MICUL BUSINESS ÎN REPUBLICA MOLDOVA – PAŞI SPRE AFIRMARE iunie 30 2005 - 14:03 (Centrul de Monitorizare şi Analiză Strategică) Micul business

în lume este supranumit „coloană vertebrală a economiei” graţie celei mai mari contribuţii la crearea noilor locuri de muncă, stimularea concurenţei, favorizarea inovaţiilor şi tehnologiilor. Cu toate acestea, nu putem vorbi despre o definiţie exhaustivă a micului business. Se poate spune că micul business întruneşte micro-întreprinderile şi întreprinderile mici. În practica mondială, cele mai răspîndite criterii de apreciere a mărimii întreprinderii sînt volumul anual al vînzărilor şi numărul de angajaţi. Astfel, întreprinderile cu un număr de angajaţi de 1 - 9 persoane şi un volum anual al vînzărilor de pînă la 3 mil. lei, sînt calificate, în legislaţia Republicii Moldova, drept micro-întreprinderi, iar întreprinderile cu 10-50 angajaţi şi un volum anual de vînzări de pînă la 10 mil. lei, se numesc întreprinderi mici. Limitele menţionate diferă de la o ţară la alta. Spre exemplu în SUA întreprinderi mici sînt considerate acelea care au pînă la 500 de angajaţi. Rolul social-economic al micului business În ţările dezvoltate din punct de vedere economic (unde micul business este considerat promotor al dezvoltării economice graţie avantajelor pe care le oferă), micul business cunoaşte o dezvoltare accelerată mai ales în domeniile serviciilor şi a producerii mărfurilor de larg consum. Întreprinderile mici sînt mai flexibile şi reacţionează mai rapid la schimbările mediului de afaceri şi la cerinţele pieţei. Din aceast considerent investiţiile în micul business aduc venituri mai mari decît investiţiile în întreprinderile mari. De altfel, acestea din urmă beneficiază din plin de serviciile întreprinderilor mici şi într-un fel sînt dependente de ele. Micul business este orientat spre satisfacerea necesităţilor pieţei locale şi utilizează resursele şi forţa de muncă locală, avînd o contribuie substanţială şi în soluţionarea problemei şomaului. Spre exemplu, 50 la sută dintre populaţia aptă de muncă a Germaniei şi 60 la sută a SUA sînt antrenate anume în micul business. Iar în Republica Moldova, potrivit unor surse din cadrul Proiectului BIZPRO Moldova, doar în doi ani de zile sectorul micului business a creat 40 de mii de locuri de muncă sau 70 la sută din cele 59 de mii în total pe economie. Totodată, micul business oferă posibilităţi reale de a pune în aplicare aptitudinile creative ale întreprinzătorului, dar şi inventivitatea şi capacitatea de lider – calităţi foarte necesare şi utile.

Sursa: Direcţia Principală Dezvoltarea Businessului Mic şi Mijlociu a Ministerului Economiei şi Comerţului Micul business în Republica Moldova

Sectorul micului business în Republica Moldova, ca şi în majoritatea statelor în curs de dezvoltare, a apărut ca urmare a reformelor structurale efectuate în procesul trecerii de la economia centralizată la cea de piaţă. Potrivit datelor Proiectului BIZPRO Moldova astăzi cca. 90 la sută din totalul de agenţi economici ai ţării reprezintă întreprinderile micului business, dintre care 73 la sută sînt micro-întreprinderi, iar 19 la sută sînt întreprinderi mici.

Sursa: datele DSS al Republicii Moldova Actualmente, structura micului business reflectă cu aproximaţie situaţia anului 2000: predomină activitatea comercială – 45 la sută; urmată de industria de prelucrare a materiei prime agricole şi extractivă – 13 la sută; tranzacţiile imobiliare – 11,8 la sută; transport şi telecomunicaţii – 6,5 la sută şi construcţii – 5,7 la sută. Micul business în profil teritorial Dezvoltarea micului business este sesizabilă, deocamdată, doar în mun. Chişinău, unde sînt concentrate 67 la sută din numărul total de întreprinderi mici şi micro-întreprinderi. Alte 3,7 la sută din întreprinderi ale micului business sînt înregistrate în mun. Bălţi, iar 2,7 la sută în UTA Găgăuz Yeri. De menţionat că întreprinderile micului business din Chişinău sînt mai mari decît celelalte, atît după cifra de afaceri şi numărul de salariaţi, cît şi după cheltuielile efectuate pentru întreţinerea personalului. Bunăoară, întreprinderile de acest tip din capitală realizează 72 la sută din întregul volum al vînzărilor nete realizate de micul business din întreaga ţară, aici fiind ocupaţi circa 57 la sută din toţi salariaţii întreprinderilor mici şi mijlocii.

Sursa: Direcţia Principală Dezvoltarea Businessului Mic şi Mijlociu a Ministerului Economiei şi Comerţului

Situaţia financiară a întreprinderilor din sectorul micului business Potrivit surselor oficiale, pe parcursul ultimilor doi ani se constată o ameliorare a situaţiei economico-financiare a întreprinderilor micului business. În acest sens, cele mai bune rezultate au fost înregistrate de întreprinderile comerciale, fiind urmate de cele ce practică tranzacţii imobiliare şi cele din industria de prelucrare a materiei prime agricole. Totuşi, statistica atestă un număr de numai 10 mii de întreprinderi care au obţinut profit (doar 36 la sută din totalul de întreprinderi a micului business), ceea ce ne face să tragem concluzia că „coloana vertebrală” a economiei noastre este deocamdată foarte şubredă. Din cîte se ştie, cele mai neprofitabile întreprinderi activează în agricultură, sector care necesită investiţii de lungă durată şi monitorizări frecvente de piaţă. Profituri mici au înregistrat şi antreprenorile mici din domeniul industriei. Această situaţie, într-o anumită măsură, este determinată de pregătirea profesională insuficientă a antreprenorilor, de multe ori fiind uimitoare uşurinţa cu care unele persoane, iniţiind o afacere, se desemnează în funcţia de director fără a avea cea mai elementară pregătire în domeniul managementului. Cercetătorii din domeniu susţin că doar 5 – 10 la sută din populaţia unei ţări posedă aptitudinile necesare de întreprinzător, dar mai există şi dificultăţile însuşirii relaţiilor de piaţă, absenţa culturii şi tradiţiilor întreprinderilor mici şi o serie de alte piedici, mult mai grave, în calea dezvoltării micului business în Republica Moldova.

Sursa: Direcţia Principală Dezvoltarea Businessului Mic şi Mijlociu a Ministerului Economiei şi Comerţului Problemele micului business în Republica Moldova Atunci cînd vine vorba despre problemele cu care se confruntă în activitatea de zi cu zi, businessmenii indică, în primul rînd, piedicile birocratice (vezi interviul cu dl Eugen Roşcovanu, Preşedintele Asociaţiei Micului Business din Republica Moldova): sutele de acte normative şi instrucţiuni, depăşite de timp, protejează traiul liniştit al funcţionarilor publici şi favorizează abuzurile şi corupţia organelor de control; politica fiscală nechibzuită cu multiplele impozite, taxe, penalităţi şi amenzi;

Altă piedică în calea dezvoltării micului business constă în insuficienţa mijloacelor financiare proprii ale întreprinderilor, atît pe termen scurt (capital circulant), cît şi pe termen lung (pentru investiţii) şi accesul limitat la sursele externe de finanţare. Piaţa financiară a ţării este alcătuită din 15 bănci comerciale şi instituţii de finanţare nebancare: organizaţii de microfinanţare, companii de leasing, factoring etc. Pe parcursul anului 2004 portofoliul de credite al băncilor comerciale a constituit peste 9 miliarde lei sau cu 13 la sută mai mult decît în anul 2003 şi de două ori mai mult decît în anul 2001. Scade continuu rata dobînzii la creditele solicitate de la băncile comerciale: 20,96 la sută

(în anul 2004) faţă de 28,46 la sută (în anul 2001), pentru creditele acordate în lei şi, respectiv, 11,4 la sută faţă de 13,64 la sută, pentru creditele acordate în valută liber convertibilă. Totuşi, deşi băncile sînt principalii deţinători de mijloace financiare, ele rămîn, deseori, reticente în acordarea creditelor subiecţilor micului business, din cauza solvabilităţii insuficiente a întreprinderilor micului business, insuficienţa garanţiilor, lipsa experienţei etc. În plus, rata dobînzii solicitată de bănci este considerată de micii antreprenori exagerată şi, deci, total neconvenabilă. Drept urmare, întreprinderile micului business continuă să întîmpine dificultăţi în accesul la finanţe. O dovadă e şi faptul că ponderea creditelor direcţionate pentru sectorul micului business nu depăşeşte 15 la sută din totalul de credite, iar majoritatea creditelor sînt acordate agenţilor economici din raza mun. Chişinău. Trebuie de menţionat şi faptul că majoritatea creditelor acordate micului business provin de la instituţiile financiare internaţionale care au deschis linii de creditare la băncile comerciale, acestea din urmă împrumutînd resursele financiare întreprinderilor din sector. Vom aminti că în anul 2004 asemenea linii de credit anume pentru întreprinderile micului business, au fost acordate de către BERD şi Banca Mondială, debitori fiind Moldindconbank, Victoriabank, Mobiasbancă. În Republica Moldova, în calitate de sursă alternativă de finanţare, au fost instituite Organizaţiile de Microfinanţare, inclusiv Asociaţiile de Economii şi Împrumut ale Cetăţenilor (AEIC), care se deosebesc prin dreptul de a accepta depozite. La moment, în ţară sînt înregistrate peste 535 de AEIC care activează în zonele rurale. Alte organizaţii de microfinanţare sînt ProCredit, Microinvest şi Corporaţia de Finanţare Rurală care se orientează spre satisfacerea cererii de finanţare a agenţilor micului business, deţinătorilor de patentă, gospodăriilor ţărăneşti etc. Dar şi în aceste cazuri condiţiile de creditare nu sînt considerate convenabile de către reprezentanţii micului business, fiind vorba şi de o rată a dobînzii ridicată. Printre partenerii finanţării business-ului rural se numără şi Proiectul Investiţii şi Servicii Rurale (RISP) şi Fondul Internaţional pentru Dezvoltarea Agriculturii (IFAD). Pentru facilitatea accesului la finanţare a agenţilor economici a fost creat şi fondul pentru Susţinerea Antreprenoriatului şi Dezvoltarea Micului Business, destinat garantării în proporţie de 50 la sută a creditelor acordate de băncile comerciale agenţilor economici. Fondul însă are o contribuţie prea nesemnificativă la dezvoltarea micului business, beneficiind de mijloace financiare foarte limitate: în anul 2004, conform Legii bugetului, acestui fond i-au fost transferate 1 mil. de lei şi tot 1 mil. de lei urmează a fi transferat în anul 2005. Soluţii Înlăturarea diferitelor bariere, în mare parte, depinde de voinţa statului de a realiza reforme reale în direcţia optimizării cadrului regulatoriu al micului busines şi perfecţionării politicii fiscale – reforme implementate în baza Programului de Stat de susţinere a micului business pentru anii 2002 – 2005 şi principiilor Cartei europene pentru întreprinderile mici, la care Republica Moldova a aderat în anul 2004. Reformarea cadrului regulatoriu: Perfecţionarea activităţii organelor de control, reorientarea funcţiilor de sancţionare spre acordarea ajutorului şi motivaţiei îndeplinirii corecte a prevederilor legislaţiei. În

În anul 2004 (la 26 iulie). În prezent o firmă poate fi înregistrată în cca. Optimizarea sistemului de autorizaţii la etapa iniţierii activităţii antreprenoriale prin implementarea sistemului oficiilor unice. de ocrotire a muncii etc. din cele peste 1000 de acte normative prezentate de instituţiile administraţiei de stat şi publice. Micşorarea cuantumului şi nomenclatorului serviciilor publice. au fost făcuţi şi anumiţi paşi în direcţia optimizării procesului de acordare a licenţelor. În paralel cu simplificarea procesului de înregistrare a întreprinderilor. De asemenea. limitarea accesului. În prezent. a devenit posibilă trecerea treptată la evidenţa electronică a înregistrării întreprinderilor. Pînă la crearea sistemului unui „singur ghişeu” procedura de înregistrare conţinea 13 etape. 395 (din 1 aprilie 2003). nu mai des decît o dată pe an. întru diminuarea acestora. reforma regulatorie prevede şi optimizarea cadrului normativ de reglementare care va fi efectuată în conformitate cu legea nr. Este implementat sistemul „unui singur ghişeu”. Şi. Aceeaşi hotărîre mai prevede achitarea controalelor din contul bugetului de stat. Pînă în prezent. frecvenţa controalelor efectuate de organele abilitate a fost redusă la o singură dată. actele de constituire şi ştampila întreprinderii. Oficiile teritoriale şi regionale sînt conectate într-o reţea unică care funcţionează în regim on-line. sanitare. în contextul reformei regulatorii. 214-XV din 24 iunie 2004 a fost anulată obligativitatea autentificării notariale a documentelor necesare obţinerii licenţei. 168 „Cu privire la activitate de supraveghere şi control” care prevede măsuri de perfecţionare a structurii şi funcţiilor organelor de control. Antreprenorul se prezintă la acest oficiu teritorial al Camerei Înregistrări de Stat numai de două ori – pentru depunerea cererii de înregistrare şi pentru ridicarea certificatului de înregistrare. Taxa de înregistrare a întreprinderii este una dintre cele mai mici din lume: între 250 şi 550 lei. asistaţi de consultanţi străini. 10 zile. şi deschiderea unui cont în bancă.- - - acest sens primii paşi au fost făcuţi prin adoptarea (la 18 februarie 2003) Hotărîrii Guvernului nr. al instanţelor de evaluare a conformităţii.. legate de efectuarea controalelor. Prin Legea nr. efectuarea anumitor controale numai în baza unor informaţii prealabile privind posibilele încălcări a cadrului legislativ şi normativ. condiţiilor ecologice. pe parcursul a doi ani la aceeaşi întreprindere. iar 300 de regulamente şi . tehnologice. în funcţie de forma juridică de organizare a întreprinderii. iar controalele asupra respectării normelor tehnice. a tuturor cheltuielilor. prestate de către autorităţile publice. inclusiv a serviciilor de evaluare a conformităţii.862 care prevede divizarea funcţiilor organelor de control de funcţiile instituţiilor de evaluare a conformităţii. cu anularea în perspectivă a acestei practici. către agentul economic. Guvernul revizuieşte nomenclatoarele şi tarifele la serviciile cu plată. crearea sistemului informaţional unic de supraveghere şi control. acordate cu plată subiecţilor pieţei. agentul economic fiind scutit de plata serviciilor notariale. Ministerul Economiei şi Departamentul de Statistică şi Sociologie. comasarea mai multor organe de control. de trecere a organelor de control la activitate planificată. examinează sistemul actual de dări de seamă financiare şi statistice în scopul optimizării acestuia. care a unit 12 etape. Alte 227 acte normative necesită unele modificări. 424-XV (din 16 decembrie 2004). Grupul de lucru naţional a acceptat 413 pentru a fi înscrise în registrul de stat al actelor normative. supranumită „Legea ghilotinei”. a fost adoptată şi Hotărîrea Guvernului nr. Ca urmare a adoptării Legii cu privire la documentul electronic şi semnătura digitală. nu în ultimul rînd. Prin Hotărîrea Guvernului nr. Acum au rămas doar două: Camera de Înregistrare de Stat.

3. reprezentanţii micului business privesc cu mari rezerve reformele preconizate de stat. Deci.11. ca fiind învechite. iar cei cu venituri mai mari de 21 mii lei achită un impozit pe venit de 22 la sută. deoacamdată. lupta cu birocraţia şi corupţia încă nu este pierdută. Actele juridice adoptate la nivelul ministerelor. Facilităţi fiscale: 1. cu condiţia că agentul economic nu are restanţe la plăţile pentru buget şi lucrează în profit. necesită cheltuieli însemnate şi. Cu toate acestea. Scutirea se oferă doar în baza cererii depuse de solicitant la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. Investitorii autohtoni au fost egalaţi în drepturi şi stimulente financiare cu investitorii străini prin intrarea în vigoare a Legii cu privire la investiţiile din activitatea de întreprinzător nr. deoarece procesele judiciare durează inadmisibil de mult. în ceea ce priveşte activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii şi investiţiile". Chiar în Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei este recunoscut faptul că "actualul cadru regulatoriu are un efect advers asupra dezvoltării economice. contravin Constituţiei. iar susţinerea statului este aproape insesizabilă pe lîngă impactul negativ al cadrului regulatoriu şi politicii fiscale. cei cu venituri între 16. de multe ori. Cetăţenii nu apelează la organele de justiţie pentru a-şi apăra drepturile. o experienţă de combatere eficientă a birocraţiei şi corupţiei. în special. trebuie să recunoaştem că micul business se afirmă tot mai convingător în calitate de factor determinant al renaşterii economiei ţării şi face ca autorităţile statului să-şi aplece urechea la necesităţile sale. inspectoratului fiscal. Toate aceste flagele sînt încurajate de ineficienţa sistemului de drept.instrucţiuni nu vor fi incluse în registrul menţionat. 1380 – XIII privind tariful vamal. cît şi prin indicaţiile unor persoane sus-puse.2 mii lei şi 21 mii lei achită un impozit de 15 la sută. Codului Fiscal. însă ele urmează a fi înlocuite cu regulamente şi instrucţiuni noi care ar corespunde rigorilor economiei de piaţă. atît prin mituirea judecătorilor. care a compromis ideea de justiţie în ţară. 4. lei. deciziile lor sînt influienţabile. 81 – XV din 18 martie 2004. Cu toate acestea. Agenţii micului business. beneficiază de scutirea integrală de la plata impozitului pe venit pe parcursul a 3 ani şi în mărime de 35 la sută pentru alţi 2 ani. A fost redus impozitul pe venit al persoanelor juridice de la 28 la 20 la sută.1997 a Legii nr. ceea ce e mai rău. iar activitatea economică în ansamblu este sub potenţialul economiei. departamentelor. Pentru anul 2006 Guvernul preconizează noi reduceri a impozitului pe venit ale persoanelor fizice. Au fost micşorate tarifele vamale la importul mărfurilor în Moldova la circa 35 de poziţii tarifare prin adoptarea la 20. a fost redus şi impozitul pe venit al persoanelor fizice. 2. deoarece în ţară nu există. Actele normative care stabilesc împuternicirile organelor de control din Republica Moldova conîin mari deficienîe şi lacune. a fost modificat şi perfecţionat articolul 49 al Codului Fiscal privind scutirea agenţilor micului business de plata impozitului pe venit. cu un număr de angajaţi de pînă la 19 lucrători şi o cifră de afaceri de 3 mil. În scopul ieşirii agenţilor micului business din economia tenebră. Codului Civil etc.2 mii lei achită un impozit pe venit de 10 la sută. . Cetăţenii cu un venit mai mic de 16.

Businessul privat in R. Primele semne de viata ale privatilor au aparut odata cu fondarea primelor cooperative.PROBLEMELE BUSINESSULUI Ministerul Educatiei si Stiintei al R. 5. . Moldova a inceput sa apara si sa se dezvolte pe la sfirsitul anilor 80. Grupa: BBV – 995 Chisinau . Oamenii primeau foarte greu in sufletul lor noul fenomen economic – businessul privat. in locul lor aparind SRLuri. ia credite de la tine Franchising-ul si rolul lui in dezvoltarea micului business Incheiere Tabele Introducere. Introducere Businessul mic in statele dezvoltate Realizarile si problemele businessului mic si mijlociu in R. 3. Primele probleme au fost de mentalitate. Societati pe Actiuni. Scopul tuturor celor care au initiat afaceri proprii a fost cistigarea unui ban propriu. Moldova Creditarea micului business ajuta bancile Cind nimeni nu-ti da. 2. Moldova Coordonator: Cobzari L.md/index. De obicei „particularii” erau priviti cu suspiciune ca pe niste afaceristi si demolatori ai sistemului. 6.php?view=viewarticle&articleid=1331 BUSINESS . Student: Dicusar O.Veaceslav Mîţu http://mdn. Intreprinderi Individuale. etc. 7. 4. Acestea din urma au disparut cu timpul. Moldova Tema pentru Conferinta: Problemele businessului mic si mijlociu in R.2002 Planul lucrarii: 1. 8. Asociatii. dupa liberalizarea gorbaciovista. intr-o afacere proprie. Moldova Academia de Studii Economice din R. Si iata de aici au inceput problemele. Dupa demararea privatizarii paminturilor au aparut si Gospodariile de fermieri.

cu fini. Oamenii singuri au inteles ca este mai convenabil sa te adresezi dupa un serviciu la o firma mica decit la una mare. altul decit producerea. numarul mediu de angajati fiind de 3-4 persoane. Un alt segment. etc. implementarea noilor tehnologii.Dar aceasta stare de suspiciune a fost depasita destul de repede. si cel mai important – un consumator cu putere mare de cumparare. cauzeaza totdeauna la intirzieri neconvenabile. Aceste probleme aveau sa le para primelor businessmeni floare la ureche dupa ce au aparut altele. Brusc statul a inceput sa se intereseze foarte mult de activitatea businessului privat. Moldova? Businessul mic in statele dezvoltate O economie dezvoltata nu inseamna altceva decit intreprinderi sanatoase. care in tarile dezvoltate nu-s altcineva decit intreprinzatorii privati. Si au inceput a pune piedici. Si nimeni. business orientat spre o dezvoltare continua. Dezvoltarea pe aceasta cale a fost incurajata si stimulata nu numai de statul italian. Sunt foarte raspindite afacerile de familie. cerinte igienice exagerate. etc. Cu toate ca istoria cunoaste cazuri cind si asemenea intreprinderi dadeau faliment din cauza legislatiei anapoda. standardizate. E bine acolo unde nu suntem noi? In Italia de exemplu. ele ocupindu-se doar cu asamblarea. adica cu institutiile de stat. in care activeaza doar membrii familiei. Efectul este bine cunoscut – productivitate inalta a muncii. cu mult mai complicate. controale frecvente. nu si-a pus intrebarea: dar ce facem cu micul business? Asta de unde sa ia bani pentru mita? De unde sa ia inca 10 ore (plus cele 24) ca sa treaca prin renumitul teasc al birocratiei sovietice din independenta R. macar foarte usor de realizat. licentiere. aceste probleme la fel erau si mai sunt foarte usor de rezolvat. Consumatorul despre care vorbeam mai sus nu este altceva decit clasa medie. pentru ca cea mica activeaza intr-un teritoriu restrins. Si asta pentru ca companiile mari sunt interesate sa plaseze unele comenzi de fabricare a materialelor de completare intreprinderilor mici. odata cu prosperarea primelor si aparitia multora care doreau sa aiba afaceri proprii. astfel reactionind foarte repede la cererea clientului. sau daca nu. Impozite mari. data fiind puterea financiara de care dispuneau. si care dureaza pina in ziua de astazi – relatiile cu statul. Pentru niste intreprinderi mari aceste lucruri erau cunoscute. pe cind birocratia din marile companii. il constituie serviciile. dar si de companiile mari. . nanasi si cumetri din Guvern sau Parlament. valoare adaugata a produsului mare. 90 % din intreprinderi sunt mici si mijlocii. oameni care au afaceri proprii mici si mijlocii. Pentru cei cu pile. Si asta in conditiile in care destul de mult timp nici nu l-a observat. A aparut si o patologie noua la organele statale – frica cronica ca nu cumva cetatenii sa se imbogateasca prea tare. pina nu demult. Ori la noi nici unul din aceste elemente nu este prezent. ceea ce si face ca sa raminem intr-o economie falimentara. autorizatii.

Acesta este un caz clasic care demonstreaza eficienta existentei unui sector dezvoltat al micului business. Au cumparat si citeva camioane cu care transportau la doua companii din Marea Britanie ciupercile adunate. astazi este una dintre cele mai dezvoltate.. . parteneri lor englezi erau cit pe ce sa renunte la ei. In aceeasi Italie sau Irlanda. Dispunind totusi de resurse financiare destul de modeste. Acesta prevedea un sir de masuri destinate sa stimuleze crearea intreprinderilor mici si sa sustina intreprinderile deja existente. Taiwan si China. pe linga intreprinderile mari. majoritatea prevederilor nu au fost efectuate din lipsa resurselor financiare. La 5 august 1999. tot datorita dezvoltarii businessului mic. Un caz povestit de un businessman care a vizitat aceasta tara ni s-a parut interesant. Au mai intervenit probleme si la transportarea ciupercilor in Marea Britanie. unele lucruri s-au facut. Bunaoara a fost angajata. Avind in posesie doar tehnologia si informatia de unde pot procura utilaj necesar. alta face carcasuri. Astfel. aparatelor de uz casnic. statul stimuleaza crearea asociatiilor de intreprinderi mici care sa le reprezinte interesele. Evident. ba mai mult chiar. s-a ajuns la situatia in care. care transporta ciupercile de la crescatorie la minifabrica de prelucrare a fructelor. subventioneaza activitatea lor in proportie de 70% Realizarile si problemele businessului mic si mijlociu in R. Astfel ei au gasit circa 300 de persoane care au instalat pe paminturile lor utilajul necesar pentru producerea ciupercilor. Doi irlandezi au hotarit sa produca ciuperci.. Irlanda. si asa mai departe. guvernul a emis o Hotarire prin care a adoptat la nivel national Programul de sustinere a micului business pentru anii 1999-2000. criza a fost depasita. care cu 10 ani in urma era una din tarile slab dezvoltate din Europa. Mai ales atunci cind vorbim de uzinele de asamblare a tehnicii de calcul. La noi ca totdeauna. In scurt timp afacerea a inceput sa mearga destul de bine.. ei au inceput a cauta oameni care sa produca ciupercile. Una face piulite. etc. iar uneori pina la 100 de intreprinderi mici. traiesc 2-3. precum si a Standardului National de Contabilitate. unde se prelucrau si se ambalau ciupercile pentru furnizare ulterioara. Iesirea din situatie a fost distribuirea activitatilor la diferite companii specializate deja existente. la inceput aveau numai ideea.La fel stau lucrurile si in Japonia. iar ei doar sa le vinda. Ei au cumparat citeva automobile cu care stringeau ciupercile de la crescatori (acestea erau dispersati practic pe tot teritoriul Irlandei). Astfel. Astfel.. au fost hotaririle de Guvern privind „Reglementarea controalelor activitatii agentilor economici” si adoptarea „Regulamentului cu privire la modul de incheiere. Moldova. Principalele reusite in ceea ce priveste micul business. in curind au inceput sa aiba probleme cu achizitionarea ciupercilor. Desigur. prelungit ulterior pentru 2001. O alta particularitate a businessului mic in statele dezvoltate este sustinerea de care beneficiaza din partea guvernelor. Totusi. alta. aplicare si reziliere a acordului privind creditul fiscal pentru subiectii micului business”. o mica intreprindere de transport. dat fiind faptul ca nu le ajungeau automobile. iar cei doi irlandezi au ajuns sa se ocupe doar de gestiunea afacerii.

numai cu conditia ca cel putin 80% din valoarea creditului acordat va fi investit in dezvoltarea productiei proprii de marfuri si servicii.Creditul fiscal constituie o forma de scutire temporara de plata la Buget a impozitului pe venit. Cifra de afaceri anuala nu depaseste suma de 3000000 lei. Sunt cazuri cind agentul economic plateste mai multe taxe decit ar trebui si chiar daca acest lucru se stie. de exemplu. pastrarea ordinii este un element frecvent si asta nici nu poate sa nu se intimple in situatia in care un oficial din Guvern are un salariu de 500 lei. De fapt. TVA deductive acumulate la importul materiilor prime. atunci ea depune o cerere la Inspectoratul Fiscal teritorial prin care solicita incheierea acordului creditar. companiile ce importa materii prime si exporta produsele crediteaza permanent statul. Structurile publice care presteaza servicii catre sectorul privat sunt excesiv de birocratizate cu luarea de mita de catre oficiali responsabili pentru emiterea permiselor. cosul minim de consum fiind de 1000 lei. in cazul . cele de administrare fiscala si vamala dau dovada de lipsa de profesionalism. De creditul fiscal poate beneficia orice intreprindere care intruneste urmatoarele conditii: • • • Are un numar de angajati de la 1 la 19. Nivelul jos de coordonare intre institutiile de stat genereaza probleme semnificative pentru sectorul privat. care este lasat agentului economic pentru dezvoltarea productiei proprii de marfuri si servicii. Interpretarea unilaterala a legislatiei fiscale sau atitudinea preconceputa a inspectorilor fiscali induc in eroare platitorii de taxe. Creditul fiscal se legalizeaza prin semnarea unui acord creditar. De exemplu. Institutiile de supraveghere financiara. seful Inspectoratului Fiscal din Ucraina a iesit cu declaratia publica prin care multimea tuturor celor care au platit impozitele in anul 2000. incheiat intre intreprindere si Inspectoratul Fiscal teritorial. atunci cind vorbim despre businessul mic la noi. Inspectoratul Fiscal este obligat sa examineze cererea in termen de 3 zile si sa-l perfecteze. Poate chiar si de „ochii lumii” la noi nici asta nu se face. Ei abuza de autoritate ca organ suprem de control pentru a persecuta agentii economici. Recent. Desfasoara activitate de producere sau presteaza servicii populatiei. Comportamentul persoanelor de drept atinge uneori limita anarhiei. cu toate ca normal ar fi s-o faca. In caz de refuz. Inspectoratul este obligat sa aduca la cunostinta intreprinderii refuzul in scris. avem de a face cu citeva probleme importante. in acelasi termen. numarul de angajati depaseste 19 persoane acesta nu este un motiv pentru a rezilia contractul. Creditul fiscal se acorda pe o perioada de trei ani. Daca intreprinderea intruneste toate conditiile de mai sus. Daca pe parcursul creditului fiscal. ca. Suma creditului fiscal este egala cu suma venitului impozabil. din care cu statut de persoana fizica – 58267 si persoana juridica – 43720. colectarea platilor. Date ale Ministerului Economiei si Reformelor releva ca numarul intreprinderilor mici si mijlocii inregistrate s-a majorat in anul 2000 cu 5%. In total sunt inregistrate 106719 de intreprinderi mici si mijlocii. Organele fiscale nu-l instiinteaza.

livrarea unor produse etc. Marile cantitati de bunuri intrate ilegal in tara ii fac pe concurenti locali sa ascunda activitatea economica pentru a ramine competitive si astfel. care este cistigat de cei care propun cele mai avantajoase conditii. au ajuns sa exporte 90% din productia de lapte si 80% din cascavaluri tocmai prin intermediul asociatiilor de fermieri si asociatiilor fabricilor de prelucrare a laptelui. • Intreprinderilor mici le este destul de greu sa-si dezvolte singure afacerile. pierderile ar fi enorme. pe cind unii importatori pot plati din plin. era un act de sustinere a economiei nationale. rolul statului in dezvoltarea businessului mic in statele cu economii avansate este enorm. Se pare. de fapt. Irlanda. conform carora ele se fac prin tender. pentru ca coruptibilitatea vamesilor (desigur. De exemplu. ce nu suporta agentii economici. Dupa cum mentionam mai sus. Uneori acest permis trebuie innoit anual si necesita taxe suplimentare. despre care am mai vorbit. dar cumpararile incaltamintei de la o intreprindere de a noastra si nu din Turcia.cind depaseste TVA la livrarile locale. dar si dezvoltarea economiei tenebre. insa. nu poate compensa TVA la importuri pentru lunile urmatoare. Desi au fost facute multe promisiuni si a existat chiar un program de stat de sustinere a micului business. rezultatele sunt departe de a fi optimiste. De exemplu. vreau sa spun ca in toate actiunile guvernamentale se simte o frica cronica de a nu-si imbogati cetatenii. nu toti). De aceea este necesar asociarea lor. nu pot singuri sa-si exporte productia. nu favorizeaza numai contrabanda. La noi au fost citeva propuneri din partea unor ateliere de incaltaminte sa incalte armata nationala. ca la acest capitol mai este o problema – comisioanele platite functionarilor. De acord. Raspunsul a fost negativ pe motiv ca este prea scump. Fara a mai descrie si alte modalitati de sustinere a businessului mic. de exemplu. Ai nostri nu platesc (pentru ca n-au de unde). pentru ca altfel. deoarece organele vamale si Inspectoratul Fiscal nu coordoneaza colectarea taxelor. care tot trebuie sa fie stimulata de catre stat. La noi insa. pentru autorizarea unei activitati se cer mai multe acte decit sunt necesare. nu este ilegal. dar este un mod de a intelege unilateral deciziile guvernamentale privind achizitiile publice. de altfel. o scoala de dans trebuie sa obtina permisiunea de la politie si toate astea pe bani intreprinzatorului. Mai mult de o treime din . contribuie la amplificarea evaziunii fiscale. Uneori pentru deschiderea unei afaceri. Astfel sistemul taxeaza direct intreprinderea si are ca scop sporirea veniturilor bugetare. Trebuie sa acordam o atentie deosebita activitatii vamei. modalitati care nu trebuie cautate cu luminarea. in cele mai multe cazuri statul nici nu stie cu ce-i poate ajuta pe micii intreprinzatori. Micii intreprinzatorii. infim de mica determina sa ne orientam spre pietele externe. Si trebuie de spus ca statul le creeaza toate conditiile ca ele sa activeze normal. Refuzul. desigur. Specificul Moldovei il constituie lipsa mijloacelor banesti pentru investitii si o piata mica interna de desfacere. • Piata interna. de aceea in multe state se procedeaza la incadrarea lor in executarea comenzilor de stat: lucrari de constructie. dupa parametrii nostri.

imperfectiunea sistemului se licentiere a activitatii de antreprenoriat. 4. inspectoratul Fiscal de Stat – 96% din respondenti. Directia Protectia Civila si Apararea impotriva incendiilor – 16%. neeficacitatea sistemului de impozitare. S-a vorbit de creditul fiscal stipulat in legea bugetului pe anul 2000. Cele mai grave probleme care influenteaza negativ activitatea antreprenorilor sunt: imperfectiunea bazei legislative a activitatii de antreprenoriat. . Dar pina au fost elaborate instructiunile respective si modelul de contract cu inspectoratele fiscale a trecut anul si in fine au putut sa beneficieze de acest credit doar vreo treizeci de firme. iar ceilalti o duc de azi pe miine. 2. 5. 3. electricitate. lucru care a fost confirmat de mai multe ori de experti independenti. Garda Financiara – 89%. iar darile de seama la fisc si alte instante sa se faca o data pe an si nu trimestrial. Ar fi de folos pentru intreprinderi mici simplificarea evidentei contabile. Sunt banci care au sectii speciale „Creditarea micului business”. arenda. peste treizeci la suta au iesit cu pierderi. Astfel o idee buna a fost in ultima instanta compromisa.. Politia Economica – 81%. In R. Moldova nu exista o politica de creditare a micului business. Fiecare al 10-lea control este efectuat de reprezentantii primariei si politiei. dificultatea si costul ridicat al inregistrarii noilor intreprinderi. controlul si supravegherea excesiva asupra activitatii de antreprenoriat. centrul de Medicina Preventiva – 56%. Orice s-ar produce nu poate fi vindut sau este comercializat un volum ce nu acopera cheltuielile pentru materia prima. Cele mai des efectuate controale sunt executate de: 1. Aceasta se explica prin puterea mica de cumparare a populatiei.intreprinderi au incheiat anul 2000 cu venit zero. Declaratiile privind deschiderea unei linii de creditare a micului business este o poveste de adormit copii. dificultatea si costul ridicat al certificarii si standardizarii productiei marfurilor si serviciilor. Nici o intreprindere mica nu are posibilitati de a lua credite in conditiile in care dobinda este de 33%. dar ele ramin doar cu denumirea. Dupa parerea d-lui Roscovan E. etc. Aceasta ultima problema a fost rezolvata partial prin introducerea registrului de evidenta a controalelor agentilor economici. presedintele Asociatiei Micului Business este nevoie ca numarul de formulare contabile sa fie redus cu 60-70%.

inexactitatea rolului central al Fondului: fie aceasta o institutie. multe din intreprinderile inregistrate asa si nu si-au inceput activitatea antreprenoriala din lipsa de capital initial. practic s-a intrerupt. Conditii necesare pentru dezvoltarea micului business in general: 1. studierea. Crearea bancilor populare pentru creditarea micului business.asistenta financiara. fapt ce a condus la imobilizarea de resurse financiare si reducerea vitezei de rotatie a acestora. celelalte functii raminind nerealizate.bugetul de stat. astfel relatiile vor deveni impersonale si vor . Propunerile Asociatiei Micului Business. realizarea si coordonarea politicii de stat de sustinere a businessului mic. bancile sa fie sustinute de guvern. 42 de agenti economici. altele falimenteaza sau din cauza impozitelor exagerate completeaza businessul «tenebru». care se ocupa exclusiv de acumularea si repartizarea resurselor financiare sau ca trebuie sa se ocupe si de coordonarea politicii de stat privind sustinerea micului business. accentul fiind pus asupra unei singure surse de finantare . fie ca efectueaza creditarea directa si garantarea creditelor sau activeaza prin intermediul bancilor. concentrarea activitatii Fondului asupra executarii unei singure functii . care ar impulsiona dezvoltarea intreprinderilor mici: • • • • Reducerea contributiei la Fondul social pina la cota de 10% plus 1%. Pe intreaga perioada de activitate Fondul a eliberat doar citeva zeci de credite. lipsa controlului asupra acordarii. la reducerea capacitatii de creditare a unui numar sporit de intreprinderi. In ultimii ani (1999-2000) finantarea de catre Fond a sustinerii si dezvoltarii micului business.Crearea in anul 1994 a Fondului pentru sustinerea antreprenoriatului si dezvoltarea businessului mic in Republica Moldova. Au iesit in evidenta unele lacune privind: • • • • • • imperfectiunea actelor normative ce reglementeaza activitatile antreprenoriale. nu si-a realizat pe deplin misiunea. deservirea informationala si consultativa a antreprenorilor mici. Problemele principale cu care se confrunta IMM pot fi sistematizate astfel: • • decapitalizarea acestora ca urmare a inflatiei. Catre 6 martie 2000 au fost rambursate doar 44% din suma totala de credite alocate IMM. fiind imputernicit de catre Guvern de a se ocupa cu diferite tipuri de activitati: creditarea businessului mic. incapacitatea de plata. care duce la faliment. detinatori de credite. garantarea creditelor. fenomen care a condus la reducerea sustantiala a capacitatilor de productie. altor institutii financiare. Elaborarea si adoptarea legii privind protectia proprietatii private. lipsa unei strategii de dezvoltare a fondului si acordarea creditelor doar pe termen mediu si lung. Reducerea de acte necesare pentru evidenta contabila. utilizarii rationale si rambursarii creditelor. elaborarea unui sistem informational ce ar digitaliza majoritatea tranzactiilor intre institutiile publice si intreprinderi. lipsa transparentei si controlului asupra activitatii Fondului care a condus la incalcarea Regulamentului privind conditiile si ordinea acordarii creditelor si subsidiilor cu inlesniri. fiind deferiti judecatoriei economice.

2. dobinzile mari. Bancile supravietuiesc si prospera din aceste credite. iar in cazul unor proiecte atractive – 30000$ La inceputul anului 2001. Acesta este primul proiect al CFI in sistemul financiar–bancar moldovenesc. adica creditul.exclude efectul negativ a implicarii factorului uman. acolo unde e posibil a functiilor statului sectorului privat. Suma maxima acordata unei firme este 20000$. Aceasta ar exclude circulatia inutila de documente si suprapunerea lor. Moldindconbank a semnat cu Corporatia Financiara Internationala un acord de creditare a businessului mic si mijlociu in suma de 1. La noi problema se amplifica prin faptul ca institutiile bancare sunt inca destul de slabe si nu isi pot permite sa acorde credite oricui. smail. In opinia presedintelui bancii. express micro.5mln$. Pina in prezent banca a beneficiat de un imprumut al BERD pentru creditarea businessului mic si mijlociu. lipsa unei vacante de rambursare. care a fost printre pionierii creditarii micului business. putem trage concluzia ca sunt foarte putini acei care pot obtine aceasta temelie. si conditiile impuse de banci (gajul trebuie sa depaseasca valoarea creditului. Controlul si verificarea vor fi simplificate considerabil. micro. este Victoriabank. Credite mici ofera si Corporatia Micro Entreprise Credit. de la 10000 pina la 50000$˘. transferarea. mai bine zis nu merge deloc. Iar incepind cu acest an Moldova-Agroiondbank a inceput implimentarea unui produs propriu de creditare a intreprinderilor micii si mijlocii. cit si din partea statului. care a obtinut in 1996 o linie de credit de la BERD. CFI negociaza proiecte similare cu FinComBank si Mobiasbanca. In afaceri orice inceput este sortit esecului daca nu este propulsat de un aport material. care in perspectiva urmeaza sa se transforme intr-o institutie bancara. 2. Aceasta va ridica eficienta si va reduce costurile. Si daca la noi inceputul merge prost. 3. el este mai reusit decit cele propuse deoarece ia in consideratie specificul afacerilor de la noi. iar imprumutul poate fi convertit in actiunile Moldindconbank. Acestea por veni atit din partea altor agenti economici. Moldova-Agroindbank este printre bancile care se remarca la capitolul creditarea afacerilor mici si mijlocii. pina la 2000$. Banii sunt usor de obtinut pentru cei care au deja o afacere si au mai profitat de imprumuturi de la banca. din pacate. fac creditarea imposibila pentru majoritatea „nou-nascutilor”. serviciile de emitere a permisiunilor la toate nivelurile trebuie revizuite pentru a putea fi simplificate si reduse. de la 10000$. dar. adica au o istorie creditara. . foarte necesara pentru un incepator). Dar ce sa facem cu ceilalti? Pentru ei sunt necesare garantii. Alta banca. 3. MEC are trei programe de creditare: 1. Creditarea micului business ajuta bancile.

apoi la noi totul este invers. Sortimentul include aproximativ 70 de produse. cu conditia ca nu mai putin de 51% din capitalul solicitantului sa fie privat. fabrica va obtine in acest an venituri in suma de 100-120 mii lei. extruziune si suflare. Dividendul lunar pentru o obligatiune va fi cu 1-2% mai mic decit la dobinda stabilita de bancile comerciale pentru credite (30%). daca ei nu vor face investitii in dezvoltarea fabricii. dar acest succes poate usor sa se transforme in insucces. volumul anul al productiei. Cu patru ani in urma stocurile constituiau aproximativ 2 mln lei. ia credite de la tine Presupunem ca exista o intreprindere care are nevoie de un credit. atunci ea va recurge la plasarea obligatiunilor vor fi utilizati pentru retehnologizarea intreprinderii si largirea sortimentului productiei. ei au reusit sa achite toate datoriile. in anul trecut intreprinderea a produs marfuri in suma de 4. Ar fi ideal ca in luna in care produci sa si vinzi. respectiv. In opt luni ale anului 2001. Pina la sfirsitul anului volumul productiei va ajunge la nivelul de 6 mln lei. Indiferent de operatiunea pe care o faci . intreprinderea va incheia anul cu profit. cel al vinzarilor nu trebuie sa fie mai mic de 5. intreprinderea si-a majorat volumul productiei. Cind nimeni nu-ti da. . Evidenta acestor obligatiuni va fi efectuata de un registrator independent. totul trebuie sa platesti in avans. Pentru ca intreprinderea sa nu lucreze in pierderi. In prezent volumul vinzarilor il depaseste pe cel al productiei cu aproximativ 300 mii lei. lipsa mijloacelor circulante. pina la 4.Creditele sunt acordate pe o perioada de pina la 3 ani cu o dobinda anuala de 22-23%. Intreprinderea noastra are posibilitati de a produce mai mult. vor fi emise 300 de obligatiuni in valoare de 10000 lei fiecare. in afara de piata mica de desfacere.5%. insa lipsa surselor financiare nu ne permite acest lucru. In total.3 mln lei. din contul miscarii stocurilor din anii trecuti.5 mln lei. cu 13. si. iar in cazul intreprinderilor mixte capitalul majoritar trebuie sa fie autohton. De la procurarea materiei prime si pina la comercializarea productiei trece o perioada destul de lunga. Ce-i drept in ultimii trei ani. sa mareasca numarul vinzarilor . iar pentru aceasta ai nevoie de mijloace circulante. Daca intr-o economie normala platile le faci dupa ce ai obtinut venituri. Si astfel intram intr-un cerc vicios. Principala cauza ca intreprinderile industriale nu-si pot mari volumul productiei este. Suntem o tara saraca. insa starea financiara a cumparatorului nu-i permite sa faca prea des cumparaturi. Aschim produce marfuri de uz casnic din masa plastica prin topire. potrivit prognozelor preliminare. 98% din vinzarile intreprinderii sunt realizate pe piata interna. in raport cu aceeasi perioada a anului curent.6 mln lei. Pentru prima data in ultimii zece ani. In total. La ora actuala fabrica are in stocuri productie in valoare de 600-700 mii lei. Impozitele trebuie sa le achiti atunci cind procuri materia prima si nu dupa ce vinzi ceva si ai venituri.

o solutie ar fi atragerea investitiilor straine. sa faca tot posibilul pentru a nu disparea de pe harta economica a Moldovei. astfel incit in ultimii zece ani nu au fost efectuate lucrari de reparatie. Deoarece pretul de bilant al cladirilor al intreprinderii noastre este cu mult mai mare decit cel real (daca am efectua un audit independent. Achitind aceste datorii ei nu au putut sa completeze mijloacele circulante. Din acest punct de vedere.5-3 ori mai mult. dintre care 3 mln fata de stat. doar nu vom demola aceste cladiri. datoriile creditoare ale Aschim se cifrau la 4. Am examinat posibilitatea de a atrage investitii straine. iar investitorul strain se obliga sa faca investitii in retehnologizarea fabricii. Cream o intreprindere mixta – 50% din capitalul statutar il transmitem investitorului strain.1 mln lei. daca in fondul statutar au fost incluse cladirile. dar si in acest domeniu nu exista o politica clara de stimulare a investitiilor in producere. ci le vom utiliza pentru producere. cu exceptia celor cosmetice. spatiile de producere. fond de investitii. Investitiile de lunga durata pot fi rascumparate doar in decursul a trei sau patru ani si bancile acorda foarte rar astfel de credite. deci proiectul unei intreprinderi mixte a fost pentru moment exclus. banca vine cu conditia sa pui gaj de trei ori mai mult. Daca investitorii locali nu ne dau bani. Anume aceasta situatie i-a facut sa caute noi modalitati pentru a investi in dezvoltarea fabricii – de a emite obligatiuni. imediat fiscul ne-a atentionat ca in conformitate cu prevederile Codului fiscal. S-ar parea ca ei ar trebui sa dispuna de mijloace circulante. comparativ cu trei ani in urma. pentru crearea unor noi locuri de munca. trebuie sa pui in gaj de aproximativ 10 mln lei. deoarece ei lichideaza stocurile. s-a facut ceva. fapt care nu li-a permis sa dezvolte intreprinderea. care erau destul de mari.Anual fabrica are nevoie. conditiile de creditare sunt foarte dure. Este un non-sens. iar 50% actionarilor locali. la crearea unei intreprinderi mixte. Dupa acest model lucreaza si bancile comerciale. Astfel. In anul 1997. ca sa cumperi o linie noua trebuie sa pui in gaj fabrica. Daca acest lucru ei au reusit sa-l faca. emisiunea de obligatiuni va fi efectuata in prima jumatate a anului viitor si numai dupa ce fabrica va avea garantia ca exista si un cumparator pentru ele. va fi stabilit la 200-250 mii lei). Investitorul local nu introduce nici un ban in industrie si in producere. trebuie sa achiti TVA in valoare de 20% din valoarea lor. apoi acum ei au intrat in alt impas – lipsa mijloacelor financiare. Ei produc doar atit cit pot vinde. deoarece pe linga productia curenta au comercializat si din stocuri. dar ca sa mearga mai departe ei au nevoie de investitii. In 1997. In concluzie. iar venitul il obtii deodata dupa tranzactie. In afara de aceasta. pretul real al unei cladiri care. nu avem posibilitati sa platim aceste impozite si. fara investitii in dezvoltare si retehnologizare. Volumul vinzarilor chiar il depaseste pe cel al productiei. Pentru a obtine un credit pe o perioada de trei ani de zile. Potrivit calculelor. statul parca ar trebui sa fie interesat in realizarea unui asemenea proiect. principalul scop al lor era sa supravietuiasca. unde riscurile sunt mult mai mici. de surse de creditare in valoare de 1mln lei. toti investesc banii in comert sau in businessul de o zi. In prezent ei produc lunar de 2. daca obtii un credit de 3 mln lei. si comercializeaza tot ce produc. deja si-a anuntat intentia de a procura 90% . pentru producere. pentru a mentine utilajul in stare de lucru. Un actionar majoritar al intreprinderii. Noi oferim cladirile. termen minim pentru a cumpara o linie de producere noua si a obtine posibilitatea de rascumpara aceste investitii. Chiar daca am gasit investitori carora le conveneau conditiile noastre. insa fiecare leu pe care ei l-au cistigat au trebuit sa-l dea pentru achitarea datoriilor istorice.

in care sunt indicate toate conditiile la care au ajuns partenerii. Pentru a retehnologiza fabrica au nevoie de investitii enorme. am vazut cit costa o linie de producere si in baza acestui studiu am constatat ca ei au nevoie de 3 mln lei. dar spera ca treptat prin investitii proprii sa reuseasca si acest lucru. Aceasta investitie. Aduc un singur exemplu: daca produsele lactate sunt ambalate in pelicula ordinara. dar au nevoie de bani. reprezentata de marca comerciala.de obligatiunile intreprinderii. sub controlul proprietarului. Am studiat piata. folosind efectul reputatiei firmei de baza. Fransiza are unele particularitati care o deosebesc de alte forme de parteneriat de afaceri: • • • • • relatiile de antreprenoriat sunt bazate pe contract. fiindca deja au spus: exista cerere pe piata. 10% din obligatiuni vor fi scoase pe piata. intreprinderea-operator are dreptul sa faca operatiuni utilizind imaginea. Cu astfel de linie vor concura pe piata si vor putea face investitii in dezvoltarea intreprinderii. cind o companie (franchiser sau fransizor) trimite dreptul de vinzare a produsului propriu sau serviciului la o alta companie sau unei persoane particulare. Aceasta nu le da posibilitatea sa mareasca volumul productiei. Numai o masina de turnat masa plastica costa cel putin 200 mii $. iar la fabrica au nevoie de cel putin 20-30 masini de acest fel. servicii de firma sau denumirea de firma. termenul de pastrare a lor este cel mult 24 ore. se asigura si unele riscuri. firma de baza va tine contacte permanente cu operatorul in scopul de a-l sustine pe toate directiile de activitate. brandul. Doresc sa produca mai multe tipuri de folie. ci dispune doar de dreptul de a-l utiliza pentru o anumita perioada de timp. practic. Pentru viitor au cimp de lucru foarte mare. marca comerciala. dar mai departe nu pot activa cu tehnologii sovietice de prin anii 70. Real. Daca nu investesc macar ceva intr-un an ei devin necompetitivi. cu banii obtinuti de la comercializarea obligatiunilor vor procura o linie noua de producere a foliei de polietelena. care se identifica cu imaginea. cumparatorul . in asa fel ca operatorul sa fie pregatit efectiv de afacere si de dezvoltarea ei. in prezent fabrica nu poate produce vase din masa plastica care sa cintareasca mai mult de un kg. daca ies pe piata cu produse noi si de o calitate superioara. franisorul este proprietarul sistemului de afaceri. dupa initierea afacerii. Franchising-ul este o forma deosebita de organizare a businessului. Nu exclud. cu conditia ca acestea vor fi rascumparate in 3 ani. serviciile de firma sau denumirea firmei. In prezent. iar daca pelicula este in 2 straturi. sa faca vase mari de 100-300 kg. au un viitor destul de sumbru. acest termen este pina la 7-8 zile. o intorc in 2-3 ani. dezvoltate de firma de baza. De asemenea. Practica mondiala a demonstrat ca franchising-ul este unul din cele mai eficiente metode de dezvoltare a businessului. Altfel. numita fransiza sau operator. Franchising-ul si rolul lui in dezvoltarea micului business. toata folia de pe piata este de import. firma de baza va efectua instruirea operatorului privind toate aspectele sistemului pina la deschiderea businessului. Operatorul nu dispune de dreptul intelectual al fransizorului.

posibilitatea de a procura utilaj si materiale cu rabaturi esentiale. sursa de noi locuri de munca. restaurante. materie prima. se consolideaza pozitia antreprenoriatului national si independenta economiei nationale. Sunt o multime de domenii in care functioneaza franchising-ul: produse alimentare. de a creste fluxul de informatii despre . ceea ce nu se intimpla in relatiile simple dintre partenerii de distributie. firma de baza poate lui decizii fara a tine cont de parerea operatorului. Subway. sistem de distributie. utilaj. 2. viabilitatea si competitivitatea afacerii garantate de imaginea firmei de baza. Punctele forte ale franchising-ului sunt: • • • • • • • un segment de piata pregatit. cerinte. servicii de inchiriere. sisteme de activitate). Franchising-ul clasic presupunea o finantare totala a afacerii din sursele operatorului. pizzerii. cheltuieli minime de dezvoltare. instruire in domeniul managementului eficient. servicii auto. Pentru economia Moldovei factorii atragatori ai franchising-ului constau in urmatoarele: • • • • o oportunitate de intensificare a businessului mic si mijlociu. servicii imobiliare. Cercetari speciale. spalatorii. Pentru initierea si dezvoltarea cu succes a sistemelor de franchising in Moldova e necesar de a spori informarea antreprenoriatului despre avantajele franchising-ului. de exemplu. dar nu singur. operatorul efectueaza plati unice si curente in scopul compensarii drepturilor de utilizare si servicii permanente din partea firmei de baza. Arthur Andersen. In Moldova franchising-ul e la inceput de cale. dar de o incepe cu un suport foarte util. date despre situatia curenta in cauza lipsesc. Pizza Hut etc. un nume deja recunoscut in lume (McDonalds. servicii hoteliere. Franchising-ul da posibilitatea de a conduce o afacere de sinestatator. Afacerile se organizeaza si se dirijeaza in conformitate cu cerintele internationale de management. fast-food. un pachet de acte bine elaborate (instructiuni. servicii postale. al unei idei deja aprobate. limitarea initiativei de antreprenoriat. produse finite. servicii de selectare a personalului.• • fransizei se identifica cu fransizorul. operatorul trebuie sa investeasca o parte simtitoare de capital din sursele proprii. Pentru antreprenorul-operator relatiile de fransiza sunt atragatoare prin faptul ca apare oportunitatea de a deveni proprietarul unui business bine aranjat. unde producatorul si distribuitorul sunt companii diferite cu sisteme diferite de business. dar astazi sunt si alte forme de finantare.). publicitate la nivel international. sa utilizeze o marca comerciala. Lideri sunt restaurantele fast-food. Puncte slabe ale franchising-ului: 1. Sursele oficiale dau numai 2 exemple de franchising.Devizul relatiilor de franchising este: a fi in business de sinestatator. cresterea nivelului de cultura antreprenoriala.

sustinerea economica indirecta prin intermediul garantiilor de stat in obtinerea creditului. intrucit responsabilitatea asupra activitatii desfasurate si-o asuma antreprenorul. inovator. a materiei prime. Anume acest fapt va contribui la repartizarea echitabila a materiei prime. Cercetarile noastre au demonstrat ca unul din mijloacele de baza in stabilizarea economiei. Utilizarea experientei mondiale este posibila doar prin abordarea unei conceptii specifice. INCHEIERE O conditie indispensabila a renasterii economiei Republicii Moldova in relatiile de piata devine dezvoltarea activitatii antreprenoriale .sustinerea economica directa a antreprenorilor incepatori cu preponderenta in sferele prioritare. In opinia noastra. 4.incurajarea activitatii inovatoare. orientat spre noi cautari in dezvoltarea afacerii. 3. rationalizatoare prin diverse metode: reducerea impozitului. 2. . antibirocratic. o activitate antreprenoriala poate fi considerata legala. dar se creeaza si de catre fermieri. . Tranzitia la economia de piata in Republica Moldova este insotita de constienta faptului ca dezvoltarea antreprenoriatului in fiece tara isi are particularitatile sale. etc. dezvoltarea ei efectiva devine integrarea reala a producerii bunurilor agricole cu industria prelucratoare. Cu tranzitia la economia de piata sporeste nivelul incertitudinii in economie. vamale. etc. formarea fransizelor notionali si nu in ultimul rind. prin acordare de subsidii. Este foarte dificil de a adapta o experienta straina la realitatea republicii noastre in virtutea caracterului ei specific. precum si a profitului. Concomitent. iar ca urmare se agraveaza si riscul antreprenorial. Manifestarea interesului fata de risc in noile conditii de gospodarire poarta un caracter firesc. Dupa parerea noastra. legate de export-import. intrucit in realitate profitul revine industriasilor.protectia pietei autohtone. ar fi rational ca legislatia cu privire la activitatea antreprenoriala sa tina cont de urmatoarele momente: . generale pentru activitatea de antreprenoriat. In rezultatul cercetarilor efectuate de catre noi s-a constatat urmatoarele momente: 1. dar si celor ce initial au activat in sectorul de stat.franchising si noi variante de franchiza. credite convenabile. conditionate de o serie de factori economici si sociali specifici ei. Riscul in activitatea antreprenoriala devine inevitabil. anume din aceste motive creste actualitatea cercetarilor stiintifice la nivel economic si social privitor la activitatea de antreprenoriat. asigurarii obligatorii. cu scopul accelerarii dezvoltarii economice si obtinerii profitului maximal. spre inovatie.acel stil deosebit. comentarii legislative despre franchising. activitatea antreprenoriala se atribuie nu numai agentilor economici privati. . . daca a fost inregistrata in corespundere cu legislatia in vigoare. facilitatilor fiscale.

consideram rational de a clasifica riscul antreprenorial in dependenta de genurile lui. ordinea inregistrarii. succesul si nereusita unitatilor antreprenoriale pot fi precautate ca interdependenta a unui grup de factori externi si interni. 9. materialelor. economice. 11. in crearea locurilor de munca. 7. resurselor energetice in republica. Metoda utilizata este in dependenta de experienta antreprenorului. preferintele lor. introducerea inovatiilor. precum si de posibilitatile financiare de care dispune. 10. Producerea bunurilor si serviciilor de o inalta calitate. am constatat ca scopul primordial in activitatea antreprenorilor devine . precum si crearea posibilitatilor in realizarea bunurilor produse. ca decizia este luata de catre antreprenor. este si subiectiv in baza faptului. reorganizarii. Dat fiind. insistenta in atingerea scopului vis-a-vis de activitatea desfasurata. In conditiile concrete ale republicii agraveaza riscul factorii externi. cu noi performante. etc. cu atit mai mica trebuie sa fie impunerea fiscala si mai inalta protectia sociala a productiei autohtone.studiul pietei. intrucit dorinta fiecarui individ. Un rol deosebit in optimizarea riscului antreprenorial ii revine statului: cu cit este mai inalta insistenta antreprenorului in accelerarea dezvoltarii productiei.maximizarea profitului. 8. . este rationala crearea unui sistem informational ce ar oferi antreprenorului prin intermediul computerului informatia necesara privitor la: . Paralel cu faptul. incertitudinea din activitatea agentilor economici este impusa intrucit constituie atributul realitatii obiective. nivelul inflatiei. facilitatile prevazute de legislatie. interesele si cerintele antreprenorilor. lichidarii intreprinderilor. . antreprenor in ultima instanta este de a spori avutia. Antreprenorii si-au orientat activitatea spre inovatii. grupele de consumatori. balanta de plati si comertul exterior. In scopul optimizarii riscului antreprenorial sunt utilizate diverse metode cu scopul de a atenua consecintele lui. Intrucit riscul este. Conform investigatiei sociologice efectuate de catre noi.legislatia in vigoare. . reglementarii statale. ca clasificarile existente ale riscului antreprenorial nu oglindesc pe deplin multitudinea lui. Trecerea la noul sistem economic a schimbat radical orientarile valorice. cit si subiectiv. cu cheltuieli minime devine problema cheie a antreprenorilor. Investitiile in activitatea antreprenorilor s-au plasat pe ultimul loc fapt ce ne ingrijoreaza intrucit investitiile au rolul de multiplicator: mai multe investitii mai mare venit mai multe locuri de munca dezvoltarea societatii mai inalta cresterea nivelului de trai 12. ca riscul antreprenorial reprezinta rodul incertitudinii obiective a realitatii economice. intrucit acestea nu depind de actiunile antreprenorului. Reiesind din faptul ca antreprenorii resimt o insuficienta considerabila de informatie.5. 6. ce e natural. atit obiectiv. Sursa venitului in activitatea unitatilor antreprenoriale deseori il reprezinta incertitudinea prezentului si viitorului. antreprenorul isi asuma un risc.disponibilitatea materiei prime. in sporirea capacitatilor de productie.starea macroeconomica a republicii. cursul valutar al leului moldovenesc. Cu regret valorile antreprenorilor nu sunt . Anume in scopul obtinerii unui venit. politice.

îndelungată. spre ridicare nivelului de pregatire a cadrelor. • Diversificarea structurii economice ş.Soluţionarea acestei probleme ar fi o ieşire din criza economică şi ar contribui la creşterea economică. 13. Actualmente este necesara o reorientare a antreprenorilor spre protectia sociala a consumatorilor.php „Problemele Micului Business în Republica Moldova. . În condiţiile trecerii la economia de piaţă . 14.com/referate/economie/online5/BUSINESS---PROBLEMELEBUSINESSULUI-referatele-com.” În majoritatea ţărilor cu economia de tranziţie.rolul Micului bussines a crescut esenţial.Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova au demonstrat că mediul în Republica Moldova este nefavorabil. • Căutarea şi acumularea experienţei în activitatea de antreprenoriat.stimularea interesului producatorului. . procesele de reformare au fost efectuate în condiţiile de criză . .deoarece practic economia ţării noastre se află într-o criză profundă. • Crearea locurilor de muncă şi dezvoltarea autoangajării. cele sociale si morale s-au plasat pe ultimul loc.stimularea intreprinderilor ce utilizeaza inovatii. Sondajele efectuate de Centrul Moldo American .echilibrate.deoarece acesta realizează un spectru larg de funcţii şi obiective. • Participarea la dezvoltarea inovaţiilor.a. http://www.reducerea cotei impozabile. Problema susţinerii antreprenoriatului şi educaţiei antreprenoriale în Republica Moldova este importntă.fapt care a determinat creşterea şomajului şi scăderea bruscă a nivelului de trai al populaţiei inclusiv şi în Republica Moldova. Este necesar de a stimula motivarea conditionata de realizarea unor succese deosebite in munca. . Prognozele expertilor in problema antreprenoriatului denota faptul ca printre masurile ce s-ar putea intreprinde in scopul de a imbunatati starea antreprenoriatului si a economiei in ansamblu se pot enumera: .care au dus la reducerea volumelor de productie şi la falimentul multor întreprinderi.referatele.dezvoltarea zonelor de materie prima. Este rational de a mari cerintele fata de societatile pe actiuni si sectorul privat pentru pregatirea specialistilor si majorarea salariilor in scopul sporirii cointeresarii acestora.

Dezvoltarea micului bussines în ţara noastră este lentă. În cadrul economiei Naţionale Întreprinderile Mici exportatoare oferă întreprinderilor locale posibilităţi de a stabili relaţii comerciale directe cu partenerii străini şi de a atrage noi investiţii şi ceea ce nu este mai puţin important oferă noi locuri de muncă. 40% din nr total de întreprinderi falimentează în primul an de activitate din cauza absenţei pregătirii profesionale în domeniul antreprenorial.prin inflaţie galopantă. Printre factorii negativi se pot menţiona: • Costurile mari în înfiinţarea afacerii. • Aşezarea geografică favorabilă. În celelalte sectoare ponderea întreprinderilor mici este nesemnificativă.9%. În pezent o parte considerabilă a veniturilor populaţiei se formează în sectorul privat al economiei. Nivelul de trai al populaţiei este foarte redus.prin ruperea relaţiilor economice tradiţionale. • Pregătirea slabă antreprenorială. Majoritatea Întreprinderilor mici existente în RM activează în comerţ.reparaţii(50%) şi industria prelucrătoare (30%).1% din totalul Întreprinderilor pe republică. Trecerea Republicii Moldova la economia de piaţă este caracterizată prin scăderi drastice ale producţiei . Structura Întreprinderilor mici în R.factorii pozitivi ce influenţează aceasta sunt: • Resursele naturale . • Gradul de studii înalt pe ţară.Micile întreprinderi reprezintă veriga de bază a economiei ce contribue esenţial la realizarea obiectivelor de bază ce stau în faţa oricărei societăţi. după forma organizatorico juridică se observă o diminuare a Întreprinderilor individuale pînă la 18. Există mai multe cauze. la momentul actual economia ţării noastre n-a atins stabilitatea macroeconomică.termen scurt de recuperare a investiţiilor . . În RM cele mai solicitate domenii de activitate sunt ramurile şi sferele ce presupun un risc minim.M. majoritatea întreprinderilor lucrează sub 30% din capacitatea de producţie. • Condiţile climaterice etc. descreşterea ponderii SRL la 11. • Psihologia trivială a populaţiei şi existenţa neîncrederii în deschiderea afacerii proprii. factori pozitivi şi negativi ce influenţează dezvoltarea micului bussines în RM. • Populaţia multilingvă a RM.fiind mai competitive pe piaţa internă. • Absenţa capitalului primar. • Gradul de impozitarea a micului bussines .un nivel ridicat al rentabilităţii . o viteză înaltă de rotaţie a activelor . Însă ritmurile descreşterii Întreprinderior Individuale sunt mai mari decît ale SRL urilor.

. Ce putem face pentru a elimina divergentelel între actele legislative şi politica de investiţii Din pacate la moment o problema grava ramine a fi divergenta dintre actele regulatorii si politica de investitii.crearea unei tendinţe pentru perfecţionarea capacităţii în domeniul antreprenorial. În plus.creşterea investiţiilor in regiunile care necesită susţinere in dezvoltarea lor social–economic.dezvoltarea inovaţiilor. prevederile din SCERS şi Legea Republicii Moldova „Cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător”. • Politica monetară a RM. Codul Fiscal şi Codul Civil. cum ar fi Politica naţională în telecomunicaţii. Cu regret mediul antreprenorial în RM este dezavantajos. Expert IDIS „Viitorul a constatat divergente in: -politica de Creşterea investiţiilor în scopul asigurării noilor locuri de muncă. . Strategia Investiţională a Republicii Moldova a fost elaborată in conformitate cu prevederile Programului de activitate a Guvernului pe anii 2001-2005 “Renaşterea Economiei – Renaşterea . Dupa o cercetare minutioasa a acestei probleme Viorel Chivriga. . care în mod expres stabilesc politica de stat în domeniul investiţional sunt „Strategia Investiţională a Republicii Moldova”. Documentele principale. • Piaţa de dsfacere mică. Dezvoltarea Micului bussines în RM ar duce la crearea locurilor noi de muncă . principii generale foarte importante sunt stipulate în Constituţie. De asemenea.diversificarea structurii economice .reducerea gradului de impozitare .Codul Vamal al Republici Moldova. Reglementările juridice nu trebuie să creeze obstacole iniţiativei de întreprinzător.în mod normal ele tebuie să faciliteze iniţiativele şi manifestările sănătoase conform legislaţiei economice de piaţă şi să anihileze fenomenele negative ce dereglează mersul firesc al activităţii de întreprinzător şi al altor activităţi cu caracter economic.politica de orientare a factorilor de producere din Republica Moldova in directia atragerii in tara a potenţialului productiv din exterior si producerea in Republica Moldova a bunurilor destinate pieţelor externe.• Sistemul de creditare imperfect a micului bussines. prevederi importante sunt în strategiile şi politicile sectoriale. Este necesar de perfecţionat sistemul de creditare .dezvoltarea economiei în general şi ieşirea RM din criza economică.

în pofida unor realizări răzleţe obţinute în perfecţionarea mediului de afaceri. fapt care a condus spre eliminarea ei din cursa cu statele vecine pentru atragerea investiţiilor în economia ţării şi la diminuarea drastică a întrărilor de capital. activitatea cărora devenise obiect de investigaţie pentru autorităţi. Garanţiile acordate investitorilor au fost şi sunt insuficiente pentru a reda o doză de credibilitate în bunele intenţii ale guvernului şi pe lângă aceasta sunt inferioare calitativ şi cantitativ celor acordate în statele vecine. urmărind scopul de a obţine pe aceasta cale o îmbunătăţire cardinala a calităţii vieţii populaţiei si de a atinge un grad înalt de ocupare in câmpul muncii 1 În prezent.Ţării" si ale Strategiei de dezvoltare social–economică a Republicii Moldova pe termen mediu (până in anul 2005).” În primul rând. care sunt cu prisosinţă mediatizate în interior şi exterior. că beneficiază de un număr mai mare de facilităţi şi stimulente fiscale. În Legea cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător 3 această prevedere lipseşte şi este substituită cu dispoziţia din aliniatul (2). Obiectivul fundamental al strategiei respective este accelerarea dezvoltării economice a Republicii Moldova prin asigurarea unor ritmuri înalte de creştere a investiţiilor. care au anticipat procesul de elaborare a strategiei investiţionale a Republicii Moldova. 998-XII din 1 aprilie 1992 privind investiţiile străine au dreptul să beneficieze în continuare de garanţiile şi facilităţile acordate de aceasta”. obiectivele principale propuse în strategie şi impactul deficienţelor legislative asupra realizării acestora. situaţia în domeniul investiţional a devenit critică. merge vorba de campania. declanşată după alegerile parlamentare şi transpusă în viaţă în conformitate cu lista de tristă faimă. 4 cităm: „persoana juridică străină desfăşoară in Republica Moldova activitate comercială si altă activitate reglementată de legislaţia civilă in conformitate cu dispoziţiile stabilite de aceasta legislaţie pentru o activitate . comparativ cu noii investitori datorită faptului. alte rezultate nici nu puteau fi aşteptate. În afară de aceasta în conformitate cu art. constatăm că obiectivele trasate. Ca standard internaţional în domeniul reglementării juridice a investiţiilor străine este concepută clauza de stabilizare ( Gross Father Clause ). în care au fost incluse întreprinderile cu capital străin. la doi ani de la adoptarea strategiei. dar nerezultative în atragerea investiţiilor. deşi au fost destul de realiste. au rămas în mare măsură nerealizate.„Creşterea investiţiilor în scopul asigurării noilor locuri de muncă. De fapt. investitorii care au activat în condiţiile Legii privind investiţiile străine sunt plasaţi într-o situaţie mai favorabilă. Prin această clauză. 2 Intervenţia statului pe piaţa internă de capital sa soldat cu renaţionalizarea unor întreprinderi cu capital străin şi cu intimidarea investitorilor majori. Această clauză prevede păstrarea pentru toată durata de activitate a investitorului străin a tuturor condiţiilor (garanţii din partea statului. dacă analizăm situaţia creată prin retrospectiva evenimentelor. Situaţia creată a scos la iveală o mulţime de fisuri în legislaţia ce reglementează activitatea investiţională. datorită impactului minimal al acestora asupra evoluţiei influxurilor investiţionale. 1598 al Codului Civil. . 25 cu următorul conţinut: „Investitorii străini care au efectuat investiţii şi au beneficiat de garanţii şi facilităţi în condiţiile Legii nr. art. Mai mult ca atât. Distorsiunea activităţii investiţionale a prejudiciat grav imaginea R. facilităţi şi stimulente) pe care le-a avut în faza iniţială. Moldova în exterior. inclusiv a influxului de investiţii străine directe.

6 şi 7 din Legea instituţiilor financiare. Costurile acestei proceduri au fost în medie de $223.(2) din Legea privind preţul normativ şi modul de vânzare – cumpărare a pământului. 7 O altă problemă destul de dificilă pentru investitorii străini. Timpul de modificare a documentelor de înregistrare s-a diminuat de la 25. dacă pe numele unei persoane au fost înregistrate anterior întreprinderi care nu funcţionează şi care nu au fost lichidate în modul stabilit de lege sau care au datorii la bugetul public naţional.2 zile (perioada 2000-2002) la 24. sau de 2 ori mai mult ca în perioada 2000-2002.5 zile pentru obţinerea autorizaţiilor la export.7 mai mult ca în perioada 2000-2002. 6 alin.106. Moldova numai cu respectarea dispoziţiilor art.similară a persoanelor juridice ale Republicii Moldova dacă legea Republicii Moldova nu prevede altfel pentru persoanele juridice străine”. din care plăţi şi taxe oficiale $130. Astfel de prevedere există numai în legislaţia R. în opinia întreprinderilor chestionate poate dura mai mult de un an.” Codul Vamal al Republici Moldova 9 conţine prevederi. în medie. Întreprinderea cu investiţii străine se constituie în Republica Moldova în una din formele societăţilor comerciale stabilite la art. Conform raportul pregătit de ProEra Grup S.6 zile. Costurile legate de această procedură constituie $136.L. 29 din Legea cu privire la piaţa valorilor mobiliare. Bariera de ieşire: limitează posibilitatea agentului economic de a lichida întreprinderea care nu generează profit. a documentelor. controlul mărfurilor si a mijloacelor de transport. Moldova şi a Federaţiei Ruse. care este reglementată prin Legea cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător. şi finanţat de către DAI-Bizpro/Moldova 8 cităm: „În ultimii trei ani (2001-2003). Este important de a nu confunda persoana juridică străină cu întreprinderea cu investiţii străine. creează bariere în iniţierea unei afaceri noi. în conformitate cu art. alin. adică cu 1. De exemplu persoanele juridice străine sunt limitate în dreptul de a cumpăra terenuri cu destinaţie agricolă conform art. Întreprinderile cu capital străin au . În multe state. toate tipurile de plăţi şi pierderi din cauza staţionării şi nu includ taxele vamale. Lichidarea afacerii este o problemă destul de serioasă care. din care plăţi şi taxe oficiale $125. care prevede aceleaşi drepturi pentru investitorii străini şi cei autohtoni şi clauza naţiunii celei mai favorizate. 5 Societăţile pe acţiuni din statele străine pot plasa acţiuni în R. până la înlăturarea circumstanţelor menţionate. Costurile includ plăţile oficiale. care oferă drepturi egale cu a investitorilor din terţe state.4 zile (perioada 2001-2003). se înregistrează în Registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţilor şi este considerată persoană juridică naţională.(2) al Codului Civil.R. deoarece. amenzile. Legislaţia pune anumite limite persoanelor juridice străine. costul înregistrării a rămas la nivelul anilor precedenţi şi este de $151. care determină plafonul de timp pentru verificarea declaraţiei vamale. procedura de înregistrare a unui agent economic a durat în mediu 27. sau de 2 ori mai mult ca în anii 2000-2002. În mediu. Dreptul de a face o alegere între aceste două regimuri este o opţiune extrem de convenabilă pentru investitor şi în mod sigur că acesta va alege varianta optimală pentru el şi va investi în economia statului care-i va oferi acest drept. Conform raportului „Costul reglementării afacerii în Republica Moldova”. iar conţinutul ei a fost identic în ambele cazuri până la aprobarea Codului Vamal al Rusiei din 2003 10 în care termenul de timp pentru procedurile vamale a fost diminuat esenţial. dar care este tipică pentru tot mediul de afaceri din Republica Moldova este cadrul regulatoriu. 6 Instituţiile financiare străine pot desfăşura activităţi pe teritoriul Republicii Moldova numai prin filiale şi sucursale şi numai dacă au fost autorizate de Banca Naţională a Moldovei. persoanei în cauză i se refuză înregistrarea unei noi întreprinderi. investitorii dispun de dreptul de a alege între regimul naţional. în ultimii trei ani întreprinderile au alocat 3.

cu excepţia terenurilor cu destinaţie agricolă şi a celor din fondul silvic.4 (3) a Legii privind preţul normativ şi modul de vânzare – cumpărare a pământului cu următorul conţinut: „ Terenurile proprietate publică pot fi vândute atât persoanelor fizice şi persoanelor juridice ale Republicii Moldova. 07.1308.. În Republica Moldova există un decalaj enorm între nivelul social-economic al dezvoltării municipiului Chişinău în comparaţie cu restul ţării. Însă în prezent. care printre altele se contrazic: .. Sunt o serie de avantaje. În unele sectoare nici nu există premise pentru o evoluţie spre bine. cît şi investitorilor străini. În Republica Moldova drepturile investitorilor asupra bunurilor imobile sunt stipulate în Legea cu privire la investiţiile in activitatea de întreprinzător şi în Legea privind preţul normativ şi modul de vânzare – cumpărare a pământului. cu excepţia terenurilor cu destinaţie agricolă şi ale fondului silvic care se vând numai persoanelor fizice şi persoanelor juridice ale Republicii Moldova”. diferenţierea considerabilă a potenţialului economic al capitalei şi al regiunilor a fost determinată de degradarea accelerată a industriei şi a infrastructurii micilor oraşe în perioada crizei din anii 90. cităm: investitorii străini pot dobândi.cheltuit în mediu 1. 6 ale Legii nr. care la prima vedere ar putea să fie determinative pentru investitori în luarea deciziei de a investi într-un stat sau într-o ramură economică : „. pentru a desfăşura activitate de întreprinzător.4 zile şi $113 pentru o procedură vamală. nivelul salariului în periferie fiind de aproximativ două ori mai mic decât în capitală. nici nu poate fi vorba de o creştere a investiţiilor în regiuni.poziţie geografică reuşită. de poziţia dominantă în structura economiilor regionale a sectorului agrar cu o eficienţă scăzută şi de lipsa condiţiilor şi a resurselor necesare pentru dezvoltare. ramură cu condiţii dintre cele mai favorabile pentru o activitate profitabilă. . Întreprinderile ce exportă spre ţările OCDE au folosit 4 zile şi $237 la o operaţie de export.1997.. dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile de pe teritoriul Republicii Moldova. În agricultură. după părerea noastră principalele impedimente în atragerea investiţiilor sunt legislaţia. că avantajele enumerate sunt mai mult decât insuficiente pentru a determina investitorii să-şi focuseze atenţia asupra sectorului agricol.XIII din 25. tradiţii în agricultură. Conform Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei pentru anii 2004-2006. în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova." 11 Însă constatăm. 22. investitorii dispun de dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile în conformitate cu următoarele prevederi legislative: Art. luând în consideraţie situaţia în domeniul investiţional în general pe ţară. Dreptul de vânzare-cumpărare a terenurilor cu destinaţie agricolă aflate în proprietate privată este stipulat în prevederile alin (2) şi (3) din art. dispunem de resurse umane calificate şi braţe de muncă necostisitoare. clima e prielnică pentru creşterea unei largi varietăţi de culturi agricole. De exemplu în agricultură. Compararea procedurilor de importexport arată că durata lor în Moldova în perioada 2001-2003 a fost mai mare ca în perioada 2000-2002. mai puţin de 40% din export. Astfel. În regiuni locuieşte circa 80% din populaţia ţării. a Legii cu privire la investiţiile in activitatea de întreprinzător. care prin prevederile sale limitează drepturile investitorilor asupra proprietăţilor funciare şi lipsa unor proiecte investiţionale atractive în ramura vinicolă şi a tutunului. investiţiile sunt nesemnificative. cernoziomurile ocupă 80% din suprafaţa ţării.„creşterea investiţiilor in regiunile care necesită susţinere in dezvoltarea lor social–economica”.. căreia îi revine mai puţin de 20% din volumul total de investiţii străine. Art.

în condiţiile prevăzute prin lege organică.„orientarea factorilor de producere din Republica Moldova spre atragerea in tara a potenţialului productiv din exterior si producerea in Republica Moldova a bunurilor destinate pieţelor externe” Legea nr. inclusiv şi dobânda bancara aferenta in decursul primilor trei ani. În conformitate cu prevederile alin (2) a art.36.998-XII din 1 aprilie 1992 privind investiţiile străine oferea unele facilităţi la importul bunurilor introduse în ţară ca aport la capitalul social. precum şi prin moştenire legală.). Pentru a nu admite folosirea bunurilor importate în alte scopuri. După abrogarea legii privind investiţiile străine de aceste facilităţi pot beneficia în continuare numai agenţii economici care au activat în condiţiile. Conform acestor prevederi legislative.În cazul în care cetăţenii străini sau apatrizii devin proprietari de terenuri cu destinaţie agricolă sau ale fondului silvic prin moştenire legală sau testamentară. În boxa 3 este analizat un act regulatoriu adoptat recent – Regulamentul tip de funcţionare a pieţelor. prevăzute de prevederile acestui act legislativ. care presupune un maximum de beneficii pentru toate părţile este utilizat de majoritatea statelor. întreprinderea cu investiţii străine era scutită de plata taxelor vamale pentru acele bunuri (materie primă. în cazul cel mai rău – le contrazic. actul legislativ respectiv prevedea achitarea taxelor vamale in întregime. cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte. în cazul cel mai bun aceste documente dublează prevederile unor acte legislative. dar oricum sunt impuse spre executare agenţilor economici de către organele de stat. (2) din articolul 44 a Constituţiei României. semifabricate etc. numai din aceste considerente nu vor investi în această ramură. . oferind investitorilor drepturi asupra proprietăţilor funciare. . alin (3) . Cadrul actelor regulatorii este extins şi complicat. importate pentru a fi folosite la fabricarea articolelor pentru export. Regulamentul analizat în boxa 3 sus este o mostră de act normativ. condiţionând o serie de beneficii pentru investitorii români. Întreprinderile care au întrat pe piaţă. Multe dintre actele regulatorii ale organelor de control nu sunt publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi nu au forţă juridică. în condiţiile prevăzute de legea cu privire la investiţiile in activitatea de întreprinzător sunt lipsiţi de această facilitate. precum şi persoanelor fizice şi persoanelor juridice autohtone. prevederile căruia contravin principiilor fundamentale stipulate în Codul Fiscal. pe bază de reciprocitate. În conformitate cu alin.alin (2) Dreptul de vânzare-cumpărare a terenurilor cu destinaţie agricolă aparţine statului. investitorii străini nu dispun de dreptul de a procura bunuri funciare pentru a activa în agricultură şi în mod sigur. Astfel prin omiterea în legea în vigoare a dispoziţiilor ce prevăd facilităţi în atragerea in tară a potenţialului productiv din exterior sau creat condiţii inegale pentru investitorii străini la crearea şi majorarea capitalului social a întreprinderilor. Codul Civil şi alte acte legislative. Statul vecin. De altfel. ei au dreptul de a le înstrăina prin acte juridice între vii numai cetăţenilor Republicii Moldova. aplicarea unui astfel de tratament investitorilor străini. fără o analiză preliminară judicioasă a impactului pe care poate săl aibă respectivul act regulatoriu. care au aderat sau care sunt în curs de aderare la Uniunea Europeană. O bună parte din ele sunt adoptate în grabă. România care a avut probleme similare în agricultură a recurs la operarea unor amendamente în Constituţia ţării.

de parcă în R.subiecţi ai antreprenoriatului” este incorectă deoarece pieţele ca atare. în sensul spaţial-geografic utilizat de autorii regulamentului. În al doilea rând. Regulamentul tip de funcţionare a pieţelor – mostră a inflaţiei juridice Regulamentul tip de funcţionare a pieţelor a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.Nu este clar cum şi de ce administraţia sau proprietarul pieţei ar trebuie să asigure „sporirea afluxului pe piaţă produselor agricole prin antrenarea în activitatea comercială a producătorilor acestora” (punctul 9. depozite sigilate?). spaţii pentru lucru. Credem. Moldova nu ar exista legislaţie specială. Sintagma din punctul 2 partea I „pieţe . intermedierea fiind una dintre acestea. în mod prioritar al persoanelor care comercializează produse agricole cultivate pe terenul propriu”. „în scopul eficientizării funcţionării pieţelor”. O altă remarcă care se impune este faptul că autorii documentului confundă administraţia pieţei cu proprietarul pieţei. documentul este imprecis şi permite interpretări ambigue. partea II). care se caracterizează prin libertatea subiecţilor la alegerea cumpărătorilor şi vânzătorilor. În teoria economică contemporană prin noţiunea „piaţă” se înţelege nu locul geografic unde are loc vânzarea legumelor. acesta stipulând că „lucrările de proiectare şi construcţie. care garantează drepturile la practicarea liberă a activităţilor economice. circulaţiei şi distribuirii mărfurilor. De fapt. regulamentul conţine în mod alogic stipulări ce ţin de regimul străinilor (dreptul persoanelor străine la muncă). Boxa 3. care ar reglementa ansamblul normelor de bază privitoare la dreptul la muncă. după caz. condiţiile de funcţionare a pieţelor. Regulamentul prevede introducerea unor rapoarte fiscale noi (decizia administraţiei asupra costului locului de desfacere a mărfurilor). Nu este clar de ce este necesară aprobarea autorităţilor publice locale după ce autorităţile de specialitate şi-au dat acordul. punctul 4 este extrem de ambiguu. odată ce conform legislaţiei de protecţia consumatorilor sunt responsabile organe specializate. urmărirea bănuiţilor. documentul prevede că „la stabilirea costului locului de desfacere se va ţine cont de necesitatea asigurării accesului pe piaţă al diverselor categorii de consumatori. determinarea preţurilor. că Departamentul pentru Comerţ al Ministerului Economiei nu poate pretinde la promovarea unui „regulament-tip” de reglementare a unor asemenea relaţii şi instituţii. Acest regulament are foarte multe laturi slabe şi este criticabil. prestării serviciilor. Acest lucru obligă administraţia pieţei fie să stabilească o taxă minimă care ar putea să nu . Nu este clar de asemenea de ce administraţia pieţei trebuie să accepte reclamaţii asupra calităţii. nu pot fi subiecţi ai antreprenoriatului. De asemenea. Dacă este vorba de îngrădirea accesului pe piaţă a intermediarilor. deşi Codul Fiscal nu prevede existenţa unor asemenea tipuri de rapoarte fiscale. cu serviciul veterinar de stat teritorial. De asemenea. atunci această prevedere contravine prevederilor constituţionale fundamentale. De asemenea. anume Departamentul Comerţului şi a elaborat conceptul regulamentului. se aprobă prin decizia autorităţilor administraţiei publice locale”. Controlul asupra executării prevederilor hotărârii se pune în sarcina Departamentului Comerţului. structură a Ministerului Economiei al Republicii Moldova. Codul Fiscal în articolul 5 defineşte piaţa ca „sistem de relaţii economice ce se formează în procesul producţiei. precum şi circulaţiei mijloacelor băneşti. denumirea documentului este nereuşită. Astfel. nu este clar dacă această stipulare se extinde şi la pieţele construite pe terenuri aflate în proprietate privată. 955 din 21/08/2004. ci totalitatea de relaţii şi instituţii specifice dintre vânzător ca exponent al cererii de piaţă şi cumpărător ca exponent al ofertei de piaţă în urma cărora are loc stabilirea unui preţ liber de piaţă la obiectul tranzacţiei. coordonate în prealabil cu serviciul sanitaroepidemiologic de stat teritorial şi. Aceştia sunt obligaţi să acorde ajutor (nu este clar ce fel de ajutor. formarea şi folosirea resurselor. În al treilea rând. În primul rând.

1997) [6] Legea nr. 1107-XV din 6. 1999) [7] Legea nr. 1149-XIV din 20.O. [2] Vezi: Raportul privind respectarea drepturilor şi libertăţilor omului în Republica Moldova în anul 2002.550. 160162/1201 din 23.1997 (M. fie să practice discriminarea prin preţ faţă de vânzătorii de pe piaţă. R. M. Cum stam la capitolul “Leasing” in Republica Moldova? Obiectivul primar de a contribui la o dezvoltare economică a Moldsovei este susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii.2000 (MO al RM nr.2004) [4] Codul Civil nr. Of. M.O. Moldova nr. 2003 года.2002 (M. Una din modalităţile eficiente de finanţare a procesului de renovare şi modernizare a potenţialului de producere a bussinesului mic şi mijlociu este leasingul. 27-28/123 din 23. anul 2004. printre altele. 12. Principalele impedimente juridice în dezvoltarea leasingului în RM sunt neconcordanţa între actele normative în vigoare.1308. M. . 1/2 din 01. instabilitatea financiară şi blocajul financiar din economia Moldovei. 07. 2000) [10] Таможенный кодекс РФ от 28.asigure un nivel optimal de rentabilitate. determinarea spectrului celor mai grave probleme cum sunt: .81-XV din 18.07. 234 din 27 februarie 2002.O.05. nr. 57-58/515 din 04. Leasingul ca afacere ar putea fi considerat cel mai pătimit domeniu din Moldova. Nr. nr. 64-66/344 din 23. O. [11] Vezi SCERS şi Strategia sectorială de reducere a sărăciei şi de dezvoltare a agriculturii.1996) [8] Raportul costul reglementării afacerii în Republica Moldova. [3] Legea R.2002) [5] Legea nr. neaderarea la Convenţia de la Ottava.199 – XIV din 18.XIII din 25.care generează anumite rezerve din partea companiilor străine de a .incertitudinea regulilor şi normelor impozitării. Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului din Moldova.2004 (M. Autor articol Josanu Victoria [1] Strategia Investiţională a Republicii Moldova aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.04. R.01.03. Aceasta poate avea loc prin accesul întreprinderilor mici şi mijlocii la metode moderne de afaceri şi promovarea tehnicilor noi în implimentarea unei politici investiţionale coerente. nr.necesitatea unor surse de finanţare mai ieftine şi mai durabile. [9] Codul vamal al Republicii Moldova nr. R.06. N 61-Ф3. M.11.1998 (M. 82-86 din 22. .mediul investiţional nefavorabil. 1995 (M.instabilitatea legislativă şi insuficienţa aplicării legilor. Intervievarea selectivă a managerilor companiilor de leasig din Moldova a permis.09. nr.evidenţei contabile ale tranzacţiilor de leasing. R.XIII din 21. nr.06. 07. 08.

Toate modificările şi completările legislative privind activitatea de leasing trebuie efectuate în strictă concordanţă cu prevederile Convenţiei de la Ottava cu privire la leasingul financiar internaţional. La fel. . pe un termen limitat şi în anumite condiţii stipulate în contract. Una din soluţiile actuale o constituie amortizarea Legii cu privire la leasing cu toate dispoziţiile Codului civil. Din punct de vedere juridic relaţiile de leasing sunt reglementate de cîteva acte normatve. Practica judiciară privind executarea silită a obligaţiilor debitorului dovedeşte că se apelează la sechestrarea şi vînzarea bunurilor debitorului. care sunt efectuate de structurile afiliate sau subordonate Parlamentului. Principalele divirgenţe între locator şi utilizator apar în cazul neefectuării plăţilor contractuale.încheia operaţiuni de leasing internaţional. În asemenea situaţii locatorului trebuie să i se asigure prin lege dreptul de a prelua (ridica) bunul de la partea care se face vinovată. iar în cazul vînzării-cumpărării în rate. natura raporturilor lor juridice. .17 puntul (2) şi punctul (3)).restituirea voluntară de către utilizator a obiectului leasingului în temeiul prevederilor contractuale. de tranzacţia prin garanţie în general prin mărimea plăţilor. Ar fi oportun a se prezenta noţiunea de leasing ca formă de activitate investiţională privind achiziţionarea bunurilor şi transmiterea lor în temeiul contractului de leasing financiar persoanelor fizice şi juridice contra plată. Tranzacţia de leasing diferă de tranzacţia de încheiere-vînzare.în consecinţă. Este necesar a concretiza şi denumirea însăşi a legii. nu se reglementează şi nu se limitează. determinate de aceste acte normative.de aceea ar fi fost corect ca în titlul legii să se specifice”cu privire la leasingul financiar”. Contractul de leasing se bazează în esenţă nu pe criterii economice.Codului fiscal. organele fiscale alături de bunurile proprii ale utilizatorului sechestrează şi bunurile deţinute în leasing. Premiza instituţională de formare şi promovare a afacerilor de leasing ca o componentă a activităţii investiţională este fondarea unei asociaţii naţionale de non-profit.definirea leasingului ca o componentă a activităţii investiţionale. dat fiind faptul că prevederile Legii cu privire la leasing(art. Legislaţia Germaniei şi Elveţiei prevede opţiunea care transformă leasigul în contract de cumpărare.legislaţia nu determină clar deosebire între noţiunile de leasing financiar şi cel operaţional.înlăturarea dimensiunilor dintre Legea cu privire la leasing şi actele normative din domeniul vamal şi valutar. În Germania băncile controlează doar tranzacţiile de leasing. conduc la o interpretare neunitară a operaţiunilor de leasing. codului vamal ale RM. Este necesară clarificarea în legislaţie şi a situaţiei în care bunurile utilizatorului sunt sechestrate la cererea organelor de stat ca urmare a executării silite a creanţelor bugetare sau la cererea altor creditori în contul datoriilor utilizatorului. Legislaţia din RM prevede două modalităţi de asemenea preluare: . activitatea de leasing.Dar diferitele regimuri juridice. nu sunt aplicabile deoarece contravin altor acte normative. dreptul de proprietate trece la utilizator odată cu încheierea contractului. cu drept de răscumpărare a bunului de către utilizator.ceea ce conduce la diverse interpretări ale acestora. ci pe forma care corespunde normelor juridice. Astfel. de tranzacţia de cumpărare-vînzuare în rate.executarea silită conform dispoziţiilor Codului de procedură civilă . . argumentate economic. Avantajele si dezavantajele dezvoltarii unei afaceri in Franchisa in Republica Moldova. Adeseori.vînzare în rate de tip special: în cazul leasingului proprietar al bunurilor rămîne locatorul.deoarece ea trebuie să reflecte raporturile de natură financiară între părţi şi. Acţiunile primordiale ce pot fi aplicate în domeniul legislativ ar fi: .

Contractul de franchising este documentul principal care necesită prevederea tuturor clauzelor ce vor reglementa întreg spectrul raporturilor dintre părţile unei francize. raporturile de franchising sunt supuse şi prevederilor altor acte normative care reglementează raporturi similare franchisingului. Până în prezent. Dat fiind faptul că sistemul de franchising este complex. Barierele şi problemele întâlnite în activitatea unei întreprinderi ce activează în sistem de franchising sunt similare problemelor celorlalte tipuri de întreprinderi şi. cu atât riscul de apariţie a litigiilor şi de neîndeplinire a lui se diminuează în mod corespunzător. criminalitatea. . schimbările recente înregistrate în mediul de afaceri din ţară inspiră optimism în ce priveşte dezvoltarea businessului în general şi a franchisingului în particular. contractele de franchising includ un şir de compartimente standard care trebuie determinate astfel încât să reflecte interesele părţilor în contract şi/sau a membrilor reţelei de franciză. România şi Republica Moldova au fost adoptate legi speciale pentru activitatea de franchising. depind de condiţiile macroeconomice dintr-o anumită ţară şi de atmosfera generală a businessului.Spre deosebire de ţările occidentale. Beneficiile pentru operare în Republica Moldova includ forţa de muncă ieftină şi costurile scăzute pentru publicitate. accesul la tehnologie. în mare măsură.Franchisingul este larg răspândit în sectorul serviciilor şi este în creştere. să contribuie la menţinerea identităţii comune şi a reputaţiei francizei sau reţelei de franciză. Cu cât conţinutul contractului va fi mai temeinic elaborat.riscul relativ mare de ţară şi alte impedimente. De asemenea. etc. volumul de vânzări al acestora vor depinde în mare parte de situaţia economică din ţară şi creşterea puterii de cumpărare a populaţiei.Cu toate acestea. ţinând cont de importanţa primordială a tehnologiilor în franchising. cadrul juridic al francizei a constituit mult timp o zonă neexplorată şi nereglementată. deoarece există un număr impunător de agenţi economici care activează în bază de contracte ce conţin elemente de franchising. utilizând in acest scop franchisingul. să sporească nivelul de colaborare cu partenerii. activitatea de antreprenoriat etc. deşi există „de jure” şi „de facto” o lege specială şi posibilitatăţi reale de implementare a ei.Franchisingul oferă astfel. Această atmosferă este influenţată de cadrul legal. Totodată există şi un nivel scăzut al puterii de cumpărare.) sau este reglementat prin acte normative adoptate de guvern sau organizaţii neguvernamentale specializate. posibilitatea „copierii” unei afaceri de succes de la o firmă care are o reputaţie înaltă şi posedă o experienţă bogată. pentru că îmbină resursele proprietarului cu măiestria managerială şi succesul produsului franchiserului. permite reglarea optimă a raporturilor de franchising.Germania. presiunea fiscală. fiind considerată o afacere prosperă. Dezvoltarea franchisingului pe piaţa acestor ţări este împiedicată de următoarele bariere: . în cazul iniţierii unei afaceri de franciză. Rusia) cadrul legal se conţine în alte legi (cod civil. unde franchisingul a căpătat o evoluare stabilă şi ascendentă şi se manifestă printr-un succes considerabil. insuficienţa capitalului autohton.Indiferent de domeniul francizei. Un loc aparte îl ocupă barierele legate de accesul la tehnologii noi. Aceştia ar putea.accesul limitat la credite. cât şi în cel european. franciza constituie o afacere care în esenţă deja şi-a dezvoltat pe piaţă produsul de succes. în Republica Moldova. să protejeze drepturile de proprietate industrială sau intelectuală ale franchiserului. . . Deoarece o bună parte a bunurilor şi serviciilor oferite de întreprinderile ce reprezintă companii străine sunt destinate clienţilor cu venituri medii şi mari. Legea Republicii Moldova cu privire la franchising conţine în sine dispoziţii care. eventual. accesul la sursele de finanţare. Atât în plan mondial. precum şi calitatea joasă a serviciilor pe piaţă. În alte ţări (Franţa.Pentru antreprenori şi alţi oameni de afaceri mai experimentaţi. chestiunea dată deocamdată nu a avut efectul scontat. franchisingul are şanse reale de aplicare la scară largă în viitor. numai în SUA.cadrul legal inadecvat.

servicii legate de transportarea pasagerilor şi a încărcăturilor.000 de franchisee. utilizând subfranchiseri în cadrul sistemului de master franchising. reprezentanţele franchiserilor. elaborarea business planului.6 mlrd euro. În acestor sector sunt angajaţi circa 45 mii de persoane şi se realizează peste 2.Franchiserii prosperi şi-au modificat strategia de abordare a pieţei ungare. sfera construcţiilor. prin care se oferă finanţare şi taxe de franciză mai joase şi contribuie la succesul afacerii. de ce? Noi doar le oferim atitea avantaje: . serviciile auto. De asemenea. S-ar parea ca avem o mie si una de avantaje pentru care ar trebuie sa investeasca si totusi nu investesc.Forma cea mai adecvată de fondare a întreprinderilor franchisee este cea bazată pe capitalul firmelor locale independente. atunci cititi acest articol si scrieti-ne ce ar trebui de completat. . pentru copii etc. Mai modest ca dimensiune. dar mai intensiv în ritmuri. alimentaţia publică.serviciile medicale. Implementarea unui sistem de franchising necesită parcurgerea de către viitorul antreprenor a şapte etape de bază: autoevaluarea. se află la începutul unei dezvoltări promiţătoare a acestui domeniu de activitate. negocierea contractului. pe piaţa cehă au reuşit să pătrundă companiile cu renume din cele mai dezvoltate ţări din lume În Ungaria. cu circa 79 sisteme de franchising şi 260 parteneri afiliaţi.impulsionarea ofertei şi stimularea cererii de franciză pe piaţă. franchiza a început să se extindă şi pe piaţa Poloniei. de închiriere şi distribuţie. deşi acest domeniu de activitate este considerat relativ nou. servicii foto. Bulgariei şi României. Republica Cehă. aparatură. distribuţia prin dealeri. . serviciile sociale ş i unele ramuri din sfera producţiei. produsele şi serviciile automate. articole de fierărie şi menaj. daca nu atunci pur si simplu cititi cu atentie! Raspunsul la aceasta intrebare nu este unul simplu. în special. celelalte fiind în sectoarele vestimentaţie. ceea ce constituie 5% din totalul vânzărilor cu amănuntul. cum ar fi serviciile de curăţire. serviciile menajere. În scurt timp. servicii de întreţinere casnică. staţii PECO. Totodată există potenţial de dezvoltare şi în alte domenii de activitate. există deja circa 250 sisteme de franchising cu peste 5. Lideri în implementarea sistemelor de franchising în ţările europene ex-socialiste sunt Cehia şi Ungaria.educaţie.dezvoltarea spaţiului informaţional al franchisingului “De ce se investeste atit de putin in Republica Moldova?” De ce se investeste atit de putin in Republica Moldova?” Daca stiti raspunsul la aceasta intrebare.Extinderea franchisingului pe piaţa s-a realizat preponderent în domeniul comerţului cu amănuntul şi alimentar. evaluarea franchiserului. facilităţi de parcare. pot fi create francize pe bază de întreprinderi mixte. documentarea. Principalele domenii de activitate economică cu un potenţial înalt de aplicare a sistemului de franchising în Moldova sunt: comerţul cu amănuntul. Cele mai solicitate sunt sectoarele alimentar şi vestimentar. servicii de turism. copiere.Reieşind din necesităţile actuale şi oportunităţile identificate. De multe ori ti se pare ca investitorii straini doresc niste lucruri contradictorii. implementarea bus iness planului. În calitate de forme mai simple de colaborare cu elemente de franchising pot servi agenţia comercială. Majoritatea afacerilor sunt stabilite în sectorul fast-food.consolidarea şi crearea cadrului legal şi instituţional specific franchisingului. sfera turism – sport . educaţia şi cursurile de perfecţionare. închirierea autoturismelor. industria hotelieră. analiza francizelor. Din cauza profitabilităţii semnificative şi a recuperării rapide a investiţiilor se preferă amplasarea francizei în zonele cu o putere de cumpărare relativ mai mare a populaţiei.agrement.Astfel. servicii hoteliere. managementul imobiliar. se propun următoarele direcţii de sprijinire a dezvoltării franchisingului în Republica Moldova: .serviciile poştale. producerea în bază de licenţă.

• Forţa de munca ieftina cu un grad inalt de calificare şi cunoştinţe extinse in domeniul limbilor (in particular Romana şi Rusa). si bani grei. iar pentru un investor adevarat timpul intr-adevar sunt bani. adica unul care sa ofere in primul rind stabilitate pe termen lung –este un lucru normal si necesar ca fiecare investor sa-si planifice activitatea pentru citiva ani inainte. Si totusi cit de bune nu ar fi legile ele nu au valoare pina nu sunt aplicate. Intr-adevar Moldova este atractiva pentru investitorii straini din punct de vedere al pozitiei geografice. In al doilea rind toate companiile doresc o dezvoltare durabila desfasurata legal. dar in care aceasta procedura dureaza maximum 2-3 zile. multor companii straine li s-au expropriat activele fara vre-o compensare. Vom fi bucurosi sa aflam raspunsurile Dvs. cred ca ar fi bine sa aflam chiar parerea personala a acestor oameni de afaceri care ar dori sa investeasca in RM dar nu o fac. • Condiţii climaterice favorabile pentru producerea unei varietaţi de produse agricole. care poate are mai putine avantaje ca Republica noastra. Daca citam DEX-l: “Atitudinea caracterizată printr-o respectare exagerată a formalităţilor sau a regulilor scrise”. • Libertatea efectuarii investiţiilor . Aceasta este combinatia dintre obisnuit si neobisnuit. dar pentru a privi obiectiv lucrurile. daca el poate face acelasi lucru in alta tara. Intr-un cuvint de ce un investor de success sa piarda citeva saptamini pentru a fonda o companie in Moldova.• Localizare strategica – poziţia geografica avantajoasa intre est şi vest. Investorii in primul rind asteapta sa fie tratati corect. de exemplu niste standarde sau cai de conducere a biznesului pe care deja le cunosc si le-au practicat anterior. aceastea reprezentind acel neobisnuit si specific avantaj fata de alte tari. Dar care este partea obisnuita la care se asteapta investorii straini? Este vorba de un cadru legal bine pus la punct. si aici apare cea mai importanta problema pentru institutiile imputernicite /legislative sa creeze astfel de legi si norme care ar contribui la dezvoltarea si mentinerea biznesului si nu la falimentarea acestuia sau intarirea economiei tenebre si a dublei contabilitati. • Preferinţe comerciale oferite de UE. conditii specifice. si atunci el cistiga timpul. odata cu aderarea Romaniei la UE. Dar intr-acelasi timp ei cauta ceva neasteptat. intr-adevar Moldova are multe de oferit investorilor straini. Din pacate in Moldova s-au inregistrat mai multe cazuri in care necatind la legislatia in vigoare.investitorii işi pot plasa investiţiile in orice domeniu al activitaţii de intreprinzator. solurilor fertile si prin urmare a recoltelor ce pot fi prelucrate si exportate si al fortei de munca relativ ieftina si calificata. Inca un factor important care respinge investorii sraini este birocratia. Exemplul companiei americane “Europharm” si celei Germane “Unistar” in cazul cu “ Air Moldova” vorbesc de la sine. Si totusi se investeste putin. care diferentiaza o natiune de alta si prin aceasta are avantaj in fata altor companii si tari. acest lucru fiind greu de obtinut cind normele legislative se schimba in cel mai bun caz in fiecare an. competent si democratic. Ei doresc un cadru legal eficient. • O mulţime de acorduri comerciale cu toate statele CSI si acorduri bilaterale de protecţie a investiţiilor. dar toate aceste avantaje se vor transforma in stimulenţi investiţionali numai intr-un cadru legal adecvat. legile sa fie aplicate la fel pentru companiile straine si cele autohtone. care ii face ca companiile sa investeasca intr – o tara noua. Ca concluzie la toate cele mentionate pina acum as spune ca da. de ce? Companiile doresc ceva ca le-ar fi cunoscut deja. • Vecinatate cu UE – din 1 ianuarie2007. VINDEM sau NU VINDEM Teren agricol investitorilor straini? . Aceasta este raspunsul meu la intrebarea de ce se investeste putin in RM.

deci. În această situaţie. existînd riscurile pierderii controlului asupra principalei resurse economice a statului – pămîntul. preţul căruia oscilează între 3 – 8 mii de lei. iar prevederile speciale faţă de aceste terenuri se vor răspîndi şi asupra terenurilor agricole procurate de întreprinderile cu capital străin. Spre exemplu. adică de curăţare a acestor pămînturi (în genere a întregii republici) de populaţia „incapabilă”. Riscuri Să ne întrebăm: a cîta parte din populaţia republicii cunoaşte măcar ceva despre aceste riscuri? Şi de unde să cunoască dacă cetăţenii noştri nu prea citesc ziare. însă. cea mai mare parte dintre agricultorii noştri experimentaţi. Vînzarea terenurilor agricole către investitorii străini va ridica valoarea lor şi ţăranii vor putea să-şi dea terenurile în arendă în condiţii mult mai convenabile decît în prezent. din anumite cauze obiective/subiective. deoarece astăzi statul nici nu are dreptul să controleze utilizarea resurselor funciare. de o cam dată. dacă pămîntul va creşte în valoare. ne pun la dispoziţie doar informaţii „filtrate”. În ţările dezvoltate din punct de vedere economic agricultura este practicată de cca. iar radioul şi televiziunea de stat. ce evită problemele incomode puterii. 2 – 4 la sută din populaţie. cea mai mare parte dintre agricultorii noştri experimentaţi. căci tehnologiile agricole intensive nu necesită prea multe braţe de muncă. la noi. Pierderea controlului statului asupra terenurilor agricole nu poate fi vorba. Întîi de toate vom constata faptul că un investitor străin din start este în afara concurenţei în raport cu un potenţial investitor autohton. dar dacă o şi fac . Viitorii proprietari nu vor avea nevoie nici măcar de argaţi. inclusiv pentru lărgirea suprafeţelor. se descurcă cu greu în condiţiile economiei de piaţă. deja au abandonat domeniul.muncitori care cunosc tehnologiile înaintate şi sînt mai exigenţi faţă de sine şi muncile exercitate. din anumite cauze obiective/subiective. el va fi acceptat de bănci în calitate de gaj şi ţăranii vor putea lua credite. În această situaţie. de o cam dată. singurele care acoperă întreg teritoriul republicii.muncitori care cunosc tehnologiile înaintate şi sînt mai exigenţi faţă de sine şi muncile exercitate. Cu asemenea venituri putem face un calcul cît se poate de exact privitor la potenţialul occidentalilor de a cumpăra pămînturile noastre? În Moldova pămînturile sînt fertile şi foarte ieftine. Numai dreptul de proprietate asupra terenului îl va atrage pe investitor. iar astfel de afaceri precum crearea plantaţiilor de vii şi livezi necesită cheltuieli mari şi investitorul nu va accepta să arendeze în acest scop terenuri agricole chiar şi pe un termen îndelungat. adică de curăţare a acestor pămînturi (în genere a întregii republici) de populaţia „incapabilă”. deja au abandonat domeniul. Viitorii proprietari nu vor avea nevoie nici măcar de argaţi. iar populaţia. de cca. să zicem. deci.nu prea cred în cele scrise/citite. În plus.În Moldova pămînturile sînt fertile şi foarte ieftine. investitorul străin nu poate să-şi vîndă afacerea altcuiva. iar dezmoştenirea ţăranilor va avea drept consecinţă migrarea masivă a acestora în oraşe sau peste hotarele ţării. un occidental cu un venit lunar. 3000 de euro (cca. de peste 40 la . care se află în proprietate privată. situarea geografică a ţării este avantajoasă. 36 mii lei pe lună). se descurcă cu greu în condiţiile economiei de piaţă. sîntem în drept să credem că pe undeva ar putea fi elaborată şi vre-o politică „sanitară”. Totodată. va fi nevoie de braţe de muncă calificate de peste hotare . iar populaţia. În cazul arendei terenurilor agricole. va fi nevoie de braţe de muncă calificate de peste hotare . poate cumpăra de la 4 la 10 hectare de pămînt. În plus.Această problemă controversată a aparut ca rezultat la o recentă iniţiativă legislativă de a lipsi întreprinderile cu capital străin de posibilitatea de a procura terenuri agricole. situarea geografică a ţării este avantajoasă. căci tehnologiile agricole intensive nu necesită prea multe braţe de muncă. sîntem în drept să credem că pe undeva ar putea fi elaborată şi vre-o politică „sanitară”.

iar dacă deţinătorul terenului este. un arab. de către migranţii veniţi de pe aiurea. În Statele Unite au fost cumpărate pămînturile indienilor locali. Venirea necontrolată a investitorilor străini cred că. utilizîndu-se pîrghii economice. altcîndva cu tradiţii şi oameni harnici şi mari gospodari. . pămîntul este declarat patrimoniu al poporului evreu dat lui de către Dumnezeu. canalele mediatice arabe informează despre încercarea de a „fura Ierusalimul”. Documentele principale. De menţionat. din cîte se ştie. principii generale foarte importante sunt stipulate în Constituţie. Codul Fiscal şi Codul Civil. În plus. va accelera degradarea satelor noastre. Acest proces continuă şi în prezent. deja de cîteva săptămîni. Bunăoară. hotelurile şi restaurantele din jurul porţilor Iaffa din cartierul vechi al oraşului. Se zice că două echipe de investitori străini-evrei. în primul rînd.politica de orientare a factorilor de producere din Republica Moldova in directia atragerii in tara a potenţialului productiv din exterior si producerea in Republica Moldova a bunurilor destinate pieţelor externe. . Din cîte se ştie.creşterea investiţiilor in regiunile care necesită susţinere in dezvoltarea lor social–economic. Astăzi deja putem vorbi despre înjumătăţirea numărului populaţiei din unele sate. că în Israel este interzisă vînzarea pămîntului către cetăţeni neevrei. care au cumpărat pămînturile palestinienilor analfabeţi. ca cetăţean al acestei ţări. acesta are dreptul să-şi vîndă pămîntul doar unui evreu. care. După cum scria ziarul evreiesc „Maariv”. prevederile din SCERS şi Legea Republicii Moldova „Cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător”. De asemenea.politica de Creşterea investiţiilor în scopul asigurării noilor locuri de muncă. Porţile Iaffa sînt principala intrare dinspre Asfinţit în Oraşul Sfînt. au cumpărat în mod clandestin pămînturile. Expert IDIS „Viitorul a constatat divergente in: . Dupa o cercetare minutioasa a acestei probleme Viorel Chivriga. Strategia Investiţională a Republicii Moldova a fost elaborată in conformitate cu prevederile Programului de activitate a Guvernului pe anii 2001-2005 “Renaşterea Economiei – Renaşterea . investitorii au avut scopul să păstreze aceste proprietăţi ale oraşului Ierusalim pentru poporul evreu. unde se află şi unul dintre cele mai cunoscute locuri istorice din Ierusalim – Turnul lui David. spre exemplu. au fost leagănul naţiunii noastre. cum ar fi Politica naţională în telecomunicaţii.Codul Vamal al Republici Moldova. Civilizaţia cunoaşte multe cazuri de eliminare a populaţiilor aborigene.sută. Ar mai fi si alte exemple de mentionat dar am dori sa aflam si parerea Dumneavoastra : Dumneavoastră. Toate acestea erau proprietatea Bisericii ortodoxe greceşti. ce părere aveţi despre posibilitatea comercializării terenurilor arabile investitorilor străini? Ce putem face pentru a elimina divergentelel între actele legislative şi politica de investiţii Din pacate la moment o problema grava ramine a fi divergenta dintre actele regulatorii si politica de investitii. Un alt exemplu ar fi colonizarea Palestinei de către evreii sosiţi din toată lumea. . care în mod expres stabilesc politica de stat în domeniul investiţional sunt „Strategia Investiţională a Republicii Moldova”. prevederi importante sunt în strategiile şi politicile sectoriale.

dar nerezultative în atragerea investiţiilor. În Legea cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător 3 această prevedere lipseşte şi este substituită cu dispoziţia din aliniatul (2). De fapt. facilităţi şi stimulente) pe care le-a avut în faza iniţială. în pofida unor realizări răzleţe obţinute în perfecţionarea mediului de afaceri. 2 Intervenţia statului pe piaţa internă de capital sa soldat cu renaţionalizarea unor întreprinderi cu capital străin şi cu intimidarea investitorilor majori. Obiectivul fundamental al strategiei respective este accelerarea dezvoltării economice a Republicii Moldova prin asigurarea unor ritmuri înalte de creştere a investiţiilor. Mai mult ca atât. urmărind scopul de a obţine pe aceasta cale o îmbunătăţire cardinala a calităţii vieţii populaţiei si de a atinge un grad înalt de ocupare in câmpul muncii 1 În prezent.” În primul rând. la doi ani de la adoptarea strategiei. Situaţia creată a scos la iveală o mulţime de fisuri în legislaţia ce reglementează activitatea investiţională. fapt care a condus spre eliminarea ei din cursa cu statele vecine pentru atragerea investiţiilor în economia ţării şi la diminuarea drastică a întrărilor de capital. deşi au fost destul de realiste. Această clauză prevede păstrarea pentru toată durata de activitate a investitorului străin a tuturor condiţiilor (garanţii din partea statului. merge vorba de campania. alte rezultate nici nu puteau fi aşteptate. declanşată după alegerile parlamentare şi transpusă în viaţă în conformitate cu lista de tristă faimă. datorită impactului minimal al acestora asupra evoluţiei influxurilor investiţionale. obiectivele principale propuse în strategie şi impactul deficienţelor legislative asupra realizării acestora. 4 cităm: „persoana juridică străină desfăşoară in Republica Moldova activitate comercială si altă activitate reglementată de legislaţia civilă in conformitate cu dispoziţiile stabilite de aceasta legislaţie pentru o activitate . Garanţiile acordate investitorilor au fost şi sunt insuficiente pentru a reda o doză de credibilitate în bunele intenţii ale guvernului şi pe lângă aceasta sunt inferioare calitativ şi cantitativ celor acordate în statele vecine. care au anticipat procesul de elaborare a strategiei investiţionale a Republicii Moldova. 25 cu următorul conţinut: „Investitorii străini care au efectuat investiţii şi au beneficiat de garanţii şi facilităţi în condiţiile Legii nr. În afară de aceasta în conformitate cu art. care sunt cu prisosinţă mediatizate în interior şi exterior. Distorsiunea activităţii investiţionale a prejudiciat grav imaginea R. au rămas în mare măsură nerealizate. că beneficiază de un număr mai mare de facilităţi şi stimulente fiscale. 998-XII din 1 aprilie 1992 privind investiţiile străine au dreptul să beneficieze în continuare de garanţiile şi facilităţile acordate de aceasta”. situaţia în domeniul investiţional a devenit critică. Moldova în exterior. „Creşterea investiţiilor în scopul asigurării noilor locuri de muncă. activitatea cărora devenise obiect de investigaţie pentru autorităţi. 1598 al Codului Civil. comparativ cu noii investitori datorită faptului.Ţării" si ale Strategiei de dezvoltare social–economică a Republicii Moldova pe termen mediu (până in anul 2005). în care au fost incluse întreprinderile cu capital străin. constatăm că obiectivele trasate. dacă analizăm situaţia creată prin retrospectiva evenimentelor. art. investitorii care au activat în condiţiile Legii privind investiţiile străine sunt plasaţi într-o situaţie mai favorabilă. inclusiv a influxului de investiţii străine directe. Ca standard internaţional în domeniul reglementării juridice a investiţiilor străine este concepută clauza de stabilizare ( Gross Father Clause ). Prin această clauză.

Lichidarea afacerii este o problemă destul de serioasă care. sau de 2 ori mai mult ca în anii 2000-2002.similară a persoanelor juridice ale Republicii Moldova dacă legea Republicii Moldova nu prevede altfel pentru persoanele juridice străine”. 6 alin. care oferă drepturi egale cu a investitorilor din terţe state. În mediu. creează bariere în iniţierea unei afaceri noi. controlul mărfurilor si a mijloacelor de transport. Astfel de prevedere există numai în legislaţia R. 6 Instituţiile financiare străine pot desfăşura activităţi pe teritoriul Republicii Moldova numai prin filiale şi sucursale şi numai dacă au fost autorizate de Banca Naţională a Moldovei. care este reglementată prin Legea cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător. din care plăţi şi taxe oficiale $125.R. amenzile. care determină plafonul de timp pentru verificarea declaraţiei vamale. care prevede aceleaşi drepturi pentru investitorii străini şi cei autohtoni şi clauza naţiunii celei mai favorizate. deoarece. Întreprinderile cu capital străin au .(2) al Codului Civil. În multe state.2 zile (perioada 2000-2002) la 24. Legislaţia pune anumite limite persoanelor juridice străine. Întreprinderea cu investiţii străine se constituie în Republica Moldova în una din formele societăţilor comerciale stabilite la art. în opinia întreprinderilor chestionate poate dura mai mult de un an. procedura de înregistrare a unui agent economic a durat în mediu 27.5 zile pentru obţinerea autorizaţiilor la export. 29 din Legea cu privire la piaţa valorilor mobiliare. 5 Societăţile pe acţiuni din statele străine pot plasa acţiuni în R. până la înlăturarea circumstanţelor menţionate. costul înregistrării a rămas la nivelul anilor precedenţi şi este de $151. Dreptul de a face o alegere între aceste două regimuri este o opţiune extrem de convenabilă pentru investitor şi în mod sigur că acesta va alege varianta optimală pentru el şi va investi în economia statului care-i va oferi acest drept. dar care este tipică pentru tot mediul de afaceri din Republica Moldova este cadrul regulatoriu. Moldova şi a Federaţiei Ruse.(2) din Legea privind preţul normativ şi modul de vânzare – cumpărare a pământului. în conformitate cu art.4 zile (perioada 2001-2003). Costurile legate de această procedură constituie $136. adică cu 1.106. Moldova numai cu respectarea dispoziţiilor art. Conform raportului „Costul reglementării afacerii în Republica Moldova”. în medie. din care plăţi şi taxe oficiale $130.7 mai mult ca în perioada 2000-2002. investitorii dispun de dreptul de a alege între regimul naţional. sau de 2 ori mai mult ca în perioada 2000-2002. Conform raportul pregătit de ProEra Grup S. Costurile acestei proceduri au fost în medie de $223. alin. Bariera de ieşire: limitează posibilitatea agentului economic de a lichida întreprinderea care nu generează profit. toate tipurile de plăţi şi pierderi din cauza staţionării şi nu includ taxele vamale. dacă pe numele unei persoane au fost înregistrate anterior întreprinderi care nu funcţionează şi care nu au fost lichidate în modul stabilit de lege sau care au datorii la bugetul public naţional. Timpul de modificare a documentelor de înregistrare s-a diminuat de la 25.” Codul Vamal al Republici Moldova 9 conţine prevederi.6 zile. în ultimii trei ani întreprinderile au alocat 3. a documentelor.L. Costurile includ plăţile oficiale. 7 O altă problemă destul de dificilă pentru investitorii străini. se înregistrează în Registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţilor şi este considerată persoană juridică naţională. Este important de a nu confunda persoana juridică străină cu întreprinderea cu investiţii străine. 6 şi 7 din Legea instituţiilor financiare. iar conţinutul ei a fost identic în ambele cazuri până la aprobarea Codului Vamal al Rusiei din 2003 10 în care termenul de timp pentru procedurile vamale a fost diminuat esenţial. De exemplu persoanele juridice străine sunt limitate în dreptul de a cumpăra terenuri cu destinaţie agricolă conform art. şi finanţat de către DAI-Bizpro/Moldova 8 cităm: „În ultimii trei ani (2001-2003). persoanei în cauză i se refuză înregistrarea unei noi întreprinderi.

Sunt o serie de avantaje.. În regiuni locuieşte circa 80% din populaţia ţării. cît şi investitorilor străini. De exemplu în agricultură. nici nu poate fi vorba de o creştere a investiţiilor în regiuni.poziţie geografică reuşită. după părerea noastră principalele impedimente în atragerea investiţiilor sunt legislaţia.. pentru a desfăşura activitate de întreprinzător. luând în consideraţie situaţia în domeniul investiţional în general pe ţară. clima e prielnică pentru creşterea unei largi varietăţi de culturi agricole. 07. că avantajele enumerate sunt mai mult decât insuficiente pentru a determina investitorii să-şi focuseze atenţia asupra sectorului agricol. care printre altele se contrazic: . nivelul salariului în periferie fiind de aproximativ două ori mai mic decât în capitală." 11 Însă constatăm. Compararea procedurilor de importexport arată că durata lor în Moldova în perioada 2001-2003 a fost mai mare ca în perioada 2000-2002. în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova. investiţiile sunt nesemnificative. Art. Întreprinderile ce exportă spre ţările OCDE au folosit 4 zile şi $237 la o operaţie de export.. cu excepţia terenurilor cu destinaţie agricolă şi a celor din fondul silvic. dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile de pe teritoriul Republicii Moldova. Dreptul de vânzare-cumpărare a terenurilor cu destinaţie agricolă aflate în proprietate privată este stipulat în prevederile alin (2) şi (3) din art. căreia îi revine mai puţin de 20% din volumul total de investiţii străine. Astfel.1308.1997. care prin prevederile sale limitează drepturile investitorilor asupra proprietăţilor funciare şi lipsa unor proiecte investiţionale atractive în ramura vinicolă şi a tutunului.4 (3) a Legii privind preţul normativ şi modul de vânzare – cumpărare a pământului cu următorul conţinut: „ Terenurile proprietate publică pot fi vândute atât persoanelor fizice şi persoanelor juridice ale Republicii Moldova.cheltuit în mediu 1. care la prima vedere ar putea să fie determinative pentru investitori în luarea deciziei de a investi într-un stat sau într-o ramură economică : „. În Republica Moldova drepturile investitorilor asupra bunurilor imobile sunt stipulate în Legea cu privire la investiţiile in activitatea de întreprinzător şi în Legea privind preţul normativ şi modul de vânzare – cumpărare a pământului. de poziţia dominantă în structura economiilor regionale a sectorului agrar cu o eficienţă scăzută şi de lipsa condiţiilor şi a resurselor necesare pentru dezvoltare.XIII din 25.. dispunem de resurse umane calificate şi braţe de muncă necostisitoare. 6 ale Legii nr. tradiţii în agricultură. investitorii dispun de dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile în conformitate cu următoarele prevederi legislative: Art. 22. „creşterea investiţiilor in regiunile care necesită susţinere in dezvoltarea lor social–economica”. Însă în prezent. Conform Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei pentru anii 2004-2006. cu excepţia terenurilor cu destinaţie agricolă şi ale fondului silvic care se vând numai persoanelor fizice şi persoanelor juridice ale Republicii Moldova”. mai puţin de 40% din export. cernoziomurile ocupă 80% din suprafaţa ţării.4 zile şi $113 pentru o procedură vamală. ramură cu condiţii dintre cele mai favorabile pentru o activitate profitabilă. În unele sectoare nici nu există premise pentru o evoluţie spre bine. În agricultură. diferenţierea considerabilă a potenţialului economic al capitalei şi al regiunilor a fost determinată de degradarea accelerată a industriei şi a infrastructurii micilor oraşe în perioada crizei din anii 90. a Legii cu privire la investiţiile in activitatea de întreprinzător. cităm: investitorii străini pot dobândi. În Republica Moldova există un decalaj enorm între nivelul social-economic al dezvoltării municipiului Chişinău în comparaţie cu restul ţării.

precum şi prin moştenire legală. importate pentru a fi folosite la fabricarea articolelor pentru export. care au aderat sau care sunt în curs de aderare la Uniunea Europeană. actul legislativ respectiv prevedea achitarea taxelor vamale in întregime. După abrogarea legii privind investiţiile străine de aceste facilităţi pot beneficia în continuare numai agenţii economici care au activat în condiţiile. „orientarea factorilor de producere din Republica Moldova spre atragerea in tara a potenţialului productiv din exterior si producerea in Republica Moldova a bunurilor destinate pieţelor externe” Legea nr. în cazul cel mai rău – le contrazic. Regulamentul analizat în boxa 3 sus este o mostră de act normativ. O bună parte din ele sunt adoptate în grabă. România care a avut probleme similare în agricultură a recurs la operarea unor amendamente în Constituţia ţării. Cadrul actelor regulatorii este extins şi complicat. dar oricum sunt impuse spre executare agenţilor economici de către organele de stat. precum şi persoanelor fizice şi persoanelor juridice autohtone. prevăzute de prevederile acestui act legislativ. în condiţiile prevăzute prin lege organică. (2) din articolul 44 a Constituţiei României. în cazul cel mai bun aceste documente dublează prevederile unor acte legislative. semifabricate etc. numai din aceste considerente nu vor investi în această ramură. investitorii străini nu dispun de dreptul de a procura bunuri funciare pentru a activa în agricultură şi în mod sigur. Pentru a nu admite folosirea bunurilor importate în alte scopuri.36. prevederile căruia contravin principiilor fundamentale stipulate în Codul Fiscal. alin (3) . condiţionând o serie de beneficii pentru investitorii români.). întreprinderea cu investiţii străine era scutită de plata taxelor vamale pentru acele bunuri (materie primă. oferind investitorilor drepturi asupra proprietăţilor funciare. Statul vecin. pe bază de reciprocitate. Întreprinderile care au întrat pe piaţă. . Astfel prin omiterea în legea în vigoare a dispoziţiilor ce prevăd facilităţi în atragerea in tară a potenţialului productiv din exterior sau creat condiţii inegale pentru investitorii străini la crearea şi majorarea capitalului social a întreprinderilor.În cazul în care cetăţenii străini sau apatrizii devin proprietari de terenuri cu destinaţie agricolă sau ale fondului silvic prin moştenire legală sau testamentară. În boxa 3 este analizat un act regulatoriu adoptat recent – Regulamentul tip de funcţionare a pieţelor. Conform acestor prevederi legislative. Codul Civil şi alte acte legislative.alin (2) Dreptul de vânzare-cumpărare a terenurilor cu destinaţie agricolă aparţine statului. Multe dintre actele regulatorii ale organelor de control nu sunt publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi nu au forţă juridică. cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte.998-XII din 1 aprilie 1992 privind investiţiile străine oferea unele facilităţi la importul bunurilor introduse în ţară ca aport la capitalul social. De altfel. fără o analiză preliminară judicioasă a impactului pe care poate săl aibă respectivul act regulatoriu. În conformitate cu prevederile alin (2) a art. inclusiv şi dobânda bancara aferenta in decursul primilor trei ani. în condiţiile prevăzute de legea cu privire la investiţiile in activitatea de întreprinzător sunt lipsiţi de această facilitate. care presupune un maximum de beneficii pentru toate părţile este utilizat de majoritatea statelor. În conformitate cu alin. aplicarea unui astfel de tratament investitorilor străini. ei au dreptul de a le înstrăina prin acte juridice între vii numai cetăţenilor Republicii Moldova.

documentul prevede că „la stabilirea costului locului de desfacere se va ţine cont de necesitatea asigurării accesului pe piaţă al diverselor categorii de consumatori. atunci această prevedere contravine prevederilor constituţionale fundamentale. coordonate în prealabil cu serviciul sanitaroepidemiologic de stat teritorial şi. De asemenea. Sintagma din punctul 2 partea I „pieţe . Moldova nu ar exista legislaţie specială. în sensul spaţial-geografic utilizat de autorii regulamentului. nu pot fi subiecţi ai antreprenoriatului. Credem. precum şi circulaţiei mijloacelor băneşti. spaţii pentru lucru. anume Departamentul Comerţului şi a elaborat conceptul regulamentului. structură a Ministerului Economiei al Republicii Moldova. nu este clar dacă această stipulare se extinde şi la pieţele construite pe terenuri aflate în proprietate privată. cu serviciul veterinar de stat teritorial. depozite sigilate?). O altă remarcă care se impune este faptul că autorii documentului confundă administraţia pieţei cu proprietarul pieţei. care se caracterizează prin libertatea subiecţilor la alegerea cumpărătorilor şi vânzătorilor. Nu este clar de asemenea de ce administraţia pieţei trebuie să accepte reclamaţii asupra calităţii. care garantează drepturile la practicarea liberă a activităţilor economice. Regulamentul tip de funcţionare a pieţelor – mostră a inflaţiei juridice Regulamentul tip de funcţionare a pieţelor a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. Nu este clar de ce este necesară aprobarea autorităţilor publice locale după ce autorităţile de specialitate şi-au dat acordul. după caz. în mod prioritar al persoanelor care comercializează produse agricole cultivate pe terenul propriu”. De fapt.subiecţi ai antreprenoriatului” este incorectă deoarece pieţele ca atare. Codul Fiscal în articolul 5 defineşte piaţa ca „sistem de relaţii economice ce se formează în procesul producţiei. punctul 4 este extrem de ambiguu. De asemenea. Controlul asupra executării prevederilor hotărârii se pune în sarcina Departamentului Comerţului. regulamentul conţine în mod alogic stipulări ce ţin de regimul străinilor (dreptul persoanelor străine la muncă). de parcă în R. Regulamentul prevede introducerea unor rapoarte fiscale noi (decizia administraţiei asupra costului locului de desfacere a mărfurilor). acesta stipulând că „lucrările de proiectare şi construcţie. denumirea documentului este nereuşită. De asemenea. condiţiile de funcţionare a pieţelor. „în scopul eficientizării funcţionării pieţelor”. se aprobă prin decizia autorităţilor administraţiei publice locale”. deşi Codul Fiscal nu prevede existenţa unor asemenea tipuri de rapoarte fiscale. formarea şi folosirea resurselor. 955 din 21/08/2004. Dacă este vorba de îngrădirea accesului pe piaţă a intermediarilor. Acest regulament are foarte multe laturi slabe şi este criticabil. În al doilea rând. intermedierea fiind una dintre acestea. În al treilea rând. circulaţiei şi distribuirii mărfurilor. prestării serviciilor. În primul rând. Boxa 3. partea II). care ar reglementa ansamblul normelor de bază privitoare la dreptul la muncă. că Departamentul pentru Comerţ al Ministerului Economiei nu poate pretinde la promovarea unui „regulament-tip” de reglementare a unor asemenea relaţii şi instituţii. ci totalitatea de relaţii şi instituţii specifice dintre vânzător ca exponent al cererii de piaţă şi cumpărător ca exponent al ofertei de piaţă în urma cărora are loc stabilirea unui preţ liber de piaţă la obiectul tranzacţiei. Astfel. odată ce conform legislaţiei de protecţia consumatorilor sunt responsabile organe specializate. documentul este imprecis şi permite interpretări ambigue. urmărirea bănuiţilor. determinarea preţurilor. În teoria economică contemporană prin noţiunea „piaţă” se înţelege nu locul geografic unde are loc vânzarea legumelor.Nu este clar cum şi de ce administraţia sau proprietarul pieţei ar trebuie să asigure „sporirea afluxului pe piaţă produselor agricole prin antrenarea în activitatea comercială a producătorilor acestora” (punctul 9. Aceştia sunt obligaţi să acorde ajutor (nu este clar ce fel de ajutor. Acest lucru obligă administraţia pieţei fie să stabilească o taxă minimă care ar putea să nu .

01. R.06.O.O. fie să practice discriminarea prin preţ faţă de vânzătorii de pe piaţă. M.07.04. 1149-XIV din 20. O.amn. 234 din 27 februarie 2002. 2000) [10] Таможенный кодекс РФ от 28. M.03. M. 57-58/515 din 04. N 61-Ф3. [11] Vezi SCERS şi Strategia sectorială de reducere a sărăciei şi de dezvoltare a agriculturii.XIII din 25. R.1998 (M.05. nr. 64-66/344 din 23.asigure un nivel optimal de rentabilitate. M.XIII din 21.1308.1997 (M. R.1997) [6] Legea nr. Of. 07.2004 (M. R.2002 (M. Autor articol Josanu Victoria [1] Strategia Investiţională a Republicii Moldova aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. Moldova nr. 1995 (M. [3] Legea R. 08.2000 (MO al RM nr.09.81-XV din 18.2004) [4] Codul Civil nr. Nr. 82-86 din 22.md/analize-0-10-0. 27-28/123 din 23.1996) [8] Raportul costul reglementării afacerii în Republica Moldova. 160162/1201 din 23.O.199 – XIV din 18. 07. [2] Vezi: Raportul privind respectarea drepturilor şi libertăţilor omului în Republica Moldova în anul 2002. nr. nr. 1/2 din 01. 12.06. 2003 года. 1999) [7] Legea nr. 1107-XV din 6.html . anul 2004. [9] Codul vamal al Republicii Moldova nr.2002) [5] Legea nr. http://www.11.550. nr. Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului din Moldova. nr.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful