MICUL BUSINESS ÎN REPUBLICA MOLDOVA – PAŞI SPRE AFIRMARE iunie 30 2005 - 14:03 (Centrul de Monitorizare şi Analiză Strategică) Micul business

în lume este supranumit „coloană vertebrală a economiei” graţie celei mai mari contribuţii la crearea noilor locuri de muncă, stimularea concurenţei, favorizarea inovaţiilor şi tehnologiilor. Cu toate acestea, nu putem vorbi despre o definiţie exhaustivă a micului business. Se poate spune că micul business întruneşte micro-întreprinderile şi întreprinderile mici. În practica mondială, cele mai răspîndite criterii de apreciere a mărimii întreprinderii sînt volumul anual al vînzărilor şi numărul de angajaţi. Astfel, întreprinderile cu un număr de angajaţi de 1 - 9 persoane şi un volum anual al vînzărilor de pînă la 3 mil. lei, sînt calificate, în legislaţia Republicii Moldova, drept micro-întreprinderi, iar întreprinderile cu 10-50 angajaţi şi un volum anual de vînzări de pînă la 10 mil. lei, se numesc întreprinderi mici. Limitele menţionate diferă de la o ţară la alta. Spre exemplu în SUA întreprinderi mici sînt considerate acelea care au pînă la 500 de angajaţi. Rolul social-economic al micului business În ţările dezvoltate din punct de vedere economic (unde micul business este considerat promotor al dezvoltării economice graţie avantajelor pe care le oferă), micul business cunoaşte o dezvoltare accelerată mai ales în domeniile serviciilor şi a producerii mărfurilor de larg consum. Întreprinderile mici sînt mai flexibile şi reacţionează mai rapid la schimbările mediului de afaceri şi la cerinţele pieţei. Din aceast considerent investiţiile în micul business aduc venituri mai mari decît investiţiile în întreprinderile mari. De altfel, acestea din urmă beneficiază din plin de serviciile întreprinderilor mici şi într-un fel sînt dependente de ele. Micul business este orientat spre satisfacerea necesităţilor pieţei locale şi utilizează resursele şi forţa de muncă locală, avînd o contribuie substanţială şi în soluţionarea problemei şomaului. Spre exemplu, 50 la sută dintre populaţia aptă de muncă a Germaniei şi 60 la sută a SUA sînt antrenate anume în micul business. Iar în Republica Moldova, potrivit unor surse din cadrul Proiectului BIZPRO Moldova, doar în doi ani de zile sectorul micului business a creat 40 de mii de locuri de muncă sau 70 la sută din cele 59 de mii în total pe economie. Totodată, micul business oferă posibilităţi reale de a pune în aplicare aptitudinile creative ale întreprinzătorului, dar şi inventivitatea şi capacitatea de lider – calităţi foarte necesare şi utile.

Sursa: Direcţia Principală Dezvoltarea Businessului Mic şi Mijlociu a Ministerului Economiei şi Comerţului Micul business în Republica Moldova

Sectorul micului business în Republica Moldova, ca şi în majoritatea statelor în curs de dezvoltare, a apărut ca urmare a reformelor structurale efectuate în procesul trecerii de la economia centralizată la cea de piaţă. Potrivit datelor Proiectului BIZPRO Moldova astăzi cca. 90 la sută din totalul de agenţi economici ai ţării reprezintă întreprinderile micului business, dintre care 73 la sută sînt micro-întreprinderi, iar 19 la sută sînt întreprinderi mici.

Sursa: datele DSS al Republicii Moldova Actualmente, structura micului business reflectă cu aproximaţie situaţia anului 2000: predomină activitatea comercială – 45 la sută; urmată de industria de prelucrare a materiei prime agricole şi extractivă – 13 la sută; tranzacţiile imobiliare – 11,8 la sută; transport şi telecomunicaţii – 6,5 la sută şi construcţii – 5,7 la sută. Micul business în profil teritorial Dezvoltarea micului business este sesizabilă, deocamdată, doar în mun. Chişinău, unde sînt concentrate 67 la sută din numărul total de întreprinderi mici şi micro-întreprinderi. Alte 3,7 la sută din întreprinderi ale micului business sînt înregistrate în mun. Bălţi, iar 2,7 la sută în UTA Găgăuz Yeri. De menţionat că întreprinderile micului business din Chişinău sînt mai mari decît celelalte, atît după cifra de afaceri şi numărul de salariaţi, cît şi după cheltuielile efectuate pentru întreţinerea personalului. Bunăoară, întreprinderile de acest tip din capitală realizează 72 la sută din întregul volum al vînzărilor nete realizate de micul business din întreaga ţară, aici fiind ocupaţi circa 57 la sută din toţi salariaţii întreprinderilor mici şi mijlocii.

Sursa: Direcţia Principală Dezvoltarea Businessului Mic şi Mijlociu a Ministerului Economiei şi Comerţului

Situaţia financiară a întreprinderilor din sectorul micului business Potrivit surselor oficiale, pe parcursul ultimilor doi ani se constată o ameliorare a situaţiei economico-financiare a întreprinderilor micului business. În acest sens, cele mai bune rezultate au fost înregistrate de întreprinderile comerciale, fiind urmate de cele ce practică tranzacţii imobiliare şi cele din industria de prelucrare a materiei prime agricole. Totuşi, statistica atestă un număr de numai 10 mii de întreprinderi care au obţinut profit (doar 36 la sută din totalul de întreprinderi a micului business), ceea ce ne face să tragem concluzia că „coloana vertebrală” a economiei noastre este deocamdată foarte şubredă. Din cîte se ştie, cele mai neprofitabile întreprinderi activează în agricultură, sector care necesită investiţii de lungă durată şi monitorizări frecvente de piaţă. Profituri mici au înregistrat şi antreprenorile mici din domeniul industriei. Această situaţie, într-o anumită măsură, este determinată de pregătirea profesională insuficientă a antreprenorilor, de multe ori fiind uimitoare uşurinţa cu care unele persoane, iniţiind o afacere, se desemnează în funcţia de director fără a avea cea mai elementară pregătire în domeniul managementului. Cercetătorii din domeniu susţin că doar 5 – 10 la sută din populaţia unei ţări posedă aptitudinile necesare de întreprinzător, dar mai există şi dificultăţile însuşirii relaţiilor de piaţă, absenţa culturii şi tradiţiilor întreprinderilor mici şi o serie de alte piedici, mult mai grave, în calea dezvoltării micului business în Republica Moldova.

Sursa: Direcţia Principală Dezvoltarea Businessului Mic şi Mijlociu a Ministerului Economiei şi Comerţului Problemele micului business în Republica Moldova Atunci cînd vine vorba despre problemele cu care se confruntă în activitatea de zi cu zi, businessmenii indică, în primul rînd, piedicile birocratice (vezi interviul cu dl Eugen Roşcovanu, Preşedintele Asociaţiei Micului Business din Republica Moldova): sutele de acte normative şi instrucţiuni, depăşite de timp, protejează traiul liniştit al funcţionarilor publici şi favorizează abuzurile şi corupţia organelor de control; politica fiscală nechibzuită cu multiplele impozite, taxe, penalităţi şi amenzi;

Altă piedică în calea dezvoltării micului business constă în insuficienţa mijloacelor financiare proprii ale întreprinderilor, atît pe termen scurt (capital circulant), cît şi pe termen lung (pentru investiţii) şi accesul limitat la sursele externe de finanţare. Piaţa financiară a ţării este alcătuită din 15 bănci comerciale şi instituţii de finanţare nebancare: organizaţii de microfinanţare, companii de leasing, factoring etc. Pe parcursul anului 2004 portofoliul de credite al băncilor comerciale a constituit peste 9 miliarde lei sau cu 13 la sută mai mult decît în anul 2003 şi de două ori mai mult decît în anul 2001. Scade continuu rata dobînzii la creditele solicitate de la băncile comerciale: 20,96 la sută

(în anul 2004) faţă de 28,46 la sută (în anul 2001), pentru creditele acordate în lei şi, respectiv, 11,4 la sută faţă de 13,64 la sută, pentru creditele acordate în valută liber convertibilă. Totuşi, deşi băncile sînt principalii deţinători de mijloace financiare, ele rămîn, deseori, reticente în acordarea creditelor subiecţilor micului business, din cauza solvabilităţii insuficiente a întreprinderilor micului business, insuficienţa garanţiilor, lipsa experienţei etc. În plus, rata dobînzii solicitată de bănci este considerată de micii antreprenori exagerată şi, deci, total neconvenabilă. Drept urmare, întreprinderile micului business continuă să întîmpine dificultăţi în accesul la finanţe. O dovadă e şi faptul că ponderea creditelor direcţionate pentru sectorul micului business nu depăşeşte 15 la sută din totalul de credite, iar majoritatea creditelor sînt acordate agenţilor economici din raza mun. Chişinău. Trebuie de menţionat şi faptul că majoritatea creditelor acordate micului business provin de la instituţiile financiare internaţionale care au deschis linii de creditare la băncile comerciale, acestea din urmă împrumutînd resursele financiare întreprinderilor din sector. Vom aminti că în anul 2004 asemenea linii de credit anume pentru întreprinderile micului business, au fost acordate de către BERD şi Banca Mondială, debitori fiind Moldindconbank, Victoriabank, Mobiasbancă. În Republica Moldova, în calitate de sursă alternativă de finanţare, au fost instituite Organizaţiile de Microfinanţare, inclusiv Asociaţiile de Economii şi Împrumut ale Cetăţenilor (AEIC), care se deosebesc prin dreptul de a accepta depozite. La moment, în ţară sînt înregistrate peste 535 de AEIC care activează în zonele rurale. Alte organizaţii de microfinanţare sînt ProCredit, Microinvest şi Corporaţia de Finanţare Rurală care se orientează spre satisfacerea cererii de finanţare a agenţilor micului business, deţinătorilor de patentă, gospodăriilor ţărăneşti etc. Dar şi în aceste cazuri condiţiile de creditare nu sînt considerate convenabile de către reprezentanţii micului business, fiind vorba şi de o rată a dobînzii ridicată. Printre partenerii finanţării business-ului rural se numără şi Proiectul Investiţii şi Servicii Rurale (RISP) şi Fondul Internaţional pentru Dezvoltarea Agriculturii (IFAD). Pentru facilitatea accesului la finanţare a agenţilor economici a fost creat şi fondul pentru Susţinerea Antreprenoriatului şi Dezvoltarea Micului Business, destinat garantării în proporţie de 50 la sută a creditelor acordate de băncile comerciale agenţilor economici. Fondul însă are o contribuţie prea nesemnificativă la dezvoltarea micului business, beneficiind de mijloace financiare foarte limitate: în anul 2004, conform Legii bugetului, acestui fond i-au fost transferate 1 mil. de lei şi tot 1 mil. de lei urmează a fi transferat în anul 2005. Soluţii Înlăturarea diferitelor bariere, în mare parte, depinde de voinţa statului de a realiza reforme reale în direcţia optimizării cadrului regulatoriu al micului busines şi perfecţionării politicii fiscale – reforme implementate în baza Programului de Stat de susţinere a micului business pentru anii 2002 – 2005 şi principiilor Cartei europene pentru întreprinderile mici, la care Republica Moldova a aderat în anul 2004. Reformarea cadrului regulatoriu: Perfecţionarea activităţii organelor de control, reorientarea funcţiilor de sancţionare spre acordarea ajutorului şi motivaţiei îndeplinirii corecte a prevederilor legislaţiei. În

Grupul de lucru naţional a acceptat 413 pentru a fi înscrise în registrul de stat al actelor normative. acordate cu plată subiecţilor pieţei. de trecere a organelor de control la activitate planificată. Micşorarea cuantumului şi nomenclatorului serviciilor publice. iar 300 de regulamente şi . În paralel cu simplificarea procesului de înregistrare a întreprinderilor. supranumită „Legea ghilotinei”. de ocrotire a muncii etc. Taxa de înregistrare a întreprinderii este una dintre cele mai mici din lume: între 250 şi 550 lei. nu în ultimul rînd. 395 (din 1 aprilie 2003). Aceeaşi hotărîre mai prevede achitarea controalelor din contul bugetului de stat. Prin Legea nr. au fost făcuţi şi anumiţi paşi în direcţia optimizării procesului de acordare a licenţelor.- - - acest sens primii paşi au fost făcuţi prin adoptarea (la 18 februarie 2003) Hotărîrii Guvernului nr. În prezent o firmă poate fi înregistrată în cca. către agentul economic. în funcţie de forma juridică de organizare a întreprinderii. 424-XV (din 16 decembrie 2004). nu mai des decît o dată pe an..862 care prevede divizarea funcţiilor organelor de control de funcţiile instituţiilor de evaluare a conformităţii. limitarea accesului. al instanţelor de evaluare a conformităţii. Acum au rămas doar două: Camera de Înregistrare de Stat. comasarea mai multor organe de control. efectuarea anumitor controale numai în baza unor informaţii prealabile privind posibilele încălcări a cadrului legislativ şi normativ. În prezent. asistaţi de consultanţi străini. cu anularea în perspectivă a acestei practici. a tuturor cheltuielilor. iar controalele asupra respectării normelor tehnice. a devenit posibilă trecerea treptată la evidenţa electronică a înregistrării întreprinderilor. condiţiilor ecologice. pe parcursul a doi ani la aceeaşi întreprindere. legate de efectuarea controalelor. 10 zile. Guvernul revizuieşte nomenclatoarele şi tarifele la serviciile cu plată. În anul 2004 (la 26 iulie). Antreprenorul se prezintă la acest oficiu teritorial al Camerei Înregistrări de Stat numai de două ori – pentru depunerea cererii de înregistrare şi pentru ridicarea certificatului de înregistrare. 214-XV din 24 iunie 2004 a fost anulată obligativitatea autentificării notariale a documentelor necesare obţinerii licenţei. Este implementat sistemul „unui singur ghişeu”. frecvenţa controalelor efectuate de organele abilitate a fost redusă la o singură dată. din cele peste 1000 de acte normative prezentate de instituţiile administraţiei de stat şi publice. Pînă în prezent. De asemenea. 168 „Cu privire la activitate de supraveghere şi control” care prevede măsuri de perfecţionare a structurii şi funcţiilor organelor de control. Pînă la crearea sistemului unui „singur ghişeu” procedura de înregistrare conţinea 13 etape. în contextul reformei regulatorii. reforma regulatorie prevede şi optimizarea cadrului normativ de reglementare care va fi efectuată în conformitate cu legea nr. Ca urmare a adoptării Legii cu privire la documentul electronic şi semnătura digitală. Ministerul Economiei şi Departamentul de Statistică şi Sociologie. a fost adoptată şi Hotărîrea Guvernului nr. şi deschiderea unui cont în bancă. prestate de către autorităţile publice. crearea sistemului informaţional unic de supraveghere şi control. Şi. tehnologice. întru diminuarea acestora. examinează sistemul actual de dări de seamă financiare şi statistice în scopul optimizării acestuia. inclusiv a serviciilor de evaluare a conformităţii. sanitare. Alte 227 acte normative necesită unele modificări. care a unit 12 etape. agentul economic fiind scutit de plata serviciilor notariale. Oficiile teritoriale şi regionale sînt conectate într-o reţea unică care funcţionează în regim on-line. Optimizarea sistemului de autorizaţii la etapa iniţierii activităţii antreprenoriale prin implementarea sistemului oficiilor unice. actele de constituire şi ştampila întreprinderii. Prin Hotărîrea Guvernului nr.

contravin Constituţiei. lupta cu birocraţia şi corupţia încă nu este pierdută. iar activitatea economică în ansamblu este sub potenţialul economiei. Actele normative care stabilesc împuternicirile organelor de control din Republica Moldova conîin mari deficienîe şi lacune. însă ele urmează a fi înlocuite cu regulamente şi instrucţiuni noi care ar corespunde rigorilor economiei de piaţă. deoarece în ţară nu există. A fost redus impozitul pe venit al persoanelor juridice de la 28 la 20 la sută. a fost modificat şi perfecţionat articolul 49 al Codului Fiscal privind scutirea agenţilor micului business de plata impozitului pe venit. cît şi prin indicaţiile unor persoane sus-puse. Codului Fiscal.2 mii lei achită un impozit pe venit de 10 la sută. iar susţinerea statului este aproape insesizabilă pe lîngă impactul negativ al cadrului regulatoriu şi politicii fiscale. beneficiază de scutirea integrală de la plata impozitului pe venit pe parcursul a 3 ani şi în mărime de 35 la sută pentru alţi 2 ani. Facilităţi fiscale: 1.11. Scutirea se oferă doar în baza cererii depuse de solicitant la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. Investitorii autohtoni au fost egalaţi în drepturi şi stimulente financiare cu investitorii străini prin intrarea în vigoare a Legii cu privire la investiţiile din activitatea de întreprinzător nr. Agenţii micului business. .1997 a Legii nr. cu un număr de angajaţi de pînă la 19 lucrători şi o cifră de afaceri de 3 mil. deoarece procesele judiciare durează inadmisibil de mult. deoacamdată. cei cu venituri între 16. În scopul ieşirii agenţilor micului business din economia tenebră. trebuie să recunoaştem că micul business se afirmă tot mai convingător în calitate de factor determinant al renaşterii economiei ţării şi face ca autorităţile statului să-şi aplece urechea la necesităţile sale. lei. departamentelor. Cu toate acestea. 4. cu condiţia că agentul economic nu are restanţe la plăţile pentru buget şi lucrează în profit. Toate aceste flagele sînt încurajate de ineficienţa sistemului de drept. Cu toate acestea. Pentru anul 2006 Guvernul preconizează noi reduceri a impozitului pe venit ale persoanelor fizice. reprezentanţii micului business privesc cu mari rezerve reformele preconizate de stat. Actele juridice adoptate la nivelul ministerelor.instrucţiuni nu vor fi incluse în registrul menţionat. inspectoratului fiscal. o experienţă de combatere eficientă a birocraţiei şi corupţiei. a fost redus şi impozitul pe venit al persoanelor fizice. care a compromis ideea de justiţie în ţară. în ceea ce priveşte activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii şi investiţiile". 1380 – XIII privind tariful vamal. Cetăţenii nu apelează la organele de justiţie pentru a-şi apăra drepturile. 2. Codului Civil etc. Cetăţenii cu un venit mai mic de 16. ceea ce e mai rău. iar cei cu venituri mai mari de 21 mii lei achită un impozit pe venit de 22 la sută. Deci. 3. atît prin mituirea judecătorilor. în special. 81 – XV din 18 martie 2004. necesită cheltuieli însemnate şi.2 mii lei şi 21 mii lei achită un impozit de 15 la sută. Au fost micşorate tarifele vamale la importul mărfurilor în Moldova la circa 35 de poziţii tarifare prin adoptarea la 20. ca fiind învechite. Chiar în Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei este recunoscut faptul că "actualul cadru regulatoriu are un efect advers asupra dezvoltării economice. deciziile lor sînt influienţabile. de multe ori.

Businessul privat in R. in locul lor aparind SRLuri.md/index. Student: Dicusar O. 3.Veaceslav Mîţu http://mdn. Asociatii. Moldova Tema pentru Conferinta: Problemele businessului mic si mijlociu in R. 7.2002 Planul lucrarii: 1. Introducere Businessul mic in statele dezvoltate Realizarile si problemele businessului mic si mijlociu in R. Si iata de aici au inceput problemele. Primele probleme au fost de mentalitate. 4. ia credite de la tine Franchising-ul si rolul lui in dezvoltarea micului business Incheiere Tabele Introducere. Societati pe Actiuni. etc.PROBLEMELE BUSINESSULUI Ministerul Educatiei si Stiintei al R. De obicei „particularii” erau priviti cu suspiciune ca pe niste afaceristi si demolatori ai sistemului. Moldova Creditarea micului business ajuta bancile Cind nimeni nu-ti da. Oamenii primeau foarte greu in sufletul lor noul fenomen economic – businessul privat. Intreprinderi Individuale. Moldova a inceput sa apara si sa se dezvolte pe la sfirsitul anilor 80. 5. intr-o afacere proprie. 2. dupa liberalizarea gorbaciovista. Moldova Academia de Studii Economice din R. Moldova Coordonator: Cobzari L. Acestea din urma au disparut cu timpul. . Primele semne de viata ale privatilor au aparut odata cu fondarea primelor cooperative. 8.php?view=viewarticle&articleid=1331 BUSINESS . 6. Grupa: BBV – 995 Chisinau . Scopul tuturor celor care au initiat afaceri proprii a fost cistigarea unui ban propriu. Dupa demararea privatizarii paminturilor au aparut si Gospodariile de fermieri.

in care activeaza doar membrii familiei. adica cu institutiile de stat. etc. Moldova? Businessul mic in statele dezvoltate O economie dezvoltata nu inseamna altceva decit intreprinderi sanatoase. licentiere. Si asta pentru ca companiile mari sunt interesate sa plaseze unele comenzi de fabricare a materialelor de completare intreprinderilor mici. dar si de companiile mari. Sunt foarte raspindite afacerile de familie. pentru ca cea mica activeaza intr-un teritoriu restrins. pina nu demult. A aparut si o patologie noua la organele statale – frica cronica ca nu cumva cetatenii sa se imbogateasca prea tare.Dar aceasta stare de suspiciune a fost depasita destul de repede. oameni care au afaceri proprii mici si mijlocii. nanasi si cumetri din Guvern sau Parlament. cu mult mai complicate. data fiind puterea financiara de care dispuneau. sau daca nu. aceste probleme la fel erau si mai sunt foarte usor de rezolvat. Si nimeni. autorizatii. E bine acolo unde nu suntem noi? In Italia de exemplu. care in tarile dezvoltate nu-s altcineva decit intreprinzatorii privati. si care dureaza pina in ziua de astazi – relatiile cu statul. ceea ce si face ca sa raminem intr-o economie falimentara. Dezvoltarea pe aceasta cale a fost incurajata si stimulata nu numai de statul italian. Si au inceput a pune piedici. Impozite mari. cerinte igienice exagerate. astfel reactionind foarte repede la cererea clientului. si cel mai important – un consumator cu putere mare de cumparare. altul decit producerea. etc. il constituie serviciile. standardizate. business orientat spre o dezvoltare continua. nu si-a pus intrebarea: dar ce facem cu micul business? Asta de unde sa ia bani pentru mita? De unde sa ia inca 10 ore (plus cele 24) ca sa treaca prin renumitul teasc al birocratiei sovietice din independenta R. Brusc statul a inceput sa se intereseze foarte mult de activitatea businessului privat. odata cu prosperarea primelor si aparitia multora care doreau sa aiba afaceri proprii. cauzeaza totdeauna la intirzieri neconvenabile. Aceste probleme aveau sa le para primelor businessmeni floare la ureche dupa ce au aparut altele. valoare adaugata a produsului mare. Efectul este bine cunoscut – productivitate inalta a muncii. Ori la noi nici unul din aceste elemente nu este prezent. Pentru niste intreprinderi mari aceste lucruri erau cunoscute. Pentru cei cu pile. . implementarea noilor tehnologii. controale frecvente. Cu toate ca istoria cunoaste cazuri cind si asemenea intreprinderi dadeau faliment din cauza legislatiei anapoda. Si asta in conditiile in care destul de mult timp nici nu l-a observat. macar foarte usor de realizat. 90 % din intreprinderi sunt mici si mijlocii. ele ocupindu-se doar cu asamblarea. numarul mediu de angajati fiind de 3-4 persoane. Oamenii singuri au inteles ca este mai convenabil sa te adresezi dupa un serviciu la o firma mica decit la una mare. Un alt segment. pe cind birocratia din marile companii. cu fini. Consumatorul despre care vorbeam mai sus nu este altceva decit clasa medie.

parteneri lor englezi erau cit pe ce sa renunte la ei. si asa mai departe. guvernul a emis o Hotarire prin care a adoptat la nivel national Programul de sustinere a micului business pentru anii 1999-2000. precum si a Standardului National de Contabilitate. in curind au inceput sa aiba probleme cu achizitionarea ciupercilor. tot datorita dezvoltarii businessului mic. dat fiind faptul ca nu le ajungeau automobile. statul stimuleaza crearea asociatiilor de intreprinderi mici care sa le reprezinte interesele. pe linga intreprinderile mari. Astfel ei au gasit circa 300 de persoane care au instalat pe paminturile lor utilajul necesar pentru producerea ciupercilor. Au cumparat si citeva camioane cu care transportau la doua companii din Marea Britanie ciupercile adunate. etc. Astfel. Evident. O alta particularitate a businessului mic in statele dezvoltate este sustinerea de care beneficiaza din partea guvernelor. Avind in posesie doar tehnologia si informatia de unde pot procura utilaj necesar. la inceput aveau numai ideea. Acesta prevedea un sir de masuri destinate sa stimuleze crearea intreprinderilor mici si sa sustina intreprinderile deja existente.. traiesc 2-3. ba mai mult chiar. Au mai intervenit probleme si la transportarea ciupercilor in Marea Britanie. care cu 10 ani in urma era una din tarile slab dezvoltate din Europa. subventioneaza activitatea lor in proportie de 70% Realizarile si problemele businessului mic si mijlociu in R. alta. Taiwan si China. In scurt timp afacerea a inceput sa mearga destul de bine. Dispunind totusi de resurse financiare destul de modeste. Astfel. iar cei doi irlandezi au ajuns sa se ocupe doar de gestiunea afacerii. Bunaoara a fost angajata. Principalele reusite in ceea ce priveste micul business. s-a ajuns la situatia in care. unde se prelucrau si se ambalau ciupercile pentru furnizare ulterioara. . Ei au cumparat citeva automobile cu care stringeau ciupercile de la crescatori (acestea erau dispersati practic pe tot teritoriul Irlandei). majoritatea prevederilor nu au fost efectuate din lipsa resurselor financiare. alta face carcasuri. iar ei doar sa le vinda. Acesta este un caz clasic care demonstreaza eficienta existentei unui sector dezvoltat al micului business. aplicare si reziliere a acordului privind creditul fiscal pentru subiectii micului business”. unele lucruri s-au facut. Iesirea din situatie a fost distribuirea activitatilor la diferite companii specializate deja existente. aparatelor de uz casnic. Un caz povestit de un businessman care a vizitat aceasta tara ni s-a parut interesant. au fost hotaririle de Guvern privind „Reglementarea controalelor activitatii agentilor economici” si adoptarea „Regulamentului cu privire la modul de incheiere. Desigur. prelungit ulterior pentru 2001. o mica intreprindere de transport. iar uneori pina la 100 de intreprinderi mici. La 5 august 1999. Una face piulite. criza a fost depasita. Mai ales atunci cind vorbim de uzinele de asamblare a tehnicii de calcul. Doi irlandezi au hotarit sa produca ciuperci. Totusi... Moldova.. ei au inceput a cauta oameni care sa produca ciupercile. In aceeasi Italie sau Irlanda.La fel stau lucrurile si in Japonia. Astfel. Irlanda. astazi este una dintre cele mai dezvoltate. La noi ca totdeauna. care transporta ciupercile de la crescatorie la minifabrica de prelucrare a fructelor.

In total sunt inregistrate 106719 de intreprinderi mici si mijlocii.Creditul fiscal constituie o forma de scutire temporara de plata la Buget a impozitului pe venit. Daca intreprinderea intruneste toate conditiile de mai sus. atunci cind vorbim despre businessul mic la noi. Nivelul jos de coordonare intre institutiile de stat genereaza probleme semnificative pentru sectorul privat. Desfasoara activitate de producere sau presteaza servicii populatiei. De creditul fiscal poate beneficia orice intreprindere care intruneste urmatoarele conditii: • • • Are un numar de angajati de la 1 la 19. pastrarea ordinii este un element frecvent si asta nici nu poate sa nu se intimple in situatia in care un oficial din Guvern are un salariu de 500 lei. Creditul fiscal se acorda pe o perioada de trei ani. avem de a face cu citeva probleme importante. TVA deductive acumulate la importul materiilor prime. Interpretarea unilaterala a legislatiei fiscale sau atitudinea preconceputa a inspectorilor fiscali induc in eroare platitorii de taxe. Suma creditului fiscal este egala cu suma venitului impozabil. ca. atunci ea depune o cerere la Inspectoratul Fiscal teritorial prin care solicita incheierea acordului creditar. cosul minim de consum fiind de 1000 lei. Inspectoratul este obligat sa aduca la cunostinta intreprinderii refuzul in scris. care este lasat agentului economic pentru dezvoltarea productiei proprii de marfuri si servicii. numai cu conditia ca cel putin 80% din valoarea creditului acordat va fi investit in dezvoltarea productiei proprii de marfuri si servicii. cele de administrare fiscala si vamala dau dovada de lipsa de profesionalism. In caz de refuz. Structurile publice care presteaza servicii catre sectorul privat sunt excesiv de birocratizate cu luarea de mita de catre oficiali responsabili pentru emiterea permiselor. Ei abuza de autoritate ca organ suprem de control pentru a persecuta agentii economici. Institutiile de supraveghere financiara. de exemplu. Recent. seful Inspectoratului Fiscal din Ucraina a iesit cu declaratia publica prin care multimea tuturor celor care au platit impozitele in anul 2000. Poate chiar si de „ochii lumii” la noi nici asta nu se face. Cifra de afaceri anuala nu depaseste suma de 3000000 lei. colectarea platilor. Inspectoratul Fiscal este obligat sa examineze cererea in termen de 3 zile si sa-l perfecteze. Creditul fiscal se legalizeaza prin semnarea unui acord creditar. Organele fiscale nu-l instiinteaza. Sunt cazuri cind agentul economic plateste mai multe taxe decit ar trebui si chiar daca acest lucru se stie. De exemplu. numarul de angajati depaseste 19 persoane acesta nu este un motiv pentru a rezilia contractul. Daca pe parcursul creditului fiscal. in acelasi termen. incheiat intre intreprindere si Inspectoratul Fiscal teritorial. Date ale Ministerului Economiei si Reformelor releva ca numarul intreprinderilor mici si mijlocii inregistrate s-a majorat in anul 2000 cu 5%. De fapt. Comportamentul persoanelor de drept atinge uneori limita anarhiei. in cazul . companiile ce importa materii prime si exporta produsele crediteaza permanent statul. din care cu statut de persoana fizica – 58267 si persoana juridica – 43720. cu toate ca normal ar fi s-o faca.

Astfel sistemul taxeaza direct intreprinderea si are ca scop sporirea veniturilor bugetare. De exemplu. Mai mult de o treime din . rezultatele sunt departe de a fi optimiste. de aceea in multe state se procedeaza la incadrarea lor in executarea comenzilor de stat: lucrari de constructie. rolul statului in dezvoltarea businessului mic in statele cu economii avansate este enorm. care este cistigat de cei care propun cele mai avantajoase conditii. vreau sa spun ca in toate actiunile guvernamentale se simte o frica cronica de a nu-si imbogati cetatenii. ce nu suporta agentii economici. pierderile ar fi enorme. De exemplu. nu poate compensa TVA la importuri pentru lunile urmatoare. Specificul Moldovei il constituie lipsa mijloacelor banesti pentru investitii si o piata mica interna de desfacere.cind depaseste TVA la livrarile locale. de exemplu. de fapt. de altfel. contribuie la amplificarea evaziunii fiscale. Micii intreprinzatorii. La noi insa. nu toti). in cele mai multe cazuri statul nici nu stie cu ce-i poate ajuta pe micii intreprinzatori. Uneori pentru deschiderea unei afaceri. nu favorizeaza numai contrabanda. De acord. Marile cantitati de bunuri intrate ilegal in tara ii fac pe concurenti locali sa ascunda activitatea economica pentru a ramine competitive si astfel. despre care am mai vorbit. Se pare. pentru autorizarea unei activitati se cer mai multe acte decit sunt necesare. desigur. nu este ilegal. pe cind unii importatori pot plati din plin. conform carora ele se fac prin tender. • Piata interna. au ajuns sa exporte 90% din productia de lapte si 80% din cascavaluri tocmai prin intermediul asociatiilor de fermieri si asociatiilor fabricilor de prelucrare a laptelui. Irlanda. o scoala de dans trebuie sa obtina permisiunea de la politie si toate astea pe bani intreprinzatorului. Ai nostri nu platesc (pentru ca n-au de unde). Refuzul. dar cumpararile incaltamintei de la o intreprindere de a noastra si nu din Turcia. Uneori acest permis trebuie innoit anual si necesita taxe suplimentare. insa. Si trebuie de spus ca statul le creeaza toate conditiile ca ele sa activeze normal. pentru ca coruptibilitatea vamesilor (desigur. era un act de sustinere a economiei nationale. Desi au fost facute multe promisiuni si a existat chiar un program de stat de sustinere a micului business. modalitati care nu trebuie cautate cu luminarea. care tot trebuie sa fie stimulata de catre stat. De aceea este necesar asociarea lor. deoarece organele vamale si Inspectoratul Fiscal nu coordoneaza colectarea taxelor. Trebuie sa acordam o atentie deosebita activitatii vamei. livrarea unor produse etc. dupa parametrii nostri. dar este un mod de a intelege unilateral deciziile guvernamentale privind achizitiile publice. pentru ca altfel. Fara a mai descrie si alte modalitati de sustinere a businessului mic. Dupa cum mentionam mai sus. nu pot singuri sa-si exporte productia. dar si dezvoltarea economiei tenebre. Raspunsul a fost negativ pe motiv ca este prea scump. La noi au fost citeva propuneri din partea unor ateliere de incaltaminte sa incalte armata nationala. infim de mica determina sa ne orientam spre pietele externe. • Intreprinderilor mici le este destul de greu sa-si dezvolte singure afacerile. ca la acest capitol mai este o problema – comisioanele platite functionarilor.

iar ceilalti o duc de azi pe miine. Cele mai grave probleme care influenteaza negativ activitatea antreprenorilor sunt: imperfectiunea bazei legislative a activitatii de antreprenoriat. peste treizeci la suta au iesit cu pierderi. Sunt banci care au sectii speciale „Creditarea micului business”. controlul si supravegherea excesiva asupra activitatii de antreprenoriat. neeficacitatea sistemului de impozitare. Moldova nu exista o politica de creditare a micului business. iar darile de seama la fisc si alte instante sa se faca o data pe an si nu trimestrial. . Cele mai des efectuate controale sunt executate de: 1. 5. Aceasta ultima problema a fost rezolvata partial prin introducerea registrului de evidenta a controalelor agentilor economici. 3. etc. 4. presedintele Asociatiei Micului Business este nevoie ca numarul de formulare contabile sa fie redus cu 60-70%. imperfectiunea sistemului se licentiere a activitatii de antreprenoriat. dificultatea si costul ridicat al certificarii si standardizarii productiei marfurilor si serviciilor. S-a vorbit de creditul fiscal stipulat in legea bugetului pe anul 2000. dificultatea si costul ridicat al inregistrarii noilor intreprinderi. Garda Financiara – 89%. Nici o intreprindere mica nu are posibilitati de a lua credite in conditiile in care dobinda este de 33%. Ar fi de folos pentru intreprinderi mici simplificarea evidentei contabile. Aceasta se explica prin puterea mica de cumparare a populatiei. centrul de Medicina Preventiva – 56%. Fiecare al 10-lea control este efectuat de reprezentantii primariei si politiei. 2.. In R. Dar pina au fost elaborate instructiunile respective si modelul de contract cu inspectoratele fiscale a trecut anul si in fine au putut sa beneficieze de acest credit doar vreo treizeci de firme. Politia Economica – 81%. dar ele ramin doar cu denumirea. Orice s-ar produce nu poate fi vindut sau este comercializat un volum ce nu acopera cheltuielile pentru materia prima. electricitate. arenda. Directia Protectia Civila si Apararea impotriva incendiilor – 16%.intreprinderi au incheiat anul 2000 cu venit zero. Dupa parerea d-lui Roscovan E. Declaratiile privind deschiderea unei linii de creditare a micului business este o poveste de adormit copii. Astfel o idee buna a fost in ultima instanta compromisa. lucru care a fost confirmat de mai multe ori de experti independenti. inspectoratul Fiscal de Stat – 96% din respondenti.

Conditii necesare pentru dezvoltarea micului business in general: 1. la reducerea capacitatii de creditare a unui numar sporit de intreprinderi. fenomen care a condus la reducerea sustantiala a capacitatilor de productie. lipsa transparentei si controlului asupra activitatii Fondului care a condus la incalcarea Regulamentului privind conditiile si ordinea acordarii creditelor si subsidiilor cu inlesniri.Crearea in anul 1994 a Fondului pentru sustinerea antreprenoriatului si dezvoltarea businessului mic in Republica Moldova. fapt ce a condus la imobilizarea de resurse financiare si reducerea vitezei de rotatie a acestora. In ultimii ani (1999-2000) finantarea de catre Fond a sustinerii si dezvoltarii micului business. bancile sa fie sustinute de guvern. accentul fiind pus asupra unei singure surse de finantare . concentrarea activitatii Fondului asupra executarii unei singure functii . fie ca efectueaza creditarea directa si garantarea creditelor sau activeaza prin intermediul bancilor. lipsa unei strategii de dezvoltare a fondului si acordarea creditelor doar pe termen mediu si lung. Propunerile Asociatiei Micului Business. detinatori de credite. care se ocupa exclusiv de acumularea si repartizarea resurselor financiare sau ca trebuie sa se ocupe si de coordonarea politicii de stat privind sustinerea micului business. Elaborarea si adoptarea legii privind protectia proprietatii private.asistenta financiara. lipsa controlului asupra acordarii. nu si-a realizat pe deplin misiunea. inexactitatea rolului central al Fondului: fie aceasta o institutie. elaborarea unui sistem informational ce ar digitaliza majoritatea tranzactiilor intre institutiile publice si intreprinderi. Problemele principale cu care se confrunta IMM pot fi sistematizate astfel: • • decapitalizarea acestora ca urmare a inflatiei. practic s-a intrerupt. fiind deferiti judecatoriei economice. altele falimenteaza sau din cauza impozitelor exagerate completeaza businessul «tenebru». celelalte functii raminind nerealizate. incapacitatea de plata. fiind imputernicit de catre Guvern de a se ocupa cu diferite tipuri de activitati: creditarea businessului mic.bugetul de stat. care duce la faliment. deservirea informationala si consultativa a antreprenorilor mici. altor institutii financiare. 42 de agenti economici. Pe intreaga perioada de activitate Fondul a eliberat doar citeva zeci de credite. multe din intreprinderile inregistrate asa si nu si-au inceput activitatea antreprenoriala din lipsa de capital initial. Crearea bancilor populare pentru creditarea micului business. Catre 6 martie 2000 au fost rambursate doar 44% din suma totala de credite alocate IMM. care ar impulsiona dezvoltarea intreprinderilor mici: • • • • Reducerea contributiei la Fondul social pina la cota de 10% plus 1%. studierea. garantarea creditelor. utilizarii rationale si rambursarii creditelor. realizarea si coordonarea politicii de stat de sustinere a businessului mic. Reducerea de acte necesare pentru evidenta contabila. astfel relatiile vor deveni impersonale si vor . Au iesit in evidenta unele lacune privind: • • • • • • imperfectiunea actelor normative ce reglementeaza activitatile antreprenoriale.

lipsa unei vacante de rambursare. si conditiile impuse de banci (gajul trebuie sa depaseasca valoarea creditului. 3. adica creditul. adica au o istorie creditara. In afaceri orice inceput este sortit esecului daca nu este propulsat de un aport material. care a fost printre pionierii creditarii micului business. pina la 2000$. CFI negociaza proiecte similare cu FinComBank si Mobiasbanca. iar imprumutul poate fi convertit in actiunile Moldindconbank. Pina in prezent banca a beneficiat de un imprumut al BERD pentru creditarea businessului mic si mijlociu.5mln$. de la 10000 pina la 50000$˘. mai bine zis nu merge deloc.exclude efectul negativ a implicarii factorului uman. care a obtinut in 1996 o linie de credit de la BERD. serviciile de emitere a permisiunilor la toate nivelurile trebuie revizuite pentru a putea fi simplificate si reduse. Si daca la noi inceputul merge prost. Acesta este primul proiect al CFI in sistemul financiar–bancar moldovenesc. Banii sunt usor de obtinut pentru cei care au deja o afacere si au mai profitat de imprumuturi de la banca. el este mai reusit decit cele propuse deoarece ia in consideratie specificul afacerilor de la noi. Alta banca. In opinia presedintelui bancii. Dar ce sa facem cu ceilalti? Pentru ei sunt necesare garantii. 2. 3. Iar incepind cu acest an Moldova-Agroiondbank a inceput implimentarea unui produs propriu de creditare a intreprinderilor micii si mijlocii. express micro. MEC are trei programe de creditare: 1. Controlul si verificarea vor fi simplificate considerabil. Creditarea micului business ajuta bancile. Bancile supravietuiesc si prospera din aceste credite. La noi problema se amplifica prin faptul ca institutiile bancare sunt inca destul de slabe si nu isi pot permite sa acorde credite oricui. Moldindconbank a semnat cu Corporatia Financiara Internationala un acord de creditare a businessului mic si mijlociu in suma de 1. transferarea. acolo unde e posibil a functiilor statului sectorului privat. Aceasta ar exclude circulatia inutila de documente si suprapunerea lor. putem trage concluzia ca sunt foarte putini acei care pot obtine aceasta temelie. Moldova-Agroindbank este printre bancile care se remarca la capitolul creditarea afacerilor mici si mijlocii. dar. din pacate. Suma maxima acordata unei firme este 20000$. 2. . foarte necesara pentru un incepator). dobinzile mari. care in perspectiva urmeaza sa se transforme intr-o institutie bancara. micro. de la 10000$. cit si din partea statului. Aceasta va ridica eficienta si va reduce costurile. Acestea por veni atit din partea altor agenti economici. iar in cazul unor proiecte atractive – 30000$ La inceputul anului 2001. este Victoriabank. Credite mici ofera si Corporatia Micro Entreprise Credit. fac creditarea imposibila pentru majoritatea „nou-nascutilor”. smail.

lipsa mijloacelor circulante. Sortimentul include aproximativ 70 de produse. intreprinderea va incheia anul cu profit.6 mln lei. in afara de piata mica de desfacere. Ce-i drept in ultimii trei ani. pina la 4. daca ei nu vor face investitii in dezvoltarea fabricii. Principala cauza ca intreprinderile industriale nu-si pot mari volumul productiei este. Indiferent de operatiunea pe care o faci . Pentru prima data in ultimii zece ani. extruziune si suflare. Cind nimeni nu-ti da. iar pentru aceasta ai nevoie de mijloace circulante.Creditele sunt acordate pe o perioada de pina la 3 ani cu o dobinda anuala de 22-23%. vor fi emise 300 de obligatiuni in valoare de 10000 lei fiecare. Dividendul lunar pentru o obligatiune va fi cu 1-2% mai mic decit la dobinda stabilita de bancile comerciale pentru credite (30%). in raport cu aceeasi perioada a anului curent. ia credite de la tine Presupunem ca exista o intreprindere care are nevoie de un credit. insa lipsa surselor financiare nu ne permite acest lucru. volumul anul al productiei. iar in cazul intreprinderilor mixte capitalul majoritar trebuie sa fie autohton. In opt luni ale anului 2001. potrivit prognozelor preliminare. Ar fi ideal ca in luna in care produci sa si vinzi. fabrica va obtine in acest an venituri in suma de 100-120 mii lei. respectiv. Suntem o tara saraca. in anul trecut intreprinderea a produs marfuri in suma de 4. Intreprinderea noastra are posibilitati de a produce mai mult. De la procurarea materiei prime si pina la comercializarea productiei trece o perioada destul de lunga. si. Cu patru ani in urma stocurile constituiau aproximativ 2 mln lei. ei au reusit sa achite toate datoriile. In total. Pentru ca intreprinderea sa nu lucreze in pierderi. totul trebuie sa platesti in avans. Daca intr-o economie normala platile le faci dupa ce ai obtinut venituri. Impozitele trebuie sa le achiti atunci cind procuri materia prima si nu dupa ce vinzi ceva si ai venituri. insa starea financiara a cumparatorului nu-i permite sa faca prea des cumparaturi. La ora actuala fabrica are in stocuri productie in valoare de 600-700 mii lei. dar acest succes poate usor sa se transforme in insucces.3 mln lei. cu conditia ca nu mai putin de 51% din capitalul solicitantului sa fie privat. din contul miscarii stocurilor din anii trecuti. cu 13. Si astfel intram intr-un cerc vicios. Pina la sfirsitul anului volumul productiei va ajunge la nivelul de 6 mln lei. Aschim produce marfuri de uz casnic din masa plastica prin topire. . 98% din vinzarile intreprinderii sunt realizate pe piata interna. cel al vinzarilor nu trebuie sa fie mai mic de 5. apoi la noi totul este invers. intreprinderea si-a majorat volumul productiei. atunci ea va recurge la plasarea obligatiunilor vor fi utilizati pentru retehnologizarea intreprinderii si largirea sortimentului productiei. In prezent volumul vinzarilor il depaseste pe cel al productiei cu aproximativ 300 mii lei.5 mln lei. In total.5%. sa mareasca numarul vinzarilor . Evidenta acestor obligatiuni va fi efectuata de un registrator independent.

In afara de aceasta. iar 50% actionarilor locali. daca obtii un credit de 3 mln lei.5-3 ori mai mult. ci le vom utiliza pentru producere. deoarece pe linga productia curenta au comercializat si din stocuri.1 mln lei. ca sa cumperi o linie noua trebuie sa pui in gaj fabrica. conditiile de creditare sunt foarte dure. Un actionar majoritar al intreprinderii. imediat fiscul ne-a atentionat ca in conformitate cu prevederile Codului fiscal. si comercializeaza tot ce produc. pentru producere. In concluzie. principalul scop al lor era sa supravietuiasca. pentru crearea unor noi locuri de munca. Investitiile de lunga durata pot fi rascumparate doar in decursul a trei sau patru ani si bancile acorda foarte rar astfel de credite. daca in fondul statutar au fost incluse cladirile. Am examinat posibilitatea de a atrage investitii straine. astfel incit in ultimii zece ani nu au fost efectuate lucrari de reparatie. sa faca tot posibilul pentru a nu disparea de pe harta economica a Moldovei. comparativ cu trei ani in urma. iar venitul il obtii deodata dupa tranzactie. dintre care 3 mln fata de stat. Daca acest lucru ei au reusit sa-l faca. cu exceptia celor cosmetice. de surse de creditare in valoare de 1mln lei. Anume aceasta situatie i-a facut sa caute noi modalitati pentru a investi in dezvoltarea fabricii – de a emite obligatiuni. spatiile de producere. Daca investitorii locali nu ne dau bani. deja si-a anuntat intentia de a procura 90% . Cream o intreprindere mixta – 50% din capitalul statutar il transmitem investitorului strain. fapt care nu li-a permis sa dezvolte intreprinderea. pentru a mentine utilajul in stare de lucru. va fi stabilit la 200-250 mii lei). toti investesc banii in comert sau in businessul de o zi. termen minim pentru a cumpara o linie de producere noua si a obtine posibilitatea de rascumpara aceste investitii. iar investitorul strain se obliga sa faca investitii in retehnologizarea fabricii. deci proiectul unei intreprinderi mixte a fost pentru moment exclus. Volumul vinzarilor chiar il depaseste pe cel al productiei. Din acest punct de vedere. banca vine cu conditia sa pui gaj de trei ori mai mult. trebuie sa pui in gaj de aproximativ 10 mln lei. statul parca ar trebui sa fie interesat in realizarea unui asemenea proiect. Achitind aceste datorii ei nu au putut sa completeze mijloacele circulante. apoi acum ei au intrat in alt impas – lipsa mijloacelor financiare. In 1997. dar si in acest domeniu nu exista o politica clara de stimulare a investitiilor in producere. nu avem posibilitati sa platim aceste impozite si. Chiar daca am gasit investitori carora le conveneau conditiile noastre. trebuie sa achiti TVA in valoare de 20% din valoarea lor.Anual fabrica are nevoie. Investitorul local nu introduce nici un ban in industrie si in producere. Astfel. dar ca sa mearga mai departe ei au nevoie de investitii. Noi oferim cladirile. fond de investitii. fara investitii in dezvoltare si retehnologizare. In anul 1997. Deoarece pretul de bilant al cladirilor al intreprinderii noastre este cu mult mai mare decit cel real (daca am efectua un audit independent. Dupa acest model lucreaza si bancile comerciale. S-ar parea ca ei ar trebui sa dispuna de mijloace circulante. insa fiecare leu pe care ei l-au cistigat au trebuit sa-l dea pentru achitarea datoriilor istorice. datoriile creditoare ale Aschim se cifrau la 4. Este un non-sens. Pentru a obtine un credit pe o perioada de trei ani de zile. emisiunea de obligatiuni va fi efectuata in prima jumatate a anului viitor si numai dupa ce fabrica va avea garantia ca exista si un cumparator pentru ele. pretul real al unei cladiri care. Potrivit calculelor. care erau destul de mari. Ei produc doar atit cit pot vinde. unde riscurile sunt mult mai mici. o solutie ar fi atragerea investitiilor straine. doar nu vom demola aceste cladiri. In prezent ei produc lunar de 2. deoarece ei lichideaza stocurile. s-a facut ceva. la crearea unei intreprinderi mixte.

Doresc sa produca mai multe tipuri de folie. se asigura si unele riscuri. In prezent. Fransiza are unele particularitati care o deosebesc de alte forme de parteneriat de afaceri: • • • • • relatiile de antreprenoriat sunt bazate pe contract. dupa initierea afacerii. am vazut cit costa o linie de producere si in baza acestui studiu am constatat ca ei au nevoie de 3 mln lei. in asa fel ca operatorul sa fie pregatit efectiv de afacere si de dezvoltarea ei. iar la fabrica au nevoie de cel putin 20-30 masini de acest fel. Numai o masina de turnat masa plastica costa cel putin 200 mii $. o intorc in 2-3 ani. servicii de firma sau denumirea de firma. sa faca vase mari de 100-300 kg. Aduc un singur exemplu: daca produsele lactate sunt ambalate in pelicula ordinara. numita fransiza sau operator. De asemenea. au un viitor destul de sumbru. Nu exclud. 10% din obligatiuni vor fi scoase pe piata. fiindca deja au spus: exista cerere pe piata. Pentru viitor au cimp de lucru foarte mare. brandul. dar au nevoie de bani. Daca nu investesc macar ceva intr-un an ei devin necompetitivi. dezvoltate de firma de baza. firma de baza va tine contacte permanente cu operatorul in scopul de a-l sustine pe toate directiile de activitate. in prezent fabrica nu poate produce vase din masa plastica care sa cintareasca mai mult de un kg. iar daca pelicula este in 2 straturi. franisorul este proprietarul sistemului de afaceri. Am studiat piata. Altfel. serviciile de firma sau denumirea firmei. cumparatorul . sub controlul proprietarului. dar mai departe nu pot activa cu tehnologii sovietice de prin anii 70. folosind efectul reputatiei firmei de baza. Franchising-ul si rolul lui in dezvoltarea micului business. reprezentata de marca comerciala. cind o companie (franchiser sau fransizor) trimite dreptul de vinzare a produsului propriu sau serviciului la o alta companie sau unei persoane particulare. marca comerciala. intreprinderea-operator are dreptul sa faca operatiuni utilizind imaginea. Franchising-ul este o forma deosebita de organizare a businessului. in care sunt indicate toate conditiile la care au ajuns partenerii. dar spera ca treptat prin investitii proprii sa reuseasca si acest lucru. toata folia de pe piata este de import. Aceasta investitie. termenul de pastrare a lor este cel mult 24 ore. Practica mondiala a demonstrat ca franchising-ul este unul din cele mai eficiente metode de dezvoltare a businessului. cu banii obtinuti de la comercializarea obligatiunilor vor procura o linie noua de producere a foliei de polietelena. acest termen este pina la 7-8 zile. firma de baza va efectua instruirea operatorului privind toate aspectele sistemului pina la deschiderea businessului. Cu astfel de linie vor concura pe piata si vor putea face investitii in dezvoltarea intreprinderii. Aceasta nu le da posibilitatea sa mareasca volumul productiei. Operatorul nu dispune de dreptul intelectual al fransizorului.de obligatiunile intreprinderii. Pentru a retehnologiza fabrica au nevoie de investitii enorme. Real. cu conditia ca acestea vor fi rascumparate in 3 ani. practic. daca ies pe piata cu produse noi si de o calitate superioara. ci dispune doar de dreptul de a-l utiliza pentru o anumita perioada de timp. care se identifica cu imaginea.

Franchising-ul da posibilitatea de a conduce o afacere de sinestatator. cheltuieli minime de dezvoltare. sistem de distributie. un pachet de acte bine elaborate (instructiuni. un nume deja recunoscut in lume (McDonalds. Afacerile se organizeaza si se dirijeaza in conformitate cu cerintele internationale de management. operatorul efectueaza plati unice si curente in scopul compensarii drepturilor de utilizare si servicii permanente din partea firmei de baza. servicii auto. Lideri sunt restaurantele fast-food. viabilitatea si competitivitatea afacerii garantate de imaginea firmei de baza. dar de o incepe cu un suport foarte util. Pentru antreprenorul-operator relatiile de fransiza sunt atragatoare prin faptul ca apare oportunitatea de a deveni proprietarul unui business bine aranjat.). Subway. sisteme de activitate). produse finite. 2. Sursele oficiale dau numai 2 exemple de franchising. date despre situatia curenta in cauza lipsesc. servicii imobiliare. servicii de inchiriere.• • fransizei se identifica cu fransizorul. fast-food. sursa de noi locuri de munca. spalatorii. Cercetari speciale. cresterea nivelului de cultura antreprenoriala. posibilitatea de a procura utilaj si materiale cu rabaturi esentiale. de exemplu. In Moldova franchising-ul e la inceput de cale. materie prima. Punctele forte ale franchising-ului sunt: • • • • • • • un segment de piata pregatit. Arthur Andersen. ceea ce nu se intimpla in relatiile simple dintre partenerii de distributie. al unei idei deja aprobate. pizzerii. sa utilizeze o marca comerciala. Pizza Hut etc. utilaj. dar nu singur. limitarea initiativei de antreprenoriat. Pentru economia Moldovei factorii atragatori ai franchising-ului constau in urmatoarele: • • • • o oportunitate de intensificare a businessului mic si mijlociu. Sunt o multime de domenii in care functioneaza franchising-ul: produse alimentare. Puncte slabe ale franchising-ului: 1. operatorul trebuie sa investeasca o parte simtitoare de capital din sursele proprii. instruire in domeniul managementului eficient. de a creste fluxul de informatii despre . cerinte. servicii de selectare a personalului.Devizul relatiilor de franchising este: a fi in business de sinestatator. se consolideaza pozitia antreprenoriatului national si independenta economiei nationale. Franchising-ul clasic presupunea o finantare totala a afacerii din sursele operatorului. Pentru initierea si dezvoltarea cu succes a sistemelor de franchising in Moldova e necesar de a spori informarea antreprenoriatului despre avantajele franchising-ului. servicii postale. unde producatorul si distribuitorul sunt companii diferite cu sisteme diferite de business. publicitate la nivel international. firma de baza poate lui decizii fara a tine cont de parerea operatorului. dar astazi sunt si alte forme de finantare. restaurante. servicii hoteliere.

antibirocratic. prin acordare de subsidii.sustinerea economica directa a antreprenorilor incepatori cu preponderenta in sferele prioritare. a materiei prime. 2. Este foarte dificil de a adapta o experienta straina la realitatea republicii noastre in virtutea caracterului ei specific. 3. comentarii legislative despre franchising. spre inovatie. Cercetarile noastre au demonstrat ca unul din mijloacele de baza in stabilizarea economiei. rationalizatoare prin diverse metode: reducerea impozitului. cu scopul accelerarii dezvoltarii economice si obtinerii profitului maximal. conditionate de o serie de factori economici si sociali specifici ei. . activitatea antreprenoriala se atribuie nu numai agentilor economici privati. INCHEIERE O conditie indispensabila a renasterii economiei Republicii Moldova in relatiile de piata devine dezvoltarea activitatii antreprenoriale . . iar ca urmare se agraveaza si riscul antreprenorial. Cu tranzitia la economia de piata sporeste nivelul incertitudinii in economie. dar si celor ce initial au activat in sectorul de stat.protectia pietei autohtone. etc. credite convenabile. formarea fransizelor notionali si nu in ultimul rind. Riscul in activitatea antreprenoriala devine inevitabil. asigurarii obligatorii.incurajarea activitatii inovatoare.acel stil deosebit. dezvoltarea ei efectiva devine integrarea reala a producerii bunurilor agricole cu industria prelucratoare. intrucit in realitate profitul revine industriasilor. In opinia noastra.sustinerea economica indirecta prin intermediul garantiilor de stat in obtinerea creditului. precum si a profitului. Utilizarea experientei mondiale este posibila doar prin abordarea unei conceptii specifice. Manifestarea interesului fata de risc in noile conditii de gospodarire poarta un caracter firesc. legate de export-import. Dupa parerea noastra. anume din aceste motive creste actualitatea cercetarilor stiintifice la nivel economic si social privitor la activitatea de antreprenoriat. ar fi rational ca legislatia cu privire la activitatea antreprenoriala sa tina cont de urmatoarele momente: . Concomitent. o activitate antreprenoriala poate fi considerata legala. Tranzitia la economia de piata in Republica Moldova este insotita de constienta faptului ca dezvoltarea antreprenoriatului in fiece tara isi are particularitatile sale. Anume acest fapt va contribui la repartizarea echitabila a materiei prime. orientat spre noi cautari in dezvoltarea afacerii. In rezultatul cercetarilor efectuate de catre noi s-a constatat urmatoarele momente: 1. generale pentru activitatea de antreprenoriat. vamale. intrucit responsabilitatea asupra activitatii desfasurate si-o asuma antreprenorul. . . dar se creeaza si de catre fermieri. etc. inovator. 4.franchising si noi variante de franchiza. facilitatilor fiscale. daca a fost inregistrata in corespundere cu legislatia in vigoare.

incertitudinea din activitatea agentilor economici este impusa intrucit constituie atributul realitatii obiective. reorganizarii. antreprenorul isi asuma un risc. Reiesind din faptul ca antreprenorii resimt o insuficienta considerabila de informatie. 8. Dat fiind. balanta de plati si comertul exterior. ce e natural. Producerea bunurilor si serviciilor de o inalta calitate. cu noi performante. am constatat ca scopul primordial in activitatea antreprenorilor devine .maximizarea profitului.studiul pietei. este rationala crearea unui sistem informational ce ar oferi antreprenorului prin intermediul computerului informatia necesara privitor la: . Anume in scopul obtinerii unui venit. precum si de posibilitatile financiare de care dispune. 9. cu atit mai mica trebuie sa fie impunerea fiscala si mai inalta protectia sociala a productiei autohtone. In scopul optimizarii riscului antreprenorial sunt utilizate diverse metode cu scopul de a atenua consecintele lui. introducerea inovatiilor. 11. Intrucit riscul este. in sporirea capacitatilor de productie. ca clasificarile existente ale riscului antreprenorial nu oglindesc pe deplin multitudinea lui. consideram rational de a clasifica riscul antreprenorial in dependenta de genurile lui. economice. in crearea locurilor de munca. Antreprenorii si-au orientat activitatea spre inovatii. interesele si cerintele antreprenorilor. insistenta in atingerea scopului vis-a-vis de activitatea desfasurata. 6. facilitatile prevazute de legislatie. intrucit acestea nu depind de actiunile antreprenorului. Paralel cu faptul. etc. ordinea inregistrarii. In conditiile concrete ale republicii agraveaza riscul factorii externi. 7. . politice. Cu regret valorile antreprenorilor nu sunt .starea macroeconomica a republicii. este si subiectiv in baza faptului. Un rol deosebit in optimizarea riscului antreprenorial ii revine statului: cu cit este mai inalta insistenta antreprenorului in accelerarea dezvoltarii productiei.disponibilitatea materiei prime. cursul valutar al leului moldovenesc. cit si subiectiv. atit obiectiv. resurselor energetice in republica. Investitiile in activitatea antreprenorilor s-au plasat pe ultimul loc fapt ce ne ingrijoreaza intrucit investitiile au rolul de multiplicator: mai multe investitii mai mare venit mai multe locuri de munca dezvoltarea societatii mai inalta cresterea nivelului de trai 12. grupele de consumatori. Trecerea la noul sistem economic a schimbat radical orientarile valorice. Conform investigatiei sociologice efectuate de catre noi. cu cheltuieli minime devine problema cheie a antreprenorilor. intrucit dorinta fiecarui individ. preferintele lor. . succesul si nereusita unitatilor antreprenoriale pot fi precautate ca interdependenta a unui grup de factori externi si interni. Sursa venitului in activitatea unitatilor antreprenoriale deseori il reprezinta incertitudinea prezentului si viitorului.legislatia in vigoare.5. antreprenor in ultima instanta este de a spori avutia. . materialelor. precum si crearea posibilitatilor in realizarea bunurilor produse. 10. ca riscul antreprenorial reprezinta rodul incertitudinii obiective a realitatii economice. ca decizia este luata de catre antreprenor. Metoda utilizata este in dependenta de experienta antreprenorului. reglementarii statale. lichidarii intreprinderilor. nivelul inflatiei.

.fapt care a determinat creşterea şomajului şi scăderea bruscă a nivelului de trai al populaţiei inclusiv şi în Republica Moldova. cele sociale si morale s-au plasat pe ultimul loc.stimularea intreprinderilor ce utilizeaza inovatii.echilibrate. • Crearea locurilor de muncă şi dezvoltarea autoangajării. În condiţiile trecerii la economia de piaţă .Soluţionarea acestei probleme ar fi o ieşire din criza economică şi ar contribui la creşterea economică.deoarece acesta realizează un spectru larg de funcţii şi obiective. 14. Problema susţinerii antreprenoriatului şi educaţiei antreprenoriale în Republica Moldova este importntă. Sondajele efectuate de Centrul Moldo American . procesele de reformare au fost efectuate în condiţiile de criză .dezvoltarea zonelor de materie prima. Prognozele expertilor in problema antreprenoriatului denota faptul ca printre masurile ce s-ar putea intreprinde in scopul de a imbunatati starea antreprenoriatului si a economiei in ansamblu se pot enumera: . 13. îndelungată. • Participarea la dezvoltarea inovaţiilor. • Căutarea şi acumularea experienţei în activitatea de antreprenoriat. • Diversificarea structurii economice ş. http://www. . Este rational de a mari cerintele fata de societatile pe actiuni si sectorul privat pentru pregatirea specialistilor si majorarea salariilor in scopul sporirii cointeresarii acestora. Actualmente este necesara o reorientare a antreprenorilor spre protectia sociala a consumatorilor. .a. spre ridicare nivelului de pregatire a cadrelor.care au dus la reducerea volumelor de productie şi la falimentul multor întreprinderi.com/referate/economie/online5/BUSINESS---PROBLEMELEBUSINESSULUI-referatele-com.stimularea interesului producatorului.” În majoritatea ţărilor cu economia de tranziţie.reducerea cotei impozabile. .php „Problemele Micului Business în Republica Moldova.Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova au demonstrat că mediul în Republica Moldova este nefavorabil.referatele.rolul Micului bussines a crescut esenţial. Este necesar de a stimula motivarea conditionata de realizarea unor succese deosebite in munca.deoarece practic economia ţării noastre se află într-o criză profundă.

după forma organizatorico juridică se observă o diminuare a Întreprinderilor individuale pînă la 18. la momentul actual economia ţării noastre n-a atins stabilitatea macroeconomică. majoritatea întreprinderilor lucrează sub 30% din capacitatea de producţie. . • Populaţia multilingvă a RM.M.reparaţii(50%) şi industria prelucrătoare (30%). • Absenţa capitalului primar. • Aşezarea geografică favorabilă. Majoritatea Întreprinderilor mici existente în RM activează în comerţ.prin ruperea relaţiilor economice tradiţionale.prin inflaţie galopantă.fiind mai competitive pe piaţa internă. • Gradul de studii înalt pe ţară. 40% din nr total de întreprinderi falimentează în primul an de activitate din cauza absenţei pregătirii profesionale în domeniul antreprenorial.termen scurt de recuperare a investiţiilor .9%. Există mai multe cauze. În RM cele mai solicitate domenii de activitate sunt ramurile şi sferele ce presupun un risc minim. Trecerea Republicii Moldova la economia de piaţă este caracterizată prin scăderi drastice ale producţiei . Nivelul de trai al populaţiei este foarte redus. Printre factorii negativi se pot menţiona: • Costurile mari în înfiinţarea afacerii. Dezvoltarea micului bussines în ţara noastră este lentă.factorii pozitivi ce influenţează aceasta sunt: • Resursele naturale . În cadrul economiei Naţionale Întreprinderile Mici exportatoare oferă întreprinderilor locale posibilităţi de a stabili relaţii comerciale directe cu partenerii străini şi de a atrage noi investiţii şi ceea ce nu este mai puţin important oferă noi locuri de muncă.1% din totalul Întreprinderilor pe republică. • Gradul de impozitarea a micului bussines . • Condiţile climaterice etc.un nivel ridicat al rentabilităţii . o viteză înaltă de rotaţie a activelor . Însă ritmurile descreşterii Întreprinderior Individuale sunt mai mari decît ale SRL urilor. • Pregătirea slabă antreprenorială. Structura Întreprinderilor mici în R. descreşterea ponderii SRL la 11. • Psihologia trivială a populaţiei şi existenţa neîncrederii în deschiderea afacerii proprii.Micile întreprinderi reprezintă veriga de bază a economiei ce contribue esenţial la realizarea obiectivelor de bază ce stau în faţa oricărei societăţi. În pezent o parte considerabilă a veniturilor populaţiei se formează în sectorul privat al economiei. În celelalte sectoare ponderea întreprinderilor mici este nesemnificativă. factori pozitivi şi negativi ce influenţează dezvoltarea micului bussines în RM.

în mod normal ele tebuie să faciliteze iniţiativele şi manifestările sănătoase conform legislaţiei economice de piaţă şi să anihileze fenomenele negative ce dereglează mersul firesc al activităţii de întreprinzător şi al altor activităţi cu caracter economic. • Piaţa de dsfacere mică. . care în mod expres stabilesc politica de stat în domeniul investiţional sunt „Strategia Investiţională a Republicii Moldova”. . De asemenea.• Sistemul de creditare imperfect a micului bussines. Dezvoltarea Micului bussines în RM ar duce la crearea locurilor noi de muncă . cum ar fi Politica naţională în telecomunicaţii. Dupa o cercetare minutioasa a acestei probleme Viorel Chivriga.creşterea investiţiilor in regiunile care necesită susţinere in dezvoltarea lor social–economic. Documentele principale. Strategia Investiţională a Republicii Moldova a fost elaborată in conformitate cu prevederile Programului de activitate a Guvernului pe anii 2001-2005 “Renaşterea Economiei – Renaşterea . • Politica monetară a RM. .crearea unei tendinţe pentru perfecţionarea capacităţii în domeniul antreprenorial.politica de orientare a factorilor de producere din Republica Moldova in directia atragerii in tara a potenţialului productiv din exterior si producerea in Republica Moldova a bunurilor destinate pieţelor externe.dezvoltarea inovaţiilor.diversificarea structurii economice . Codul Fiscal şi Codul Civil.reducerea gradului de impozitare . prevederi importante sunt în strategiile şi politicile sectoriale. Expert IDIS „Viitorul a constatat divergente in: -politica de Creşterea investiţiilor în scopul asigurării noilor locuri de muncă. Reglementările juridice nu trebuie să creeze obstacole iniţiativei de întreprinzător. Cu regret mediul antreprenorial în RM este dezavantajos.Codul Vamal al Republici Moldova.dezvoltarea economiei în general şi ieşirea RM din criza economică. În plus. prevederile din SCERS şi Legea Republicii Moldova „Cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător”. Ce putem face pentru a elimina divergentelel între actele legislative şi politica de investiţii Din pacate la moment o problema grava ramine a fi divergenta dintre actele regulatorii si politica de investitii. principii generale foarte importante sunt stipulate în Constituţie. Este necesar de perfecţionat sistemul de creditare .

investitorii care au activat în condiţiile Legii privind investiţiile străine sunt plasaţi într-o situaţie mai favorabilă. Moldova în exterior. deşi au fost destul de realiste. 25 cu următorul conţinut: „Investitorii străini care au efectuat investiţii şi au beneficiat de garanţii şi facilităţi în condiţiile Legii nr. fapt care a condus spre eliminarea ei din cursa cu statele vecine pentru atragerea investiţiilor în economia ţării şi la diminuarea drastică a întrărilor de capital.” În primul rând. În Legea cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător 3 această prevedere lipseşte şi este substituită cu dispoziţia din aliniatul (2). în care au fost incluse întreprinderile cu capital străin. Situaţia creată a scos la iveală o mulţime de fisuri în legislaţia ce reglementează activitatea investiţională. Această clauză prevede păstrarea pentru toată durata de activitate a investitorului străin a tuturor condiţiilor (garanţii din partea statului. alte rezultate nici nu puteau fi aşteptate. 2 Intervenţia statului pe piaţa internă de capital sa soldat cu renaţionalizarea unor întreprinderi cu capital străin şi cu intimidarea investitorilor majori. au rămas în mare măsură nerealizate. 4 cităm: „persoana juridică străină desfăşoară in Republica Moldova activitate comercială si altă activitate reglementată de legislaţia civilă in conformitate cu dispoziţiile stabilite de aceasta legislaţie pentru o activitate . dar nerezultative în atragerea investiţiilor. De fapt. Prin această clauză. În afară de aceasta în conformitate cu art. constatăm că obiectivele trasate. la doi ani de la adoptarea strategiei. care sunt cu prisosinţă mediatizate în interior şi exterior. obiectivele principale propuse în strategie şi impactul deficienţelor legislative asupra realizării acestora. comparativ cu noii investitori datorită faptului. Garanţiile acordate investitorilor au fost şi sunt insuficiente pentru a reda o doză de credibilitate în bunele intenţii ale guvernului şi pe lângă aceasta sunt inferioare calitativ şi cantitativ celor acordate în statele vecine. situaţia în domeniul investiţional a devenit critică. merge vorba de campania. urmărind scopul de a obţine pe aceasta cale o îmbunătăţire cardinala a calităţii vieţii populaţiei si de a atinge un grad înalt de ocupare in câmpul muncii 1 În prezent.Ţării" si ale Strategiei de dezvoltare social–economică a Republicii Moldova pe termen mediu (până in anul 2005). Mai mult ca atât. datorită impactului minimal al acestora asupra evoluţiei influxurilor investiţionale. inclusiv a influxului de investiţii străine directe. activitatea cărora devenise obiect de investigaţie pentru autorităţi. 1598 al Codului Civil. că beneficiază de un număr mai mare de facilităţi şi stimulente fiscale. . art. facilităţi şi stimulente) pe care le-a avut în faza iniţială. dacă analizăm situaţia creată prin retrospectiva evenimentelor. Ca standard internaţional în domeniul reglementării juridice a investiţiilor străine este concepută clauza de stabilizare ( Gross Father Clause ). Distorsiunea activităţii investiţionale a prejudiciat grav imaginea R. Obiectivul fundamental al strategiei respective este accelerarea dezvoltării economice a Republicii Moldova prin asigurarea unor ritmuri înalte de creştere a investiţiilor. 998-XII din 1 aprilie 1992 privind investiţiile străine au dreptul să beneficieze în continuare de garanţiile şi facilităţile acordate de aceasta”. în pofida unor realizări răzleţe obţinute în perfecţionarea mediului de afaceri. declanşată după alegerile parlamentare şi transpusă în viaţă în conformitate cu lista de tristă faimă. care au anticipat procesul de elaborare a strategiei investiţionale a Republicii Moldova.„Creşterea investiţiilor în scopul asigurării noilor locuri de muncă.

Moldova numai cu respectarea dispoziţiilor art.6 zile. dacă pe numele unei persoane au fost înregistrate anterior întreprinderi care nu funcţionează şi care nu au fost lichidate în modul stabilit de lege sau care au datorii la bugetul public naţional. adică cu 1. Este important de a nu confunda persoana juridică străină cu întreprinderea cu investiţii străine. controlul mărfurilor si a mijloacelor de transport. procedura de înregistrare a unui agent economic a durat în mediu 27. a documentelor. Timpul de modificare a documentelor de înregistrare s-a diminuat de la 25. amenzile. În mediu. 6 alin. Costurile legate de această procedură constituie $136. care este reglementată prin Legea cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător. iar conţinutul ei a fost identic în ambele cazuri până la aprobarea Codului Vamal al Rusiei din 2003 10 în care termenul de timp pentru procedurile vamale a fost diminuat esenţial. din care plăţi şi taxe oficiale $125. Bariera de ieşire: limitează posibilitatea agentului economic de a lichida întreprinderea care nu generează profit. Legislaţia pune anumite limite persoanelor juridice străine.similară a persoanelor juridice ale Republicii Moldova dacă legea Republicii Moldova nu prevede altfel pentru persoanele juridice străine”. Conform raportul pregătit de ProEra Grup S. sau de 2 ori mai mult ca în perioada 2000-2002. se înregistrează în Registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţilor şi este considerată persoană juridică naţională.(2) al Codului Civil. dar care este tipică pentru tot mediul de afaceri din Republica Moldova este cadrul regulatoriu. şi finanţat de către DAI-Bizpro/Moldova 8 cităm: „În ultimii trei ani (2001-2003). 7 O altă problemă destul de dificilă pentru investitorii străini.4 zile (perioada 2001-2003). De exemplu persoanele juridice străine sunt limitate în dreptul de a cumpăra terenuri cu destinaţie agricolă conform art. Lichidarea afacerii este o problemă destul de serioasă care. Întreprinderile cu capital străin au . 5 Societăţile pe acţiuni din statele străine pot plasa acţiuni în R.2 zile (perioada 2000-2002) la 24. Costurile includ plăţile oficiale.106.R.L.5 zile pentru obţinerea autorizaţiilor la export. alin. În multe state. care prevede aceleaşi drepturi pentru investitorii străini şi cei autohtoni şi clauza naţiunii celei mai favorizate.” Codul Vamal al Republici Moldova 9 conţine prevederi. în conformitate cu art. Conform raportului „Costul reglementării afacerii în Republica Moldova”. care determină plafonul de timp pentru verificarea declaraţiei vamale. în medie. Costurile acestei proceduri au fost în medie de $223. 6 Instituţiile financiare străine pot desfăşura activităţi pe teritoriul Republicii Moldova numai prin filiale şi sucursale şi numai dacă au fost autorizate de Banca Naţională a Moldovei. sau de 2 ori mai mult ca în anii 2000-2002. care oferă drepturi egale cu a investitorilor din terţe state. în ultimii trei ani întreprinderile au alocat 3. Întreprinderea cu investiţii străine se constituie în Republica Moldova în una din formele societăţilor comerciale stabilite la art. Astfel de prevedere există numai în legislaţia R. în opinia întreprinderilor chestionate poate dura mai mult de un an. investitorii dispun de dreptul de a alege între regimul naţional. din care plăţi şi taxe oficiale $130. Moldova şi a Federaţiei Ruse. creează bariere în iniţierea unei afaceri noi. Dreptul de a face o alegere între aceste două regimuri este o opţiune extrem de convenabilă pentru investitor şi în mod sigur că acesta va alege varianta optimală pentru el şi va investi în economia statului care-i va oferi acest drept. costul înregistrării a rămas la nivelul anilor precedenţi şi este de $151. persoanei în cauză i se refuză înregistrarea unei noi întreprinderi. până la înlăturarea circumstanţelor menţionate. 29 din Legea cu privire la piaţa valorilor mobiliare. toate tipurile de plăţi şi pierderi din cauza staţionării şi nu includ taxele vamale. 6 şi 7 din Legea instituţiilor financiare.(2) din Legea privind preţul normativ şi modul de vânzare – cumpărare a pământului. deoarece.7 mai mult ca în perioada 2000-2002.

care la prima vedere ar putea să fie determinative pentru investitori în luarea deciziei de a investi într-un stat sau într-o ramură economică : „. nici nu poate fi vorba de o creştere a investiţiilor în regiuni. În Republica Moldova drepturile investitorilor asupra bunurilor imobile sunt stipulate în Legea cu privire la investiţiile in activitatea de întreprinzător şi în Legea privind preţul normativ şi modul de vânzare – cumpărare a pământului. 22.XIII din 25.1308. a Legii cu privire la investiţiile in activitatea de întreprinzător. ramură cu condiţii dintre cele mai favorabile pentru o activitate profitabilă. De exemplu în agricultură.. cu excepţia terenurilor cu destinaţie agricolă şi a celor din fondul silvic. În unele sectoare nici nu există premise pentru o evoluţie spre bine. nivelul salariului în periferie fiind de aproximativ două ori mai mic decât în capitală. Conform Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei pentru anii 2004-2006. dispunem de resurse umane calificate şi braţe de muncă necostisitoare.poziţie geografică reuşită.. În regiuni locuieşte circa 80% din populaţia ţării. 6 ale Legii nr. Astfel. . căreia îi revine mai puţin de 20% din volumul total de investiţii străine.4 (3) a Legii privind preţul normativ şi modul de vânzare – cumpărare a pământului cu următorul conţinut: „ Terenurile proprietate publică pot fi vândute atât persoanelor fizice şi persoanelor juridice ale Republicii Moldova.cheltuit în mediu 1. Însă în prezent. clima e prielnică pentru creşterea unei largi varietăţi de culturi agricole. de poziţia dominantă în structura economiilor regionale a sectorului agrar cu o eficienţă scăzută şi de lipsa condiţiilor şi a resurselor necesare pentru dezvoltare. Compararea procedurilor de importexport arată că durata lor în Moldova în perioada 2001-2003 a fost mai mare ca în perioada 2000-2002. cît şi investitorilor străini. cu excepţia terenurilor cu destinaţie agricolă şi ale fondului silvic care se vând numai persoanelor fizice şi persoanelor juridice ale Republicii Moldova”. care printre altele se contrazic: . diferenţierea considerabilă a potenţialului economic al capitalei şi al regiunilor a fost determinată de degradarea accelerată a industriei şi a infrastructurii micilor oraşe în perioada crizei din anii 90.. Art. care prin prevederile sale limitează drepturile investitorilor asupra proprietăţilor funciare şi lipsa unor proiecte investiţionale atractive în ramura vinicolă şi a tutunului." 11 Însă constatăm. dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile de pe teritoriul Republicii Moldova. pentru a desfăşura activitate de întreprinzător. Întreprinderile ce exportă spre ţările OCDE au folosit 4 zile şi $237 la o operaţie de export.4 zile şi $113 pentru o procedură vamală.1997. În agricultură. cităm: investitorii străini pot dobândi.„creşterea investiţiilor in regiunile care necesită susţinere in dezvoltarea lor social–economica”. Dreptul de vânzare-cumpărare a terenurilor cu destinaţie agricolă aflate în proprietate privată este stipulat în prevederile alin (2) şi (3) din art. investiţiile sunt nesemnificative. mai puţin de 40% din export. tradiţii în agricultură. investitorii dispun de dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile în conformitate cu următoarele prevederi legislative: Art. că avantajele enumerate sunt mai mult decât insuficiente pentru a determina investitorii să-şi focuseze atenţia asupra sectorului agricol. în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova.. după părerea noastră principalele impedimente în atragerea investiţiilor sunt legislaţia. luând în consideraţie situaţia în domeniul investiţional în general pe ţară. cernoziomurile ocupă 80% din suprafaţa ţării. În Republica Moldova există un decalaj enorm între nivelul social-economic al dezvoltării municipiului Chişinău în comparaţie cu restul ţării. 07. Sunt o serie de avantaje.

întreprinderea cu investiţii străine era scutită de plata taxelor vamale pentru acele bunuri (materie primă. inclusiv şi dobânda bancara aferenta in decursul primilor trei ani. care au aderat sau care sunt în curs de aderare la Uniunea Europeană. condiţionând o serie de beneficii pentru investitorii români. Pentru a nu admite folosirea bunurilor importate în alte scopuri.998-XII din 1 aprilie 1992 privind investiţiile străine oferea unele facilităţi la importul bunurilor introduse în ţară ca aport la capitalul social. pe bază de reciprocitate. fără o analiză preliminară judicioasă a impactului pe care poate săl aibă respectivul act regulatoriu. investitorii străini nu dispun de dreptul de a procura bunuri funciare pentru a activa în agricultură şi în mod sigur. Regulamentul analizat în boxa 3 sus este o mostră de act normativ. Conform acestor prevederi legislative. precum şi persoanelor fizice şi persoanelor juridice autohtone. Cadrul actelor regulatorii este extins şi complicat. Multe dintre actele regulatorii ale organelor de control nu sunt publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi nu au forţă juridică. prevăzute de prevederile acestui act legislativ. Astfel prin omiterea în legea în vigoare a dispoziţiilor ce prevăd facilităţi în atragerea in tară a potenţialului productiv din exterior sau creat condiţii inegale pentru investitorii străini la crearea şi majorarea capitalului social a întreprinderilor. importate pentru a fi folosite la fabricarea articolelor pentru export. în condiţiile prevăzute prin lege organică. în condiţiile prevăzute de legea cu privire la investiţiile in activitatea de întreprinzător sunt lipsiţi de această facilitate. . De altfel.În cazul în care cetăţenii străini sau apatrizii devin proprietari de terenuri cu destinaţie agricolă sau ale fondului silvic prin moştenire legală sau testamentară. oferind investitorilor drepturi asupra proprietăţilor funciare.alin (2) Dreptul de vânzare-cumpărare a terenurilor cu destinaţie agricolă aparţine statului. România care a avut probleme similare în agricultură a recurs la operarea unor amendamente în Constituţia ţării. Statul vecin. numai din aceste considerente nu vor investi în această ramură. În conformitate cu alin. După abrogarea legii privind investiţiile străine de aceste facilităţi pot beneficia în continuare numai agenţii economici care au activat în condiţiile. ei au dreptul de a le înstrăina prin acte juridice între vii numai cetăţenilor Republicii Moldova. dar oricum sunt impuse spre executare agenţilor economici de către organele de stat. în cazul cel mai bun aceste documente dublează prevederile unor acte legislative.„orientarea factorilor de producere din Republica Moldova spre atragerea in tara a potenţialului productiv din exterior si producerea in Republica Moldova a bunurilor destinate pieţelor externe” Legea nr. semifabricate etc. Codul Civil şi alte acte legislative. . alin (3) . În conformitate cu prevederile alin (2) a art. precum şi prin moştenire legală.36. În boxa 3 este analizat un act regulatoriu adoptat recent – Regulamentul tip de funcţionare a pieţelor. actul legislativ respectiv prevedea achitarea taxelor vamale in întregime. prevederile căruia contravin principiilor fundamentale stipulate în Codul Fiscal. în cazul cel mai rău – le contrazic. Întreprinderile care au întrat pe piaţă. O bună parte din ele sunt adoptate în grabă.). (2) din articolul 44 a Constituţiei României. care presupune un maximum de beneficii pentru toate părţile este utilizat de majoritatea statelor. cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte. aplicarea unui astfel de tratament investitorilor străini.

în sensul spaţial-geografic utilizat de autorii regulamentului. spaţii pentru lucru. documentul este imprecis şi permite interpretări ambigue. documentul prevede că „la stabilirea costului locului de desfacere se va ţine cont de necesitatea asigurării accesului pe piaţă al diverselor categorii de consumatori. De asemenea. ci totalitatea de relaţii şi instituţii specifice dintre vânzător ca exponent al cererii de piaţă şi cumpărător ca exponent al ofertei de piaţă în urma cărora are loc stabilirea unui preţ liber de piaţă la obiectul tranzacţiei. nu pot fi subiecţi ai antreprenoriatului. Regulamentul prevede introducerea unor rapoarte fiscale noi (decizia administraţiei asupra costului locului de desfacere a mărfurilor). formarea şi folosirea resurselor. Nu este clar de ce este necesară aprobarea autorităţilor publice locale după ce autorităţile de specialitate şi-au dat acordul. după caz. O altă remarcă care se impune este faptul că autorii documentului confundă administraţia pieţei cu proprietarul pieţei. partea II). în mod prioritar al persoanelor care comercializează produse agricole cultivate pe terenul propriu”. Regulamentul tip de funcţionare a pieţelor – mostră a inflaţiei juridice Regulamentul tip de funcţionare a pieţelor a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. Codul Fiscal în articolul 5 defineşte piaţa ca „sistem de relaţii economice ce se formează în procesul producţiei. acesta stipulând că „lucrările de proiectare şi construcţie. anume Departamentul Comerţului şi a elaborat conceptul regulamentului. Dacă este vorba de îngrădirea accesului pe piaţă a intermediarilor. Acest lucru obligă administraţia pieţei fie să stabilească o taxă minimă care ar putea să nu . că Departamentul pentru Comerţ al Ministerului Economiei nu poate pretinde la promovarea unui „regulament-tip” de reglementare a unor asemenea relaţii şi instituţii.Nu este clar cum şi de ce administraţia sau proprietarul pieţei ar trebuie să asigure „sporirea afluxului pe piaţă produselor agricole prin antrenarea în activitatea comercială a producătorilor acestora” (punctul 9. se aprobă prin decizia autorităţilor administraţiei publice locale”. De asemenea. În teoria economică contemporană prin noţiunea „piaţă” se înţelege nu locul geografic unde are loc vânzarea legumelor. punctul 4 este extrem de ambiguu. cu serviciul veterinar de stat teritorial. Credem. De asemenea. care garantează drepturile la practicarea liberă a activităţilor economice. Moldova nu ar exista legislaţie specială. deşi Codul Fiscal nu prevede existenţa unor asemenea tipuri de rapoarte fiscale. În al doilea rând. Controlul asupra executării prevederilor hotărârii se pune în sarcina Departamentului Comerţului. Nu este clar de asemenea de ce administraţia pieţei trebuie să accepte reclamaţii asupra calităţii. care se caracterizează prin libertatea subiecţilor la alegerea cumpărătorilor şi vânzătorilor. determinarea preţurilor. regulamentul conţine în mod alogic stipulări ce ţin de regimul străinilor (dreptul persoanelor străine la muncă). atunci această prevedere contravine prevederilor constituţionale fundamentale. coordonate în prealabil cu serviciul sanitaroepidemiologic de stat teritorial şi. structură a Ministerului Economiei al Republicii Moldova. În al treilea rând. care ar reglementa ansamblul normelor de bază privitoare la dreptul la muncă. urmărirea bănuiţilor. nu este clar dacă această stipulare se extinde şi la pieţele construite pe terenuri aflate în proprietate privată. Aceştia sunt obligaţi să acorde ajutor (nu este clar ce fel de ajutor. circulaţiei şi distribuirii mărfurilor. odată ce conform legislaţiei de protecţia consumatorilor sunt responsabile organe specializate. În primul rând. Acest regulament are foarte multe laturi slabe şi este criticabil. „în scopul eficientizării funcţionării pieţelor”.subiecţi ai antreprenoriatului” este incorectă deoarece pieţele ca atare. condiţiile de funcţionare a pieţelor. 955 din 21/08/2004. De fapt. Boxa 3. prestării serviciilor. de parcă în R. intermedierea fiind una dintre acestea. precum şi circulaţiei mijloacelor băneşti. Sintagma din punctul 2 partea I „pieţe . Astfel. denumirea documentului este nereuşită. depozite sigilate?).

09. fie să practice discriminarea prin preţ faţă de vânzătorii de pe piaţă. 2003 года. instabilitatea financiară şi blocajul financiar din economia Moldovei.necesitatea unor surse de finanţare mai ieftine şi mai durabile. Cum stam la capitolul “Leasing” in Republica Moldova? Obiectivul primar de a contribui la o dezvoltare economică a Moldsovei este susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii.199 – XIV din 18. nr.07. 1149-XIV din 20. nr. Intervievarea selectivă a managerilor companiilor de leasig din Moldova a permis.instabilitatea legislativă şi insuficienţa aplicării legilor. R. anul 2004. R.1997 (M. Nr.1308. Principalele impedimente juridice în dezvoltarea leasingului în RM sunt neconcordanţa între actele normative în vigoare.06.2004 (M. 234 din 27 februarie 2002. .06.XIII din 21. [2] Vezi: Raportul privind respectarea drepturilor şi libertăţilor omului în Republica Moldova în anul 2002.mediul investiţional nefavorabil. O.incertitudinea regulilor şi normelor impozitării. 08. nr. 07. 12. Autor articol Josanu Victoria [1] Strategia Investiţională a Republicii Moldova aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 57-58/515 din 04.81-XV din 18. printre altele.04. 160162/1201 din 23. 27-28/123 din 23. nr.2004) [4] Codul Civil nr. Of. 1/2 din 01. 07. Moldova nr. neaderarea la Convenţia de la Ottava.1996) [8] Raportul costul reglementării afacerii în Republica Moldova. 2000) [10] Таможенный кодекс РФ от 28. 1107-XV din 6.XIII din 25.care generează anumite rezerve din partea companiilor străine de a . 1995 (M.01. M. determinarea spectrului celor mai grave probleme cum sunt: . nr.11. M. Una din modalităţile eficiente de finanţare a procesului de renovare şi modernizare a potenţialului de producere a bussinesului mic şi mijlociu este leasingul.O.asigure un nivel optimal de rentabilitate.evidenţei contabile ale tranzacţiilor de leasing. Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului din Moldova. M. 1999) [7] Legea nr.1997) [6] Legea nr.O. .O.05.2002 (M.1998 (M. N 61-Ф3. 82-86 din 22. Aceasta poate avea loc prin accesul întreprinderilor mici şi mijlocii la metode moderne de afaceri şi promovarea tehnicilor noi în implimentarea unei politici investiţionale coerente. R. Leasingul ca afacere ar putea fi considerat cel mai pătimit domeniu din Moldova. M. R.03. 64-66/344 din 23. [9] Codul vamal al Republicii Moldova nr. [11] Vezi SCERS şi Strategia sectorială de reducere a sărăciei şi de dezvoltare a agriculturii.550.2000 (MO al RM nr.2002) [5] Legea nr. [3] Legea R.

de aceea ar fi fost corect ca în titlul legii să se specifice”cu privire la leasingul financiar”. cu drept de răscumpărare a bunului de către utilizator. nu se reglementează şi nu se limitează. conduc la o interpretare neunitară a operaţiunilor de leasing. ci pe forma care corespunde normelor juridice.încheia operaţiuni de leasing internaţional. La fel. Adeseori. natura raporturilor lor juridice. Contractul de leasing se bazează în esenţă nu pe criterii economice. Ar fi oportun a se prezenta noţiunea de leasing ca formă de activitate investiţională privind achiziţionarea bunurilor şi transmiterea lor în temeiul contractului de leasing financiar persoanelor fizice şi juridice contra plată. Premiza instituţională de formare şi promovare a afacerilor de leasing ca o componentă a activităţii investiţională este fondarea unei asociaţii naţionale de non-profit. nu sunt aplicabile deoarece contravin altor acte normative. .înlăturarea dimensiunilor dintre Legea cu privire la leasing şi actele normative din domeniul vamal şi valutar. Tranzacţia de leasing diferă de tranzacţia de încheiere-vînzare.restituirea voluntară de către utilizator a obiectului leasingului în temeiul prevederilor contractuale. care sunt efectuate de structurile afiliate sau subordonate Parlamentului. În Germania băncile controlează doar tranzacţiile de leasing. argumentate economic.deoarece ea trebuie să reflecte raporturile de natură financiară între părţi şi. de tranzacţia de cumpărare-vînzuare în rate. Practica judiciară privind executarea silită a obligaţiilor debitorului dovedeşte că se apelează la sechestrarea şi vînzarea bunurilor debitorului. Este necesar a concretiza şi denumirea însăşi a legii. Toate modificările şi completările legislative privind activitatea de leasing trebuie efectuate în strictă concordanţă cu prevederile Convenţiei de la Ottava cu privire la leasingul financiar internaţional.Dar diferitele regimuri juridice. Una din soluţiile actuale o constituie amortizarea Legii cu privire la leasing cu toate dispoziţiile Codului civil.legislaţia nu determină clar deosebire între noţiunile de leasing financiar şi cel operaţional.17 puntul (2) şi punctul (3)).în consecinţă. Este necesară clarificarea în legislaţie şi a situaţiei în care bunurile utilizatorului sunt sechestrate la cererea organelor de stat ca urmare a executării silite a creanţelor bugetare sau la cererea altor creditori în contul datoriilor utilizatorului. Din punct de vedere juridic relaţiile de leasing sunt reglementate de cîteva acte normatve. activitatea de leasing. În asemenea situaţii locatorului trebuie să i se asigure prin lege dreptul de a prelua (ridica) bunul de la partea care se face vinovată. organele fiscale alături de bunurile proprii ale utilizatorului sechestrează şi bunurile deţinute în leasing. determinate de aceste acte normative. . de tranzacţia prin garanţie în general prin mărimea plăţilor. . iar în cazul vînzării-cumpărării în rate. dreptul de proprietate trece la utilizator odată cu încheierea contractului. Principalele divirgenţe între locator şi utilizator apar în cazul neefectuării plăţilor contractuale. Legislaţia Germaniei şi Elveţiei prevede opţiunea care transformă leasigul în contract de cumpărare.vînzare în rate de tip special: în cazul leasingului proprietar al bunurilor rămîne locatorul.ceea ce conduce la diverse interpretări ale acestora. Acţiunile primordiale ce pot fi aplicate în domeniul legislativ ar fi: . pe un termen limitat şi în anumite condiţii stipulate în contract. Avantajele si dezavantajele dezvoltarii unei afaceri in Franchisa in Republica Moldova. codului vamal ale RM.executarea silită conform dispoziţiilor Codului de procedură civilă .Codului fiscal. Astfel. Legislaţia din RM prevede două modalităţi de asemenea preluare: . dat fiind faptul că prevederile Legii cu privire la leasing(art.definirea leasingului ca o componentă a activităţii investiţionale.

. Cu cât conţinutul contractului va fi mai temeinic elaborat. Atât în plan mondial. Până în prezent. posibilitatea „copierii” unei afaceri de succes de la o firmă care are o reputaţie înaltă şi posedă o experienţă bogată. numai în SUA. unde franchisingul a căpătat o evoluare stabilă şi ascendentă şi se manifestă printr-un succes considerabil. precum şi calitatea joasă a serviciilor pe piaţă.Franchisingul este larg răspândit în sectorul serviciilor şi este în creştere. eventual. utilizând in acest scop franchisingul. Rusia) cadrul legal se conţine în alte legi (cod civil. să contribuie la menţinerea identităţii comune şi a reputaţiei francizei sau reţelei de franciză.cadrul legal inadecvat. . insuficienţa capitalului autohton. Beneficiile pentru operare în Republica Moldova includ forţa de muncă ieftină şi costurile scăzute pentru publicitate. chestiunea dată deocamdată nu a avut efectul scontat. în mare măsură. pentru că îmbină resursele proprietarului cu măiestria managerială şi succesul produsului franchiserului. depind de condiţiile macroeconomice dintr-o anumită ţară şi de atmosfera generală a businessului. deşi există „de jure” şi „de facto” o lege specială şi posibilitatăţi reale de implementare a ei. cu atât riscul de apariţie a litigiilor şi de neîndeplinire a lui se diminuează în mod corespunzător. să protejeze drepturile de proprietate industrială sau intelectuală ale franchiserului. să sporească nivelul de colaborare cu partenerii. Un loc aparte îl ocupă barierele legate de accesul la tehnologii noi. De asemenea. presiunea fiscală. schimbările recente înregistrate în mediul de afaceri din ţară inspiră optimism în ce priveşte dezvoltarea businessului în general şi a franchisingului în particular. deoarece există un număr impunător de agenţi economici care activează în bază de contracte ce conţin elemente de franchising.Franchisingul oferă astfel.riscul relativ mare de ţară şi alte impedimente.Spre deosebire de ţările occidentale. accesul la tehnologie. România şi Republica Moldova au fost adoptate legi speciale pentru activitatea de franchising. Barierele şi problemele întâlnite în activitatea unei întreprinderi ce activează în sistem de franchising sunt similare problemelor celorlalte tipuri de întreprinderi şi. în Republica Moldova. Dat fiind faptul că sistemul de franchising este complex. criminalitatea. franciza constituie o afacere care în esenţă deja şi-a dezvoltat pe piaţă produsul de succes. în cazul iniţierii unei afaceri de franciză. Totodată există şi un nivel scăzut al puterii de cumpărare. accesul la sursele de finanţare.accesul limitat la credite. Deoarece o bună parte a bunurilor şi serviciilor oferite de întreprinderile ce reprezintă companii străine sunt destinate clienţilor cu venituri medii şi mari. volumul de vânzări al acestora vor depinde în mare parte de situaţia economică din ţară şi creşterea puterii de cumpărare a populaţiei. raporturile de franchising sunt supuse şi prevederilor altor acte normative care reglementează raporturi similare franchisingului. Aceştia ar putea. cât şi în cel european. activitatea de antreprenoriat etc.Cu toate acestea. contractele de franchising includ un şir de compartimente standard care trebuie determinate astfel încât să reflecte interesele părţilor în contract şi/sau a membrilor reţelei de franciză. Dezvoltarea franchisingului pe piaţa acestor ţări este împiedicată de următoarele bariere: . franchisingul are şanse reale de aplicare la scară largă în viitor. cadrul juridic al francizei a constituit mult timp o zonă neexplorată şi nereglementată. fiind considerată o afacere prosperă. etc. Această atmosferă este influenţată de cadrul legal. .Pentru antreprenori şi alţi oameni de afaceri mai experimentaţi. În alte ţări (Franţa.Contractul de franchising este documentul principal care necesită prevederea tuturor clauzelor ce vor reglementa întreg spectrul raporturilor dintre părţile unei francize.) sau este reglementat prin acte normative adoptate de guvern sau organizaţii neguvernamentale specializate. permite reglarea optimă a raporturilor de franchising.Indiferent de domeniul francizei.Germania. ţinând cont de importanţa primordială a tehnologiilor în franchising. Legea Republicii Moldova cu privire la franchising conţine în sine dispoziţii care.

închirierea autoturismelor. produsele şi serviciile automate. distribuţia prin dealeri. există deja circa 250 sisteme de franchising cu peste 5. Din cauza profitabilităţii semnificative şi a recuperării rapide a investiţiilor se preferă amplasarea francizei în zonele cu o putere de cumpărare relativ mai mare a populaţiei. pentru copii etc. serviciile menajere. Mai modest ca dimensiune. Bulgariei şi României.agrement. sfera turism – sport . alimentaţia publică. sfera construcţiilor. cu circa 79 sisteme de franchising şi 260 parteneri afiliaţi. în special.Reieşind din necesităţile actuale şi oportunităţile identificate. . atunci cititi acest articol si scrieti-ne ce ar trebui de completat.Astfel. serviciile auto.Extinderea franchisingului pe piaţa s-a realizat preponderent în domeniul comerţului cu amănuntul şi alimentar. .000 de franchisee.consolidarea şi crearea cadrului legal şi instituţional specific franchisingului. elaborarea business planului. Majoritatea afacerilor sunt stabilite în sectorul fast-food. utilizând subfranchiseri în cadrul sistemului de master franchising. serviciile sociale ş i unele ramuri din sfera producţiei. Republica Cehă. articole de fierărie şi menaj. de închiriere şi distribuţie. se află la începutul unei dezvoltări promiţătoare a acestui domeniu de activitate. industria hotelieră. analiza francizelor. servicii foto. daca nu atunci pur si simplu cititi cu atentie! Raspunsul la aceasta intrebare nu este unul simplu. aparatură. de ce? Noi doar le oferim atitea avantaje: . În calitate de forme mai simple de colaborare cu elemente de franchising pot servi agenţia comercială. evaluarea franchiserului. Totodată există potenţial de dezvoltare şi în alte domenii de activitate. franchiza a început să se extindă şi pe piaţa Poloniei. managementul imobiliar. copiere. Lideri în implementarea sistemelor de franchising în ţările europene ex-socialiste sunt Cehia şi Ungaria. servicii de întreţinere casnică. implementarea bus iness planului.Franchiserii prosperi şi-au modificat strategia de abordare a pieţei ungare. pot fi create francize pe bază de întreprinderi mixte. Implementarea unui sistem de franchising necesită parcurgerea de către viitorul antreprenor a şapte etape de bază: autoevaluarea. facilităţi de parcare. celelalte fiind în sectoarele vestimentaţie. se propun următoarele direcţii de sprijinire a dezvoltării franchisingului în Republica Moldova: . Cele mai solicitate sunt sectoarele alimentar şi vestimentar. pe piaţa cehă au reuşit să pătrundă companiile cu renume din cele mai dezvoltate ţări din lume În Ungaria. prin care se oferă finanţare şi taxe de franciză mai joase şi contribuie la succesul afacerii. servicii de turism. În acestor sector sunt angajaţi circa 45 mii de persoane şi se realizează peste 2.serviciile medicale. De asemenea. deşi acest domeniu de activitate este considerat relativ nou.impulsionarea ofertei şi stimularea cererii de franciză pe piaţă. servicii hoteliere. reprezentanţele franchiserilor. ceea ce constituie 5% din totalul vânzărilor cu amănuntul. negocierea contractului. producerea în bază de licenţă. cum ar fi serviciile de curăţire. De multe ori ti se pare ca investitorii straini doresc niste lucruri contradictorii. educaţia şi cursurile de perfecţionare.dezvoltarea spaţiului informaţional al franchisingului “De ce se investeste atit de putin in Republica Moldova?” De ce se investeste atit de putin in Republica Moldova?” Daca stiti raspunsul la aceasta intrebare. În scurt timp.Forma cea mai adecvată de fondare a întreprinderilor franchisee este cea bazată pe capitalul firmelor locale independente. Principalele domenii de activitate economică cu un potenţial înalt de aplicare a sistemului de franchising în Moldova sunt: comerţul cu amănuntul.educaţie.6 mlrd euro. dar mai intensiv în ritmuri. staţii PECO. servicii legate de transportarea pasagerilor şi a încărcăturilor. S-ar parea ca avem o mie si una de avantaje pentru care ar trebuie sa investeasca si totusi nu investesc. documentarea.serviciile poştale.

care poate are mai putine avantaje ca Republica noastra. Exemplul companiei americane “Europharm” si celei Germane “Unistar” in cazul cu “ Air Moldova” vorbesc de la sine. iar pentru un investor adevarat timpul intr-adevar sunt bani. daca el poate face acelasi lucru in alta tara. Si totusi cit de bune nu ar fi legile ele nu au valoare pina nu sunt aplicate. si bani grei. de ce? Companiile doresc ceva ca le-ar fi cunoscut deja. aceastea reprezentind acel neobisnuit si specific avantaj fata de alte tari. • Condiţii climaterice favorabile pentru producerea unei varietaţi de produse agricole. Inca un factor important care respinge investorii sraini este birocratia. Intr-un cuvint de ce un investor de success sa piarda citeva saptamini pentru a fonda o companie in Moldova. care ii face ca companiile sa investeasca intr – o tara noua. conditii specifice. • O mulţime de acorduri comerciale cu toate statele CSI si acorduri bilaterale de protecţie a investiţiilor. dar pentru a privi obiectiv lucrurile. Si totusi se investeste putin. de exemplu niste standarde sau cai de conducere a biznesului pe care deja le cunosc si le-au practicat anterior. cred ca ar fi bine sa aflam chiar parerea personala a acestor oameni de afaceri care ar dori sa investeasca in RM dar nu o fac. Investorii in primul rind asteapta sa fie tratati corect. dar in care aceasta procedura dureaza maximum 2-3 zile. legile sa fie aplicate la fel pentru companiile straine si cele autohtone. si atunci el cistiga timpul. Vom fi bucurosi sa aflam raspunsurile Dvs. multor companii straine li s-au expropriat activele fara vre-o compensare. • Preferinţe comerciale oferite de UE.• Localizare strategica – poziţia geografica avantajoasa intre est şi vest. Daca citam DEX-l: “Atitudinea caracterizată printr-o respectare exagerată a formalităţilor sau a regulilor scrise”. competent si democratic. Aceasta este raspunsul meu la intrebarea de ce se investeste putin in RM. Dar intr-acelasi timp ei cauta ceva neasteptat. Ei doresc un cadru legal eficient. acest lucru fiind greu de obtinut cind normele legislative se schimba in cel mai bun caz in fiecare an. VINDEM sau NU VINDEM Teren agricol investitorilor straini? . solurilor fertile si prin urmare a recoltelor ce pot fi prelucrate si exportate si al fortei de munca relativ ieftina si calificata. Ca concluzie la toate cele mentionate pina acum as spune ca da. intr-adevar Moldova are multe de oferit investorilor straini. Din pacate in Moldova s-au inregistrat mai multe cazuri in care necatind la legislatia in vigoare. Dar care este partea obisnuita la care se asteapta investorii straini? Este vorba de un cadru legal bine pus la punct. adica unul care sa ofere in primul rind stabilitate pe termen lung –este un lucru normal si necesar ca fiecare investor sa-si planifice activitatea pentru citiva ani inainte. • Libertatea efectuarii investiţiilor . Aceasta este combinatia dintre obisnuit si neobisnuit. si aici apare cea mai importanta problema pentru institutiile imputernicite /legislative sa creeze astfel de legi si norme care ar contribui la dezvoltarea si mentinerea biznesului si nu la falimentarea acestuia sau intarirea economiei tenebre si a dublei contabilitati. care diferentiaza o natiune de alta si prin aceasta are avantaj in fata altor companii si tari. odata cu aderarea Romaniei la UE. dar toate aceste avantaje se vor transforma in stimulenţi investiţionali numai intr-un cadru legal adecvat. • Vecinatate cu UE – din 1 ianuarie2007. In al doilea rind toate companiile doresc o dezvoltare durabila desfasurata legal. Intr-adevar Moldova este atractiva pentru investitorii straini din punct de vedere al pozitiei geografice. • Forţa de munca ieftina cu un grad inalt de calificare şi cunoştinţe extinse in domeniul limbilor (in particular Romana şi Rusa).investitorii işi pot plasa investiţiile in orice domeniu al activitaţii de intreprinzator.

Viitorii proprietari nu vor avea nevoie nici măcar de argaţi. iar populaţia.nu prea cred în cele scrise/citite. să zicem. În ţările dezvoltate din punct de vedere economic agricultura este practicată de cca. singurele care acoperă întreg teritoriul republicii. dacă pămîntul va creşte în valoare. sîntem în drept să credem că pe undeva ar putea fi elaborată şi vre-o politică „sanitară”. Viitorii proprietari nu vor avea nevoie nici măcar de argaţi. dar dacă o şi fac . situarea geografică a ţării este avantajoasă.muncitori care cunosc tehnologiile înaintate şi sînt mai exigenţi faţă de sine şi muncile exercitate. de o cam dată. 3000 de euro (cca. Spre exemplu. cea mai mare parte dintre agricultorii noştri experimentaţi. iar dezmoştenirea ţăranilor va avea drept consecinţă migrarea masivă a acestora în oraşe sau peste hotarele ţării. Vînzarea terenurilor agricole către investitorii străini va ridica valoarea lor şi ţăranii vor putea să-şi dea terenurile în arendă în condiţii mult mai convenabile decît în prezent. Pierderea controlului statului asupra terenurilor agricole nu poate fi vorba. 2 – 4 la sută din populaţie. el va fi acceptat de bănci în calitate de gaj şi ţăranii vor putea lua credite. un occidental cu un venit lunar. se descurcă cu greu în condiţiile economiei de piaţă. deoarece astăzi statul nici nu are dreptul să controleze utilizarea resurselor funciare. căci tehnologiile agricole intensive nu necesită prea multe braţe de muncă. situarea geografică a ţării este avantajoasă. iar radioul şi televiziunea de stat. inclusiv pentru lărgirea suprafeţelor. Numai dreptul de proprietate asupra terenului îl va atrage pe investitor. din anumite cauze obiective/subiective. Cu asemenea venituri putem face un calcul cît se poate de exact privitor la potenţialul occidentalilor de a cumpăra pămînturile noastre? În Moldova pămînturile sînt fertile şi foarte ieftine. de o cam dată. preţul căruia oscilează între 3 – 8 mii de lei. ce evită problemele incomode puterii. În plus. însă. În plus. Riscuri Să ne întrebăm: a cîta parte din populaţia republicii cunoaşte măcar ceva despre aceste riscuri? Şi de unde să cunoască dacă cetăţenii noştri nu prea citesc ziare. investitorul străin nu poate să-şi vîndă afacerea altcuiva. În cazul arendei terenurilor agricole. din anumite cauze obiective/subiective. iar prevederile speciale faţă de aceste terenuri se vor răspîndi şi asupra terenurilor agricole procurate de întreprinderile cu capital străin. deci. va fi nevoie de braţe de muncă calificate de peste hotare . În această situaţie. căci tehnologiile agricole intensive nu necesită prea multe braţe de muncă. poate cumpăra de la 4 la 10 hectare de pămînt. 36 mii lei pe lună). deja au abandonat domeniul. care se află în proprietate privată. de peste 40 la .muncitori care cunosc tehnologiile înaintate şi sînt mai exigenţi faţă de sine şi muncile exercitate. va fi nevoie de braţe de muncă calificate de peste hotare .Această problemă controversată a aparut ca rezultat la o recentă iniţiativă legislativă de a lipsi întreprinderile cu capital străin de posibilitatea de a procura terenuri agricole. de cca. la noi. adică de curăţare a acestor pămînturi (în genere a întregii republici) de populaţia „incapabilă”. iar populaţia. Întîi de toate vom constata faptul că un investitor străin din start este în afara concurenţei în raport cu un potenţial investitor autohton. adică de curăţare a acestor pămînturi (în genere a întregii republici) de populaţia „incapabilă”. ne pun la dispoziţie doar informaţii „filtrate”.În Moldova pămînturile sînt fertile şi foarte ieftine. Totodată. iar astfel de afaceri precum crearea plantaţiilor de vii şi livezi necesită cheltuieli mari şi investitorul nu va accepta să arendeze în acest scop terenuri agricole chiar şi pe un termen îndelungat. cea mai mare parte dintre agricultorii noştri experimentaţi. deja au abandonat domeniul. se descurcă cu greu în condiţiile economiei de piaţă. existînd riscurile pierderii controlului asupra principalei resurse economice a statului – pămîntul. În această situaţie. deci. sîntem în drept să credem că pe undeva ar putea fi elaborată şi vre-o politică „sanitară”.

iar dacă deţinătorul terenului este. . După cum scria ziarul evreiesc „Maariv”. altcîndva cu tradiţii şi oameni harnici şi mari gospodari. au fost leagănul naţiunii noastre. Din cîte se ştie. în primul rînd. ca cetăţean al acestei ţări. de către migranţii veniţi de pe aiurea. principii generale foarte importante sunt stipulate în Constituţie. pămîntul este declarat patrimoniu al poporului evreu dat lui de către Dumnezeu. prevederi importante sunt în strategiile şi politicile sectoriale. Toate acestea erau proprietatea Bisericii ortodoxe greceşti. acesta are dreptul să-şi vîndă pămîntul doar unui evreu.politica de orientare a factorilor de producere din Republica Moldova in directia atragerii in tara a potenţialului productiv din exterior si producerea in Republica Moldova a bunurilor destinate pieţelor externe. deja de cîteva săptămîni. Bunăoară. De asemenea. canalele mediatice arabe informează despre încercarea de a „fura Ierusalimul”. Expert IDIS „Viitorul a constatat divergente in: . ce părere aveţi despre posibilitatea comercializării terenurilor arabile investitorilor străini? Ce putem face pentru a elimina divergentelel între actele legislative şi politica de investiţii Din pacate la moment o problema grava ramine a fi divergenta dintre actele regulatorii si politica de investitii. Porţile Iaffa sînt principala intrare dinspre Asfinţit în Oraşul Sfînt. În Statele Unite au fost cumpărate pămînturile indienilor locali. Documentele principale.creşterea investiţiilor in regiunile care necesită susţinere in dezvoltarea lor social–economic. va accelera degradarea satelor noastre. În plus. Dupa o cercetare minutioasa a acestei probleme Viorel Chivriga.Codul Vamal al Republici Moldova.politica de Creşterea investiţiilor în scopul asigurării noilor locuri de muncă. De menţionat. .sută. unde se află şi unul dintre cele mai cunoscute locuri istorice din Ierusalim – Turnul lui David. utilizîndu-se pîrghii economice. că în Israel este interzisă vînzarea pămîntului către cetăţeni neevrei. Strategia Investiţională a Republicii Moldova a fost elaborată in conformitate cu prevederile Programului de activitate a Guvernului pe anii 2001-2005 “Renaşterea Economiei – Renaşterea . Ar mai fi si alte exemple de mentionat dar am dori sa aflam si parerea Dumneavoastra : Dumneavoastră. cum ar fi Politica naţională în telecomunicaţii. prevederile din SCERS şi Legea Republicii Moldova „Cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător”. Se zice că două echipe de investitori străini-evrei. un arab. Acest proces continuă şi în prezent. au cumpărat în mod clandestin pămînturile. investitorii au avut scopul să păstreze aceste proprietăţi ale oraşului Ierusalim pentru poporul evreu. spre exemplu. care. hotelurile şi restaurantele din jurul porţilor Iaffa din cartierul vechi al oraşului. care au cumpărat pămînturile palestinienilor analfabeţi. Codul Fiscal şi Codul Civil. din cîte se ştie. Un alt exemplu ar fi colonizarea Palestinei de către evreii sosiţi din toată lumea. . Civilizaţia cunoaşte multe cazuri de eliminare a populaţiilor aborigene. Astăzi deja putem vorbi despre înjumătăţirea numărului populaţiei din unele sate. care în mod expres stabilesc politica de stat în domeniul investiţional sunt „Strategia Investiţională a Republicii Moldova”. Venirea necontrolată a investitorilor străini cred că.

Situaţia creată a scos la iveală o mulţime de fisuri în legislaţia ce reglementează activitatea investiţională. Obiectivul fundamental al strategiei respective este accelerarea dezvoltării economice a Republicii Moldova prin asigurarea unor ritmuri înalte de creştere a investiţiilor. facilităţi şi stimulente) pe care le-a avut în faza iniţială. investitorii care au activat în condiţiile Legii privind investiţiile străine sunt plasaţi într-o situaţie mai favorabilă. constatăm că obiectivele trasate. 25 cu următorul conţinut: „Investitorii străini care au efectuat investiţii şi au beneficiat de garanţii şi facilităţi în condiţiile Legii nr. care au anticipat procesul de elaborare a strategiei investiţionale a Republicii Moldova. De fapt. activitatea cărora devenise obiect de investigaţie pentru autorităţi. au rămas în mare măsură nerealizate.” În primul rând. 998-XII din 1 aprilie 1992 privind investiţiile străine au dreptul să beneficieze în continuare de garanţiile şi facilităţile acordate de aceasta”. deşi au fost destul de realiste. că beneficiază de un număr mai mare de facilităţi şi stimulente fiscale. urmărind scopul de a obţine pe aceasta cale o îmbunătăţire cardinala a calităţii vieţii populaţiei si de a atinge un grad înalt de ocupare in câmpul muncii 1 În prezent. în pofida unor realizări răzleţe obţinute în perfecţionarea mediului de afaceri. „Creşterea investiţiilor în scopul asigurării noilor locuri de muncă. art. declanşată după alegerile parlamentare şi transpusă în viaţă în conformitate cu lista de tristă faimă. inclusiv a influxului de investiţii străine directe. obiectivele principale propuse în strategie şi impactul deficienţelor legislative asupra realizării acestora. situaţia în domeniul investiţional a devenit critică. care sunt cu prisosinţă mediatizate în interior şi exterior. Ca standard internaţional în domeniul reglementării juridice a investiţiilor străine este concepută clauza de stabilizare ( Gross Father Clause ). merge vorba de campania. Garanţiile acordate investitorilor au fost şi sunt insuficiente pentru a reda o doză de credibilitate în bunele intenţii ale guvernului şi pe lângă aceasta sunt inferioare calitativ şi cantitativ celor acordate în statele vecine. 2 Intervenţia statului pe piaţa internă de capital sa soldat cu renaţionalizarea unor întreprinderi cu capital străin şi cu intimidarea investitorilor majori. dar nerezultative în atragerea investiţiilor. Prin această clauză. Distorsiunea activităţii investiţionale a prejudiciat grav imaginea R. comparativ cu noii investitori datorită faptului.Ţării" si ale Strategiei de dezvoltare social–economică a Republicii Moldova pe termen mediu (până in anul 2005). În Legea cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător 3 această prevedere lipseşte şi este substituită cu dispoziţia din aliniatul (2). alte rezultate nici nu puteau fi aşteptate. Această clauză prevede păstrarea pentru toată durata de activitate a investitorului străin a tuturor condiţiilor (garanţii din partea statului. 1598 al Codului Civil. în care au fost incluse întreprinderile cu capital străin. dacă analizăm situaţia creată prin retrospectiva evenimentelor. la doi ani de la adoptarea strategiei. Moldova în exterior. Mai mult ca atât. fapt care a condus spre eliminarea ei din cursa cu statele vecine pentru atragerea investiţiilor în economia ţării şi la diminuarea drastică a întrărilor de capital. În afară de aceasta în conformitate cu art. 4 cităm: „persoana juridică străină desfăşoară in Republica Moldova activitate comercială si altă activitate reglementată de legislaţia civilă in conformitate cu dispoziţiile stabilite de aceasta legislaţie pentru o activitate . datorită impactului minimal al acestora asupra evoluţiei influxurilor investiţionale.

în medie. iar conţinutul ei a fost identic în ambele cazuri până la aprobarea Codului Vamal al Rusiei din 2003 10 în care termenul de timp pentru procedurile vamale a fost diminuat esenţial. 7 O altă problemă destul de dificilă pentru investitorii străini. dacă pe numele unei persoane au fost înregistrate anterior întreprinderi care nu funcţionează şi care nu au fost lichidate în modul stabilit de lege sau care au datorii la bugetul public naţional. persoanei în cauză i se refuză înregistrarea unei noi întreprinderi. Legislaţia pune anumite limite persoanelor juridice străine. care oferă drepturi egale cu a investitorilor din terţe state. care este reglementată prin Legea cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător. din care plăţi şi taxe oficiale $125. Moldova numai cu respectarea dispoziţiilor art. costul înregistrării a rămas la nivelul anilor precedenţi şi este de $151. Costurile acestei proceduri au fost în medie de $223. Conform raportul pregătit de ProEra Grup S.L. dar care este tipică pentru tot mediul de afaceri din Republica Moldova este cadrul regulatoriu.7 mai mult ca în perioada 2000-2002. Întreprinderile cu capital străin au . 6 Instituţiile financiare străine pot desfăşura activităţi pe teritoriul Republicii Moldova numai prin filiale şi sucursale şi numai dacă au fost autorizate de Banca Naţională a Moldovei.similară a persoanelor juridice ale Republicii Moldova dacă legea Republicii Moldova nu prevede altfel pentru persoanele juridice străine”. 29 din Legea cu privire la piaţa valorilor mobiliare. sau de 2 ori mai mult ca în anii 2000-2002. sau de 2 ori mai mult ca în perioada 2000-2002. procedura de înregistrare a unui agent economic a durat în mediu 27.4 zile (perioada 2001-2003). până la înlăturarea circumstanţelor menţionate. din care plăţi şi taxe oficiale $130. Bariera de ieşire: limitează posibilitatea agentului economic de a lichida întreprinderea care nu generează profit. Moldova şi a Federaţiei Ruse. 6 şi 7 din Legea instituţiilor financiare.106. Astfel de prevedere există numai în legislaţia R. alin. investitorii dispun de dreptul de a alege între regimul naţional.(2) al Codului Civil. De exemplu persoanele juridice străine sunt limitate în dreptul de a cumpăra terenuri cu destinaţie agricolă conform art. în opinia întreprinderilor chestionate poate dura mai mult de un an.(2) din Legea privind preţul normativ şi modul de vânzare – cumpărare a pământului. Conform raportului „Costul reglementării afacerii în Republica Moldova”.6 zile. controlul mărfurilor si a mijloacelor de transport. Lichidarea afacerii este o problemă destul de serioasă care. Costurile legate de această procedură constituie $136. Dreptul de a face o alegere între aceste două regimuri este o opţiune extrem de convenabilă pentru investitor şi în mod sigur că acesta va alege varianta optimală pentru el şi va investi în economia statului care-i va oferi acest drept. În mediu. în ultimii trei ani întreprinderile au alocat 3. în conformitate cu art. adică cu 1. a documentelor. 6 alin. Costurile includ plăţile oficiale. se înregistrează în Registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţilor şi este considerată persoană juridică naţională.2 zile (perioada 2000-2002) la 24. creează bariere în iniţierea unei afaceri noi. 5 Societăţile pe acţiuni din statele străine pot plasa acţiuni în R.5 zile pentru obţinerea autorizaţiilor la export. şi finanţat de către DAI-Bizpro/Moldova 8 cităm: „În ultimii trei ani (2001-2003).” Codul Vamal al Republici Moldova 9 conţine prevederi. Este important de a nu confunda persoana juridică străină cu întreprinderea cu investiţii străine. Timpul de modificare a documentelor de înregistrare s-a diminuat de la 25.R. care determină plafonul de timp pentru verificarea declaraţiei vamale. În multe state. care prevede aceleaşi drepturi pentru investitorii străini şi cei autohtoni şi clauza naţiunii celei mai favorizate. deoarece. Întreprinderea cu investiţii străine se constituie în Republica Moldova în una din formele societăţilor comerciale stabilite la art. toate tipurile de plăţi şi pierderi din cauza staţionării şi nu includ taxele vamale. amenzile.

În agricultură. În regiuni locuieşte circa 80% din populaţia ţării. nivelul salariului în periferie fiind de aproximativ două ori mai mic decât în capitală.cheltuit în mediu 1. clima e prielnică pentru creşterea unei largi varietăţi de culturi agricole. Compararea procedurilor de importexport arată că durata lor în Moldova în perioada 2001-2003 a fost mai mare ca în perioada 2000-2002. De exemplu în agricultură." 11 Însă constatăm. căreia îi revine mai puţin de 20% din volumul total de investiţii străine.poziţie geografică reuşită.XIII din 25. 22. „creşterea investiţiilor in regiunile care necesită susţinere in dezvoltarea lor social–economica”. mai puţin de 40% din export. investitorii dispun de dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile în conformitate cu următoarele prevederi legislative: Art. tradiţii în agricultură. Conform Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei pentru anii 2004-2006. Sunt o serie de avantaje. Însă în prezent. Astfel. a Legii cu privire la investiţiile in activitatea de întreprinzător. Dreptul de vânzare-cumpărare a terenurilor cu destinaţie agricolă aflate în proprietate privată este stipulat în prevederile alin (2) şi (3) din art. că avantajele enumerate sunt mai mult decât insuficiente pentru a determina investitorii să-şi focuseze atenţia asupra sectorului agricol.1308. pentru a desfăşura activitate de întreprinzător. În Republica Moldova există un decalaj enorm între nivelul social-economic al dezvoltării municipiului Chişinău în comparaţie cu restul ţării.4 (3) a Legii privind preţul normativ şi modul de vânzare – cumpărare a pământului cu următorul conţinut: „ Terenurile proprietate publică pot fi vândute atât persoanelor fizice şi persoanelor juridice ale Republicii Moldova. de poziţia dominantă în structura economiilor regionale a sectorului agrar cu o eficienţă scăzută şi de lipsa condiţiilor şi a resurselor necesare pentru dezvoltare. investiţiile sunt nesemnificative. Art. cît şi investitorilor străini. În unele sectoare nici nu există premise pentru o evoluţie spre bine.4 zile şi $113 pentru o procedură vamală.. luând în consideraţie situaţia în domeniul investiţional în general pe ţară. cu excepţia terenurilor cu destinaţie agricolă şi a celor din fondul silvic. cu excepţia terenurilor cu destinaţie agricolă şi ale fondului silvic care se vând numai persoanelor fizice şi persoanelor juridice ale Republicii Moldova”.. care la prima vedere ar putea să fie determinative pentru investitori în luarea deciziei de a investi într-un stat sau într-o ramură economică : „. după părerea noastră principalele impedimente în atragerea investiţiilor sunt legislaţia. Întreprinderile ce exportă spre ţările OCDE au folosit 4 zile şi $237 la o operaţie de export. nici nu poate fi vorba de o creştere a investiţiilor în regiuni. dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile de pe teritoriul Republicii Moldova.. 6 ale Legii nr.1997. 07. care printre altele se contrazic: . cernoziomurile ocupă 80% din suprafaţa ţării. dispunem de resurse umane calificate şi braţe de muncă necostisitoare. cităm: investitorii străini pot dobândi. în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova. ramură cu condiţii dintre cele mai favorabile pentru o activitate profitabilă. diferenţierea considerabilă a potenţialului economic al capitalei şi al regiunilor a fost determinată de degradarea accelerată a industriei şi a infrastructurii micilor oraşe în perioada crizei din anii 90.. În Republica Moldova drepturile investitorilor asupra bunurilor imobile sunt stipulate în Legea cu privire la investiţiile in activitatea de întreprinzător şi în Legea privind preţul normativ şi modul de vânzare – cumpărare a pământului. care prin prevederile sale limitează drepturile investitorilor asupra proprietăţilor funciare şi lipsa unor proiecte investiţionale atractive în ramura vinicolă şi a tutunului.

O bună parte din ele sunt adoptate în grabă. alin (3) . precum şi persoanelor fizice şi persoanelor juridice autohtone. pe bază de reciprocitate. în condiţiile prevăzute de legea cu privire la investiţiile in activitatea de întreprinzător sunt lipsiţi de această facilitate. Statul vecin. oferind investitorilor drepturi asupra proprietăţilor funciare. numai din aceste considerente nu vor investi în această ramură. precum şi prin moştenire legală.În cazul în care cetăţenii străini sau apatrizii devin proprietari de terenuri cu destinaţie agricolă sau ale fondului silvic prin moştenire legală sau testamentară. Regulamentul analizat în boxa 3 sus este o mostră de act normativ. care au aderat sau care sunt în curs de aderare la Uniunea Europeană. Multe dintre actele regulatorii ale organelor de control nu sunt publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi nu au forţă juridică. investitorii străini nu dispun de dreptul de a procura bunuri funciare pentru a activa în agricultură şi în mod sigur. . actul legislativ respectiv prevedea achitarea taxelor vamale in întregime. care presupune un maximum de beneficii pentru toate părţile este utilizat de majoritatea statelor. fără o analiză preliminară judicioasă a impactului pe care poate săl aibă respectivul act regulatoriu. După abrogarea legii privind investiţiile străine de aceste facilităţi pot beneficia în continuare numai agenţii economici care au activat în condiţiile. Cadrul actelor regulatorii este extins şi complicat. ei au dreptul de a le înstrăina prin acte juridice între vii numai cetăţenilor Republicii Moldova. De altfel. Astfel prin omiterea în legea în vigoare a dispoziţiilor ce prevăd facilităţi în atragerea in tară a potenţialului productiv din exterior sau creat condiţii inegale pentru investitorii străini la crearea şi majorarea capitalului social a întreprinderilor. în condiţiile prevăzute prin lege organică. importate pentru a fi folosite la fabricarea articolelor pentru export. prevederile căruia contravin principiilor fundamentale stipulate în Codul Fiscal.alin (2) Dreptul de vânzare-cumpărare a terenurilor cu destinaţie agricolă aparţine statului. cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte. (2) din articolul 44 a Constituţiei României. În conformitate cu prevederile alin (2) a art. Pentru a nu admite folosirea bunurilor importate în alte scopuri. în cazul cel mai bun aceste documente dublează prevederile unor acte legislative. România care a avut probleme similare în agricultură a recurs la operarea unor amendamente în Constituţia ţării. întreprinderea cu investiţii străine era scutită de plata taxelor vamale pentru acele bunuri (materie primă. Întreprinderile care au întrat pe piaţă. condiţionând o serie de beneficii pentru investitorii români. inclusiv şi dobânda bancara aferenta in decursul primilor trei ani.). dar oricum sunt impuse spre executare agenţilor economici de către organele de stat. în cazul cel mai rău – le contrazic. În conformitate cu alin. În boxa 3 este analizat un act regulatoriu adoptat recent – Regulamentul tip de funcţionare a pieţelor.998-XII din 1 aprilie 1992 privind investiţiile străine oferea unele facilităţi la importul bunurilor introduse în ţară ca aport la capitalul social. „orientarea factorilor de producere din Republica Moldova spre atragerea in tara a potenţialului productiv din exterior si producerea in Republica Moldova a bunurilor destinate pieţelor externe” Legea nr. Codul Civil şi alte acte legislative.36. prevăzute de prevederile acestui act legislativ. aplicarea unui astfel de tratament investitorilor străini. Conform acestor prevederi legislative. semifabricate etc.

O altă remarcă care se impune este faptul că autorii documentului confundă administraţia pieţei cu proprietarul pieţei. partea II). documentul prevede că „la stabilirea costului locului de desfacere se va ţine cont de necesitatea asigurării accesului pe piaţă al diverselor categorii de consumatori. nu pot fi subiecţi ai antreprenoriatului. circulaţiei şi distribuirii mărfurilor. documentul este imprecis şi permite interpretări ambigue. care ar reglementa ansamblul normelor de bază privitoare la dreptul la muncă. Nu este clar de ce este necesară aprobarea autorităţilor publice locale după ce autorităţile de specialitate şi-au dat acordul. determinarea preţurilor. în sensul spaţial-geografic utilizat de autorii regulamentului. În primul rând. Astfel. regulamentul conţine în mod alogic stipulări ce ţin de regimul străinilor (dreptul persoanelor străine la muncă). Credem. Nu este clar de asemenea de ce administraţia pieţei trebuie să accepte reclamaţii asupra calităţii. se aprobă prin decizia autorităţilor administraţiei publice locale”. acesta stipulând că „lucrările de proiectare şi construcţie. 955 din 21/08/2004. Boxa 3. De asemenea. intermedierea fiind una dintre acestea. în mod prioritar al persoanelor care comercializează produse agricole cultivate pe terenul propriu”. În teoria economică contemporană prin noţiunea „piaţă” se înţelege nu locul geografic unde are loc vânzarea legumelor. coordonate în prealabil cu serviciul sanitaroepidemiologic de stat teritorial şi. de parcă în R.subiecţi ai antreprenoriatului” este incorectă deoarece pieţele ca atare. Regulamentul prevede introducerea unor rapoarte fiscale noi (decizia administraţiei asupra costului locului de desfacere a mărfurilor). Regulamentul tip de funcţionare a pieţelor – mostră a inflaţiei juridice Regulamentul tip de funcţionare a pieţelor a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. prestării serviciilor. urmărirea bănuiţilor. Sintagma din punctul 2 partea I „pieţe . nu este clar dacă această stipulare se extinde şi la pieţele construite pe terenuri aflate în proprietate privată. anume Departamentul Comerţului şi a elaborat conceptul regulamentului. după caz. precum şi circulaţiei mijloacelor băneşti. Moldova nu ar exista legislaţie specială. care se caracterizează prin libertatea subiecţilor la alegerea cumpărătorilor şi vânzătorilor. În al treilea rând. Aceştia sunt obligaţi să acorde ajutor (nu este clar ce fel de ajutor. atunci această prevedere contravine prevederilor constituţionale fundamentale. De asemenea. că Departamentul pentru Comerţ al Ministerului Economiei nu poate pretinde la promovarea unui „regulament-tip” de reglementare a unor asemenea relaţii şi instituţii. formarea şi folosirea resurselor. condiţiile de funcţionare a pieţelor. De asemenea. Acest regulament are foarte multe laturi slabe şi este criticabil. Dacă este vorba de îngrădirea accesului pe piaţă a intermediarilor. spaţii pentru lucru. depozite sigilate?). ci totalitatea de relaţii şi instituţii specifice dintre vânzător ca exponent al cererii de piaţă şi cumpărător ca exponent al ofertei de piaţă în urma cărora are loc stabilirea unui preţ liber de piaţă la obiectul tranzacţiei. cu serviciul veterinar de stat teritorial. Controlul asupra executării prevederilor hotărârii se pune în sarcina Departamentului Comerţului. În al doilea rând. punctul 4 este extrem de ambiguu. deşi Codul Fiscal nu prevede existenţa unor asemenea tipuri de rapoarte fiscale. denumirea documentului este nereuşită. structură a Ministerului Economiei al Republicii Moldova. De fapt. odată ce conform legislaţiei de protecţia consumatorilor sunt responsabile organe specializate. „în scopul eficientizării funcţionării pieţelor”.Nu este clar cum şi de ce administraţia sau proprietarul pieţei ar trebuie să asigure „sporirea afluxului pe piaţă produselor agricole prin antrenarea în activitatea comercială a producătorilor acestora” (punctul 9. Codul Fiscal în articolul 5 defineşte piaţa ca „sistem de relaţii economice ce se formează în procesul producţiei. Acest lucru obligă administraţia pieţei fie să stabilească o taxă minimă care ar putea să nu . care garantează drepturile la practicarea liberă a activităţilor economice.

1996) [8] Raportul costul reglementării afacerii în Republica Moldova. [11] Vezi SCERS şi Strategia sectorială de reducere a sărăciei şi de dezvoltare a agriculturii. Of.06. 1/2 din 01. fie să practice discriminarea prin preţ faţă de vânzătorii de pe piaţă. 2000) [10] Таможенный кодекс РФ от 28. M. 1999) [7] Legea nr. 07.04. Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului din Moldova.01. 27-28/123 din 23. [9] Codul vamal al Republicii Moldova nr.2000 (MO al RM nr. M. 64-66/344 din 23. 1149-XIV din 20. [3] Legea R. Nr. http://www. R. 57-58/515 din 04.2002 (M. [2] Vezi: Raportul privind respectarea drepturilor şi libertăţilor omului în Republica Moldova în anul 2002.03. R.asigure un nivel optimal de rentabilitate. 82-86 din 22.199 – XIV din 18.11.1998 (M.1997) [6] Legea nr. 160162/1201 din 23. Moldova nr.2002) [5] Legea nr. 07. nr. nr.XIII din 21. 1107-XV din 6.md/analize-0-10-0.html . N 61-Ф3.2004 (M. R.09. 12. anul 2004. M.1308.O.O.05.81-XV din 18. R.2004) [4] Codul Civil nr.07. nr. 1995 (M.1997 (M.550.O. M. 234 din 27 februarie 2002. nr. 2003 года.amn. 08.XIII din 25. Autor articol Josanu Victoria [1] Strategia Investiţională a Republicii Moldova aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. nr.06. O.