare calculatorul cu tuburi si tranzistori DACICC-200 la Institutul de Calcul Cluj (colectivul
Gh. Farcas, Mircea Bocu, Emil Munteanu).
1969 - DoD USA coopteaza centrele de cercetare academice, industriale si guvernamentale în
scopul înfiintarii unui sistem experimental de comunicare ARPANET - Advanced Research
Projects Agency - Network, precursorul INTERNETULUI; sunt racordate sisteme de calcul ale
departamentelor militare ale SUA; proiectul a fost dezvoltat de centrele universitare: UCLA
(primul nod la 30 august 1969), Stanford Research Institute (al doilea nod la 1 octombrie 1969),
UC-Santa Barbara (al treilea nod la 1 noiembrie 1969) si Utah University (al patrulea nod in
decembrie 1969).
Se publica primele norme ale Internet-ului (RFC – uri); prima norma, “Host Software” apare in
7 aprilie 1969; în 29 octombrie 1969 apare norma “Network Timetable”.
Sunt create dispozitivele "bubble memory" (memorie cu bule) pentru a fi utilizate în computere;
spre deosebire de memoriile clasice, acestea retin datele chiar si dupa deconectarea
computerului de la sursa.
Shakey realizeaza primul robot mobil cu capacitate vizuala la Laboratorul de inteligenta
artificiala de la Universitatea Stanford.
1970 - Apare discheta, utilizata pentru înmagazinarea datelor folosite de computere.
Este finalizata farfuria "radio" de 100 m (328 picioare) de la Bonn, în Germania de Vest.
Sunt lansati primii sateliti artificiali chinezesti si japonezi.
Apar aparatele pentru înregistrat casete video.
Prima retea radio bazata pe pachete devine operationala în iulie la Universitatea Hawaii
(dezvoltata de Norman Abramson); va fi conectata la ARPANET în 1972.
Prima publicare a “Host-Host Communication Protocol in the ARPA Network” de catre C.S.
Carr, S. Crocker, V.G. Cerf.
Hosturile ARPANET încep sa utilizeze Network Control Protocol (NCP), primul protocol host-
host.
Prima legatura cross-country a fost instalata de AT&T între UCLA si BBN la 56 kbps, înlocuita
apoi cu o alta între BBN si RAND. O a doua linie s-a instalat între MIT si Utah Universisty.
Sheinman realizeaza bratul robotic la Laboratorul de inteligenta artificiala de la Universitatea
Stnaford.
1971 - Se fac primele legaturi telefonice regulate automate directe între anumite zone ale SUA si
Europa; pana acum, aceste legaturi telefonice se faceau numai asistate de operatori.
Cel dintâi microprocesor, cunoscut acum sub denumirea de “chip”, este introdus în SUA de
firma Intel. Era un sistem pe 4 biti pentru microcomputere. Chipul 4002 rula la 108 khz, folosea
2300 tranzistoare si avea o performanta de 60.000 operatii pe secunda.
Firma Texas Instruments a lui Patrick Haggerty concepe primul calculator de buzunar, denumit
Pocketronic, care poate face operatii de adunare, scadere, înmultire si împartire; greutatea sa
este de peste un kilogram (în jur de 2,5 livre), iar costul de aproximativ 150$.
Nikolaus Wirth concepe limbajul Pascal (denumit dupa Blaise Pascal, inventatorul primului
calculator) un limbaj popular, utilizat în microcomputerele de domiciliu.
Demareaza primele studii privind retelele de calculatoare la ICI - România.
In SUA ARPANET are 15 noduri (23 hosturi): UCLA, SRI, UCSB, Univ of Utah, BBN, MIT,
RAND, SDC, Harvard, Lincoln Lab, Stanford, UIU(C), CWRU, CMU, NASA/Ames.
Ray Tomlinson de la BBN elaboreaza programul de “posta electronica” (e-mail), pentru a
trimite mesaje peste o retea distribuita; programul deriva din alte doua: un program de e-mail
intra-masina (SENDMSG) si un program experimental pentru trasferul de fisiere (CPYNET).
La 15 noimebrie s-a constituit organizatia INTERSPUTNIK.
1972 - Americanii John Bardeen, Leon N. Cooper si John R. Schrieffer castiga premiul Nobel
pentru fizica pentru formularea teoriei superconductibilitatii fara rezistenta electrica la o
temperatura egala cu zero absolut.
Ray Tomlinson foloseste semnul “@” pentru a lega numele utilizatorului de adresa unde este
stocata posta electronica a persoanei; realizeaza primul e-mail prin intermediul unei retele
(martie 1972).
Larry Roberts scrie primul program de management al email-ului, cu functiile “list, selectively
read, file, forward si respond to messages” (in iulie 1972).
Se lanseaza primele doua standarde pentru procesele fundamentale de comunicatie de date:
Telnet - pentru conectarea la retea a mai multor calculatoare (Louis Pouzin scrie RFC 318:
Telnet specification) si FTP - pentru transferul de fisiere între calculatoare.
La Interational Conference on Computer Communications de la Washington D.C. se face o
demonstratie ARPANET cu 40 de masini conectate (octombrie 1972).
INTEL lanseaza microprocesorul comercial de 8 biti accesibil la 16 Kb memorie.
1973 - Japonezul Leo Esaki, fizicianul norvegiano-american Ivar Glaever (n.05.04.1929, Bergen,
Norvegia) si Brian Josephson (n.04.01.1940, Cardiff) castiga premiul Nobel pentru fizica pentru
teoriile legate de superconductori si semiconductori, care prezinta importanta pentru
microelectronica.
Brevetul acordat pentru ENIAC este anulat, John Vincent Atanasoff devenind astfel creatorul
computerului modern.
IBM produce prima jonctiune Josephson care poate fi utilizata ca dispozitiv electronic de
comutare; acesta are o rata de comutare de 1.000 de ori mai mare decat a celui mai rapid
comutator semiconductor existent în momentul respectiv, dar necesita racire pâna aproape de
zero absolut.
Prima conexiune internationala la ARPANET: University College of London (Anglia), via
NORSAR (Norvegia).
Bob Metcalfe dezvolta tehnologia Ethernet.
Vinton Cerf defineste arhitectura “gateway”.
Vinton Cerf si Bob Kahn prezinta ideile de baza ale Internet-ului la INWG la University of
Sessex, Brighton, UK (în septembrie).
Sunt estimati cca 2.000 de utilizatori ARPANET (75% din trafic compus din e-mail).
Apare RFC 454: File Transfer specification (FTP) si RFC 741: Network Voice Protocol (NVP).
Richard Hohn realizeaza la Corporatia Milacron un robot industrial controlat de un
microcomputer numit T3 (The Tomorrow Tool).
1974 - Revista "Radio-Electronics" publica un articol care descrie constructia unui "computer
personal".
Hewlett Packard introduce calculatorul programabil de buzunar.
Versiunea comerciala TELNET pe ARPANET; primul serviciu public de transmitere de date
prin comutare de pachete deschis de BBN.
Vinton Cerf si Bob Kahn publica “A Protocol for Packet Network Interconnection”, care
specifica în detaliu TCP (azi standard).
Shienman ataseaza robotului industrial T3 bratul robotic. Se naste prototipul robotului folosit
apoi pe scara mare în industrie.
1975 - Primele afisaje cu cristale lichide pentru calculatoare de buzunar si pentru ceasuri
electronice se comercializeaza pe piata Regatului Unit.
In SUA apare Altair 8800, primul computer personal comercializat sub forma de set de
componente, cu o memorie de 256 de biti.
Primul “mailing list” pe ARPANET (“MsgGroup”) a fost creat de Steve Walker.
In aprilie Bill Gates si Paul Allen înfiinteaza compania Micro-Soft, care în 1977 devine
Microsoft; Bill Gates si Paul Allen realizeaza primul limbaj de programare pentru PC.
S-au fabricat primele modemuri românesti (IPA); s-au facut teste de transmisii de date pe liniile
de comunicatii din România (ICI si PTTR).
Legaturi pe satelit din Hawaii în Anglia; primele teste TCP facute de catre Stanford, BBN si
UCL.
1976 - S-a constituit Echipa de experti GE1/TT 2 în cadrul Grupului de lucru
UN/ECE/TRADE/WP4 de la Geneva pentru schimbul de date comerciale prin utilizarea
mijloacelor de tratare automata a datelor (sub egida ONU).
S-a dezvoltat UUCP - Unix to Unix Copy (AT&T).
Steve Jobs si Steve Wozniak fondeaza Apple Computer Company si realizeaza primul prototip
de computer Aplle I, apoi sistemul Apple II (Apple Computers).
La 15 noiembrie s-a conectat la INTELSAT prima statie de sol din România.
NASA încep sa utilizeze roboti de tipul T3 în misiunile sale spatiale.
1977 - Apare Apple II, primul computer personal comercializat sub forma asambalata si tot
primul care da rezultate cu adevarat bune.
Se testeaza pentru prima data la scara mare o retea telefonica pe baza unui sistem de fibre
optice.
E-Mail trimis la 100 de persoane printr-o singura operatie, prin programul THEORYNET creat
de larry Landweber de la Wisconsin University.
Apare RFC 733: Mail specification.
1978 - Apple scoate pe piata primul floppy disk drive, conceput pentru computerele personale.
Intel lanseaza microprocesorul 8086, primul din seria x86 care sta la baza exploziei PC-urilor.
Apare telefonul celular.
Protocolul TCP se desparte în TCP si IP (martie 1978).
Dan Bricklin dezvolta la Software Arts un program, bazat pe o matrice de 5 coloane si 20 de
linii, în care se putea face rapid calcule de specialitate.
Primul mesaj de tip “spam” a fost transmis de directorul de marketing de la Digital Equipment
Corporation, Gary Thuerk.
1979 - Visicalc introduce primul program computerizat de contabilitate; acesta le da
posibilitatea utilizatorilor de computere personale sa efectueze planificari financiare fara sa
învete cum se programeaza un computer.
Jean Ichbiah si colaboratorii sai concep limbajul ADA, al carui nume provine de la Lady Ada
Lovelace (fiica Lordului Byron), care, potrivit legendei, a fost primul programator de
computere; limbajul a fost utilizat de serviciile fortelor armate ale SUA.
S-a înfiintat USENET, primul sistem de transmitere a informatiilor pe retea între diferite
grupuri de utilizatori.
Grupul de lucru UN/ECE/TRADE/WP 4 de la Geneva realizeaza embrionul TDED - Trade
Data Element Dictionary.
ARPA creaza Internet Configuration Control Board (ICCB), organism pentru reglementarea
Internetului.
1980 - ARPANET asigura conexiuni între mai mult de 400 de calculatoare din centre
universitare, militare sau guvernamentale, cu acces a mai mult de 10.000 persoane.
1981 - La 12 august apare computerul personal IBM (PC-ul), bazat pe procesorul Intel 8088 pe
16 biti la 4,77 Mhz, cu 64 kb memorie RAM si 40 kb memorie cache care utilizeaza sistemul de
operare industrial standard, care va deveni cunoscut sub denumirea de DOS (Disk Operating
System).
Apar primele modemuri (300 bps) în componeta calculatoarelor.
Apare primul modem Hayes Smart Modem 300 bps.
Anglia definitiveaza ghidul pentru interschimbul de date pentru comert - Guidelines for Trade
Data interchange (GTDI).
Franta dezvolta sistemul Minitel (Teletel) prin France Telecom.
Se creeaza BITNET (“Because it’s time Network”) - retea academica de comunicatii inter-
computere.
Se emit pricipiile OSI - Open Systems Interconnexion.
Numarul PC-urilor ajunge rapid la 1 milion.
1982 - Apar unitatile de citire a compact-disk-urilor.
Compaq scoate pe piata prima "clona" a computerului personal IBM, adica un computer care
utilizeaza acelasi sistem de operare ca IBM PC si care are si alte elemente comune cu acesta,
astfel încat poate folosi majoritatea programelor IBM.
TCP/IP devine protocol standard pentru ARPANET; se dezvolta conceptul INTERNET:
conectarea diverselor retele cu Internet.
Numarul PC-urilor ajunge la 5,5 milioane.
ARPANET are 236 hosturi.
EUnet (European UNIX Network) a fost creata de EUUG pentru a furniza servicii de e-mail and
USENET (primele conexiuni: Olanda, Danemarca, Suedia si Regatul Unit).
Apare RFC 827: Exterior Gateway Protocol specification.
La compania Lotus apare aplicatia de calcul tabelar Lotus 1-2-3, realizata de Mitchell Kapor
(fost la Software Arts).
Nordic Telecom si o serie de companii olandeze de telecomunicatii propun dezvoltarea unui
standard celular diferit de cele pe 800 Mhz. Comisia Europeana emite o directiva prin care se
solicita rezervarea benzii de 900 Mhz pentru ca GSM sa permita roamingul.
1983 - Tehnologia Lisa a firmei Apple aduce ca noutate în dotarea computerelor mouse-ul si
meniurile pull-down; mouse-ul este un dispozitiv care determina deplasarea cursorului pe
ecran prin deplasrea lui pe o suprafata dura; apasand pe butonul mouse-ului, computerul
primeste o anumita comanda, in functie de pozitia cursorului.
DoD autorizeaza trecerea de la un set mai vechi de protocoale de comunicatii la ceea ce se
cunoaste astazi sub numele TCP/IP. Conform Vinton Cerf, acesta este momentul nasterii
Internet-ului asa cum este cunoscut astazi.
Primul sistem de telefonie celulara.
La Univ. Wisconsin se dezvolta conceptul de nume domeniu (domain names).
MILNET (reteaua militara SUA) se separa de ARPANET, care se îndreapta spre activitatea
civila.
In Europa apare EARN - reteaua academica de comunicatii (echivalent BITNET).
Univ. Berkeley realizeaza versiunea UNIX cu TCP/IP incorporat.
MCI (SUA) introduce e-mailul ca instrument în lumea afacerilor.
Se dezvolta statiile de lucru Desktop.
Fred Cohen defineste “virusul informatic”.
Modelul PC-XT al firmei IBM este primul computer personal cu hard-disk incorporat; acesta
este un dispozitiv de memorizare capabil sa inmagazineze 10 megabiti de informatie.
1984 - Apar discurile optice de inmagazinare a informatiilor procesate pe computere.
IBM introduce placa de memorie RAM de un megabit, cu o capacitate de memorizare de patru
ori mai mare decat a cipurilor anterioare.
Steve Jobs si Steve Wozniak lanseaza pe piata la 22 ianuarie celebrul calculator de mici
dimensiuni Apple MacIntosh, dotat cu mouse si usor de manipulat. Primul model MacIntosh
avea unitatea centrala integrata în aceeasi carcasa cu monitorul; legat de el erau tastatura,
mouse-ul si imprimanta. Memoria RAM era de 128 Kb. Primul computer “prietenos” costa
2.495 dolari, având un sistem de operare si programe de redactare si editare texte (MacWrite) si
de realizare desene (MacPaint), imitate apoi de Microsoft, care a elaborat Windows si aplicatiile
tip Office. Firma Apple scade pretul tehnologiei Lisa pana la un nivel acceptabil, concepand
computerul MacIntosh, care devine instantaneu popular.
Modelul PC AT al firmei IBM este primul computer personal care utilizeaza un cip suplimentar
pentru a extinde viteza si memoria unui computer personal existent, cu arhitectura data.
NSF (National Search Fundation) a realizat reteaua NSFNET, care conecta 5 puternice centre de
calcul universitare, racordate ulterior la ARPANET.
1000 de hosturi în retea.
Este pus în practica sistemul de atribuire de nume domeniilor (DNS – Domain Name System),
prin care se permite coordonarea accesului între resursele conectate în retele.
ICI realizeaza in Romania prima retea de transmisiuni de date între calculatoare la distanta
(proiectul RENAC/RENOD, care a primit de la Academia Româna premiul “Traian Vuia”).
Se dezvolta voice-mail.
Nam June Oaik, într-un eseu, descrie modul în care saltul tehnologic produs de utilizarea
satelitilor va conduce la globalizarea informatiilor.
Microsoft dezvolta aplicatia de calcul tabelar EXCEL (initial pentru Apple MacIntosh).
1985 - Laboratoarele AT&T Bell, cu ajutorul unei singure fibre optice obtin echivalentul
transmiterii unui numar de 300 000 de convorbiri telefonice simultane sau al programelor a 200
de canale de televiziune de inalta rezolutie.
Intel lanseaza microprocesorul 80386, care a asigurat PC-urilor viteza de lucru si o interfata cu
utilizatorul.
Se creaza reteaua NSFNet - National Science Foundation cu backbone de 56 kbps.
Se înregistreaza primele domenii (Symbolics.com la 15 martie 1985), apoi: cmu.edu,
purdue.edu, rice.edu, berkeley.edu, ucla.edu, rutgers.edu, bbn.com (la 24 Aprilie 1985); mit.edu
(la 23 Mai 1985); think.com (24 mai 1985); css.gov (iunie 1985); mitre.org, .uk (iulie 1985).
Microsoft lanseaza sistemul de operare Windows 1.0.
ISO înregistreaza standardul 7372 privind dictionarul de elemente de date comerciale (TDED).
1986 - Firma Compaq intrece firma IBM, introducand computere care utilizeaza un cip avansat,
de 32 de biti: Intel 80386.
S-a decis de catre promotorii din SUA si Europa realizarea unui set comun de recomandari
pentru interschimbul de date electronice (EDI);
2000 de hosturi în retea.
Se creaza backbone-ul NSFNET, la 56 kbps, bazat pe 5 centre de supercalculatoare pentru a
pune în comun puterea de calcul pentru utilizatori (JVNC@Princeton, PSC@Pittsburgh,
SDSC@UCSD, NCSA@UIUC, Theory Center@Cornell).
Sunt publicate specificatiile GSM. Se trece de la denumirea franceza (Groupe Speciale Mobile) la
denumirea engleza (Global System for Mobile Communications), pastrându-se acronimul GSM.
Internet Engineering Task Force (IETF) si Internet Research Task Force (IRTF) îsi încep
existenta în cadrul IAB.
1987 - Cele mai puternice computere personale existente sunt Macintosh II si Macintosh SE,
produse de firma Apple.
Pe 9 martie 1987, intra in functiune un supercomputer avansat - Numerical Aerodynamic
Simulation Facility, conceput pentru simulari computerizate si capabil sa atinga o viteza de 1
720 000 000 de calcule pe secunda.
IBM comercializeaza sistemul de computere personale Personal System/2, dotat cu unitati disk-
drive de 3,5 inci, cu hard-disk-uri, cu grafica superioara si cu access la un sistem nou de
operare, care permite realizarea de interconexiuni intre mai multe computere.
Germanul Georg Bednorz si elvetianul K. Alex Muller castiga premiul Nobel pentru fizica
pentru descoperirea ca superconductibilitatea unui material se manifesta la o temperatura mult
mai ridicata decat cea cunoscuta anterior.
O echipa de savanti condusa de Ching-Wu Chu reuseste in premiera sa obtina un material
superconductibil la temperatura de lichefiere a azotului, adica la -196 °C (-321°F).
Dieter Kroekel, Naomi Halas, Giampiero Giuliani si Daniel Grischkowsky de la IBM produc
un soliton "puls întunecat", o unda sationara care se propaga prin fibrele optice fara a se
imprastia si care rezulta in urma unei scurte intreruperi a unui impuls luminos.
Se adopta acronimul EDIFACT; s-a nascut conceptul UN/EDIFACT: United Nations Electronic
data Interchange for Administration, Commerce and Transport.
Se înregistreaza standardul ISO 9735 privind regulile de sintaxa ale EDIFACT.
Seintroduce tehnologia VGA (Video Graphics Array) pentru monitoare.
Se naste Digital Audio Tape (DAT).
10.000 hosturi în retea; BITNET numara 1.000 hosturi.
Se constituie UUNET.
Apare RFC 1000: "Request For Comments reference guide".
Microsoft dezvolta aplicatia EXCEL 3.0 pentru sistemul de operare DOS.
Debuteaza la Institutul Fraunhofer din Germania cercetarile privind formatul de compresie
audio pentru utilizarea pe net.
1988 - In ianuarie, oamenii de stiinta de la Institutul National de Cercetare pentru Metale al
Japoniei creeaza, pe baza de bismut, un nou superconductor de temperaturi inalte; numarul
superconductorilor de temperaturi inalte ajunge astfel la trei.
Predecesorul la US Federal Networking Council a aprobat interconectarea MCI Mail la Internet
pe baza experimentala, cu anumite restrictii, în sensul ca nu se accepta utilizarea Internetului
pentru e-mail-uri între furnizori de servicii comerciale. Interconectarea MCI Mail la Internet
având foarte mare succes, furnizorii de servicii comerciale de posta electronica au cerut si au
primit acceptul de a se lega la Internet, ceea ce a dus la schimbarea restrictiilor initiale,
permitându-se utilizatorilor comerciali sa interactioneze cu utilizatorii Internet.
Savantii de la Universitatea din Arkansas descopera un al patrulea tip de superconductor de
temperaturi inalte; realizat pe baza de taliu, noul tip de material face ca recordul superior de
temperatura pentru superconductibilitate sa ajunga la 125 °K (-148 °C sau - 234 °F).
John L. Gustafson, Gary R. Montry, Robert E. Benner si colaboratorii lor gasesc o cale de a
rescrie problemele destinate procesarii computerizate paralele care mareste viteza de primire a
solutiilor cu 1000; anterior se credea ca o crestere a vitezei de 100 este limita acestei metode.
In noiembrie, Robert T. Morris lanseaza un program “worm” în Internet, care afecteaza mii de
hosturi UNIX> acest lucru declanseaza un mare val de comentarii în presa, aducând practic
Internetul în constiinta marelui public (pâna atunci, foarte putini oameni stiau de Internet).
Dezbaterile publice si procedurile legale declansate au determinat elaborarea de coduri de
conduita (Codes of Conduct), în principal de catre EDUCOM, Association for Computer
Machinery si Internet Activities Board. Ca urmare DARPA creaza CERT (Computer Emergency
Response Team).
DoD adopta OSI (Open System Interconnection).
Backbone-ul NSFNET este upgradat la T1 (1,544 Mbps); tari conectate la NSFNET: Canada
(CA), Denmark (DK), Finland (FI), France (FR), Iceland (IS), Norway (NO), Sweden (SE).
Primul “multicast tunnel” este realizat între Stanford si BBN in vara lui 1988.
Se constituie Internet Assigned Numbers Authority (IANA) in Decembrie; Jon Postel este
primul director.
Jarkko Oikarinen dezvolta Internet Relay Chat (IRC).
GSM devine standard international de telefonie digitala celulara.
1989 - Apar primele firme de comercializare servicii de acces INTERNET; este momentul în care
Internet-ul începe sa devina accesibil publicului larg.
Peste 100.000 de hosturi conectate la INTERNET.
Steve Dorner de la Universitatea Illinois din Urbana Champain a scris programul Eudora
pentru e-mail.
Se creaza RIPE (Reseaux IP Europeens).
Apar RFC 1121: “Act One – The Poems” si RFC 1097: “TELNET Subliminal – Message Option”.
Noi tari se conecteaza la NSFNET: Australia (AU), Germany (DE), Israel (IL), Italy (IT), Japan
(JP), Mexico (MX), Netherlands (NL), New Zealand (NZ), Puerto Rico (PR), United Kingdom
(UK).
Tim Berners-Lee si Robert Cailliau de la Laboratorul european CERN pun bazele unui nou
protocol de comunicare pentru stocarea si regasirea documentelor si dau nastere World Wide
Web-ului.
1990 - Primul site WWW; o noua orientare grafica pentru lucru în retea.
ARPANET înceteaza sa existe (oficial).
A început sa functioneze primul furnizor comercial de servicii INTERNET (The World Com,
world.std.com).
S-a constituit Electronic Frontier Foundation (FFF), de catre Mitch Kapor.
Apare Archie, primul program de cautare fisiere pe INTERNET.
Apar RFC 1149: “A Standard for the Transmission of IP Datagrams on Avian carriers” si RFC
1178: “Choosing a Name for Your Computer”.
Se introduce tehnologia XGA (eXtended Graphics Array) pentru monitoare, care suporta o
rezolutie de 800 x 600 pixeli în 16,8 milioane de culori sau 1024 x 768 pixeli în 65.536 culori.
In martie la Geneva în cadrul Grupului de lucru pentru facilitarea procedurilor de comert
international (WP 4) s-a fixat definitia UN/EDIFACT – Electronic Data Interchange for
Administration, Commerce and Transport.
Noi tari conectate la NSFNET: Argentina (AR), Austria (AT), Belgium (BE), Brazil (BR), Chile
(CL), Greece (GR), India (IN), Ireland (IE), Korea (KR), Spain (ES), Switzerland (CH).
1991 – Accesul la Internet din România se facea prin apel telefonic în alte tari (de regula
Austria, Germania sau Olanda); adresele de e-mail erau înregistrate în domeniile din aceste tari.
Guvernul Romaniei aproba propunerea Academiei Roimâne, Ministerului Invatamântului si
Stiintei si Comisiei Nationale de Informatica pentru conectarea la reteaua EARN (European
Academic Research Network), cu primele noduri ICI, IFA si IPB.
S-a constituit asociatia pentru interschimbul comercial de date pe INTERNET: Commercial
Internet eXchange (CIX) Association, Inc. formata din General Atomics (CERFnet), Performance
Systems International, Inc. (PSInet) si UUNET Technologies, Inc. (AlterNet), dupa ce NSF a
introdus restrictii la utilizarea comerciala a NET-ului (Martie).
Studentul Linus Torvalds de la Universitatea din Helsinki difuzeaza pe Internet versiunea
preliminara a unui nou sistem de operare asemanator UNIX, în sistem de distribuitie gratuita -
LINUX.
Se creaza conceptul World Wide Web (WWW) de catre Tim Berners-Lee de la CERN.
Wide Area Information Servers (WAIS), inventat de Brewster Kahle, este realizat de Thinking
Machines Corporation.
Se naste Gopher, sistem de prezentare date pe INTERNET, de catre Paul Lindner si Mark P.
McCahill de la University of Minnesota.
NSFNET backbone este upgradat la T3 (44,736Mbps); traficul prin NSFNET este de 1 trillion
bytes/luna si 10 billion packets/luna.
Noi tari conectate la NSFNET: Croatia (HR), Czech Republic (CZ), Hong Kong (HK), Hungary
(HU), Poland (PL), Portugal (PT), Singapore (SG), South Africa (ZA), Taiwan (TW), Tunisia
(TN).
La Roma si Nisa au loc primele manifestari (congrese) si demonstratii dedicate GSM.
1992 - Peste 65 milioane de PC –uri; peste 1.000.000 hosturi conectate la INTERNET.
Internet-ul devine o componenta de o importanta capitala a fortelor armate ale SUA.
S-a înfiintat Internet Society (ISOC), asociatie pentru coordonarea evolutiei INTERNET-ului;
IAB se redefineste în cadrul ISOC.
In mai 1992, ICI începe, sub coordonarea CNI, demersurile la RIPE si apoi la IANA pentru
recunosterea si înregistrarea domeniului de nivel înalt .ro
In decembrie 1992 devine operational primul nod national la ICI, fiind conectat
Universitatea din Viena pe linie închiriata de 9,6 kbps (proiectul ROEARN.BITNET); se
utilizau protocoale NJE pentru acces la EARN si respectiv TCP/IP pentru acces la Internet. Se
stabileste cadrul de conceptie al RNC (Reteaua Nationala de Cercetare).
Termenul “surfing the Internet” este introdus de Armour Polly.
Este creat programul Veronica, un instrument de cautare gophere.
RIPE creaza Network Coordionation Center (NCC) pentru a administra înregistrarea adreselor
si a coordona serviciile comunitatii europene a Internetului.
Apar virusii pe net; primul atac îl face virusul Michelangelo.
Alte tari se conecteaza la NSFNET: Antarctica (AQ), Cameroon (CM), Cyprus (CY), Ecuador
(EC), Estonia (EE), Kuwait (KW), Latvia (LV), Luxembourg (LU), Malaysia (MY), Slovakia (SK),
Slovenia (SI), Thailand (TH), Venezuela (VE).
Banca Mondiala devine institutie on-line.
SUA decide migrarea ANSI/ASC X.12 catre EDIFACT.
Apare primul operator de retea GSM: Oy Radiolinja Ab in Finlanda.
1993 - România: Nodul national RNC - Reteua Nationala de Cercetare asigura conectivitate
totala la INTERNET. Se conecteaza la Nodul RNC de la ICI nodurile de la IFA, UPB,
Universitatea Tehnica Timisoara, CEPES si IMAR.
La 26 februarie 1993 domeniul .ro este înregistrat în baza de date IANA. Este momentul în
care România primeste acceptul de a înregistra domenii nationale sub “.ro”. Din acel moment
ICI a început sa înregistreze nume de domenii .ro. Primul nume de domeniu a fost rnc.ro.
Serviciul de înregistrare a fost gratuit pâna în 1995.
Primii furnizori de servicii de INTERNET din România: ICI cu nodurile legate la RNC pentru
comunitatea de cercetare-învatamânt, iar comercial EuNET (azi KPNQWEST), PCNET,
STARNETS (azi EUROWEB).
2.000.000 hosturi pe INTERNET.
In iulie Congresul SUA adopta National Information Infrastructure Act.
NSF creaza Internic, pentru furnizarea de servicii de tip director si baze de date (AT&T),
înregistrare (Network Solutions Inc.) si informatii (General Atomisc/CERFnet).
Backbone-ul NSFNET creste la T3: 44,735 Mbps.
Explozia INTERNET; WWW creste cu 341%, Gopher creste cu 997%.
Primul browser: Mozaic.
In septembrie începe sa functioneze Information Infrastructure Task Force.
Domeniile business si media devin interesate de Internet.
Casa Alba, ONU devin institutii on-line.
Apar RFC 1437: “The Extension of MIME Content – Types to a New Medium” si RFC 1438:
“IETF Statements of Boredom (SOBs)”.
Noi tari conectate la NSFNET: Bulgaria (BG), Costa Rica (CR), Egypt (EG), Fiji (FJ), Ghana (GH),
Guam (GU), Indonesia (ID), Kazakhstan (KZ), Kenya (KE), Liechtenstein (LI), Peru (PE),
Romania (RO), Russian Federation (RU), Turkey (TR), Ukraine (UA), UAE (AE), US Virgin
Islands (VI).
Se încheie primele acorduri de roaming pentru GSM.
Motorola produce Motorola International 3200 cu greutatea de 581 grame, care va deveni un
clasic al telefoanelor celulare.
1994 - Apare conceptul de Comunitate “on-line”; cea mai mare parte a comunitatii accepta ca
Internet-ul (prin ARPANET) împlineste 25 de ani.
Apare conceptul Business Network; o persoana poate cumpara flori pe INTERNET.
Apare prima versiune de HTML – Hypertext Markup Language, limbajul de programare
pentru paginile web.
Traficul pe NSFNET trece de 10 miliarde bytes/luna.
Primul banner (advertising) pe www.hotwired.com (in octombrie).
Comunitatea Europeana elaboreaza Raportul: “Europa si societatea informationala” (raportul
Bangemann, dupa numele elaboratorului).
In octombrie 1994 se semneaza contractul ICI – PTT Austria pentru instalarea legaturii RNC la
retelele europene, pe canal de satelit de 64 kbps Bucuresti – Viena, cu finantare PHARE si sub
garantarea MCT.
La 17 noiembrie 1994 Consiliul de Ministri al Uniunii Europene decide ca la 1.01.1998 serviciile
telefonice sa devina liberalizate în spatiul comunitatii europene.
Se constituie Trans-European research and Education Network Association – TERENA cu
scopul de a participa la dezvoltarea unei infrastructuri informationale si de telecomunicatii de
înalta calitate în beneficiul cercetarii si educatiei (octombrie).
Apar RFC 1606: “A Historical Perspective On The Usage Of IP Version 9” si RFC 1607: “A View
from the 21st Century”.
Alte tari conectate la NSFNET: Algeria (DZ), Armenia (AM), Bermuda (BM), Burkina Faso (BF),
China (CN), Colombia (CO), Jamaica (JM), Jordan (JO), Lebanon (LB), Lithuania (LT), Macao
(MO), Morocco (MA), New Caledonia (NC), Nicaragua (NI), Niger (NE), Panama (PA),
Philippines (PH), Senegal (SN), Sri Lanka (LK), Swaziland (SZ), Uruguay (UY), Uzbekistan (UZ)
.
TOP 10 Domains arata astfel: com, edu, uk, gov, de, ca, mil, au, org, net.
Se lanseaza faza a doua de dezvoltare GSM pentru date si fax de catre Vodacom.
Nokia realizeaza primul telefon adaptat la standardul GSM de 1800 Mhz (tipul Nokia 2120).
1995 - 4.652.000 sisteme de calcul în INTERNET.
NSF nu mai sprijina financiar Internetul (care se autofinanteaza); înregistrarea domeniilor nu
mai este gratuita (se cer 50$ pe an); NSF continua sa plateasca pentru .edu si o perioda pentru
.gov.
Apar primele companii Internet Service Providers: Compuserve, America Online, Prodigy.
Browser-ul Netscape Navigator utilizat mai frecvent decât Mosaic.
In februarie, compania VocalTec introduce InternetPhone, prima aplicatie bazata pe tehnologia
"IP telephony", dand posibilitatea utilizatorilor de a folosi un mod ieftin si simplu de a conversa
cu colegi si prieteni din toata lumea.prin internet.
Se pune în functiune legatura pe satelit la 64 kbps Bucuresti – Viena (a functionata pâna în
februarie 1999).
Se lanseaza Java in 23 mai 1995.
Prima captura oficiala pe Internet a sercviului secret si a agentiei împotriva drogurilor.
Vatican-ul intra pe net.
WWW si Search engines sunt declarate tehnologiile anului; Emerging Technologies: Mobile
code (JAVA, JAVAscript), Virtual environments (VRML), Collaborative tools; atacurile anului:
The Spot (12 iunie 1995) si Hackers Movie Page (12 August 1995).
Se realizeaza primele roaminguri pentru data/fax si SMS.
In SUA este activata prima retea GSM la 1900 Mhz.
1996 - Peste 100 de tari beneficiau de INTERNET; explozia web-urilor.
Apare conceptul INTRANET.
Peste 300 de milioane de mesaje se trimit zilnic si cca 100 milioane de persoane folosesc mijlocul
de comunicare e-mail.
Telefonia pe Internet începe sa intereseze companiile de telecomunicatii.
Apare US Communications Decency Act (CDA), un act normativ controversat cu privire la
restrângerea distributiei materialelor indecente pe net; Curtea Suprema a SUA va declara actul
neconstitutional in 1997.
Grupul “The Internet Ad Hoc Committee” (IAHC) anunta planul de a introduce 7 noi nume
generice pentru Top Level Domains (gTLD): .firm, .store, .web, .arts, .rec, .info, .nom..
Incep sa apara restrictii la utilizarea Internetului in diferite tari (China, Germania, Arabia
Saudita, Singapore, Noua Zeelanda).
Top 10 Domains: com, edu, net, uk, de, jp, us, mil, ca, au.
Tehnologiile anului: Search engines, Java, Internet Phone; tehnologii in dezvoltare: Virtual
environments (VRML), Collaborative tools, Internet appliance (Network Computer).
In octombrie 1996 se instaleaza legatura terestra Bucuresti – Budapesta pentru conectarea RNC
la Europanet, cu finantare PHARE ( a functionat pâna in februarie 1998).
Apar cartelele SIM GSM pre-play.
1997 - 16.000.000 sisteme de calcul pe INTERNET.
Se naste modemul de 56kbps.
Apare RFC 2000: “Internet Official Protocol Standards”.
Apare conceptul EXTRANET.
In Canada se lanseaza CA*net II pentru a furniza Internet de noua generatie utilizând
ATM/SONET (iunie).
O eroare umana din dimineata de 17 iunie 1997 la Network Solutions cauzeaza mari probleme
tabelei DNS pentru .com si milioane de sisteme au de suferit.
La 6 august 1997 se constituie la Brussels EuroISPA – European Internet Services Providers
Association.
Apare RFC 2100: “The Naming of Hosts”.
Top 10 Domains pe 1997: com, edu, net, jp, uk, de, us, au, ca, mil.
Atacurile anului: Indonesian Govt (19 Jan, 10 Feb, 24 Apr, 30 Jun, 22 Nov), NASA (5 Mar), UK
Conservative Party (27 Apr), Spice Girls (14 Nov)
Tehnologiile anului: Push, Multicasting.
In Romania, Mobifon lanseaza primul serviciu GSM la 900 Mhz (CONNEX la 15 aprilie).
Mobilrom lanseaza serviciul Dialog la 21 aprilie.
1998 - In EU serviciile si infrastructura de telecomunicatii sunt deschise competitiei (eliminarea
monopolurilor).
US Depart of Commerce (DoC) lanseaza o Carte verde prin care anuta intentia de a privatiza
DNS la 30 ianuarie; trasferul spre industrie se face la 25 noiembrie prin acordul DoC cu ICANN.
Franta lanseaza “La fete de l’Internet”.
Consiliul Europei lanseaza PROMISE Programme to Stimulate the Establishment of the
Information Society in Europe (Council Decision 98/253/EC of 30 March 1998).
Apare formatul de compresie audio MP3 – Mpeg Audio Layer 3, utilizat cu programul de
redare Winamp.
Vodacom introduce serviciul d eposta vocala gratuita in GSM.
1999 – Prima banca ce are toate serviciile disponibile numai pe Internet: Bank of Indiana (22
februarie ).
Internet Fiesta cucereste Europa.
Comunitatea IT&C intra intr-o stare de agitatie: trecerea la anul 2000. Pana la urma totul se
petrece fara prea mari efecte negative.
Incep testarile pentru WAP, GPRS si este lansata prima versiune Bluetooth.
2000 – Consiliul Europei lanseaza initiativa politica “eEurope – O societate informationala
pentru toti” (An Information Society For All) – Lisabona, 23-24 martie.
Reteaua Backbone Internet@ trece la Ipv6 (la 16 mai).
Comisia Europeana lanseaza proiectul GEANT – Gigabait Research and Education Network,
care sa înlocuiasca reteaua academica TEN-155 (6 noiembrie).
Statisticile înregistreaza: 100 milioane de sisteme de calcuul in Internet; 250 milioane de oameni
utilizeaza servicii on-line; 36% din casele din SUA au acces la Internet.
MIT’s Artficial Intelligence Lab lanseaza primele prototipuri de “roboti” inteligenti, capabili sa
interactioneze social.
Apar primele retele GPRS. In lume sunt înregistrati 480 milioane utilizatori de GSM
900/1800/1900 Mhz.
2001 – La 31 ianuarie 2001 se constituie ANISP – Asociatia Nationala a Internet Service
Providerilor din România.
In mai 2001 se constituie Euro-IX (European Internet Exchange Association) pentru promovarea
comunitatii Internet Exchange Points (IXP).
La 7 septembrie 2001 se pune în functiune RoNIX – Romanian Network for InterneteXchange.
La 23 noiembrie 2001 se semneaza la Budapesta Conventia “Cybercrime”.
Este produs primul robot comercial dotat cu inteligenta artificiala de catre firma Sony (cânele
AIBO – Artificial Intelligence roBOt; AIBO mai înseamna in japoneza prieten).
Se lanseaza primele servicii MMS; apar primele terminale GSM cu ecran color. GSM se
îndreapta catre generatia a 3-a: sunet si imagine în direct.
2002 – Statisticile înregistreaza (dupa Vinton Cerf): cca 500 milioane de persoane care utilizeaza
Internetul; cca 350 milioane de calculatoare conectate; cca 300 mii de retele interconectate.
La 25 septembrie 2002 intra în functiune Autoritatea Nationala de Reglementare în Comunicatii
(ANRC).
In iunie se desfasoara la Bucuresti reuniunea ICANN.
Intel celebreaza livrarea a unui miliard de PC-uri. Configuratia momentului: un procesor Intel
Pentium 4, cu viteze de pâna la 2,53 Ghz. Al doilea miliard de PC-uri este asteptat în cca 5-6 ani.
Primul acord de interoperabilitate MMS la nivel national s-a încheiat in Singapore in luna
decembrie.
MIT realizeaza robotul Kismet, care recunoaste libajul trupului (mimica, gesturi, postura) si
inflexiunile vocii, raspunzând în consecinta.
2003 – La 1 ianuarie 2003 are loc “liberalizarea” telecomunicatiilor în România, ceea ce însemna
deschiderea completa a pietei serviciilor de comunicatii electronice liberei concurente, în
conformitate cu un nou cadru de reglementare, aliniat la normele europene.
Comunitatea “împatimitilor” din România serbeaza 10 ani de Internet sub domeniul “.ro”.
Cercetatatorii de la MIT’s Intelligence Artificial Lab inventeaza creierul arificial. Impreuna cu
Lucent Technologies’Bell Lab realizeaza un circuit neuronal electric, care imita fidel cortexul
cerebral, centrul inteligentei umane.
Sony prezinta in aprilie a doua generatie a robotului SDR-4X (Sony Dream Robot), care poate
“jongla” cu 20.000 de cuvinte, recunoaste fetele si le asociaza unor dialoguri anterioare.
La 4 septembrie 2003 ANISP înregistreaza modificarea STATUTULUI, care semnifica extinderea
obiectului de activitatea la întregul domeniu al “retelelor si serviciilor de comunicatii
electronice”, în conformitate cu noul cadru de reglementare implementat în România, aliniat la
cel european.