MICUL BUSINESS ÎN REPUBLICA MOLDOVA – PAŞI SPRE AFIRMARE iunie 30 2005 - 14:03 (Centrul de Monitorizare şi Analiză Strategică) Micul business

în lume este supranumit „coloană vertebrală a economiei” graţie celei mai mari contribuţii la crearea noilor locuri de muncă, stimularea concurenţei, favorizarea inovaţiilor şi tehnologiilor. Cu toate acestea, nu putem vorbi despre o definiţie exhaustivă a micului business. Se poate spune că micul business întruneşte micro-întreprinderile şi întreprinderile mici. În practica mondială, cele mai răspîndite criterii de apreciere a mărimii întreprinderii sînt volumul anual al vînzărilor şi numărul de angajaţi. Astfel, întreprinderile cu un număr de angajaţi de 1 - 9 persoane şi un volum anual al vînzărilor de pînă la 3 mil. lei, sînt calificate, în legislaţia Republicii Moldova, drept micro-întreprinderi, iar întreprinderile cu 10-50 angajaţi şi un volum anual de vînzări de pînă la 10 mil. lei, se numesc întreprinderi mici. Limitele menţionate diferă de la o ţară la alta. Spre exemplu în SUA întreprinderi mici sînt considerate acelea care au pînă la 500 de angajaţi. Rolul social-economic al micului business În ţările dezvoltate din punct de vedere economic (unde micul business este considerat promotor al dezvoltării economice graţie avantajelor pe care le oferă), micul business cunoaşte o dezvoltare accelerată mai ales în domeniile serviciilor şi a producerii mărfurilor de larg consum. Întreprinderile mici sînt mai flexibile şi reacţionează mai rapid la schimbările mediului de afaceri şi la cerinţele pieţei. Din aceast considerent investiţiile în micul business aduc venituri mai mari decît investiţiile în întreprinderile mari. De altfel, acestea din urmă beneficiază din plin de serviciile întreprinderilor mici şi într-un fel sînt dependente de ele. Micul business este orientat spre satisfacerea necesităţilor pieţei locale şi utilizează resursele şi forţa de muncă locală, avînd o contribuie substanţială şi în soluţionarea problemei şomaului. Spre exemplu, 50 la sută dintre populaţia aptă de muncă a Germaniei şi 60 la sută a SUA sînt antrenate anume în micul business. Iar în Republica Moldova, potrivit unor surse din cadrul Proiectului BIZPRO Moldova, doar în doi ani de zile sectorul micului business a creat 40 de mii de locuri de muncă sau 70 la sută din cele 59 de mii în total pe economie. Totodată, micul business oferă posibilităţi reale de a pune în aplicare aptitudinile creative ale întreprinzătorului, dar şi inventivitatea şi capacitatea de lider – calităţi foarte necesare şi utile.

Sursa: Direcţia Principală Dezvoltarea Businessului Mic şi Mijlociu a Ministerului Economiei şi Comerţului Micul business în Republica Moldova

Sectorul micului business în Republica Moldova, ca şi în majoritatea statelor în curs de dezvoltare, a apărut ca urmare a reformelor structurale efectuate în procesul trecerii de la economia centralizată la cea de piaţă. Potrivit datelor Proiectului BIZPRO Moldova astăzi cca. 90 la sută din totalul de agenţi economici ai ţării reprezintă întreprinderile micului business, dintre care 73 la sută sînt micro-întreprinderi, iar 19 la sută sînt întreprinderi mici.

Sursa: datele DSS al Republicii Moldova Actualmente, structura micului business reflectă cu aproximaţie situaţia anului 2000: predomină activitatea comercială – 45 la sută; urmată de industria de prelucrare a materiei prime agricole şi extractivă – 13 la sută; tranzacţiile imobiliare – 11,8 la sută; transport şi telecomunicaţii – 6,5 la sută şi construcţii – 5,7 la sută. Micul business în profil teritorial Dezvoltarea micului business este sesizabilă, deocamdată, doar în mun. Chişinău, unde sînt concentrate 67 la sută din numărul total de întreprinderi mici şi micro-întreprinderi. Alte 3,7 la sută din întreprinderi ale micului business sînt înregistrate în mun. Bălţi, iar 2,7 la sută în UTA Găgăuz Yeri. De menţionat că întreprinderile micului business din Chişinău sînt mai mari decît celelalte, atît după cifra de afaceri şi numărul de salariaţi, cît şi după cheltuielile efectuate pentru întreţinerea personalului. Bunăoară, întreprinderile de acest tip din capitală realizează 72 la sută din întregul volum al vînzărilor nete realizate de micul business din întreaga ţară, aici fiind ocupaţi circa 57 la sută din toţi salariaţii întreprinderilor mici şi mijlocii.

Sursa: Direcţia Principală Dezvoltarea Businessului Mic şi Mijlociu a Ministerului Economiei şi Comerţului

Situaţia financiară a întreprinderilor din sectorul micului business Potrivit surselor oficiale, pe parcursul ultimilor doi ani se constată o ameliorare a situaţiei economico-financiare a întreprinderilor micului business. În acest sens, cele mai bune rezultate au fost înregistrate de întreprinderile comerciale, fiind urmate de cele ce practică tranzacţii imobiliare şi cele din industria de prelucrare a materiei prime agricole. Totuşi, statistica atestă un număr de numai 10 mii de întreprinderi care au obţinut profit (doar 36 la sută din totalul de întreprinderi a micului business), ceea ce ne face să tragem concluzia că „coloana vertebrală” a economiei noastre este deocamdată foarte şubredă. Din cîte se ştie, cele mai neprofitabile întreprinderi activează în agricultură, sector care necesită investiţii de lungă durată şi monitorizări frecvente de piaţă. Profituri mici au înregistrat şi antreprenorile mici din domeniul industriei. Această situaţie, într-o anumită măsură, este determinată de pregătirea profesională insuficientă a antreprenorilor, de multe ori fiind uimitoare uşurinţa cu care unele persoane, iniţiind o afacere, se desemnează în funcţia de director fără a avea cea mai elementară pregătire în domeniul managementului. Cercetătorii din domeniu susţin că doar 5 – 10 la sută din populaţia unei ţări posedă aptitudinile necesare de întreprinzător, dar mai există şi dificultăţile însuşirii relaţiilor de piaţă, absenţa culturii şi tradiţiilor întreprinderilor mici şi o serie de alte piedici, mult mai grave, în calea dezvoltării micului business în Republica Moldova.

Sursa: Direcţia Principală Dezvoltarea Businessului Mic şi Mijlociu a Ministerului Economiei şi Comerţului Problemele micului business în Republica Moldova Atunci cînd vine vorba despre problemele cu care se confruntă în activitatea de zi cu zi, businessmenii indică, în primul rînd, piedicile birocratice (vezi interviul cu dl Eugen Roşcovanu, Preşedintele Asociaţiei Micului Business din Republica Moldova): sutele de acte normative şi instrucţiuni, depăşite de timp, protejează traiul liniştit al funcţionarilor publici şi favorizează abuzurile şi corupţia organelor de control; politica fiscală nechibzuită cu multiplele impozite, taxe, penalităţi şi amenzi;

Altă piedică în calea dezvoltării micului business constă în insuficienţa mijloacelor financiare proprii ale întreprinderilor, atît pe termen scurt (capital circulant), cît şi pe termen lung (pentru investiţii) şi accesul limitat la sursele externe de finanţare. Piaţa financiară a ţării este alcătuită din 15 bănci comerciale şi instituţii de finanţare nebancare: organizaţii de microfinanţare, companii de leasing, factoring etc. Pe parcursul anului 2004 portofoliul de credite al băncilor comerciale a constituit peste 9 miliarde lei sau cu 13 la sută mai mult decît în anul 2003 şi de două ori mai mult decît în anul 2001. Scade continuu rata dobînzii la creditele solicitate de la băncile comerciale: 20,96 la sută

(în anul 2004) faţă de 28,46 la sută (în anul 2001), pentru creditele acordate în lei şi, respectiv, 11,4 la sută faţă de 13,64 la sută, pentru creditele acordate în valută liber convertibilă. Totuşi, deşi băncile sînt principalii deţinători de mijloace financiare, ele rămîn, deseori, reticente în acordarea creditelor subiecţilor micului business, din cauza solvabilităţii insuficiente a întreprinderilor micului business, insuficienţa garanţiilor, lipsa experienţei etc. În plus, rata dobînzii solicitată de bănci este considerată de micii antreprenori exagerată şi, deci, total neconvenabilă. Drept urmare, întreprinderile micului business continuă să întîmpine dificultăţi în accesul la finanţe. O dovadă e şi faptul că ponderea creditelor direcţionate pentru sectorul micului business nu depăşeşte 15 la sută din totalul de credite, iar majoritatea creditelor sînt acordate agenţilor economici din raza mun. Chişinău. Trebuie de menţionat şi faptul că majoritatea creditelor acordate micului business provin de la instituţiile financiare internaţionale care au deschis linii de creditare la băncile comerciale, acestea din urmă împrumutînd resursele financiare întreprinderilor din sector. Vom aminti că în anul 2004 asemenea linii de credit anume pentru întreprinderile micului business, au fost acordate de către BERD şi Banca Mondială, debitori fiind Moldindconbank, Victoriabank, Mobiasbancă. În Republica Moldova, în calitate de sursă alternativă de finanţare, au fost instituite Organizaţiile de Microfinanţare, inclusiv Asociaţiile de Economii şi Împrumut ale Cetăţenilor (AEIC), care se deosebesc prin dreptul de a accepta depozite. La moment, în ţară sînt înregistrate peste 535 de AEIC care activează în zonele rurale. Alte organizaţii de microfinanţare sînt ProCredit, Microinvest şi Corporaţia de Finanţare Rurală care se orientează spre satisfacerea cererii de finanţare a agenţilor micului business, deţinătorilor de patentă, gospodăriilor ţărăneşti etc. Dar şi în aceste cazuri condiţiile de creditare nu sînt considerate convenabile de către reprezentanţii micului business, fiind vorba şi de o rată a dobînzii ridicată. Printre partenerii finanţării business-ului rural se numără şi Proiectul Investiţii şi Servicii Rurale (RISP) şi Fondul Internaţional pentru Dezvoltarea Agriculturii (IFAD). Pentru facilitatea accesului la finanţare a agenţilor economici a fost creat şi fondul pentru Susţinerea Antreprenoriatului şi Dezvoltarea Micului Business, destinat garantării în proporţie de 50 la sută a creditelor acordate de băncile comerciale agenţilor economici. Fondul însă are o contribuţie prea nesemnificativă la dezvoltarea micului business, beneficiind de mijloace financiare foarte limitate: în anul 2004, conform Legii bugetului, acestui fond i-au fost transferate 1 mil. de lei şi tot 1 mil. de lei urmează a fi transferat în anul 2005. Soluţii Înlăturarea diferitelor bariere, în mare parte, depinde de voinţa statului de a realiza reforme reale în direcţia optimizării cadrului regulatoriu al micului busines şi perfecţionării politicii fiscale – reforme implementate în baza Programului de Stat de susţinere a micului business pentru anii 2002 – 2005 şi principiilor Cartei europene pentru întreprinderile mici, la care Republica Moldova a aderat în anul 2004. Reformarea cadrului regulatoriu: Perfecţionarea activităţii organelor de control, reorientarea funcţiilor de sancţionare spre acordarea ajutorului şi motivaţiei îndeplinirii corecte a prevederilor legislaţiei. În

Pînă în prezent.- - - acest sens primii paşi au fost făcuţi prin adoptarea (la 18 februarie 2003) Hotărîrii Guvernului nr. 424-XV (din 16 decembrie 2004). Şi. frecvenţa controalelor efectuate de organele abilitate a fost redusă la o singură dată. nu în ultimul rînd. Micşorarea cuantumului şi nomenclatorului serviciilor publice.. crearea sistemului informaţional unic de supraveghere şi control. condiţiilor ecologice. Aceeaşi hotărîre mai prevede achitarea controalelor din contul bugetului de stat. 10 zile. 395 (din 1 aprilie 2003). Optimizarea sistemului de autorizaţii la etapa iniţierii activităţii antreprenoriale prin implementarea sistemului oficiilor unice. legate de efectuarea controalelor. 214-XV din 24 iunie 2004 a fost anulată obligativitatea autentificării notariale a documentelor necesare obţinerii licenţei. supranumită „Legea ghilotinei”. pe parcursul a doi ani la aceeaşi întreprindere. Guvernul revizuieşte nomenclatoarele şi tarifele la serviciile cu plată. a fost adoptată şi Hotărîrea Guvernului nr. În anul 2004 (la 26 iulie). a tuturor cheltuielilor. limitarea accesului. Acum au rămas doar două: Camera de Înregistrare de Stat. iar 300 de regulamente şi . tehnologice. în funcţie de forma juridică de organizare a întreprinderii. de trecere a organelor de control la activitate planificată. actele de constituire şi ştampila întreprinderii. 168 „Cu privire la activitate de supraveghere şi control” care prevede măsuri de perfecţionare a structurii şi funcţiilor organelor de control. inclusiv a serviciilor de evaluare a conformităţii. au fost făcuţi şi anumiţi paşi în direcţia optimizării procesului de acordare a licenţelor. De asemenea. comasarea mai multor organe de control. din cele peste 1000 de acte normative prezentate de instituţiile administraţiei de stat şi publice. agentul economic fiind scutit de plata serviciilor notariale. Ministerul Economiei şi Departamentul de Statistică şi Sociologie. a devenit posibilă trecerea treptată la evidenţa electronică a înregistrării întreprinderilor. iar controalele asupra respectării normelor tehnice. în contextul reformei regulatorii. sanitare. cu anularea în perspectivă a acestei practici. În paralel cu simplificarea procesului de înregistrare a întreprinderilor. Este implementat sistemul „unui singur ghişeu”. Pînă la crearea sistemului unui „singur ghişeu” procedura de înregistrare conţinea 13 etape. Alte 227 acte normative necesită unele modificări. de ocrotire a muncii etc. care a unit 12 etape. În prezent o firmă poate fi înregistrată în cca. către agentul economic. nu mai des decît o dată pe an. În prezent. al instanţelor de evaluare a conformităţii. prestate de către autorităţile publice. Taxa de înregistrare a întreprinderii este una dintre cele mai mici din lume: între 250 şi 550 lei. asistaţi de consultanţi străini. reforma regulatorie prevede şi optimizarea cadrului normativ de reglementare care va fi efectuată în conformitate cu legea nr. acordate cu plată subiecţilor pieţei. Prin Legea nr.862 care prevede divizarea funcţiilor organelor de control de funcţiile instituţiilor de evaluare a conformităţii. Grupul de lucru naţional a acceptat 413 pentru a fi înscrise în registrul de stat al actelor normative. Oficiile teritoriale şi regionale sînt conectate într-o reţea unică care funcţionează în regim on-line. întru diminuarea acestora. efectuarea anumitor controale numai în baza unor informaţii prealabile privind posibilele încălcări a cadrului legislativ şi normativ. Antreprenorul se prezintă la acest oficiu teritorial al Camerei Înregistrări de Stat numai de două ori – pentru depunerea cererii de înregistrare şi pentru ridicarea certificatului de înregistrare. şi deschiderea unui cont în bancă. Prin Hotărîrea Guvernului nr. examinează sistemul actual de dări de seamă financiare şi statistice în scopul optimizării acestuia. Ca urmare a adoptării Legii cu privire la documentul electronic şi semnătura digitală.

necesită cheltuieli însemnate şi. Chiar în Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei este recunoscut faptul că "actualul cadru regulatoriu are un efect advers asupra dezvoltării economice. 1380 – XIII privind tariful vamal. reprezentanţii micului business privesc cu mari rezerve reformele preconizate de stat. Au fost micşorate tarifele vamale la importul mărfurilor în Moldova la circa 35 de poziţii tarifare prin adoptarea la 20. deoarece în ţară nu există. cu un număr de angajaţi de pînă la 19 lucrători şi o cifră de afaceri de 3 mil. a fost modificat şi perfecţionat articolul 49 al Codului Fiscal privind scutirea agenţilor micului business de plata impozitului pe venit. Cu toate acestea. atît prin mituirea judecătorilor.11. contravin Constituţiei. trebuie să recunoaştem că micul business se afirmă tot mai convingător în calitate de factor determinant al renaşterii economiei ţării şi face ca autorităţile statului să-şi aplece urechea la necesităţile sale. Codului Fiscal. Scutirea se oferă doar în baza cererii depuse de solicitant la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. lupta cu birocraţia şi corupţia încă nu este pierdută. ca fiind învechite. o experienţă de combatere eficientă a birocraţiei şi corupţiei. a fost redus şi impozitul pe venit al persoanelor fizice. iar activitatea economică în ansamblu este sub potenţialul economiei. Actele normative care stabilesc împuternicirile organelor de control din Republica Moldova conîin mari deficienîe şi lacune. de multe ori. Pentru anul 2006 Guvernul preconizează noi reduceri a impozitului pe venit ale persoanelor fizice. În scopul ieşirii agenţilor micului business din economia tenebră. deoacamdată. Codului Civil etc. Cetăţenii cu un venit mai mic de 16. Cetăţenii nu apelează la organele de justiţie pentru a-şi apăra drepturile. 81 – XV din 18 martie 2004. cei cu venituri între 16. Actele juridice adoptate la nivelul ministerelor. Investitorii autohtoni au fost egalaţi în drepturi şi stimulente financiare cu investitorii străini prin intrarea în vigoare a Legii cu privire la investiţiile din activitatea de întreprinzător nr. .2 mii lei şi 21 mii lei achită un impozit de 15 la sută. Facilităţi fiscale: 1. Cu toate acestea. 4.instrucţiuni nu vor fi incluse în registrul menţionat.1997 a Legii nr. lei. cu condiţia că agentul economic nu are restanţe la plăţile pentru buget şi lucrează în profit. departamentelor. Agenţii micului business. deciziile lor sînt influienţabile. Deci. Toate aceste flagele sînt încurajate de ineficienţa sistemului de drept. A fost redus impozitul pe venit al persoanelor juridice de la 28 la 20 la sută.2 mii lei achită un impozit pe venit de 10 la sută. deoarece procesele judiciare durează inadmisibil de mult. ceea ce e mai rău. iar susţinerea statului este aproape insesizabilă pe lîngă impactul negativ al cadrului regulatoriu şi politicii fiscale. în ceea ce priveşte activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii şi investiţiile". însă ele urmează a fi înlocuite cu regulamente şi instrucţiuni noi care ar corespunde rigorilor economiei de piaţă. iar cei cu venituri mai mari de 21 mii lei achită un impozit pe venit de 22 la sută. inspectoratului fiscal. cît şi prin indicaţiile unor persoane sus-puse. 2. 3. care a compromis ideea de justiţie în ţară. beneficiază de scutirea integrală de la plata impozitului pe venit pe parcursul a 3 ani şi în mărime de 35 la sută pentru alţi 2 ani. în special.

Acestea din urma au disparut cu timpul. Moldova Academia de Studii Economice din R. 4.2002 Planul lucrarii: 1. 3. Moldova Coordonator: Cobzari L. intr-o afacere proprie. Primele semne de viata ale privatilor au aparut odata cu fondarea primelor cooperative. Moldova a inceput sa apara si sa se dezvolte pe la sfirsitul anilor 80. Oamenii primeau foarte greu in sufletul lor noul fenomen economic – businessul privat. Dupa demararea privatizarii paminturilor au aparut si Gospodariile de fermieri. Societati pe Actiuni.PROBLEMELE BUSINESSULUI Ministerul Educatiei si Stiintei al R.php?view=viewarticle&articleid=1331 BUSINESS . Businessul privat in R. Intreprinderi Individuale. ia credite de la tine Franchising-ul si rolul lui in dezvoltarea micului business Incheiere Tabele Introducere. Grupa: BBV – 995 Chisinau . Si iata de aici au inceput problemele. Student: Dicusar O. Moldova Creditarea micului business ajuta bancile Cind nimeni nu-ti da. . dupa liberalizarea gorbaciovista. Moldova Tema pentru Conferinta: Problemele businessului mic si mijlociu in R. etc. 5. De obicei „particularii” erau priviti cu suspiciune ca pe niste afaceristi si demolatori ai sistemului. 7. 8.Veaceslav Mîţu http://mdn. Asociatii. Primele probleme au fost de mentalitate. 6. Introducere Businessul mic in statele dezvoltate Realizarile si problemele businessului mic si mijlociu in R. 2. Scopul tuturor celor care au initiat afaceri proprii a fost cistigarea unui ban propriu.md/index. in locul lor aparind SRLuri.

astfel reactionind foarte repede la cererea clientului. Efectul este bine cunoscut – productivitate inalta a muncii. data fiind puterea financiara de care dispuneau. implementarea noilor tehnologii.Dar aceasta stare de suspiciune a fost depasita destul de repede. Si nimeni. Brusc statul a inceput sa se intereseze foarte mult de activitatea businessului privat. ceea ce si face ca sa raminem intr-o economie falimentara. ele ocupindu-se doar cu asamblarea. cu fini. macar foarte usor de realizat. cu mult mai complicate. si care dureaza pina in ziua de astazi – relatiile cu statul. 90 % din intreprinderi sunt mici si mijlocii. Dezvoltarea pe aceasta cale a fost incurajata si stimulata nu numai de statul italian. E bine acolo unde nu suntem noi? In Italia de exemplu. sau daca nu. pentru ca cea mica activeaza intr-un teritoriu restrins. etc. numarul mediu de angajati fiind de 3-4 persoane. Si asta pentru ca companiile mari sunt interesate sa plaseze unele comenzi de fabricare a materialelor de completare intreprinderilor mici. pe cind birocratia din marile companii. altul decit producerea. Pentru cei cu pile. pina nu demult. Impozite mari. cauzeaza totdeauna la intirzieri neconvenabile. standardizate. A aparut si o patologie noua la organele statale – frica cronica ca nu cumva cetatenii sa se imbogateasca prea tare. valoare adaugata a produsului mare. Oamenii singuri au inteles ca este mai convenabil sa te adresezi dupa un serviciu la o firma mica decit la una mare. Aceste probleme aveau sa le para primelor businessmeni floare la ureche dupa ce au aparut altele. nu si-a pus intrebarea: dar ce facem cu micul business? Asta de unde sa ia bani pentru mita? De unde sa ia inca 10 ore (plus cele 24) ca sa treaca prin renumitul teasc al birocratiei sovietice din independenta R. Ori la noi nici unul din aceste elemente nu este prezent. in care activeaza doar membrii familiei. licentiere. controale frecvente. Consumatorul despre care vorbeam mai sus nu este altceva decit clasa medie. si cel mai important – un consumator cu putere mare de cumparare. Sunt foarte raspindite afacerile de familie. aceste probleme la fel erau si mai sunt foarte usor de rezolvat. cerinte igienice exagerate. Un alt segment. Moldova? Businessul mic in statele dezvoltate O economie dezvoltata nu inseamna altceva decit intreprinderi sanatoase. adica cu institutiile de stat. Si asta in conditiile in care destul de mult timp nici nu l-a observat. dar si de companiile mari. care in tarile dezvoltate nu-s altcineva decit intreprinzatorii privati. il constituie serviciile. nanasi si cumetri din Guvern sau Parlament. Si au inceput a pune piedici. Pentru niste intreprinderi mari aceste lucruri erau cunoscute. business orientat spre o dezvoltare continua. oameni care au afaceri proprii mici si mijlocii. odata cu prosperarea primelor si aparitia multora care doreau sa aiba afaceri proprii. etc. . Cu toate ca istoria cunoaste cazuri cind si asemenea intreprinderi dadeau faliment din cauza legislatiei anapoda. autorizatii.

ei au inceput a cauta oameni care sa produca ciupercile. prelungit ulterior pentru 2001. alta. Astfel. Au cumparat si citeva camioane cu care transportau la doua companii din Marea Britanie ciupercile adunate. Principalele reusite in ceea ce priveste micul business.. subventioneaza activitatea lor in proportie de 70% Realizarile si problemele businessului mic si mijlociu in R. s-a ajuns la situatia in care. etc. Dispunind totusi de resurse financiare destul de modeste. astazi este una dintre cele mai dezvoltate. traiesc 2-3. La noi ca totdeauna. in curind au inceput sa aiba probleme cu achizitionarea ciupercilor. statul stimuleaza crearea asociatiilor de intreprinderi mici care sa le reprezinte interesele. Iesirea din situatie a fost distribuirea activitatilor la diferite companii specializate deja existente. Astfel. iar cei doi irlandezi au ajuns sa se ocupe doar de gestiunea afacerii. .La fel stau lucrurile si in Japonia. care transporta ciupercile de la crescatorie la minifabrica de prelucrare a fructelor. Mai ales atunci cind vorbim de uzinele de asamblare a tehnicii de calcul. parteneri lor englezi erau cit pe ce sa renunte la ei. Totusi. iar uneori pina la 100 de intreprinderi mici. care cu 10 ani in urma era una din tarile slab dezvoltate din Europa. unde se prelucrau si se ambalau ciupercile pentru furnizare ulterioara. tot datorita dezvoltarii businessului mic. precum si a Standardului National de Contabilitate. si asa mai departe. Moldova. Ei au cumparat citeva automobile cu care stringeau ciupercile de la crescatori (acestea erau dispersati practic pe tot teritoriul Irlandei). Avind in posesie doar tehnologia si informatia de unde pot procura utilaj necesar. Evident. dat fiind faptul ca nu le ajungeau automobile. alta face carcasuri. In aceeasi Italie sau Irlanda. Doi irlandezi au hotarit sa produca ciuperci. Astfel ei au gasit circa 300 de persoane care au instalat pe paminturile lor utilajul necesar pentru producerea ciupercilor. pe linga intreprinderile mari. ba mai mult chiar. majoritatea prevederilor nu au fost efectuate din lipsa resurselor financiare... la inceput aveau numai ideea. iar ei doar sa le vinda. au fost hotaririle de Guvern privind „Reglementarea controalelor activitatii agentilor economici” si adoptarea „Regulamentului cu privire la modul de incheiere. guvernul a emis o Hotarire prin care a adoptat la nivel national Programul de sustinere a micului business pentru anii 1999-2000. aplicare si reziliere a acordului privind creditul fiscal pentru subiectii micului business”. O alta particularitate a businessului mic in statele dezvoltate este sustinerea de care beneficiaza din partea guvernelor. o mica intreprindere de transport. criza a fost depasita. Au mai intervenit probleme si la transportarea ciupercilor in Marea Britanie. Astfel. Acesta prevedea un sir de masuri destinate sa stimuleze crearea intreprinderilor mici si sa sustina intreprinderile deja existente.. Irlanda. Una face piulite. Acesta este un caz clasic care demonstreaza eficienta existentei unui sector dezvoltat al micului business. Desigur. Bunaoara a fost angajata. In scurt timp afacerea a inceput sa mearga destul de bine. Taiwan si China. Un caz povestit de un businessman care a vizitat aceasta tara ni s-a parut interesant. La 5 august 1999. unele lucruri s-au facut. aparatelor de uz casnic.

incheiat intre intreprindere si Inspectoratul Fiscal teritorial. Organele fiscale nu-l instiinteaza. Daca intreprinderea intruneste toate conditiile de mai sus. Inspectoratul este obligat sa aduca la cunostinta intreprinderii refuzul in scris. colectarea platilor. De exemplu. Daca pe parcursul creditului fiscal. Poate chiar si de „ochii lumii” la noi nici asta nu se face. Interpretarea unilaterala a legislatiei fiscale sau atitudinea preconceputa a inspectorilor fiscali induc in eroare platitorii de taxe. De creditul fiscal poate beneficia orice intreprindere care intruneste urmatoarele conditii: • • • Are un numar de angajati de la 1 la 19. companiile ce importa materii prime si exporta produsele crediteaza permanent statul. TVA deductive acumulate la importul materiilor prime. In caz de refuz. In total sunt inregistrate 106719 de intreprinderi mici si mijlocii. Cifra de afaceri anuala nu depaseste suma de 3000000 lei. atunci cind vorbim despre businessul mic la noi. Sunt cazuri cind agentul economic plateste mai multe taxe decit ar trebui si chiar daca acest lucru se stie. Creditul fiscal se acorda pe o perioada de trei ani. Suma creditului fiscal este egala cu suma venitului impozabil.Creditul fiscal constituie o forma de scutire temporara de plata la Buget a impozitului pe venit. seful Inspectoratului Fiscal din Ucraina a iesit cu declaratia publica prin care multimea tuturor celor care au platit impozitele in anul 2000. atunci ea depune o cerere la Inspectoratul Fiscal teritorial prin care solicita incheierea acordului creditar. in cazul . Desfasoara activitate de producere sau presteaza servicii populatiei. de exemplu. care este lasat agentului economic pentru dezvoltarea productiei proprii de marfuri si servicii. Creditul fiscal se legalizeaza prin semnarea unui acord creditar. Institutiile de supraveghere financiara. De fapt. ca. cosul minim de consum fiind de 1000 lei. numai cu conditia ca cel putin 80% din valoarea creditului acordat va fi investit in dezvoltarea productiei proprii de marfuri si servicii. avem de a face cu citeva probleme importante. cele de administrare fiscala si vamala dau dovada de lipsa de profesionalism. pastrarea ordinii este un element frecvent si asta nici nu poate sa nu se intimple in situatia in care un oficial din Guvern are un salariu de 500 lei. Nivelul jos de coordonare intre institutiile de stat genereaza probleme semnificative pentru sectorul privat. Date ale Ministerului Economiei si Reformelor releva ca numarul intreprinderilor mici si mijlocii inregistrate s-a majorat in anul 2000 cu 5%. cu toate ca normal ar fi s-o faca. Structurile publice care presteaza servicii catre sectorul privat sunt excesiv de birocratizate cu luarea de mita de catre oficiali responsabili pentru emiterea permiselor. din care cu statut de persoana fizica – 58267 si persoana juridica – 43720. numarul de angajati depaseste 19 persoane acesta nu este un motiv pentru a rezilia contractul. Recent. Ei abuza de autoritate ca organ suprem de control pentru a persecuta agentii economici. in acelasi termen. Comportamentul persoanelor de drept atinge uneori limita anarhiei. Inspectoratul Fiscal este obligat sa examineze cererea in termen de 3 zile si sa-l perfecteze.

rezultatele sunt departe de a fi optimiste. Fara a mai descrie si alte modalitati de sustinere a businessului mic. de fapt. ca la acest capitol mai este o problema – comisioanele platite functionarilor. Ai nostri nu platesc (pentru ca n-au de unde). La noi insa. au ajuns sa exporte 90% din productia de lapte si 80% din cascavaluri tocmai prin intermediul asociatiilor de fermieri si asociatiilor fabricilor de prelucrare a laptelui. care este cistigat de cei care propun cele mai avantajoase conditii. dupa parametrii nostri. dar cumpararile incaltamintei de la o intreprindere de a noastra si nu din Turcia. contribuie la amplificarea evaziunii fiscale. deoarece organele vamale si Inspectoratul Fiscal nu coordoneaza colectarea taxelor. nu este ilegal. de exemplu. Trebuie sa acordam o atentie deosebita activitatii vamei. Raspunsul a fost negativ pe motiv ca este prea scump. conform carora ele se fac prin tender. Irlanda. de aceea in multe state se procedeaza la incadrarea lor in executarea comenzilor de stat: lucrari de constructie. de altfel. De acord. pentru ca coruptibilitatea vamesilor (desigur. De exemplu. rolul statului in dezvoltarea businessului mic in statele cu economii avansate este enorm. Desi au fost facute multe promisiuni si a existat chiar un program de stat de sustinere a micului business. ce nu suporta agentii economici. despre care am mai vorbit. nu poate compensa TVA la importuri pentru lunile urmatoare. • Piata interna. Uneori acest permis trebuie innoit anual si necesita taxe suplimentare. Refuzul. vreau sa spun ca in toate actiunile guvernamentale se simte o frica cronica de a nu-si imbogati cetatenii. Marile cantitati de bunuri intrate ilegal in tara ii fac pe concurenti locali sa ascunda activitatea economica pentru a ramine competitive si astfel. Micii intreprinzatorii. • Intreprinderilor mici le este destul de greu sa-si dezvolte singure afacerile. nu favorizeaza numai contrabanda. dar si dezvoltarea economiei tenebre. dar este un mod de a intelege unilateral deciziile guvernamentale privind achizitiile publice. nu toti). Astfel sistemul taxeaza direct intreprinderea si are ca scop sporirea veniturilor bugetare.cind depaseste TVA la livrarile locale. care tot trebuie sa fie stimulata de catre stat. Se pare. infim de mica determina sa ne orientam spre pietele externe. insa. era un act de sustinere a economiei nationale. De aceea este necesar asociarea lor. La noi au fost citeva propuneri din partea unor ateliere de incaltaminte sa incalte armata nationala. Specificul Moldovei il constituie lipsa mijloacelor banesti pentru investitii si o piata mica interna de desfacere. De exemplu. livrarea unor produse etc. Dupa cum mentionam mai sus. modalitati care nu trebuie cautate cu luminarea. pentru autorizarea unei activitati se cer mai multe acte decit sunt necesare. nu pot singuri sa-si exporte productia. Uneori pentru deschiderea unei afaceri. pentru ca altfel. in cele mai multe cazuri statul nici nu stie cu ce-i poate ajuta pe micii intreprinzatori. Si trebuie de spus ca statul le creeaza toate conditiile ca ele sa activeze normal. desigur. o scoala de dans trebuie sa obtina permisiunea de la politie si toate astea pe bani intreprinzatorului. pierderile ar fi enorme. Mai mult de o treime din . pe cind unii importatori pot plati din plin.

5. Nici o intreprindere mica nu are posibilitati de a lua credite in conditiile in care dobinda este de 33%. Dar pina au fost elaborate instructiunile respective si modelul de contract cu inspectoratele fiscale a trecut anul si in fine au putut sa beneficieze de acest credit doar vreo treizeci de firme. Astfel o idee buna a fost in ultima instanta compromisa. controlul si supravegherea excesiva asupra activitatii de antreprenoriat. electricitate. Fiecare al 10-lea control este efectuat de reprezentantii primariei si politiei. Garda Financiara – 89%. Cele mai grave probleme care influenteaza negativ activitatea antreprenorilor sunt: imperfectiunea bazei legislative a activitatii de antreprenoriat. 2.. Ar fi de folos pentru intreprinderi mici simplificarea evidentei contabile. Directia Protectia Civila si Apararea impotriva incendiilor – 16%.intreprinderi au incheiat anul 2000 cu venit zero. presedintele Asociatiei Micului Business este nevoie ca numarul de formulare contabile sa fie redus cu 60-70%. . centrul de Medicina Preventiva – 56%. Aceasta se explica prin puterea mica de cumparare a populatiei. arenda. Politia Economica – 81%. Declaratiile privind deschiderea unei linii de creditare a micului business este o poveste de adormit copii. Dupa parerea d-lui Roscovan E. imperfectiunea sistemului se licentiere a activitatii de antreprenoriat. dificultatea si costul ridicat al certificarii si standardizarii productiei marfurilor si serviciilor. Aceasta ultima problema a fost rezolvata partial prin introducerea registrului de evidenta a controalelor agentilor economici. S-a vorbit de creditul fiscal stipulat in legea bugetului pe anul 2000. In R. neeficacitatea sistemului de impozitare. Orice s-ar produce nu poate fi vindut sau este comercializat un volum ce nu acopera cheltuielile pentru materia prima. inspectoratul Fiscal de Stat – 96% din respondenti. peste treizeci la suta au iesit cu pierderi. iar ceilalti o duc de azi pe miine. etc. dar ele ramin doar cu denumirea. iar darile de seama la fisc si alte instante sa se faca o data pe an si nu trimestrial. Moldova nu exista o politica de creditare a micului business. lucru care a fost confirmat de mai multe ori de experti independenti. 4. Cele mai des efectuate controale sunt executate de: 1. Sunt banci care au sectii speciale „Creditarea micului business”. dificultatea si costul ridicat al inregistrarii noilor intreprinderi. 3.

fiind deferiti judecatoriei economice. realizarea si coordonarea politicii de stat de sustinere a businessului mic. concentrarea activitatii Fondului asupra executarii unei singure functii . fiind imputernicit de catre Guvern de a se ocupa cu diferite tipuri de activitati: creditarea businessului mic. In ultimii ani (1999-2000) finantarea de catre Fond a sustinerii si dezvoltarii micului business.asistenta financiara. practic s-a intrerupt. 42 de agenti economici. care ar impulsiona dezvoltarea intreprinderilor mici: • • • • Reducerea contributiei la Fondul social pina la cota de 10% plus 1%. utilizarii rationale si rambursarii creditelor. garantarea creditelor. Crearea bancilor populare pentru creditarea micului business. celelalte functii raminind nerealizate. altor institutii financiare. lipsa unei strategii de dezvoltare a fondului si acordarea creditelor doar pe termen mediu si lung. bancile sa fie sustinute de guvern. Catre 6 martie 2000 au fost rambursate doar 44% din suma totala de credite alocate IMM. Conditii necesare pentru dezvoltarea micului business in general: 1. Elaborarea si adoptarea legii privind protectia proprietatii private. lipsa controlului asupra acordarii. fapt ce a condus la imobilizarea de resurse financiare si reducerea vitezei de rotatie a acestora. Problemele principale cu care se confrunta IMM pot fi sistematizate astfel: • • decapitalizarea acestora ca urmare a inflatiei. astfel relatiile vor deveni impersonale si vor . deservirea informationala si consultativa a antreprenorilor mici. Reducerea de acte necesare pentru evidenta contabila. nu si-a realizat pe deplin misiunea. care duce la faliment. inexactitatea rolului central al Fondului: fie aceasta o institutie. altele falimenteaza sau din cauza impozitelor exagerate completeaza businessul «tenebru».bugetul de stat. detinatori de credite. accentul fiind pus asupra unei singure surse de finantare . Au iesit in evidenta unele lacune privind: • • • • • • imperfectiunea actelor normative ce reglementeaza activitatile antreprenoriale. incapacitatea de plata.Crearea in anul 1994 a Fondului pentru sustinerea antreprenoriatului si dezvoltarea businessului mic in Republica Moldova. Propunerile Asociatiei Micului Business. multe din intreprinderile inregistrate asa si nu si-au inceput activitatea antreprenoriala din lipsa de capital initial. elaborarea unui sistem informational ce ar digitaliza majoritatea tranzactiilor intre institutiile publice si intreprinderi. fenomen care a condus la reducerea sustantiala a capacitatilor de productie. care se ocupa exclusiv de acumularea si repartizarea resurselor financiare sau ca trebuie sa se ocupe si de coordonarea politicii de stat privind sustinerea micului business. lipsa transparentei si controlului asupra activitatii Fondului care a condus la incalcarea Regulamentului privind conditiile si ordinea acordarii creditelor si subsidiilor cu inlesniri. la reducerea capacitatii de creditare a unui numar sporit de intreprinderi. Pe intreaga perioada de activitate Fondul a eliberat doar citeva zeci de credite. studierea. fie ca efectueaza creditarea directa si garantarea creditelor sau activeaza prin intermediul bancilor.

din pacate. . iar in cazul unor proiecte atractive – 30000$ La inceputul anului 2001. smail. care a fost printre pionierii creditarii micului business. si conditiile impuse de banci (gajul trebuie sa depaseasca valoarea creditului. acolo unde e posibil a functiilor statului sectorului privat.5mln$. Moldova-Agroindbank este printre bancile care se remarca la capitolul creditarea afacerilor mici si mijlocii. lipsa unei vacante de rambursare.exclude efectul negativ a implicarii factorului uman. 2. express micro. micro. care in perspectiva urmeaza sa se transforme intr-o institutie bancara. La noi problema se amplifica prin faptul ca institutiile bancare sunt inca destul de slabe si nu isi pot permite sa acorde credite oricui. MEC are trei programe de creditare: 1. Dar ce sa facem cu ceilalti? Pentru ei sunt necesare garantii. Credite mici ofera si Corporatia Micro Entreprise Credit. Iar incepind cu acest an Moldova-Agroiondbank a inceput implimentarea unui produs propriu de creditare a intreprinderilor micii si mijlocii. foarte necesara pentru un incepator). In opinia presedintelui bancii. 3. de la 10000$. transferarea. fac creditarea imposibila pentru majoritatea „nou-nascutilor”. Pina in prezent banca a beneficiat de un imprumut al BERD pentru creditarea businessului mic si mijlociu. 2. Alta banca. este Victoriabank. Acestea por veni atit din partea altor agenti economici. adica creditul. serviciile de emitere a permisiunilor la toate nivelurile trebuie revizuite pentru a putea fi simplificate si reduse. dar. Acesta este primul proiect al CFI in sistemul financiar–bancar moldovenesc. Aceasta ar exclude circulatia inutila de documente si suprapunerea lor. mai bine zis nu merge deloc. el este mai reusit decit cele propuse deoarece ia in consideratie specificul afacerilor de la noi. pina la 2000$. Suma maxima acordata unei firme este 20000$. cit si din partea statului. In afaceri orice inceput este sortit esecului daca nu este propulsat de un aport material. Si daca la noi inceputul merge prost. adica au o istorie creditara. 3. dobinzile mari. Banii sunt usor de obtinut pentru cei care au deja o afacere si au mai profitat de imprumuturi de la banca. iar imprumutul poate fi convertit in actiunile Moldindconbank. care a obtinut in 1996 o linie de credit de la BERD. Creditarea micului business ajuta bancile. Moldindconbank a semnat cu Corporatia Financiara Internationala un acord de creditare a businessului mic si mijlociu in suma de 1. Controlul si verificarea vor fi simplificate considerabil. Aceasta va ridica eficienta si va reduce costurile. CFI negociaza proiecte similare cu FinComBank si Mobiasbanca. de la 10000 pina la 50000$˘. Bancile supravietuiesc si prospera din aceste credite. putem trage concluzia ca sunt foarte putini acei care pot obtine aceasta temelie.

In total. iar pentru aceasta ai nevoie de mijloace circulante. In opt luni ale anului 2001. Aschim produce marfuri de uz casnic din masa plastica prin topire. pina la 4. totul trebuie sa platesti in avans. daca ei nu vor face investitii in dezvoltarea fabricii. cel al vinzarilor nu trebuie sa fie mai mic de 5. In total. cu conditia ca nu mai putin de 51% din capitalul solicitantului sa fie privat. 98% din vinzarile intreprinderii sunt realizate pe piata interna. din contul miscarii stocurilor din anii trecuti. Pentru ca intreprinderea sa nu lucreze in pierderi. si. . Evidenta acestor obligatiuni va fi efectuata de un registrator independent. ei au reusit sa achite toate datoriile. atunci ea va recurge la plasarea obligatiunilor vor fi utilizati pentru retehnologizarea intreprinderii si largirea sortimentului productiei. La ora actuala fabrica are in stocuri productie in valoare de 600-700 mii lei.3 mln lei. dar acest succes poate usor sa se transforme in insucces. vor fi emise 300 de obligatiuni in valoare de 10000 lei fiecare. in afara de piata mica de desfacere. iar in cazul intreprinderilor mixte capitalul majoritar trebuie sa fie autohton. apoi la noi totul este invers. insa lipsa surselor financiare nu ne permite acest lucru. Si astfel intram intr-un cerc vicios. Suntem o tara saraca. lipsa mijloacelor circulante. sa mareasca numarul vinzarilor . Impozitele trebuie sa le achiti atunci cind procuri materia prima si nu dupa ce vinzi ceva si ai venituri. De la procurarea materiei prime si pina la comercializarea productiei trece o perioada destul de lunga. respectiv.Creditele sunt acordate pe o perioada de pina la 3 ani cu o dobinda anuala de 22-23%. volumul anul al productiei. potrivit prognozelor preliminare. Principala cauza ca intreprinderile industriale nu-si pot mari volumul productiei este. Cind nimeni nu-ti da. Ar fi ideal ca in luna in care produci sa si vinzi.5 mln lei. Sortimentul include aproximativ 70 de produse. ia credite de la tine Presupunem ca exista o intreprindere care are nevoie de un credit. Dividendul lunar pentru o obligatiune va fi cu 1-2% mai mic decit la dobinda stabilita de bancile comerciale pentru credite (30%). Indiferent de operatiunea pe care o faci .5%. Daca intr-o economie normala platile le faci dupa ce ai obtinut venituri. fabrica va obtine in acest an venituri in suma de 100-120 mii lei. extruziune si suflare. Ce-i drept in ultimii trei ani. Pina la sfirsitul anului volumul productiei va ajunge la nivelul de 6 mln lei. In prezent volumul vinzarilor il depaseste pe cel al productiei cu aproximativ 300 mii lei. cu 13. Intreprinderea noastra are posibilitati de a produce mai mult. in raport cu aceeasi perioada a anului curent.6 mln lei. intreprinderea si-a majorat volumul productiei. intreprinderea va incheia anul cu profit. in anul trecut intreprinderea a produs marfuri in suma de 4. Cu patru ani in urma stocurile constituiau aproximativ 2 mln lei. Pentru prima data in ultimii zece ani. insa starea financiara a cumparatorului nu-i permite sa faca prea des cumparaturi.

statul parca ar trebui sa fie interesat in realizarea unui asemenea proiect.1 mln lei. Volumul vinzarilor chiar il depaseste pe cel al productiei. Achitind aceste datorii ei nu au putut sa completeze mijloacele circulante. daca obtii un credit de 3 mln lei. Anume aceasta situatie i-a facut sa caute noi modalitati pentru a investi in dezvoltarea fabricii – de a emite obligatiuni. Investitiile de lunga durata pot fi rascumparate doar in decursul a trei sau patru ani si bancile acorda foarte rar astfel de credite. In afara de aceasta. toti investesc banii in comert sau in businessul de o zi. cu exceptia celor cosmetice. dintre care 3 mln fata de stat. In prezent ei produc lunar de 2. fapt care nu li-a permis sa dezvolte intreprinderea. Daca acest lucru ei au reusit sa-l faca. In concluzie. comparativ cu trei ani in urma. In 1997. Noi oferim cladirile. spatiile de producere. astfel incit in ultimii zece ani nu au fost efectuate lucrari de reparatie. apoi acum ei au intrat in alt impas – lipsa mijloacelor financiare. deoarece ei lichideaza stocurile. Chiar daca am gasit investitori carora le conveneau conditiile noastre. pentru crearea unor noi locuri de munca. iar venitul il obtii deodata dupa tranzactie. conditiile de creditare sunt foarte dure.Anual fabrica are nevoie. Daca investitorii locali nu ne dau bani. fond de investitii. Cream o intreprindere mixta – 50% din capitalul statutar il transmitem investitorului strain. la crearea unei intreprinderi mixte. de surse de creditare in valoare de 1mln lei. deoarece pe linga productia curenta au comercializat si din stocuri. Un actionar majoritar al intreprinderii. Am examinat posibilitatea de a atrage investitii straine. doar nu vom demola aceste cladiri. Deoarece pretul de bilant al cladirilor al intreprinderii noastre este cu mult mai mare decit cel real (daca am efectua un audit independent. principalul scop al lor era sa supravietuiasca. datoriile creditoare ale Aschim se cifrau la 4. dar ca sa mearga mai departe ei au nevoie de investitii. va fi stabilit la 200-250 mii lei). Ei produc doar atit cit pot vinde. dar si in acest domeniu nu exista o politica clara de stimulare a investitiilor in producere. S-ar parea ca ei ar trebui sa dispuna de mijloace circulante. banca vine cu conditia sa pui gaj de trei ori mai mult. Dupa acest model lucreaza si bancile comerciale. Potrivit calculelor. Din acest punct de vedere. emisiunea de obligatiuni va fi efectuata in prima jumatate a anului viitor si numai dupa ce fabrica va avea garantia ca exista si un cumparator pentru ele. Pentru a obtine un credit pe o perioada de trei ani de zile. sa faca tot posibilul pentru a nu disparea de pe harta economica a Moldovei. unde riscurile sunt mult mai mici. s-a facut ceva. care erau destul de mari.5-3 ori mai mult. ca sa cumperi o linie noua trebuie sa pui in gaj fabrica. deja si-a anuntat intentia de a procura 90% . termen minim pentru a cumpara o linie de producere noua si a obtine posibilitatea de rascumpara aceste investitii. daca in fondul statutar au fost incluse cladirile. fara investitii in dezvoltare si retehnologizare. insa fiecare leu pe care ei l-au cistigat au trebuit sa-l dea pentru achitarea datoriilor istorice. trebuie sa pui in gaj de aproximativ 10 mln lei. Este un non-sens. o solutie ar fi atragerea investitiilor straine. In anul 1997. si comercializeaza tot ce produc. deci proiectul unei intreprinderi mixte a fost pentru moment exclus. Astfel. pentru a mentine utilajul in stare de lucru. pretul real al unei cladiri care. iar 50% actionarilor locali. iar investitorul strain se obliga sa faca investitii in retehnologizarea fabricii. ci le vom utiliza pentru producere. Investitorul local nu introduce nici un ban in industrie si in producere. trebuie sa achiti TVA in valoare de 20% din valoarea lor. pentru producere. nu avem posibilitati sa platim aceste impozite si. imediat fiscul ne-a atentionat ca in conformitate cu prevederile Codului fiscal.

sa faca vase mari de 100-300 kg. franisorul este proprietarul sistemului de afaceri. Aduc un singur exemplu: daca produsele lactate sunt ambalate in pelicula ordinara. o intorc in 2-3 ani. firma de baza va efectua instruirea operatorului privind toate aspectele sistemului pina la deschiderea businessului. sub controlul proprietarului. reprezentata de marca comerciala. Practica mondiala a demonstrat ca franchising-ul este unul din cele mai eficiente metode de dezvoltare a businessului. firma de baza va tine contacte permanente cu operatorul in scopul de a-l sustine pe toate directiile de activitate. ci dispune doar de dreptul de a-l utiliza pentru o anumita perioada de timp. am vazut cit costa o linie de producere si in baza acestui studiu am constatat ca ei au nevoie de 3 mln lei. Pentru viitor au cimp de lucru foarte mare. practic.de obligatiunile intreprinderii. Doresc sa produca mai multe tipuri de folie. Operatorul nu dispune de dreptul intelectual al fransizorului. cu conditia ca acestea vor fi rascumparate in 3 ani. Altfel. termenul de pastrare a lor este cel mult 24 ore. in prezent fabrica nu poate produce vase din masa plastica care sa cintareasca mai mult de un kg. Fransiza are unele particularitati care o deosebesc de alte forme de parteneriat de afaceri: • • • • • relatiile de antreprenoriat sunt bazate pe contract. intreprinderea-operator are dreptul sa faca operatiuni utilizind imaginea. Am studiat piata. numita fransiza sau operator. marca comerciala. au un viitor destul de sumbru. Daca nu investesc macar ceva intr-un an ei devin necompetitivi. De asemenea. care se identifica cu imaginea. iar daca pelicula este in 2 straturi. serviciile de firma sau denumirea firmei. cind o companie (franchiser sau fransizor) trimite dreptul de vinzare a produsului propriu sau serviciului la o alta companie sau unei persoane particulare. folosind efectul reputatiei firmei de baza. 10% din obligatiuni vor fi scoase pe piata. dupa initierea afacerii. iar la fabrica au nevoie de cel putin 20-30 masini de acest fel. acest termen este pina la 7-8 zile. Nu exclud. in care sunt indicate toate conditiile la care au ajuns partenerii. Real. Pentru a retehnologiza fabrica au nevoie de investitii enorme. in asa fel ca operatorul sa fie pregatit efectiv de afacere si de dezvoltarea ei. brandul. dezvoltate de firma de baza. se asigura si unele riscuri. toata folia de pe piata este de import. Cu astfel de linie vor concura pe piata si vor putea face investitii in dezvoltarea intreprinderii. cumparatorul . Aceasta nu le da posibilitatea sa mareasca volumul productiei. Aceasta investitie. servicii de firma sau denumirea de firma. dar au nevoie de bani. dar spera ca treptat prin investitii proprii sa reuseasca si acest lucru. Franchising-ul si rolul lui in dezvoltarea micului business. Franchising-ul este o forma deosebita de organizare a businessului. fiindca deja au spus: exista cerere pe piata. Numai o masina de turnat masa plastica costa cel putin 200 mii $. dar mai departe nu pot activa cu tehnologii sovietice de prin anii 70. In prezent. cu banii obtinuti de la comercializarea obligatiunilor vor procura o linie noua de producere a foliei de polietelena. daca ies pe piata cu produse noi si de o calitate superioara.

pizzerii. date despre situatia curenta in cauza lipsesc. Franchising-ul clasic presupunea o finantare totala a afacerii din sursele operatorului.• • fransizei se identifica cu fransizorul. sisteme de activitate). Pizza Hut etc. posibilitatea de a procura utilaj si materiale cu rabaturi esentiale. servicii auto. produse finite. de a creste fluxul de informatii despre . Franchising-ul da posibilitatea de a conduce o afacere de sinestatator. dar nu singur. cheltuieli minime de dezvoltare. se consolideaza pozitia antreprenoriatului national si independenta economiei nationale. viabilitatea si competitivitatea afacerii garantate de imaginea firmei de baza. spalatorii. servicii de selectare a personalului. sa utilizeze o marca comerciala. cerinte. unde producatorul si distribuitorul sunt companii diferite cu sisteme diferite de business. restaurante. limitarea initiativei de antreprenoriat. Sunt o multime de domenii in care functioneaza franchising-ul: produse alimentare. cresterea nivelului de cultura antreprenoriala. Arthur Andersen. servicii hoteliere. servicii postale. Subway. instruire in domeniul managementului eficient. fast-food. un pachet de acte bine elaborate (instructiuni. Cercetari speciale. publicitate la nivel international. sistem de distributie. operatorul efectueaza plati unice si curente in scopul compensarii drepturilor de utilizare si servicii permanente din partea firmei de baza. In Moldova franchising-ul e la inceput de cale. firma de baza poate lui decizii fara a tine cont de parerea operatorului. Pentru initierea si dezvoltarea cu succes a sistemelor de franchising in Moldova e necesar de a spori informarea antreprenoriatului despre avantajele franchising-ului. servicii de inchiriere. materie prima. dar de o incepe cu un suport foarte util. Lideri sunt restaurantele fast-food. Pentru economia Moldovei factorii atragatori ai franchising-ului constau in urmatoarele: • • • • o oportunitate de intensificare a businessului mic si mijlociu.). 2. de exemplu. servicii imobiliare. utilaj. Afacerile se organizeaza si se dirijeaza in conformitate cu cerintele internationale de management. sursa de noi locuri de munca.Devizul relatiilor de franchising este: a fi in business de sinestatator. Punctele forte ale franchising-ului sunt: • • • • • • • un segment de piata pregatit. un nume deja recunoscut in lume (McDonalds. ceea ce nu se intimpla in relatiile simple dintre partenerii de distributie. al unei idei deja aprobate. Sursele oficiale dau numai 2 exemple de franchising. operatorul trebuie sa investeasca o parte simtitoare de capital din sursele proprii. Pentru antreprenorul-operator relatiile de fransiza sunt atragatoare prin faptul ca apare oportunitatea de a deveni proprietarul unui business bine aranjat. Puncte slabe ale franchising-ului: 1. dar astazi sunt si alte forme de finantare.

rationalizatoare prin diverse metode: reducerea impozitului. Riscul in activitatea antreprenoriala devine inevitabil. vamale. orientat spre noi cautari in dezvoltarea afacerii. 3. comentarii legislative despre franchising. asigurarii obligatorii.protectia pietei autohtone. Cercetarile noastre au demonstrat ca unul din mijloacele de baza in stabilizarea economiei.incurajarea activitatii inovatoare. . credite convenabile. conditionate de o serie de factori economici si sociali specifici ei. dezvoltarea ei efectiva devine integrarea reala a producerii bunurilor agricole cu industria prelucratoare.franchising si noi variante de franchiza. antibirocratic. In rezultatul cercetarilor efectuate de catre noi s-a constatat urmatoarele momente: 1. prin acordare de subsidii. . spre inovatie. o activitate antreprenoriala poate fi considerata legala. intrucit responsabilitatea asupra activitatii desfasurate si-o asuma antreprenorul. Manifestarea interesului fata de risc in noile conditii de gospodarire poarta un caracter firesc. intrucit in realitate profitul revine industriasilor. . dar si celor ce initial au activat in sectorul de stat. Anume acest fapt va contribui la repartizarea echitabila a materiei prime. iar ca urmare se agraveaza si riscul antreprenorial. cu scopul accelerarii dezvoltarii economice si obtinerii profitului maximal.sustinerea economica indirecta prin intermediul garantiilor de stat in obtinerea creditului. generale pentru activitatea de antreprenoriat. Concomitent. Utilizarea experientei mondiale este posibila doar prin abordarea unei conceptii specifice. 2. .acel stil deosebit. ar fi rational ca legislatia cu privire la activitatea antreprenoriala sa tina cont de urmatoarele momente: . legate de export-import. etc. daca a fost inregistrata in corespundere cu legislatia in vigoare. anume din aceste motive creste actualitatea cercetarilor stiintifice la nivel economic si social privitor la activitatea de antreprenoriat. INCHEIERE O conditie indispensabila a renasterii economiei Republicii Moldova in relatiile de piata devine dezvoltarea activitatii antreprenoriale . In opinia noastra. Tranzitia la economia de piata in Republica Moldova este insotita de constienta faptului ca dezvoltarea antreprenoriatului in fiece tara isi are particularitatile sale. facilitatilor fiscale.sustinerea economica directa a antreprenorilor incepatori cu preponderenta in sferele prioritare. dar se creeaza si de catre fermieri. Este foarte dificil de a adapta o experienta straina la realitatea republicii noastre in virtutea caracterului ei specific. precum si a profitului. 4. inovator. activitatea antreprenoriala se atribuie nu numai agentilor economici privati. Dupa parerea noastra. formarea fransizelor notionali si nu in ultimul rind. a materiei prime. Cu tranzitia la economia de piata sporeste nivelul incertitudinii in economie. etc.

ce e natural. politice. Sursa venitului in activitatea unitatilor antreprenoriale deseori il reprezinta incertitudinea prezentului si viitorului. consideram rational de a clasifica riscul antreprenorial in dependenta de genurile lui. 9. Trecerea la noul sistem economic a schimbat radical orientarile valorice. resurselor energetice in republica. ca riscul antreprenorial reprezinta rodul incertitudinii obiective a realitatii economice. interesele si cerintele antreprenorilor. precum si crearea posibilitatilor in realizarea bunurilor produse. cu cheltuieli minime devine problema cheie a antreprenorilor. incertitudinea din activitatea agentilor economici este impusa intrucit constituie atributul realitatii obiective. atit obiectiv.studiul pietei. Metoda utilizata este in dependenta de experienta antreprenorului. Intrucit riscul este. precum si de posibilitatile financiare de care dispune. . grupele de consumatori. antreprenorul isi asuma un risc. facilitatile prevazute de legislatie. este rationala crearea unui sistem informational ce ar oferi antreprenorului prin intermediul computerului informatia necesara privitor la: . ca clasificarile existente ale riscului antreprenorial nu oglindesc pe deplin multitudinea lui. Paralel cu faptul. Producerea bunurilor si serviciilor de o inalta calitate. introducerea inovatiilor. cursul valutar al leului moldovenesc. Cu regret valorile antreprenorilor nu sunt .maximizarea profitului. Dat fiind.starea macroeconomica a republicii. intrucit acestea nu depind de actiunile antreprenorului. Un rol deosebit in optimizarea riscului antreprenorial ii revine statului: cu cit este mai inalta insistenta antreprenorului in accelerarea dezvoltarii productiei. 10. Anume in scopul obtinerii unui venit. In scopul optimizarii riscului antreprenorial sunt utilizate diverse metode cu scopul de a atenua consecintele lui. Antreprenorii si-au orientat activitatea spre inovatii. In conditiile concrete ale republicii agraveaza riscul factorii externi. intrucit dorinta fiecarui individ. 7. succesul si nereusita unitatilor antreprenoriale pot fi precautate ca interdependenta a unui grup de factori externi si interni. in sporirea capacitatilor de productie. ca decizia este luata de catre antreprenor. antreprenor in ultima instanta este de a spori avutia. etc. 8. materialelor. Conform investigatiei sociologice efectuate de catre noi.5. nivelul inflatiei. cu atit mai mica trebuie sa fie impunerea fiscala si mai inalta protectia sociala a productiei autohtone. . insistenta in atingerea scopului vis-a-vis de activitatea desfasurata. reorganizarii. cit si subiectiv. am constatat ca scopul primordial in activitatea antreprenorilor devine . ordinea inregistrarii. balanta de plati si comertul exterior.disponibilitatea materiei prime. Reiesind din faptul ca antreprenorii resimt o insuficienta considerabila de informatie. economice. in crearea locurilor de munca. 11. cu noi performante. preferintele lor. Investitiile in activitatea antreprenorilor s-au plasat pe ultimul loc fapt ce ne ingrijoreaza intrucit investitiile au rolul de multiplicator: mai multe investitii mai mare venit mai multe locuri de munca dezvoltarea societatii mai inalta cresterea nivelului de trai 12. lichidarii intreprinderilor.legislatia in vigoare. este si subiectiv in baza faptului. reglementarii statale. 6. .

Este necesar de a stimula motivarea conditionata de realizarea unor succese deosebite in munca. • Diversificarea structurii economice ş. http://www. 14.” În majoritatea ţărilor cu economia de tranziţie. • Crearea locurilor de muncă şi dezvoltarea autoangajării. Prognozele expertilor in problema antreprenoriatului denota faptul ca printre masurile ce s-ar putea intreprinde in scopul de a imbunatati starea antreprenoriatului si a economiei in ansamblu se pot enumera: .stimularea intreprinderilor ce utilizeaza inovatii.dezvoltarea zonelor de materie prima. . . cele sociale si morale s-au plasat pe ultimul loc.Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova au demonstrat că mediul în Republica Moldova este nefavorabil.care au dus la reducerea volumelor de productie şi la falimentul multor întreprinderi.deoarece practic economia ţării noastre se află într-o criză profundă. Actualmente este necesara o reorientare a antreprenorilor spre protectia sociala a consumatorilor.deoarece acesta realizează un spectru larg de funcţii şi obiective. • Căutarea şi acumularea experienţei în activitatea de antreprenoriat.stimularea interesului producatorului.Soluţionarea acestei probleme ar fi o ieşire din criza economică şi ar contribui la creşterea economică.com/referate/economie/online5/BUSINESS---PROBLEMELEBUSINESSULUI-referatele-com. În condiţiile trecerii la economia de piaţă .fapt care a determinat creşterea şomajului şi scăderea bruscă a nivelului de trai al populaţiei inclusiv şi în Republica Moldova. îndelungată.rolul Micului bussines a crescut esenţial. Este rational de a mari cerintele fata de societatile pe actiuni si sectorul privat pentru pregatirea specialistilor si majorarea salariilor in scopul sporirii cointeresarii acestora.php „Problemele Micului Business în Republica Moldova.reducerea cotei impozabile. Sondajele efectuate de Centrul Moldo American . procesele de reformare au fost efectuate în condiţiile de criză . Problema susţinerii antreprenoriatului şi educaţiei antreprenoriale în Republica Moldova este importntă. .echilibrate. . 13.referatele. • Participarea la dezvoltarea inovaţiilor.a. spre ridicare nivelului de pregatire a cadrelor.

9%.factorii pozitivi ce influenţează aceasta sunt: • Resursele naturale . la momentul actual economia ţării noastre n-a atins stabilitatea macroeconomică.Micile întreprinderi reprezintă veriga de bază a economiei ce contribue esenţial la realizarea obiectivelor de bază ce stau în faţa oricărei societăţi. . Structura Întreprinderilor mici în R. • Populaţia multilingvă a RM.prin inflaţie galopantă. În pezent o parte considerabilă a veniturilor populaţiei se formează în sectorul privat al economiei. factori pozitivi şi negativi ce influenţează dezvoltarea micului bussines în RM. Există mai multe cauze. Nivelul de trai al populaţiei este foarte redus. 40% din nr total de întreprinderi falimentează în primul an de activitate din cauza absenţei pregătirii profesionale în domeniul antreprenorial. Trecerea Republicii Moldova la economia de piaţă este caracterizată prin scăderi drastice ale producţiei .reparaţii(50%) şi industria prelucrătoare (30%). • Gradul de studii înalt pe ţară. Majoritatea Întreprinderilor mici existente în RM activează în comerţ. În RM cele mai solicitate domenii de activitate sunt ramurile şi sferele ce presupun un risc minim. Dezvoltarea micului bussines în ţara noastră este lentă.1% din totalul Întreprinderilor pe republică. Printre factorii negativi se pot menţiona: • Costurile mari în înfiinţarea afacerii.termen scurt de recuperare a investiţiilor . Însă ritmurile descreşterii Întreprinderior Individuale sunt mai mari decît ale SRL urilor.fiind mai competitive pe piaţa internă.M.prin ruperea relaţiilor economice tradiţionale. • Absenţa capitalului primar. • Aşezarea geografică favorabilă. În cadrul economiei Naţionale Întreprinderile Mici exportatoare oferă întreprinderilor locale posibilităţi de a stabili relaţii comerciale directe cu partenerii străini şi de a atrage noi investiţii şi ceea ce nu este mai puţin important oferă noi locuri de muncă. • Pregătirea slabă antreprenorială. • Gradul de impozitarea a micului bussines . • Psihologia trivială a populaţiei şi existenţa neîncrederii în deschiderea afacerii proprii. o viteză înaltă de rotaţie a activelor . după forma organizatorico juridică se observă o diminuare a Întreprinderilor individuale pînă la 18. descreşterea ponderii SRL la 11. • Condiţile climaterice etc.un nivel ridicat al rentabilităţii . majoritatea întreprinderilor lucrează sub 30% din capacitatea de producţie. În celelalte sectoare ponderea întreprinderilor mici este nesemnificativă.

Este necesar de perfecţionat sistemul de creditare . • Politica monetară a RM. • Piaţa de dsfacere mică. care în mod expres stabilesc politica de stat în domeniul investiţional sunt „Strategia Investiţională a Republicii Moldova”. Reglementările juridice nu trebuie să creeze obstacole iniţiativei de întreprinzător. prevederi importante sunt în strategiile şi politicile sectoriale.diversificarea structurii economice .reducerea gradului de impozitare . În plus.crearea unei tendinţe pentru perfecţionarea capacităţii în domeniul antreprenorial. De asemenea. Expert IDIS „Viitorul a constatat divergente in: -politica de Creşterea investiţiilor în scopul asigurării noilor locuri de muncă.creşterea investiţiilor in regiunile care necesită susţinere in dezvoltarea lor social–economic. . Codul Fiscal şi Codul Civil.în mod normal ele tebuie să faciliteze iniţiativele şi manifestările sănătoase conform legislaţiei economice de piaţă şi să anihileze fenomenele negative ce dereglează mersul firesc al activităţii de întreprinzător şi al altor activităţi cu caracter economic.dezvoltarea economiei în general şi ieşirea RM din criza economică.• Sistemul de creditare imperfect a micului bussines. principii generale foarte importante sunt stipulate în Constituţie. . Documentele principale. Cu regret mediul antreprenorial în RM este dezavantajos. prevederile din SCERS şi Legea Republicii Moldova „Cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător”. Dupa o cercetare minutioasa a acestei probleme Viorel Chivriga.politica de orientare a factorilor de producere din Republica Moldova in directia atragerii in tara a potenţialului productiv din exterior si producerea in Republica Moldova a bunurilor destinate pieţelor externe.dezvoltarea inovaţiilor. Ce putem face pentru a elimina divergentelel între actele legislative şi politica de investiţii Din pacate la moment o problema grava ramine a fi divergenta dintre actele regulatorii si politica de investitii. Dezvoltarea Micului bussines în RM ar duce la crearea locurilor noi de muncă . cum ar fi Politica naţională în telecomunicaţii. .Codul Vamal al Republici Moldova. Strategia Investiţională a Republicii Moldova a fost elaborată in conformitate cu prevederile Programului de activitate a Guvernului pe anii 2001-2005 “Renaşterea Economiei – Renaşterea .

obiectivele principale propuse în strategie şi impactul deficienţelor legislative asupra realizării acestora. 25 cu următorul conţinut: „Investitorii străini care au efectuat investiţii şi au beneficiat de garanţii şi facilităţi în condiţiile Legii nr. Moldova în exterior. urmărind scopul de a obţine pe aceasta cale o îmbunătăţire cardinala a calităţii vieţii populaţiei si de a atinge un grad înalt de ocupare in câmpul muncii 1 În prezent. dar nerezultative în atragerea investiţiilor. comparativ cu noii investitori datorită faptului. au rămas în mare măsură nerealizate. care au anticipat procesul de elaborare a strategiei investiţionale a Republicii Moldova. 1598 al Codului Civil.„Creşterea investiţiilor în scopul asigurării noilor locuri de muncă. Prin această clauză. deşi au fost destul de realiste. la doi ani de la adoptarea strategiei. Această clauză prevede păstrarea pentru toată durata de activitate a investitorului străin a tuturor condiţiilor (garanţii din partea statului. Distorsiunea activităţii investiţionale a prejudiciat grav imaginea R. Situaţia creată a scos la iveală o mulţime de fisuri în legislaţia ce reglementează activitatea investiţională.Ţării" si ale Strategiei de dezvoltare social–economică a Republicii Moldova pe termen mediu (până in anul 2005). art. datorită impactului minimal al acestora asupra evoluţiei influxurilor investiţionale. 2 Intervenţia statului pe piaţa internă de capital sa soldat cu renaţionalizarea unor întreprinderi cu capital străin şi cu intimidarea investitorilor majori. constatăm că obiectivele trasate. situaţia în domeniul investiţional a devenit critică. De fapt. Garanţiile acordate investitorilor au fost şi sunt insuficiente pentru a reda o doză de credibilitate în bunele intenţii ale guvernului şi pe lângă aceasta sunt inferioare calitativ şi cantitativ celor acordate în statele vecine. merge vorba de campania. În afară de aceasta în conformitate cu art. Obiectivul fundamental al strategiei respective este accelerarea dezvoltării economice a Republicii Moldova prin asigurarea unor ritmuri înalte de creştere a investiţiilor. În Legea cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător 3 această prevedere lipseşte şi este substituită cu dispoziţia din aliniatul (2). Mai mult ca atât. . care sunt cu prisosinţă mediatizate în interior şi exterior.” În primul rând. fapt care a condus spre eliminarea ei din cursa cu statele vecine pentru atragerea investiţiilor în economia ţării şi la diminuarea drastică a întrărilor de capital. 4 cităm: „persoana juridică străină desfăşoară in Republica Moldova activitate comercială si altă activitate reglementată de legislaţia civilă in conformitate cu dispoziţiile stabilite de aceasta legislaţie pentru o activitate . facilităţi şi stimulente) pe care le-a avut în faza iniţială. în care au fost incluse întreprinderile cu capital străin. declanşată după alegerile parlamentare şi transpusă în viaţă în conformitate cu lista de tristă faimă. dacă analizăm situaţia creată prin retrospectiva evenimentelor. alte rezultate nici nu puteau fi aşteptate. Ca standard internaţional în domeniul reglementării juridice a investiţiilor străine este concepută clauza de stabilizare ( Gross Father Clause ). inclusiv a influxului de investiţii străine directe. investitorii care au activat în condiţiile Legii privind investiţiile străine sunt plasaţi într-o situaţie mai favorabilă. activitatea cărora devenise obiect de investigaţie pentru autorităţi. că beneficiază de un număr mai mare de facilităţi şi stimulente fiscale. în pofida unor realizări răzleţe obţinute în perfecţionarea mediului de afaceri. 998-XII din 1 aprilie 1992 privind investiţiile străine au dreptul să beneficieze în continuare de garanţiile şi facilităţile acordate de aceasta”.

Costurile includ plăţile oficiale. deoarece. în conformitate cu art. costul înregistrării a rămas la nivelul anilor precedenţi şi este de $151. controlul mărfurilor si a mijloacelor de transport. Astfel de prevedere există numai în legislaţia R.(2) al Codului Civil.7 mai mult ca în perioada 2000-2002. Costurile acestei proceduri au fost în medie de $223. Timpul de modificare a documentelor de înregistrare s-a diminuat de la 25. care determină plafonul de timp pentru verificarea declaraţiei vamale. toate tipurile de plăţi şi pierderi din cauza staţionării şi nu includ taxele vamale. a documentelor. Legislaţia pune anumite limite persoanelor juridice străine. Întreprinderea cu investiţii străine se constituie în Republica Moldova în una din formele societăţilor comerciale stabilite la art. creează bariere în iniţierea unei afaceri noi. alin. 6 Instituţiile financiare străine pot desfăşura activităţi pe teritoriul Republicii Moldova numai prin filiale şi sucursale şi numai dacă au fost autorizate de Banca Naţională a Moldovei. 6 alin. 29 din Legea cu privire la piaţa valorilor mobiliare. Costurile legate de această procedură constituie $136.L.6 zile.106. din care plăţi şi taxe oficiale $125. amenzile. se înregistrează în Registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţilor şi este considerată persoană juridică naţională. procedura de înregistrare a unui agent economic a durat în mediu 27. sau de 2 ori mai mult ca în perioada 2000-2002.4 zile (perioada 2001-2003). investitorii dispun de dreptul de a alege între regimul naţional. Dreptul de a face o alegere între aceste două regimuri este o opţiune extrem de convenabilă pentru investitor şi în mod sigur că acesta va alege varianta optimală pentru el şi va investi în economia statului care-i va oferi acest drept. în ultimii trei ani întreprinderile au alocat 3. în medie.R. 7 O altă problemă destul de dificilă pentru investitorii străini. 6 şi 7 din Legea instituţiilor financiare. Conform raportului „Costul reglementării afacerii în Republica Moldova”. dacă pe numele unei persoane au fost înregistrate anterior întreprinderi care nu funcţionează şi care nu au fost lichidate în modul stabilit de lege sau care au datorii la bugetul public naţional. până la înlăturarea circumstanţelor menţionate. iar conţinutul ei a fost identic în ambele cazuri până la aprobarea Codului Vamal al Rusiei din 2003 10 în care termenul de timp pentru procedurile vamale a fost diminuat esenţial.similară a persoanelor juridice ale Republicii Moldova dacă legea Republicii Moldova nu prevede altfel pentru persoanele juridice străine”.2 zile (perioada 2000-2002) la 24. În mediu. şi finanţat de către DAI-Bizpro/Moldova 8 cităm: „În ultimii trei ani (2001-2003).” Codul Vamal al Republici Moldova 9 conţine prevederi.5 zile pentru obţinerea autorizaţiilor la export. în opinia întreprinderilor chestionate poate dura mai mult de un an. 5 Societăţile pe acţiuni din statele străine pot plasa acţiuni în R. care este reglementată prin Legea cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător. Este important de a nu confunda persoana juridică străină cu întreprinderea cu investiţii străine. Moldova numai cu respectarea dispoziţiilor art. În multe state. De exemplu persoanele juridice străine sunt limitate în dreptul de a cumpăra terenuri cu destinaţie agricolă conform art. Conform raportul pregătit de ProEra Grup S. care prevede aceleaşi drepturi pentru investitorii străini şi cei autohtoni şi clauza naţiunii celei mai favorizate. din care plăţi şi taxe oficiale $130. sau de 2 ori mai mult ca în anii 2000-2002. Lichidarea afacerii este o problemă destul de serioasă care. dar care este tipică pentru tot mediul de afaceri din Republica Moldova este cadrul regulatoriu.(2) din Legea privind preţul normativ şi modul de vânzare – cumpărare a pământului. persoanei în cauză i se refuză înregistrarea unei noi întreprinderi. Întreprinderile cu capital străin au . Bariera de ieşire: limitează posibilitatea agentului economic de a lichida întreprinderea care nu generează profit. care oferă drepturi egale cu a investitorilor din terţe state. adică cu 1. Moldova şi a Federaţiei Ruse.

pentru a desfăşura activitate de întreprinzător.4 zile şi $113 pentru o procedură vamală. cităm: investitorii străini pot dobândi. de poziţia dominantă în structura economiilor regionale a sectorului agrar cu o eficienţă scăzută şi de lipsa condiţiilor şi a resurselor necesare pentru dezvoltare. 07. luând în consideraţie situaţia în domeniul investiţional în general pe ţară. cît şi investitorilor străini. nici nu poate fi vorba de o creştere a investiţiilor în regiuni. cernoziomurile ocupă 80% din suprafaţa ţării. Sunt o serie de avantaje. după părerea noastră principalele impedimente în atragerea investiţiilor sunt legislaţia. clima e prielnică pentru creşterea unei largi varietăţi de culturi agricole." 11 Însă constatăm. dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile de pe teritoriul Republicii Moldova. tradiţii în agricultură.4 (3) a Legii privind preţul normativ şi modul de vânzare – cumpărare a pământului cu următorul conţinut: „ Terenurile proprietate publică pot fi vândute atât persoanelor fizice şi persoanelor juridice ale Republicii Moldova. în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova.. Dreptul de vânzare-cumpărare a terenurilor cu destinaţie agricolă aflate în proprietate privată este stipulat în prevederile alin (2) şi (3) din art. că avantajele enumerate sunt mai mult decât insuficiente pentru a determina investitorii să-şi focuseze atenţia asupra sectorului agricol. Întreprinderile ce exportă spre ţările OCDE au folosit 4 zile şi $237 la o operaţie de export.. . ramură cu condiţii dintre cele mai favorabile pentru o activitate profitabilă.1997. Însă în prezent. În Republica Moldova drepturile investitorilor asupra bunurilor imobile sunt stipulate în Legea cu privire la investiţiile in activitatea de întreprinzător şi în Legea privind preţul normativ şi modul de vânzare – cumpărare a pământului. investiţiile sunt nesemnificative.poziţie geografică reuşită.. diferenţierea considerabilă a potenţialului economic al capitalei şi al regiunilor a fost determinată de degradarea accelerată a industriei şi a infrastructurii micilor oraşe în perioada crizei din anii 90.1308. În regiuni locuieşte circa 80% din populaţia ţării. care la prima vedere ar putea să fie determinative pentru investitori în luarea deciziei de a investi într-un stat sau într-o ramură economică : „. dispunem de resurse umane calificate şi braţe de muncă necostisitoare. mai puţin de 40% din export. Astfel..XIII din 25. care printre altele se contrazic: . a Legii cu privire la investiţiile in activitatea de întreprinzător.cheltuit în mediu 1. În Republica Moldova există un decalaj enorm între nivelul social-economic al dezvoltării municipiului Chişinău în comparaţie cu restul ţării. investitorii dispun de dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile în conformitate cu următoarele prevederi legislative: Art. cu excepţia terenurilor cu destinaţie agricolă şi a celor din fondul silvic. În agricultură. Conform Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei pentru anii 2004-2006. De exemplu în agricultură. Art. cu excepţia terenurilor cu destinaţie agricolă şi ale fondului silvic care se vând numai persoanelor fizice şi persoanelor juridice ale Republicii Moldova”. care prin prevederile sale limitează drepturile investitorilor asupra proprietăţilor funciare şi lipsa unor proiecte investiţionale atractive în ramura vinicolă şi a tutunului.„creşterea investiţiilor in regiunile care necesită susţinere in dezvoltarea lor social–economica”. nivelul salariului în periferie fiind de aproximativ două ori mai mic decât în capitală. Compararea procedurilor de importexport arată că durata lor în Moldova în perioada 2001-2003 a fost mai mare ca în perioada 2000-2002. căreia îi revine mai puţin de 20% din volumul total de investiţii străine. În unele sectoare nici nu există premise pentru o evoluţie spre bine. 22. 6 ale Legii nr.

inclusiv şi dobânda bancara aferenta in decursul primilor trei ani. În conformitate cu prevederile alin (2) a art. Întreprinderile care au întrat pe piaţă. Astfel prin omiterea în legea în vigoare a dispoziţiilor ce prevăd facilităţi în atragerea in tară a potenţialului productiv din exterior sau creat condiţii inegale pentru investitorii străini la crearea şi majorarea capitalului social a întreprinderilor. ei au dreptul de a le înstrăina prin acte juridice între vii numai cetăţenilor Republicii Moldova. Conform acestor prevederi legislative. Codul Civil şi alte acte legislative. .36. În conformitate cu alin. în condiţiile prevăzute prin lege organică. precum şi persoanelor fizice şi persoanelor juridice autohtone. fără o analiză preliminară judicioasă a impactului pe care poate săl aibă respectivul act regulatoriu. condiţionând o serie de beneficii pentru investitorii români. Statul vecin. dar oricum sunt impuse spre executare agenţilor economici de către organele de stat. precum şi prin moştenire legală.„orientarea factorilor de producere din Republica Moldova spre atragerea in tara a potenţialului productiv din exterior si producerea in Republica Moldova a bunurilor destinate pieţelor externe” Legea nr. Multe dintre actele regulatorii ale organelor de control nu sunt publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi nu au forţă juridică.998-XII din 1 aprilie 1992 privind investiţiile străine oferea unele facilităţi la importul bunurilor introduse în ţară ca aport la capitalul social. O bună parte din ele sunt adoptate în grabă. întreprinderea cu investiţii străine era scutită de plata taxelor vamale pentru acele bunuri (materie primă. .). în cazul cel mai rău – le contrazic. care au aderat sau care sunt în curs de aderare la Uniunea Europeană. Regulamentul analizat în boxa 3 sus este o mostră de act normativ. investitorii străini nu dispun de dreptul de a procura bunuri funciare pentru a activa în agricultură şi în mod sigur. care presupune un maximum de beneficii pentru toate părţile este utilizat de majoritatea statelor. actul legislativ respectiv prevedea achitarea taxelor vamale in întregime. în condiţiile prevăzute de legea cu privire la investiţiile in activitatea de întreprinzător sunt lipsiţi de această facilitate. România care a avut probleme similare în agricultură a recurs la operarea unor amendamente în Constituţia ţării. (2) din articolul 44 a Constituţiei României. De altfel. numai din aceste considerente nu vor investi în această ramură. prevederile căruia contravin principiilor fundamentale stipulate în Codul Fiscal. oferind investitorilor drepturi asupra proprietăţilor funciare. După abrogarea legii privind investiţiile străine de aceste facilităţi pot beneficia în continuare numai agenţii economici care au activat în condiţiile. Pentru a nu admite folosirea bunurilor importate în alte scopuri. În boxa 3 este analizat un act regulatoriu adoptat recent – Regulamentul tip de funcţionare a pieţelor.alin (2) Dreptul de vânzare-cumpărare a terenurilor cu destinaţie agricolă aparţine statului. importate pentru a fi folosite la fabricarea articolelor pentru export. Cadrul actelor regulatorii este extins şi complicat. prevăzute de prevederile acestui act legislativ. cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte. în cazul cel mai bun aceste documente dublează prevederile unor acte legislative. semifabricate etc. alin (3) . pe bază de reciprocitate.În cazul în care cetăţenii străini sau apatrizii devin proprietari de terenuri cu destinaţie agricolă sau ale fondului silvic prin moştenire legală sau testamentară. aplicarea unui astfel de tratament investitorilor străini.

De fapt. documentul prevede că „la stabilirea costului locului de desfacere se va ţine cont de necesitatea asigurării accesului pe piaţă al diverselor categorii de consumatori. 955 din 21/08/2004. intermedierea fiind una dintre acestea. în mod prioritar al persoanelor care comercializează produse agricole cultivate pe terenul propriu”. partea II). nu pot fi subiecţi ai antreprenoriatului. Acest lucru obligă administraţia pieţei fie să stabilească o taxă minimă care ar putea să nu . În al treilea rând. documentul este imprecis şi permite interpretări ambigue. care garantează drepturile la practicarea liberă a activităţilor economice. cu serviciul veterinar de stat teritorial.Nu este clar cum şi de ce administraţia sau proprietarul pieţei ar trebuie să asigure „sporirea afluxului pe piaţă produselor agricole prin antrenarea în activitatea comercială a producătorilor acestora” (punctul 9. Regulamentul tip de funcţionare a pieţelor – mostră a inflaţiei juridice Regulamentul tip de funcţionare a pieţelor a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. Nu este clar de ce este necesară aprobarea autorităţilor publice locale după ce autorităţile de specialitate şi-au dat acordul. care se caracterizează prin libertatea subiecţilor la alegerea cumpărătorilor şi vânzătorilor. O altă remarcă care se impune este faptul că autorii documentului confundă administraţia pieţei cu proprietarul pieţei. De asemenea. Sintagma din punctul 2 partea I „pieţe . Astfel. se aprobă prin decizia autorităţilor administraţiei publice locale”. de parcă în R. regulamentul conţine în mod alogic stipulări ce ţin de regimul străinilor (dreptul persoanelor străine la muncă). De asemenea. acesta stipulând că „lucrările de proiectare şi construcţie. denumirea documentului este nereuşită. că Departamentul pentru Comerţ al Ministerului Economiei nu poate pretinde la promovarea unui „regulament-tip” de reglementare a unor asemenea relaţii şi instituţii. care ar reglementa ansamblul normelor de bază privitoare la dreptul la muncă. depozite sigilate?). În al doilea rând. Regulamentul prevede introducerea unor rapoarte fiscale noi (decizia administraţiei asupra costului locului de desfacere a mărfurilor). Aceştia sunt obligaţi să acorde ajutor (nu este clar ce fel de ajutor. Acest regulament are foarte multe laturi slabe şi este criticabil. odată ce conform legislaţiei de protecţia consumatorilor sunt responsabile organe specializate. Boxa 3. determinarea preţurilor. „în scopul eficientizării funcţionării pieţelor”. anume Departamentul Comerţului şi a elaborat conceptul regulamentului. structură a Ministerului Economiei al Republicii Moldova. în sensul spaţial-geografic utilizat de autorii regulamentului. punctul 4 este extrem de ambiguu. Controlul asupra executării prevederilor hotărârii se pune în sarcina Departamentului Comerţului. Nu este clar de asemenea de ce administraţia pieţei trebuie să accepte reclamaţii asupra calităţii. Moldova nu ar exista legislaţie specială.subiecţi ai antreprenoriatului” este incorectă deoarece pieţele ca atare. coordonate în prealabil cu serviciul sanitaroepidemiologic de stat teritorial şi. ci totalitatea de relaţii şi instituţii specifice dintre vânzător ca exponent al cererii de piaţă şi cumpărător ca exponent al ofertei de piaţă în urma cărora are loc stabilirea unui preţ liber de piaţă la obiectul tranzacţiei. deşi Codul Fiscal nu prevede existenţa unor asemenea tipuri de rapoarte fiscale. În primul rând. Credem. atunci această prevedere contravine prevederilor constituţionale fundamentale. după caz. precum şi circulaţiei mijloacelor băneşti. Dacă este vorba de îngrădirea accesului pe piaţă a intermediarilor. condiţiile de funcţionare a pieţelor. urmărirea bănuiţilor. prestării serviciilor. spaţii pentru lucru. formarea şi folosirea resurselor. Codul Fiscal în articolul 5 defineşte piaţa ca „sistem de relaţii economice ce se formează în procesul producţiei. În teoria economică contemporană prin noţiunea „piaţă” se înţelege nu locul geografic unde are loc vânzarea legumelor. nu este clar dacă această stipulare se extinde şi la pieţele construite pe terenuri aflate în proprietate privată. circulaţiei şi distribuirii mărfurilor. De asemenea.

. nr. M. 07.1998 (M. Autor articol Josanu Victoria [1] Strategia Investiţională a Republicii Moldova aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. Principalele impedimente juridice în dezvoltarea leasingului în RM sunt neconcordanţa între actele normative în vigoare. N 61-Ф3. 82-86 din 22. Moldova nr.care generează anumite rezerve din partea companiilor străine de a . Nr.1997 (M.O. . fie să practice discriminarea prin preţ faţă de vânzătorii de pe piaţă. Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului din Moldova.2004) [4] Codul Civil nr.2000 (MO al RM nr.O.06. 2000) [10] Таможенный кодекс РФ от 28.09.evidenţei contabile ale tranzacţiilor de leasing.asigure un nivel optimal de rentabilitate.2002) [5] Legea nr.05. 1107-XV din 6. printre altele. 1999) [7] Legea nr. R. determinarea spectrului celor mai grave probleme cum sunt: .1996) [8] Raportul costul reglementării afacerii în Republica Moldova. anul 2004. [2] Vezi: Raportul privind respectarea drepturilor şi libertăţilor omului în Republica Moldova în anul 2002. Cum stam la capitolul “Leasing” in Republica Moldova? Obiectivul primar de a contribui la o dezvoltare economică a Moldsovei este susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii. R.2004 (M. Leasingul ca afacere ar putea fi considerat cel mai pătimit domeniu din Moldova. 57-58/515 din 04. Intervievarea selectivă a managerilor companiilor de leasig din Moldova a permis.11. instabilitatea financiară şi blocajul financiar din economia Moldovei. Of. M. R. 160162/1201 din 23. Una din modalităţile eficiente de finanţare a procesului de renovare şi modernizare a potenţialului de producere a bussinesului mic şi mijlociu este leasingul. nr. [9] Codul vamal al Republicii Moldova nr. nr. 12.O.XIII din 25. O. [11] Vezi SCERS şi Strategia sectorială de reducere a sărăciei şi de dezvoltare a agriculturii. 1995 (M. [3] Legea R. neaderarea la Convenţia de la Ottava. nr.necesitatea unor surse de finanţare mai ieftine şi mai durabile.1308. 08.04.incertitudinea regulilor şi normelor impozitării. Aceasta poate avea loc prin accesul întreprinderilor mici şi mijlocii la metode moderne de afaceri şi promovarea tehnicilor noi în implimentarea unei politici investiţionale coerente. 234 din 27 februarie 2002. M.03. M.81-XV din 18. R. 64-66/344 din 23. nr. 2003 года.01.2002 (M. 1/2 din 01.1997) [6] Legea nr. 27-28/123 din 23.06.07.mediul investiţional nefavorabil. 1149-XIV din 20.550.199 – XIV din 18.instabilitatea legislativă şi insuficienţa aplicării legilor. 07.XIII din 21.

Toate modificările şi completările legislative privind activitatea de leasing trebuie efectuate în strictă concordanţă cu prevederile Convenţiei de la Ottava cu privire la leasingul financiar internaţional. La fel. de tranzacţia prin garanţie în general prin mărimea plăţilor. În Germania băncile controlează doar tranzacţiile de leasing.Codului fiscal.deoarece ea trebuie să reflecte raporturile de natură financiară între părţi şi. . codului vamal ale RM. Ar fi oportun a se prezenta noţiunea de leasing ca formă de activitate investiţională privind achiziţionarea bunurilor şi transmiterea lor în temeiul contractului de leasing financiar persoanelor fizice şi juridice contra plată. Legislaţia din RM prevede două modalităţi de asemenea preluare: . Astfel.definirea leasingului ca o componentă a activităţii investiţionale.legislaţia nu determină clar deosebire între noţiunile de leasing financiar şi cel operaţional. argumentate economic. pe un termen limitat şi în anumite condiţii stipulate în contract. organele fiscale alături de bunurile proprii ale utilizatorului sechestrează şi bunurile deţinute în leasing.ceea ce conduce la diverse interpretări ale acestora.în consecinţă.înlăturarea dimensiunilor dintre Legea cu privire la leasing şi actele normative din domeniul vamal şi valutar. Adeseori. Este necesară clarificarea în legislaţie şi a situaţiei în care bunurile utilizatorului sunt sechestrate la cererea organelor de stat ca urmare a executării silite a creanţelor bugetare sau la cererea altor creditori în contul datoriilor utilizatorului. Contractul de leasing se bazează în esenţă nu pe criterii economice. Tranzacţia de leasing diferă de tranzacţia de încheiere-vînzare. activitatea de leasing. Una din soluţiile actuale o constituie amortizarea Legii cu privire la leasing cu toate dispoziţiile Codului civil. . ci pe forma care corespunde normelor juridice. cu drept de răscumpărare a bunului de către utilizator. conduc la o interpretare neunitară a operaţiunilor de leasing. Practica judiciară privind executarea silită a obligaţiilor debitorului dovedeşte că se apelează la sechestrarea şi vînzarea bunurilor debitorului. care sunt efectuate de structurile afiliate sau subordonate Parlamentului. Premiza instituţională de formare şi promovare a afacerilor de leasing ca o componentă a activităţii investiţională este fondarea unei asociaţii naţionale de non-profit. determinate de aceste acte normative.17 puntul (2) şi punctul (3)). Din punct de vedere juridic relaţiile de leasing sunt reglementate de cîteva acte normatve.restituirea voluntară de către utilizator a obiectului leasingului în temeiul prevederilor contractuale. de tranzacţia de cumpărare-vînzuare în rate. Este necesar a concretiza şi denumirea însăşi a legii.executarea silită conform dispoziţiilor Codului de procedură civilă .Dar diferitele regimuri juridice. nu se reglementează şi nu se limitează. Avantajele si dezavantajele dezvoltarii unei afaceri in Franchisa in Republica Moldova. Principalele divirgenţe între locator şi utilizator apar în cazul neefectuării plăţilor contractuale. Legislaţia Germaniei şi Elveţiei prevede opţiunea care transformă leasigul în contract de cumpărare.de aceea ar fi fost corect ca în titlul legii să se specifice”cu privire la leasingul financiar”. natura raporturilor lor juridice. iar în cazul vînzării-cumpărării în rate. Acţiunile primordiale ce pot fi aplicate în domeniul legislativ ar fi: . nu sunt aplicabile deoarece contravin altor acte normative. dreptul de proprietate trece la utilizator odată cu încheierea contractului.vînzare în rate de tip special: în cazul leasingului proprietar al bunurilor rămîne locatorul. . În asemenea situaţii locatorului trebuie să i se asigure prin lege dreptul de a prelua (ridica) bunul de la partea care se face vinovată.încheia operaţiuni de leasing internaţional. dat fiind faptul că prevederile Legii cu privire la leasing(art.

.) sau este reglementat prin acte normative adoptate de guvern sau organizaţii neguvernamentale specializate.Cu toate acestea. Totodată există şi un nivel scăzut al puterii de cumpărare. chestiunea dată deocamdată nu a avut efectul scontat. Dezvoltarea franchisingului pe piaţa acestor ţări este împiedicată de următoarele bariere: .accesul limitat la credite. cu atât riscul de apariţie a litigiilor şi de neîndeplinire a lui se diminuează în mod corespunzător. cadrul juridic al francizei a constituit mult timp o zonă neexplorată şi nereglementată.riscul relativ mare de ţară şi alte impedimente.Contractul de franchising este documentul principal care necesită prevederea tuturor clauzelor ce vor reglementa întreg spectrul raporturilor dintre părţile unei francize. Barierele şi problemele întâlnite în activitatea unei întreprinderi ce activează în sistem de franchising sunt similare problemelor celorlalte tipuri de întreprinderi şi. volumul de vânzări al acestora vor depinde în mare parte de situaţia economică din ţară şi creşterea puterii de cumpărare a populaţiei. să sporească nivelul de colaborare cu partenerii. . Deoarece o bună parte a bunurilor şi serviciilor oferite de întreprinderile ce reprezintă companii străine sunt destinate clienţilor cu venituri medii şi mari. Un loc aparte îl ocupă barierele legate de accesul la tehnologii noi. în cazul iniţierii unei afaceri de franciză. să protejeze drepturile de proprietate industrială sau intelectuală ale franchiserului. presiunea fiscală.cadrul legal inadecvat. România şi Republica Moldova au fost adoptate legi speciale pentru activitatea de franchising. Această atmosferă este influenţată de cadrul legal. să contribuie la menţinerea identităţii comune şi a reputaţiei francizei sau reţelei de franciză. raporturile de franchising sunt supuse şi prevederilor altor acte normative care reglementează raporturi similare franchisingului. franciza constituie o afacere care în esenţă deja şi-a dezvoltat pe piaţă produsul de succes.Franchisingul oferă astfel. Legea Republicii Moldova cu privire la franchising conţine în sine dispoziţii care. permite reglarea optimă a raporturilor de franchising. unde franchisingul a căpătat o evoluare stabilă şi ascendentă şi se manifestă printr-un succes considerabil. accesul la tehnologie. Rusia) cadrul legal se conţine în alte legi (cod civil.Germania. franchisingul are şanse reale de aplicare la scară largă în viitor. în mare măsură. insuficienţa capitalului autohton.Pentru antreprenori şi alţi oameni de afaceri mai experimentaţi. cât şi în cel european. Cu cât conţinutul contractului va fi mai temeinic elaborat. ţinând cont de importanţa primordială a tehnologiilor în franchising. posibilitatea „copierii” unei afaceri de succes de la o firmă care are o reputaţie înaltă şi posedă o experienţă bogată. în Republica Moldova. activitatea de antreprenoriat etc. accesul la sursele de finanţare. precum şi calitatea joasă a serviciilor pe piaţă. schimbările recente înregistrate în mediul de afaceri din ţară inspiră optimism în ce priveşte dezvoltarea businessului în general şi a franchisingului în particular. deşi există „de jure” şi „de facto” o lege specială şi posibilitatăţi reale de implementare a ei.Franchisingul este larg răspândit în sectorul serviciilor şi este în creştere. fiind considerată o afacere prosperă. Aceştia ar putea. deoarece există un număr impunător de agenţi economici care activează în bază de contracte ce conţin elemente de franchising. Dat fiind faptul că sistemul de franchising este complex. Beneficiile pentru operare în Republica Moldova includ forţa de muncă ieftină şi costurile scăzute pentru publicitate. Până în prezent. De asemenea. criminalitatea. numai în SUA. eventual.Indiferent de domeniul francizei. În alte ţări (Franţa. utilizând in acest scop franchisingul. . pentru că îmbină resursele proprietarului cu măiestria managerială şi succesul produsului franchiserului. Atât în plan mondial. contractele de franchising includ un şir de compartimente standard care trebuie determinate astfel încât să reflecte interesele părţilor în contract şi/sau a membrilor reţelei de franciză.Spre deosebire de ţările occidentale. depind de condiţiile macroeconomice dintr-o anumită ţară şi de atmosfera generală a businessului. etc.

evaluarea franchiserului. copiere. Mai modest ca dimensiune. De multe ori ti se pare ca investitorii straini doresc niste lucruri contradictorii.Extinderea franchisingului pe piaţa s-a realizat preponderent în domeniul comerţului cu amănuntul şi alimentar. De asemenea.Forma cea mai adecvată de fondare a întreprinderilor franchisee este cea bazată pe capitalul firmelor locale independente. alimentaţia publică. implementarea bus iness planului. producerea în bază de licenţă. analiza francizelor.Reieşind din necesităţile actuale şi oportunităţile identificate. servicii de întreţinere casnică. Principalele domenii de activitate economică cu un potenţial înalt de aplicare a sistemului de franchising în Moldova sunt: comerţul cu amănuntul. deşi acest domeniu de activitate este considerat relativ nou.impulsionarea ofertei şi stimularea cererii de franciză pe piaţă. franchiza a început să se extindă şi pe piaţa Poloniei. elaborarea business planului. industria hotelieră. pot fi create francize pe bază de întreprinderi mixte. serviciile auto. articole de fierărie şi menaj. În calitate de forme mai simple de colaborare cu elemente de franchising pot servi agenţia comercială. prin care se oferă finanţare şi taxe de franciză mai joase şi contribuie la succesul afacerii. sfera turism – sport . reprezentanţele franchiserilor. pentru copii etc. negocierea contractului.serviciile medicale. servicii hoteliere.agrement. Din cauza profitabilităţii semnificative şi a recuperării rapide a investiţiilor se preferă amplasarea francizei în zonele cu o putere de cumpărare relativ mai mare a populaţiei. se află la începutul unei dezvoltări promiţătoare a acestui domeniu de activitate. În scurt timp. Cele mai solicitate sunt sectoarele alimentar şi vestimentar. Republica Cehă. închirierea autoturismelor. S-ar parea ca avem o mie si una de avantaje pentru care ar trebuie sa investeasca si totusi nu investesc. servicii de turism. daca nu atunci pur si simplu cititi cu atentie! Raspunsul la aceasta intrebare nu este unul simplu. se propun următoarele direcţii de sprijinire a dezvoltării franchisingului în Republica Moldova: . ceea ce constituie 5% din totalul vânzărilor cu amănuntul. de închiriere şi distribuţie. în special. Lideri în implementarea sistemelor de franchising în ţările europene ex-socialiste sunt Cehia şi Ungaria. de ce? Noi doar le oferim atitea avantaje: . dar mai intensiv în ritmuri.consolidarea şi crearea cadrului legal şi instituţional specific franchisingului. pe piaţa cehă au reuşit să pătrundă companiile cu renume din cele mai dezvoltate ţări din lume În Ungaria.serviciile poştale. cum ar fi serviciile de curăţire. sfera construcţiilor.dezvoltarea spaţiului informaţional al franchisingului “De ce se investeste atit de putin in Republica Moldova?” De ce se investeste atit de putin in Republica Moldova?” Daca stiti raspunsul la aceasta intrebare. documentarea. Majoritatea afacerilor sunt stabilite în sectorul fast-food. În acestor sector sunt angajaţi circa 45 mii de persoane şi se realizează peste 2. aparatură. Implementarea unui sistem de franchising necesită parcurgerea de către viitorul antreprenor a şapte etape de bază: autoevaluarea. celelalte fiind în sectoarele vestimentaţie. servicii foto. produsele şi serviciile automate. există deja circa 250 sisteme de franchising cu peste 5. serviciile menajere. facilităţi de parcare.Franchiserii prosperi şi-au modificat strategia de abordare a pieţei ungare. Totodată există potenţial de dezvoltare şi în alte domenii de activitate.6 mlrd euro. servicii legate de transportarea pasagerilor şi a încărcăturilor. utilizând subfranchiseri în cadrul sistemului de master franchising. educaţia şi cursurile de perfecţionare. staţii PECO. managementul imobiliar. . . Bulgariei şi României.Astfel.educaţie. cu circa 79 sisteme de franchising şi 260 parteneri afiliaţi. distribuţia prin dealeri. serviciile sociale ş i unele ramuri din sfera producţiei. atunci cititi acest articol si scrieti-ne ce ar trebui de completat.000 de franchisee.

adica unul care sa ofere in primul rind stabilitate pe termen lung –este un lucru normal si necesar ca fiecare investor sa-si planifice activitatea pentru citiva ani inainte. Intr-un cuvint de ce un investor de success sa piarda citeva saptamini pentru a fonda o companie in Moldova. • O mulţime de acorduri comerciale cu toate statele CSI si acorduri bilaterale de protecţie a investiţiilor. multor companii straine li s-au expropriat activele fara vre-o compensare. de ce? Companiile doresc ceva ca le-ar fi cunoscut deja. • Condiţii climaterice favorabile pentru producerea unei varietaţi de produse agricole. Investorii in primul rind asteapta sa fie tratati corect. intr-adevar Moldova are multe de oferit investorilor straini. aceastea reprezentind acel neobisnuit si specific avantaj fata de alte tari. dar in care aceasta procedura dureaza maximum 2-3 zile. Si totusi cit de bune nu ar fi legile ele nu au valoare pina nu sunt aplicate. Si totusi se investeste putin. Aceasta este raspunsul meu la intrebarea de ce se investeste putin in RM. care ii face ca companiile sa investeasca intr – o tara noua. Dar care este partea obisnuita la care se asteapta investorii straini? Este vorba de un cadru legal bine pus la punct. Intr-adevar Moldova este atractiva pentru investitorii straini din punct de vedere al pozitiei geografice. legile sa fie aplicate la fel pentru companiile straine si cele autohtone. conditii specifice. Exemplul companiei americane “Europharm” si celei Germane “Unistar” in cazul cu “ Air Moldova” vorbesc de la sine. de exemplu niste standarde sau cai de conducere a biznesului pe care deja le cunosc si le-au practicat anterior. • Libertatea efectuarii investiţiilor . cred ca ar fi bine sa aflam chiar parerea personala a acestor oameni de afaceri care ar dori sa investeasca in RM dar nu o fac. odata cu aderarea Romaniei la UE. • Forţa de munca ieftina cu un grad inalt de calificare şi cunoştinţe extinse in domeniul limbilor (in particular Romana şi Rusa). In al doilea rind toate companiile doresc o dezvoltare durabila desfasurata legal. si atunci el cistiga timpul. iar pentru un investor adevarat timpul intr-adevar sunt bani. si aici apare cea mai importanta problema pentru institutiile imputernicite /legislative sa creeze astfel de legi si norme care ar contribui la dezvoltarea si mentinerea biznesului si nu la falimentarea acestuia sau intarirea economiei tenebre si a dublei contabilitati. • Vecinatate cu UE – din 1 ianuarie2007. Ei doresc un cadru legal eficient. acest lucru fiind greu de obtinut cind normele legislative se schimba in cel mai bun caz in fiecare an. Vom fi bucurosi sa aflam raspunsurile Dvs.investitorii işi pot plasa investiţiile in orice domeniu al activitaţii de intreprinzator. si bani grei. Dar intr-acelasi timp ei cauta ceva neasteptat. dar toate aceste avantaje se vor transforma in stimulenţi investiţionali numai intr-un cadru legal adecvat. Din pacate in Moldova s-au inregistrat mai multe cazuri in care necatind la legislatia in vigoare. VINDEM sau NU VINDEM Teren agricol investitorilor straini? . solurilor fertile si prin urmare a recoltelor ce pot fi prelucrate si exportate si al fortei de munca relativ ieftina si calificata. Ca concluzie la toate cele mentionate pina acum as spune ca da. care poate are mai putine avantaje ca Republica noastra. care diferentiaza o natiune de alta si prin aceasta are avantaj in fata altor companii si tari.• Localizare strategica – poziţia geografica avantajoasa intre est şi vest. Inca un factor important care respinge investorii sraini este birocratia. daca el poate face acelasi lucru in alta tara. dar pentru a privi obiectiv lucrurile. Daca citam DEX-l: “Atitudinea caracterizată printr-o respectare exagerată a formalităţilor sau a regulilor scrise”. competent si democratic. Aceasta este combinatia dintre obisnuit si neobisnuit. • Preferinţe comerciale oferite de UE.

iar prevederile speciale faţă de aceste terenuri se vor răspîndi şi asupra terenurilor agricole procurate de întreprinderile cu capital străin. Viitorii proprietari nu vor avea nevoie nici măcar de argaţi. Riscuri Să ne întrebăm: a cîta parte din populaţia republicii cunoaşte măcar ceva despre aceste riscuri? Şi de unde să cunoască dacă cetăţenii noştri nu prea citesc ziare. situarea geografică a ţării este avantajoasă. va fi nevoie de braţe de muncă calificate de peste hotare . investitorul străin nu poate să-şi vîndă afacerea altcuiva. se descurcă cu greu în condiţiile economiei de piaţă. ne pun la dispoziţie doar informaţii „filtrate”. la noi.muncitori care cunosc tehnologiile înaintate şi sînt mai exigenţi faţă de sine şi muncile exercitate. iar dezmoştenirea ţăranilor va avea drept consecinţă migrarea masivă a acestora în oraşe sau peste hotarele ţării. să zicem. 36 mii lei pe lună). de peste 40 la . deja au abandonat domeniul.nu prea cred în cele scrise/citite. În cazul arendei terenurilor agricole.Această problemă controversată a aparut ca rezultat la o recentă iniţiativă legislativă de a lipsi întreprinderile cu capital străin de posibilitatea de a procura terenuri agricole. 3000 de euro (cca. În această situaţie. se descurcă cu greu în condiţiile economiei de piaţă. din anumite cauze obiective/subiective. iar populaţia. sîntem în drept să credem că pe undeva ar putea fi elaborată şi vre-o politică „sanitară”. iar radioul şi televiziunea de stat. căci tehnologiile agricole intensive nu necesită prea multe braţe de muncă. ce evită problemele incomode puterii. adică de curăţare a acestor pămînturi (în genere a întregii republici) de populaţia „incapabilă”. de cca. de o cam dată. Numai dreptul de proprietate asupra terenului îl va atrage pe investitor. de o cam dată. cea mai mare parte dintre agricultorii noştri experimentaţi. deja au abandonat domeniul. În plus. iar populaţia. inclusiv pentru lărgirea suprafeţelor.În Moldova pămînturile sînt fertile şi foarte ieftine. deci. Vînzarea terenurilor agricole către investitorii străini va ridica valoarea lor şi ţăranii vor putea să-şi dea terenurile în arendă în condiţii mult mai convenabile decît în prezent. În ţările dezvoltate din punct de vedere economic agricultura este practicată de cca. adică de curăţare a acestor pămînturi (în genere a întregii republici) de populaţia „incapabilă”. poate cumpăra de la 4 la 10 hectare de pămînt. În plus. va fi nevoie de braţe de muncă calificate de peste hotare . preţul căruia oscilează între 3 – 8 mii de lei. Viitorii proprietari nu vor avea nevoie nici măcar de argaţi. 2 – 4 la sută din populaţie. căci tehnologiile agricole intensive nu necesită prea multe braţe de muncă. un occidental cu un venit lunar. cea mai mare parte dintre agricultorii noştri experimentaţi. deoarece astăzi statul nici nu are dreptul să controleze utilizarea resurselor funciare. care se află în proprietate privată. iar astfel de afaceri precum crearea plantaţiilor de vii şi livezi necesită cheltuieli mari şi investitorul nu va accepta să arendeze în acest scop terenuri agricole chiar şi pe un termen îndelungat. Totodată. existînd riscurile pierderii controlului asupra principalei resurse economice a statului – pămîntul.muncitori care cunosc tehnologiile înaintate şi sînt mai exigenţi faţă de sine şi muncile exercitate. În această situaţie. însă. situarea geografică a ţării este avantajoasă. sîntem în drept să credem că pe undeva ar putea fi elaborată şi vre-o politică „sanitară”. Spre exemplu. Pierderea controlului statului asupra terenurilor agricole nu poate fi vorba. Întîi de toate vom constata faptul că un investitor străin din start este în afara concurenţei în raport cu un potenţial investitor autohton. el va fi acceptat de bănci în calitate de gaj şi ţăranii vor putea lua credite. deci. dar dacă o şi fac . singurele care acoperă întreg teritoriul republicii. Cu asemenea venituri putem face un calcul cît se poate de exact privitor la potenţialul occidentalilor de a cumpăra pămînturile noastre? În Moldova pămînturile sînt fertile şi foarte ieftine. dacă pămîntul va creşte în valoare. din anumite cauze obiective/subiective.

Un alt exemplu ar fi colonizarea Palestinei de către evreii sosiţi din toată lumea. unde se află şi unul dintre cele mai cunoscute locuri istorice din Ierusalim – Turnul lui David. au cumpărat în mod clandestin pămînturile. Dupa o cercetare minutioasa a acestei probleme Viorel Chivriga. Astăzi deja putem vorbi despre înjumătăţirea numărului populaţiei din unele sate. investitorii au avut scopul să păstreze aceste proprietăţi ale oraşului Ierusalim pentru poporul evreu. După cum scria ziarul evreiesc „Maariv”. Civilizaţia cunoaşte multe cazuri de eliminare a populaţiilor aborigene. care. Expert IDIS „Viitorul a constatat divergente in: . au fost leagănul naţiunii noastre. . În plus. în primul rînd. acesta are dreptul să-şi vîndă pămîntul doar unui evreu. prevederile din SCERS şi Legea Republicii Moldova „Cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător”. Documentele principale. principii generale foarte importante sunt stipulate în Constituţie. . În Statele Unite au fost cumpărate pămînturile indienilor locali. Se zice că două echipe de investitori străini-evrei. un arab. din cîte se ştie. pămîntul este declarat patrimoniu al poporului evreu dat lui de către Dumnezeu.politica de orientare a factorilor de producere din Republica Moldova in directia atragerii in tara a potenţialului productiv din exterior si producerea in Republica Moldova a bunurilor destinate pieţelor externe. prevederi importante sunt în strategiile şi politicile sectoriale. . că în Israel este interzisă vînzarea pămîntului către cetăţeni neevrei. Toate acestea erau proprietatea Bisericii ortodoxe greceşti. De asemenea.sută. Bunăoară. va accelera degradarea satelor noastre. care au cumpărat pămînturile palestinienilor analfabeţi. Ar mai fi si alte exemple de mentionat dar am dori sa aflam si parerea Dumneavoastra : Dumneavoastră. care în mod expres stabilesc politica de stat în domeniul investiţional sunt „Strategia Investiţională a Republicii Moldova”.creşterea investiţiilor in regiunile care necesită susţinere in dezvoltarea lor social–economic. De menţionat. Codul Fiscal şi Codul Civil. ca cetăţean al acestei ţări. hotelurile şi restaurantele din jurul porţilor Iaffa din cartierul vechi al oraşului. de către migranţii veniţi de pe aiurea. deja de cîteva săptămîni. iar dacă deţinătorul terenului este.politica de Creşterea investiţiilor în scopul asigurării noilor locuri de muncă. Din cîte se ştie.Codul Vamal al Republici Moldova. Acest proces continuă şi în prezent. Strategia Investiţională a Republicii Moldova a fost elaborată in conformitate cu prevederile Programului de activitate a Guvernului pe anii 2001-2005 “Renaşterea Economiei – Renaşterea . Porţile Iaffa sînt principala intrare dinspre Asfinţit în Oraşul Sfînt. Venirea necontrolată a investitorilor străini cred că. canalele mediatice arabe informează despre încercarea de a „fura Ierusalimul”. spre exemplu. altcîndva cu tradiţii şi oameni harnici şi mari gospodari. utilizîndu-se pîrghii economice. ce părere aveţi despre posibilitatea comercializării terenurilor arabile investitorilor străini? Ce putem face pentru a elimina divergentelel între actele legislative şi politica de investiţii Din pacate la moment o problema grava ramine a fi divergenta dintre actele regulatorii si politica de investitii. cum ar fi Politica naţională în telecomunicaţii.

” În primul rând. în care au fost incluse întreprinderile cu capital străin. au rămas în mare măsură nerealizate. în pofida unor realizări răzleţe obţinute în perfecţionarea mediului de afaceri. constatăm că obiectivele trasate. obiectivele principale propuse în strategie şi impactul deficienţelor legislative asupra realizării acestora. care au anticipat procesul de elaborare a strategiei investiţionale a Republicii Moldova. merge vorba de campania. De fapt. alte rezultate nici nu puteau fi aşteptate. Prin această clauză. 4 cităm: „persoana juridică străină desfăşoară in Republica Moldova activitate comercială si altă activitate reglementată de legislaţia civilă in conformitate cu dispoziţiile stabilite de aceasta legislaţie pentru o activitate . Distorsiunea activităţii investiţionale a prejudiciat grav imaginea R. Ca standard internaţional în domeniul reglementării juridice a investiţiilor străine este concepută clauza de stabilizare ( Gross Father Clause ). dar nerezultative în atragerea investiţiilor. activitatea cărora devenise obiect de investigaţie pentru autorităţi. facilităţi şi stimulente) pe care le-a avut în faza iniţială. deşi au fost destul de realiste. Obiectivul fundamental al strategiei respective este accelerarea dezvoltării economice a Republicii Moldova prin asigurarea unor ritmuri înalte de creştere a investiţiilor. datorită impactului minimal al acestora asupra evoluţiei influxurilor investiţionale. 25 cu următorul conţinut: „Investitorii străini care au efectuat investiţii şi au beneficiat de garanţii şi facilităţi în condiţiile Legii nr. Garanţiile acordate investitorilor au fost şi sunt insuficiente pentru a reda o doză de credibilitate în bunele intenţii ale guvernului şi pe lângă aceasta sunt inferioare calitativ şi cantitativ celor acordate în statele vecine. dacă analizăm situaţia creată prin retrospectiva evenimentelor. art. În afară de aceasta în conformitate cu art. inclusiv a influxului de investiţii străine directe. situaţia în domeniul investiţional a devenit critică. fapt care a condus spre eliminarea ei din cursa cu statele vecine pentru atragerea investiţiilor în economia ţării şi la diminuarea drastică a întrărilor de capital. că beneficiază de un număr mai mare de facilităţi şi stimulente fiscale. Situaţia creată a scos la iveală o mulţime de fisuri în legislaţia ce reglementează activitatea investiţională. comparativ cu noii investitori datorită faptului. 998-XII din 1 aprilie 1992 privind investiţiile străine au dreptul să beneficieze în continuare de garanţiile şi facilităţile acordate de aceasta”. În Legea cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător 3 această prevedere lipseşte şi este substituită cu dispoziţia din aliniatul (2). Această clauză prevede păstrarea pentru toată durata de activitate a investitorului străin a tuturor condiţiilor (garanţii din partea statului. la doi ani de la adoptarea strategiei. 2 Intervenţia statului pe piaţa internă de capital sa soldat cu renaţionalizarea unor întreprinderi cu capital străin şi cu intimidarea investitorilor majori. declanşată după alegerile parlamentare şi transpusă în viaţă în conformitate cu lista de tristă faimă. investitorii care au activat în condiţiile Legii privind investiţiile străine sunt plasaţi într-o situaţie mai favorabilă. „Creşterea investiţiilor în scopul asigurării noilor locuri de muncă. urmărind scopul de a obţine pe aceasta cale o îmbunătăţire cardinala a calităţii vieţii populaţiei si de a atinge un grad înalt de ocupare in câmpul muncii 1 În prezent.Ţării" si ale Strategiei de dezvoltare social–economică a Republicii Moldova pe termen mediu (până in anul 2005). care sunt cu prisosinţă mediatizate în interior şi exterior. 1598 al Codului Civil. Moldova în exterior. Mai mult ca atât.

din care plăţi şi taxe oficiale $130. Întreprinderea cu investiţii străine se constituie în Republica Moldova în una din formele societăţilor comerciale stabilite la art. Legislaţia pune anumite limite persoanelor juridice străine.5 zile pentru obţinerea autorizaţiilor la export. alin. care oferă drepturi egale cu a investitorilor din terţe state. sau de 2 ori mai mult ca în anii 2000-2002. Moldova şi a Federaţiei Ruse. care determină plafonul de timp pentru verificarea declaraţiei vamale. investitorii dispun de dreptul de a alege între regimul naţional. se înregistrează în Registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţilor şi este considerată persoană juridică naţională.7 mai mult ca în perioada 2000-2002. iar conţinutul ei a fost identic în ambele cazuri până la aprobarea Codului Vamal al Rusiei din 2003 10 în care termenul de timp pentru procedurile vamale a fost diminuat esenţial. Lichidarea afacerii este o problemă destul de serioasă care. a documentelor. Astfel de prevedere există numai în legislaţia R. dacă pe numele unei persoane au fost înregistrate anterior întreprinderi care nu funcţionează şi care nu au fost lichidate în modul stabilit de lege sau care au datorii la bugetul public naţional. în conformitate cu art. creează bariere în iniţierea unei afaceri noi. Întreprinderile cu capital străin au .6 zile. Dreptul de a face o alegere între aceste două regimuri este o opţiune extrem de convenabilă pentru investitor şi în mod sigur că acesta va alege varianta optimală pentru el şi va investi în economia statului care-i va oferi acest drept. în medie. Este important de a nu confunda persoana juridică străină cu întreprinderea cu investiţii străine. 6 şi 7 din Legea instituţiilor financiare. dar care este tipică pentru tot mediul de afaceri din Republica Moldova este cadrul regulatoriu. toate tipurile de plăţi şi pierderi din cauza staţionării şi nu includ taxele vamale.2 zile (perioada 2000-2002) la 24.similară a persoanelor juridice ale Republicii Moldova dacă legea Republicii Moldova nu prevede altfel pentru persoanele juridice străine”. Moldova numai cu respectarea dispoziţiilor art. în ultimii trei ani întreprinderile au alocat 3. din care plăţi şi taxe oficiale $125. Costurile legate de această procedură constituie $136. în opinia întreprinderilor chestionate poate dura mai mult de un an. Conform raportul pregătit de ProEra Grup S. controlul mărfurilor si a mijloacelor de transport. De exemplu persoanele juridice străine sunt limitate în dreptul de a cumpăra terenuri cu destinaţie agricolă conform art.” Codul Vamal al Republici Moldova 9 conţine prevederi. Bariera de ieşire: limitează posibilitatea agentului economic de a lichida întreprinderea care nu generează profit. deoarece.L. Timpul de modificare a documentelor de înregistrare s-a diminuat de la 25. În mediu. Costurile acestei proceduri au fost în medie de $223. 7 O altă problemă destul de dificilă pentru investitorii străini. care prevede aceleaşi drepturi pentru investitorii străini şi cei autohtoni şi clauza naţiunii celei mai favorizate. 6 alin. 29 din Legea cu privire la piaţa valorilor mobiliare. până la înlăturarea circumstanţelor menţionate. Costurile includ plăţile oficiale. şi finanţat de către DAI-Bizpro/Moldova 8 cităm: „În ultimii trei ani (2001-2003). persoanei în cauză i se refuză înregistrarea unei noi întreprinderi. sau de 2 ori mai mult ca în perioada 2000-2002. costul înregistrării a rămas la nivelul anilor precedenţi şi este de $151. Conform raportului „Costul reglementării afacerii în Republica Moldova”.(2) al Codului Civil. 6 Instituţiile financiare străine pot desfăşura activităţi pe teritoriul Republicii Moldova numai prin filiale şi sucursale şi numai dacă au fost autorizate de Banca Naţională a Moldovei. adică cu 1. care este reglementată prin Legea cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător.(2) din Legea privind preţul normativ şi modul de vânzare – cumpărare a pământului.106.4 zile (perioada 2001-2003). amenzile. 5 Societăţile pe acţiuni din statele străine pot plasa acţiuni în R.R. În multe state. procedura de înregistrare a unui agent economic a durat în mediu 27.

căreia îi revine mai puţin de 20% din volumul total de investiţii străine. nivelul salariului în periferie fiind de aproximativ două ori mai mic decât în capitală. Compararea procedurilor de importexport arată că durata lor în Moldova în perioada 2001-2003 a fost mai mare ca în perioada 2000-2002. „creşterea investiţiilor in regiunile care necesită susţinere in dezvoltarea lor social–economica”.. Dreptul de vânzare-cumpărare a terenurilor cu destinaţie agricolă aflate în proprietate privată este stipulat în prevederile alin (2) şi (3) din art.. Art. a Legii cu privire la investiţiile in activitatea de întreprinzător. De exemplu în agricultură." 11 Însă constatăm. nici nu poate fi vorba de o creştere a investiţiilor în regiuni. Întreprinderile ce exportă spre ţările OCDE au folosit 4 zile şi $237 la o operaţie de export.4 zile şi $113 pentru o procedură vamală. Însă în prezent.1997. pentru a desfăşura activitate de întreprinzător.poziţie geografică reuşită. În regiuni locuieşte circa 80% din populaţia ţării. cităm: investitorii străini pot dobândi. cernoziomurile ocupă 80% din suprafaţa ţării.4 (3) a Legii privind preţul normativ şi modul de vânzare – cumpărare a pământului cu următorul conţinut: „ Terenurile proprietate publică pot fi vândute atât persoanelor fizice şi persoanelor juridice ale Republicii Moldova. clima e prielnică pentru creşterea unei largi varietăţi de culturi agricole. mai puţin de 40% din export. dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile de pe teritoriul Republicii Moldova. cît şi investitorilor străini.. dispunem de resurse umane calificate şi braţe de muncă necostisitoare. de poziţia dominantă în structura economiilor regionale a sectorului agrar cu o eficienţă scăzută şi de lipsa condiţiilor şi a resurselor necesare pentru dezvoltare. Sunt o serie de avantaje. În Republica Moldova drepturile investitorilor asupra bunurilor imobile sunt stipulate în Legea cu privire la investiţiile in activitatea de întreprinzător şi în Legea privind preţul normativ şi modul de vânzare – cumpărare a pământului. ramură cu condiţii dintre cele mai favorabile pentru o activitate profitabilă. tradiţii în agricultură. În unele sectoare nici nu există premise pentru o evoluţie spre bine.. investiţiile sunt nesemnificative. în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova. Conform Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei pentru anii 2004-2006. În agricultură. investitorii dispun de dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile în conformitate cu următoarele prevederi legislative: Art. care prin prevederile sale limitează drepturile investitorilor asupra proprietăţilor funciare şi lipsa unor proiecte investiţionale atractive în ramura vinicolă şi a tutunului. luând în consideraţie situaţia în domeniul investiţional în general pe ţară. după părerea noastră principalele impedimente în atragerea investiţiilor sunt legislaţia.1308. care la prima vedere ar putea să fie determinative pentru investitori în luarea deciziei de a investi într-un stat sau într-o ramură economică : „. diferenţierea considerabilă a potenţialului economic al capitalei şi al regiunilor a fost determinată de degradarea accelerată a industriei şi a infrastructurii micilor oraşe în perioada crizei din anii 90.XIII din 25. 6 ale Legii nr. Astfel. cu excepţia terenurilor cu destinaţie agricolă şi a celor din fondul silvic. 07. că avantajele enumerate sunt mai mult decât insuficiente pentru a determina investitorii să-şi focuseze atenţia asupra sectorului agricol. 22.cheltuit în mediu 1. cu excepţia terenurilor cu destinaţie agricolă şi ale fondului silvic care se vând numai persoanelor fizice şi persoanelor juridice ale Republicii Moldova”. În Republica Moldova există un decalaj enorm între nivelul social-economic al dezvoltării municipiului Chişinău în comparaţie cu restul ţării. care printre altele se contrazic: .

în condiţiile prevăzute prin lege organică. „orientarea factorilor de producere din Republica Moldova spre atragerea in tara a potenţialului productiv din exterior si producerea in Republica Moldova a bunurilor destinate pieţelor externe” Legea nr. În conformitate cu prevederile alin (2) a art. prevederile căruia contravin principiilor fundamentale stipulate în Codul Fiscal. care au aderat sau care sunt în curs de aderare la Uniunea Europeană. precum şi prin moştenire legală. În boxa 3 este analizat un act regulatoriu adoptat recent – Regulamentul tip de funcţionare a pieţelor. Multe dintre actele regulatorii ale organelor de control nu sunt publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi nu au forţă juridică. în cazul cel mai rău – le contrazic. fără o analiză preliminară judicioasă a impactului pe care poate săl aibă respectivul act regulatoriu. prevăzute de prevederile acestui act legislativ. În conformitate cu alin. Întreprinderile care au întrat pe piaţă. în cazul cel mai bun aceste documente dublează prevederile unor acte legislative. dar oricum sunt impuse spre executare agenţilor economici de către organele de stat. O bună parte din ele sunt adoptate în grabă. De altfel. Pentru a nu admite folosirea bunurilor importate în alte scopuri. Codul Civil şi alte acte legislative. importate pentru a fi folosite la fabricarea articolelor pentru export.36. actul legislativ respectiv prevedea achitarea taxelor vamale in întregime. Cadrul actelor regulatorii este extins şi complicat. Regulamentul analizat în boxa 3 sus este o mostră de act normativ. inclusiv şi dobânda bancara aferenta in decursul primilor trei ani. alin (3) . condiţionând o serie de beneficii pentru investitorii români. Conform acestor prevederi legislative. ei au dreptul de a le înstrăina prin acte juridice între vii numai cetăţenilor Republicii Moldova. România care a avut probleme similare în agricultură a recurs la operarea unor amendamente în Constituţia ţării.998-XII din 1 aprilie 1992 privind investiţiile străine oferea unele facilităţi la importul bunurilor introduse în ţară ca aport la capitalul social. care presupune un maximum de beneficii pentru toate părţile este utilizat de majoritatea statelor. Statul vecin.). (2) din articolul 44 a Constituţiei României. în condiţiile prevăzute de legea cu privire la investiţiile in activitatea de întreprinzător sunt lipsiţi de această facilitate. aplicarea unui astfel de tratament investitorilor străini.alin (2) Dreptul de vânzare-cumpărare a terenurilor cu destinaţie agricolă aparţine statului. întreprinderea cu investiţii străine era scutită de plata taxelor vamale pentru acele bunuri (materie primă. precum şi persoanelor fizice şi persoanelor juridice autohtone. semifabricate etc. După abrogarea legii privind investiţiile străine de aceste facilităţi pot beneficia în continuare numai agenţii economici care au activat în condiţiile. cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte. numai din aceste considerente nu vor investi în această ramură.În cazul în care cetăţenii străini sau apatrizii devin proprietari de terenuri cu destinaţie agricolă sau ale fondului silvic prin moştenire legală sau testamentară. investitorii străini nu dispun de dreptul de a procura bunuri funciare pentru a activa în agricultură şi în mod sigur. Astfel prin omiterea în legea în vigoare a dispoziţiilor ce prevăd facilităţi în atragerea in tară a potenţialului productiv din exterior sau creat condiţii inegale pentru investitorii străini la crearea şi majorarea capitalului social a întreprinderilor. oferind investitorilor drepturi asupra proprietăţilor funciare. . pe bază de reciprocitate.

ci totalitatea de relaţii şi instituţii specifice dintre vânzător ca exponent al cererii de piaţă şi cumpărător ca exponent al ofertei de piaţă în urma cărora are loc stabilirea unui preţ liber de piaţă la obiectul tranzacţiei. O altă remarcă care se impune este faptul că autorii documentului confundă administraţia pieţei cu proprietarul pieţei. în sensul spaţial-geografic utilizat de autorii regulamentului. În teoria economică contemporană prin noţiunea „piaţă” se înţelege nu locul geografic unde are loc vânzarea legumelor. Regulamentul tip de funcţionare a pieţelor – mostră a inflaţiei juridice Regulamentul tip de funcţionare a pieţelor a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. deşi Codul Fiscal nu prevede existenţa unor asemenea tipuri de rapoarte fiscale. determinarea preţurilor. denumirea documentului este nereuşită. punctul 4 este extrem de ambiguu. Acest lucru obligă administraţia pieţei fie să stabilească o taxă minimă care ar putea să nu . în mod prioritar al persoanelor care comercializează produse agricole cultivate pe terenul propriu”. depozite sigilate?). Regulamentul prevede introducerea unor rapoarte fiscale noi (decizia administraţiei asupra costului locului de desfacere a mărfurilor). după caz. Credem. urmărirea bănuiţilor. circulaţiei şi distribuirii mărfurilor. intermedierea fiind una dintre acestea. cu serviciul veterinar de stat teritorial. Nu este clar de ce este necesară aprobarea autorităţilor publice locale după ce autorităţile de specialitate şi-au dat acordul.Nu este clar cum şi de ce administraţia sau proprietarul pieţei ar trebuie să asigure „sporirea afluxului pe piaţă produselor agricole prin antrenarea în activitatea comercială a producătorilor acestora” (punctul 9. anume Departamentul Comerţului şi a elaborat conceptul regulamentului. spaţii pentru lucru. De fapt. Aceştia sunt obligaţi să acorde ajutor (nu este clar ce fel de ajutor. De asemenea. prestării serviciilor. Astfel. În primul rând. „în scopul eficientizării funcţionării pieţelor”. precum şi circulaţiei mijloacelor băneşti. structură a Ministerului Economiei al Republicii Moldova. documentul este imprecis şi permite interpretări ambigue. că Departamentul pentru Comerţ al Ministerului Economiei nu poate pretinde la promovarea unui „regulament-tip” de reglementare a unor asemenea relaţii şi instituţii. care garantează drepturile la practicarea liberă a activităţilor economice. Nu este clar de asemenea de ce administraţia pieţei trebuie să accepte reclamaţii asupra calităţii. Moldova nu ar exista legislaţie specială. atunci această prevedere contravine prevederilor constituţionale fundamentale. 955 din 21/08/2004. de parcă în R. nu pot fi subiecţi ai antreprenoriatului. condiţiile de funcţionare a pieţelor. nu este clar dacă această stipulare se extinde şi la pieţele construite pe terenuri aflate în proprietate privată. formarea şi folosirea resurselor. care ar reglementa ansamblul normelor de bază privitoare la dreptul la muncă. Sintagma din punctul 2 partea I „pieţe . Acest regulament are foarte multe laturi slabe şi este criticabil. acesta stipulând că „lucrările de proiectare şi construcţie. Codul Fiscal în articolul 5 defineşte piaţa ca „sistem de relaţii economice ce se formează în procesul producţiei. regulamentul conţine în mod alogic stipulări ce ţin de regimul străinilor (dreptul persoanelor străine la muncă). De asemenea. se aprobă prin decizia autorităţilor administraţiei publice locale”. documentul prevede că „la stabilirea costului locului de desfacere se va ţine cont de necesitatea asigurării accesului pe piaţă al diverselor categorii de consumatori. Dacă este vorba de îngrădirea accesului pe piaţă a intermediarilor. De asemenea. coordonate în prealabil cu serviciul sanitaroepidemiologic de stat teritorial şi. Boxa 3. Controlul asupra executării prevederilor hotărârii se pune în sarcina Departamentului Comerţului.subiecţi ai antreprenoriatului” este incorectă deoarece pieţele ca atare. În al treilea rând. odată ce conform legislaţiei de protecţia consumatorilor sunt responsabile organe specializate. partea II). În al doilea rând. care se caracterizează prin libertatea subiecţilor la alegerea cumpărătorilor şi vânzătorilor.

06.09.2002) [5] Legea nr.md/analize-0-10-0.asigure un nivel optimal de rentabilitate. 27-28/123 din 23.01. Moldova nr. M.03. 07.html .XIII din 21.1997) [6] Legea nr.2004) [4] Codul Civil nr.04.06. Of. 160162/1201 din 23.O.550. nr. Autor articol Josanu Victoria [1] Strategia Investiţională a Republicii Moldova aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.O. M. R. 82-86 din 22.O. 2003 года. R. O. 07. http://www.1998 (M. nr. nr. R.81-XV din 18.2002 (M. [9] Codul vamal al Republicii Moldova nr.07. 1149-XIV din 20.1996) [8] Raportul costul reglementării afacerii în Republica Moldova. R. 1/2 din 01. 234 din 27 februarie 2002. 1107-XV din 6. [2] Vezi: Raportul privind respectarea drepturilor şi libertăţilor omului în Republica Moldova în anul 2002. nr. 2000) [10] Таможенный кодекс РФ от 28. Nr.2000 (MO al RM nr. M. anul 2004. 57-58/515 din 04.11.1997 (M.1308. 1999) [7] Legea nr. Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului din Moldova.amn. fie să practice discriminarea prin preţ faţă de vânzătorii de pe piaţă. 64-66/344 din 23.05. 08. M. 12. [11] Vezi SCERS şi Strategia sectorială de reducere a sărăciei şi de dezvoltare a agriculturii.2004 (M. nr. 1995 (M. [3] Legea R.199 – XIV din 18.XIII din 25. N 61-Ф3.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful