Sunteți pe pagina 1din 2

3.

Formele limbajelor
1) Limbaj nonverbal 2) Paralimbaj Limbajul non-verbal
Doar 7% din toate informatiile ce le primim se regasesc sub forma cuvintelor rostite.
Corpul nostru vorbeste mereu fara sa fim constienti de aceasta. Mimica, gesturile, cadenta (Repetare
regulat i uniform a unei micri), atitudinea, pozitia corpului, vocea, contactul vizual, contact

3) Metalimbaj

fizic, mirosul, aspectul general si felul de a merge lasa o prima impresie pentru o persoana si deseori aceasta prima impresie ramane. Limbajul corporal este limbajul sentimentelor noastre si formeaza simpatii si antipatii fata de cei din jur mai eficient decat orice putem exprima in cuvinte. Toate acestea se intampla intr-o clipa, deoarece limbajul corporal este inteles intuitiv. Auzim" lucrurile importante cu ochii! Cine doreste sa avanseze in pozitia sa la slujba trebuie sa inteleaga dialogul corporal" al celorlalti. Si, bineinteles, trebuie sa fie constient de limbajul corporal propriu.

Paralimbajul
Paralimbajul reprezint modul prin care mesajul este transmis .El include viteza cu care vorbim, ridicarea sau scderea tonului, volumul, folosirea pauzelor, calitatea vorbirii. Tonul real al vocii poate fi descoperit dimineaa, dup trezire. Cu fiecare or ce trece, oboseala distorsioneaz timbrul i nlimea vocii. Dac ne aflm ntr-o stare puternic emoional (furie sau ngrijorare), vom face mai multe greeli de exprimare, ne vom blbi sau vom face mai multe pauze urmate de interjecii ca " dect facem de obicei. Interlocutorul nostru va resimi aceste elemente i va reaciona la ele. Incluznd paralimbajul n ansamblul elementelor de comunicare nonverbal, Argyle, Alkema i Gilmour (apud Hayes, Orrell, 2003) au efectuat un experiment n urma cruia au concluzionat c oamenii reacioneaz cu o probabilitate de cinci ori mai mare la indiciile nonverbale dect la cele verbale (astfel, cnd comunicarea nonverbal o contrazicea pe cea verbal, subiecii experimentului aveau tendina de a ignora cuvintele). Paralimbajul are un rol deosebit n situaiile n care alte elemente nonverbale nu sunt implicate: s lum exemplul convorbirii telefonice (ceea ce se cheam eticheta telefonic) a unui agent de vnzri cu un client necunoscut. Agentul este o voce pentru clientul n cauz. Imaginea pe care acesta i-o va asocia va depinde ntro manier definitorie de folosirea paralimbajului. Viteza cu care vorbim nu reprezint o valoare dat; astfel, nu exist un anumit ritm al expunerii care s fac eficient comunicarea. Un bun comunicator va ti s varieze aceast vitez n funcie de receptorii mesajului i de mesajul propriu-zis. De obicei, la nceputul expunerii se folosete un ritm mai lent, de introducere, care crete n intensitate pentru a ilustra mai bine importana sau dinamismul miezului mesajului. Problema de comunicare pe care o poate ridica viteza vorbirii ca indicator de paralimbaj constituie ceea ce se regsete n literatura de specialitate sub titulatura de asimilare. Asimilarea presupune c anumite cuvinte dintr-o fraz tind s fie unite n exprimare ntr-un flux de comunicare, lucru care face dificil nelegerea. Pe de alt parte, durata sunetelor i cuvintelor variaz, n mod normal, n funcie de strile pe care le avem: n general, folosim tonuri de durat mai scurt atunci cnd exprimm suprarea i prelungim aceleai tonuri atunci cnd exprimm sentimente ca iubirea; aceast variabilitate a duratei tonurilor n cuvinte tinde s fie legat de funcionalitatea paralimbajului n comunicare. Ridicarea sau scderea tonului i volumul reprezint, la rndul lor, factori variabili (ntre cteva limite, n sensul c un ton ridicat poate s sune neplcut/strident sau un volum prea sczut poate s oblige asculttorul la un

efort suplimentar, care s i micoreze aria temporal la care poate s dezvolte o atenie maxim); astfel, anumite pri ale mesajului pot fi subliniate prin aceste variaii de ton i de volum. Cnd toi aceti factori sunt adiionai cuvintelor, ei pot schimba nelesul a ceea ce dorim s transmitem. Albert Mehrabian a estimat c 39% din nelesul comunicrii este afectat de paralimbaj. Iat de ce trebuie remarcat c numai n mod arbitrar sau n scop funcional-didactic putem separa comunicarea verbal de cea nonverbal, ele aflndu-se pe un continuum extrem de flexibil; ntr-adevr, un mesaj este mai credibil i suport o nelegere profund atunci cnd, n transmiterea lui, suporturile verbal i nonverbal se mbin eficient. La cellalt capt al perspectivei la care facem apel, putem s ne nchipuim cum ar fi transmiterea unui mesaj fr incidena micrilor, gesticii, mimicii la care cealat persoan apeleaz atunci cnd desfoar respectiva activitate.

Metalimbajul
Metalimbajul constituie o zona neclara a comunicarii interpersonale. Dictionarul "Maquarie" defineste metalimbajul ca pe " un limbaj care codifica altfel ideile dect limbajul natural". Metalimbajul este un limbaj ascuns n interiorul limbajului; este prezent pretutindeni, cu rol important n dezvoltarea unei relatii; este, ca si limbajul trupului, o unealta ce poate fi folosita pentru a afla adevarata atitudine a unei persoane. Dialogul dintre doi necunoscuti ncepe cu un schimb de expresii, ntrebari, clisee si afirmatii care le permit sa cstige timpul necesar pentru a-si da seama daca pot dezvolta o relatie. De obicei se ncepe cu "Ce mai faceti?", care atrage cliseul "Bine", la care cel ntrebat raspunde "Ma bucur" sau ceva similar. Ritualul atinge un asemenea grad de automatism nct pentru un alt raspuns n afara de "Bine" s-ar putea primi acelasi "Ma bucur". In urma cu o suta de ani, un patron l putea concedia pe unul dintre angajatii sai, spunndu-i: "Afara, netrebnic trndav ce esti!" sau ceva asemanator. Presiunile aduse de sindicate si alte organizatii au adus n prim plan metalimbajul. Astazi functionarul lenes ar primi o circulara: "Din cauza reorganizarii ample a sectiei de exporturi a companiei am fost nevoiti sa comasam functiile de.. n folosul tuturor angajatilor si pentru bunul mers al companiei n general , . a hotart sa renunte la aceasta titulatura si sa-si caute de lucru pe piata libera, acolo unde priceperea si experienta lui l poate face util". Metalimbajul este mai usor de acceptat de catre ceilalti si tine sindicatele n fru." Cuvintele luate separat transmit putine mesaje emotionale, daca transmit vreunul. Cuvintele transmit fapte si informatii. In conversatiile directe, efectul maxim al cuvintelor nu depaseste 7%. Asternute pe hrtie, cuvintele si pierd continutul emotional; e usor de nteles de ce procesul verbal al unei sedinte de tribunal poate trimite o persoana inocenta la nchisoare. Adevarul adevarat sta n ntelegerea contextului, a mprejurarilor si a modului n care sunt utilizate cuvintele. Asupra unei chestiuni relatate prin intermediul unui ziar izbucneste o dezbatere mult mai ampla dect n cazul oricarui mijloc de informare n masa, caci cititorul interpreteaza n mod individual si personal cuvintele folosite. Ceea ce citeste o anumita persoana nu este n mod necesar interpretat la fel de catre o alta persoana. Proasta folosire si interpretarea gresita a cuvintelor pot duce la relatii ncordate.