Sunteți pe pagina 1din 8

Ministerul Educaiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Lucru individual la
disciplina: managementul
tehnologic i operaional

Tema: Procesul de fabricare al


creioanelor

Elaborat de:

Belibov Ana , gr BA 1304

Controlat de:

Lect. univ. Zubcu Tatiana

Chisinau, 2014
....................................................................................

Cuprins :

Scurt istoric ..................... 3


Material prim ............................................................................ 3
Enumerarea operaiilor i descrierea lor .......4
Schema fluxului tehnologic ............................6
Concluzie ..................................................................................... 7

Scurt istoric:
Creionul nu are o istorie asa indelungata cum ne-am astepta. Grafitul, adica mina creionului, a
fost descoperit langa Keswick, Anglia, in 1554 de o persoana necunoscuta, care probabil si-a dat seama
ca grafitul se poate folosi la scris. Curand dupa aceasta descoperire au inceput sa se produca in aceasta
zona primele creioane. Initial, oamenii pentru a scrie, foloseau mina de carbon infasurata in sfoara
pentru a nu se murdari pe maini.
Prima productie in masa de creioane a fost produsa in Nuremberg, in 1662 si abia in
1795, chimistul francez Nicolas Conte a patentat pentru prima oara procesul de fabricare a creioanelor,
folosind un amestec de argila si grafit pe care il ardea, iar apoi realiza si partea cilindrica din lemn a
creionului, de care acest amestec era lipit, astfel incat sa nu iasa atunci cand se scria cu el. Creioanele au
ajuns foarte repede instrumentul de baza pentru artistii plastici.
Nu la mult timp de la aparitia creionului a aparut si guma de sters, descoperita de omul de
stiinta si exploratorul Charles Marie de la Condamine, care a adus pentru prima oara in Europa un fel de
guma-cauciuc din America de Sud, care a inceput sa fie folosita pe post de guma de sters. Cu toate
acestea guma de sters incepea sa se deterioreze ca si mancarea, ceea ce facea sa fie greu de folosit pe
perioade mai lungi. Cei care obisnuiau sa scrie des foloseau de multe ori pe post de guma de sters miez
de paine.
In 1839, Charles Goodyear a descoperit o metoda prin care cauciucul sa nu se mai deterioreze,
si anume prin vulcanizare, proces pe care l-a numit dupa zeul roman al focului, Vulcan. In 1844, el a
patentat acest proces si guma de sters a devenit un obiect banal. Ideea geniala de a atasa guma de sters
la capatul creionului i-a venit lui Hyman Lipman din Philadelphia in 1858, insa nu i-a fost patentata ideea
considerandu-se ca nu aduce un fel nou de a folosi creionul sau guma de sters. In 1870 deja in America
se consumau anual 20 de milioane de creioane.
Ascutitoarea a aparut cel mai tarziu, in 1897, si ea a fost patentata de John Lee Love, care a realizat
o ascutitoare de dimensiuni mici, cu un mecanism foarte simplu, de altfel cel pe care il cunoastem si noi.
Inainte de inventia lui John Lee Love ascutitoarele erau din metal, cu manivela, ceea ce le facea mai greu
de transportat.

Printre autorii celebri care scriau cu creionul se numara John Steinbeck, care folosea 60 de
creioane din cedru pe zi, Ernest Hemingway, Henry David Thoreau, care folosea creioane realizate in
fabrica tatalui lui, celebre pentru mina neagra si pentru rezistenta, unele dintre cele mai bune creioane
din America, Leonardo da Vinci care obisnuia sa-si schiteze lucrarile cu creionul, s. a.
Majoritatea creioanelor moderne sunt gradate dupa sistemul european in functie de cat de
neagra si consistenta este mina, cel mai banal creion fiind HB. De asemenea, cele mai multe creioane de
pe piata sunt vopsite in galben, o traditie care dateaza din 1890.

Materi prim:

Grif (grafit, argil alb,)


plastine din chedru californian 18x7x0,5 cm
piese din aluminiu
gume de ters (cauciuc vulcanizat)
vopsea (galben, neagr, alb i roie), lac

Enumerarea operaiilor i descrierea lor


Nr
d/o
1.

Denumirea
operatiei
Canelur

Descrierea operaiei
Fabricarea ncepe cu calenura plastinelol din chedru
californian (18x7x0,5 cm), care sunt introduse pe banda
rulant cu ajutorul unui dispozitiv.

Tipul
procesului
tehnologic
Automatizat

(cedru se consider cel mai convinabil material pentru


utilizarea la fabricaia creionelor deoarece acesta are fibre
durabile, nefriabile () i drepte.)

2.

Dozarea cu clei

3.

Fixarea grifului

4.

Formarea
blocurilor

5.

Presarea

6.

Modelarea
formelor i
separarea lor

Control

7.

Vopsirea

Aceasta reprezint adncitura longitudinal n care mai apoi se


va poziiona griful. Ea se relizeaz cu ajutorul plastine
rotitoare, care caneleaz cte 8 canele n fiecare plac pentru
grifuri.
Dozatorul umple cu clei toate 8 caneluri aflate pe o plac .
aceasta se face ca griful s se menie la loc n tija de creion.
Pentru urmtoarea operaie fiecare a doua plac trece pe
banda rulant poziionat paralel cu prima. n acelai timp
grifurile deja fabricate se aranjeaz pe adnciturile special
preconizate ale unui tambur rotitor. Plcile din prima band
trec sub acest tambur, care arunc cte un grif pe fiecare
calendur.
(griful se face dintr-un amestec de argil i grafit la o
temperatur mai mare de 800 o C. Cantitatea argilei este direct
proporional cu tria grifului).
Pentru aceast operaie maina de prghie ntoarce plcile de
pe prima band la 180 de grade, dup care le trece peste
utilajul de aplicare a cleiului i le trece peste fecare plac
nzestrat cu grif., astfel se formeaz aa-numitele sandwichuri cu grif
sandwich-urile sunt presate cu o ton timp de o or. Aceasta
se face pentru a fixa trainic plcile una de alta.
3 faze:
n cadrul primelor dou etape strungul prelucreaz
consecutiv suprafeele blocurilor n prisme hexagonale
A 3-a etap este separarea blocurilor n 8 prisme

Automatizat
Automatizat
Manualmecanizat
Automatizat

Automatizat

Automatizat
Automatizat

Aceast forma a fost invenatt pentru ca creionul s nu s se


rostogoleasc de pe mas .
n laboratorul de cercetare i control lucrtorul ia cte un creion Manualdin fiecare serie pentu a-l verifica. Acesta l ascute manual
mecanizat
mecanizat pentru a verifica calitatea grifului.
Apoi sub o presiune de minimum 2 Kg el apas pe grif pentru a
verifica rezistena.
Creioanele trec consecutiv prin aparatele de lcuire de cte 4
Automatizat
ori. Aici pe creioane se fixeaz culoarea galben. Al cincilea
aparat fixeaz liniile negre marca acestei companii. Al
aselea - acoper creioanele cu lac.

8.

Sigmatizarea

9.

Fixarea gumei
de ters

Vopsirea
capetelor
creioanelor

10. Ascuirea
11. mpachetarea

(Culoarea galben a nceput a fi folosit de productorii de


creioane n anii 90 ai sec XX (1890), aceast culoare din
strvechi se asocia cu avere regal deoarece ea era greu
dobndit n scopuri productive . acum ns culoarea galben
este doar o tradiie, n special in SUA .)
Creioanele trec prin utilajul care se numee aparat de
Automatizat
sigmatizare care cu o vitez de 500 creioane /min trece, de
pe pelicul pe creioane, nscribia din folii termice.
Se fixeaz piesa din aluminiu apoi pe aceeai band rulant are Automatizat
loc fixarea gumelor de ters la cte 4 creioane consecutiv.
(Guma de ters este format din cauciucul vulcanizat)
Acest mod este folosit mia mult in Europa. Creioanele se
cufund cu un capt pn la nivelul de 0,5 cm n avasul plin cu
culoarea alb, aboi n vas cu culoarea roie. Intensitatea culorii
este direct proporional cu tria grifului. Ultimul strat este
lacul.
Creioanele se trec cu cellalt capt, perpendicular cu un
tumbur de lefuit,micndu-se circular pentru a fi ascuite.
Creoianele finale, sub un numr constant, se mpacheteaz n
cutiue special preconizate.

Automatizat

Automatizat
Automatizat

Schema fluxului tehnologic:

Canelur

Dozarea cu clei

Fixarea grifului

Formarea blocurilor

Presarea

Formarea prismelor
hexagonale i separarea lor

Control

Vopsirea

Sigmatizarea

Vopsirea capetelor
creioanelor

Fixarea gumei de ters

Ascuirea

mpachetarea

Concluzie :
n cadrul seciei de baz a seciei de producere are loc transformarea materiei prime (grif, plastine din
chedru californian 18x7x0,5 cm i gume de ters) n produs finit creioane - care reprezint obiectul
activitii de baz al ntreprinderii.
Laboratorul de cercetare i control reprezint acea verig organizatoric n cadrul crora se execut
diferite analize i msurtori ale calitii creioanleor.

Dup modul n care procesul de produce se execut predomin procesul automatizat , deoarece n
cadrul procesului executantul are sarcina de a urmri i regla maini, aparate, utilaje i instalaii care
prelucreaz materiile prime i materialele .
Dup modul de obinere a produsului finit din materiile prime avem : proces sintetic, deoarece produsul
finit se obine din mai multe feluri de materii prime care dup diferite prelucrri succesive se asambleaz.
Dup natura activitii desfurate, proceselul de producie este de producie propriu-zis, n care are
loc trasformarea efectiv a materiilor prime i materialelor n bunuri economice.
Dup felul materiei prime este proces de producie extractiv, deoarece nu au materii prime, ci numai
obiecte ale muncii (grafit, argil, lemn etc). Ele nu au valoare, pentru c n starea n care se afl n natur
nu s-a cheltuit munc omeneasc pentru producerea lor, nici valoare de ntrebuinare, deoarece n
forma n care se afl n natur ele nu pot fi folosite de om.
Dup desfurarea n timp a operaiunilor procesul tehnologic este un proces discontinuu sau
nestaionar , deoarece n cadrul acestuia toate operaiile se efectueaz succesiv pe acelai utilaj.
Materia prim este introdus n utilaj prin operaia de ncrcare, dup care se efectueaz
transformarea acesteia n produs finit, ntr-o singur faz sau mai multe faze. Dup terminarea
perioadei de transformare are loc operaia de descrcare.

Tipul de producie este n serie , deoarece ntreprinderea fabric o gam mai redus de produse, n
cantiti mari, mijlocii sau mici. Caracteristicile acestui tim p de producie sunt:

Gradul de specializare a seciilor, atelierelor i a locurilor de munc va fi mai accentuat sau mai
redus, n funcie de mrimea lotului de produse fabricate.

Deplasarea produselor sau pieselor de la un loc de munc la altul se face n cantiti egale cu
mrimea lotului de transport, folosindu-se mijloace de transport cu mers continuu (n cazul unor
serii mari) sau cu mers discontinuu (n cazul unor serii mici de fabricaie).

Amplasarea diferitelor maini i utilaje se face pe grupe omogene (n cazul seriilor mici) sau pe
linii de producie n flux (n cazul seriilor de fabricaie mijlocii sau mari).

Caracteristicile de baz sunt:

....................................................................................

Mijloacele de transport intern pot fi:


1) Cu flux discontinuu, pentru seriile mici de fabricaie
2) Mijloacele de transport intern cu flux continuu, precum benzile rulante se folosesc pentru seriile mari
de fabricaie:
n cazul tipului de producie n serie, se ntlnesc caracteristici comune att tipului de producie n
mas, ct i tipului de producie individual (unicate).

Metoda de organizare a produciei pe comenzi. Cracteristici:


- proporionalitatea parial a subdiviziunilor ntreprinderii;
- ndeplinirea unui volum asemntor de lucrri ce se repet periodic;
- micarea obiectului muncii are loc ciclic, trecerea de la un lot la altul este nsoit de necesitatea reglrii
utilajului.