P. 1
MICUL BUSINESS ÎN REPUBLICA MOLDOVA

MICUL BUSINESS ÎN REPUBLICA MOLDOVA

|Views: 9,648|Likes:
Published by Tatiana Tiron

More info:

Published by: Tatiana Tiron on Mar 20, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/20/2013

pdf

text

original

MICUL BUSINESS ÎN REPUBLICA MOLDOVA – PAŞI SPRE AFIRMARE iunie 30 2005 - 14:03 (Centrul de Monitorizare şi Analiză Strategică) Micul business

în lume este supranumit „coloană vertebrală a economiei” graţie celei mai mari contribuţii la crearea noilor locuri de muncă, stimularea concurenţei, favorizarea inovaţiilor şi tehnologiilor. Cu toate acestea, nu putem vorbi despre o definiţie exhaustivă a micului business. Se poate spune că micul business întruneşte micro-întreprinderile şi întreprinderile mici. În practica mondială, cele mai răspîndite criterii de apreciere a mărimii întreprinderii sînt volumul anual al vînzărilor şi numărul de angajaţi. Astfel, întreprinderile cu un număr de angajaţi de 1 - 9 persoane şi un volum anual al vînzărilor de pînă la 3 mil. lei, sînt calificate, în legislaţia Republicii Moldova, drept micro-întreprinderi, iar întreprinderile cu 10-50 angajaţi şi un volum anual de vînzări de pînă la 10 mil. lei, se numesc întreprinderi mici. Limitele menţionate diferă de la o ţară la alta. Spre exemplu în SUA întreprinderi mici sînt considerate acelea care au pînă la 500 de angajaţi. Rolul social-economic al micului business În ţările dezvoltate din punct de vedere economic (unde micul business este considerat promotor al dezvoltării economice graţie avantajelor pe care le oferă), micul business cunoaşte o dezvoltare accelerată mai ales în domeniile serviciilor şi a producerii mărfurilor de larg consum. Întreprinderile mici sînt mai flexibile şi reacţionează mai rapid la schimbările mediului de afaceri şi la cerinţele pieţei. Din aceast considerent investiţiile în micul business aduc venituri mai mari decît investiţiile în întreprinderile mari. De altfel, acestea din urmă beneficiază din plin de serviciile întreprinderilor mici şi într-un fel sînt dependente de ele. Micul business este orientat spre satisfacerea necesităţilor pieţei locale şi utilizează resursele şi forţa de muncă locală, avînd o contribuie substanţială şi în soluţionarea problemei şomaului. Spre exemplu, 50 la sută dintre populaţia aptă de muncă a Germaniei şi 60 la sută a SUA sînt antrenate anume în micul business. Iar în Republica Moldova, potrivit unor surse din cadrul Proiectului BIZPRO Moldova, doar în doi ani de zile sectorul micului business a creat 40 de mii de locuri de muncă sau 70 la sută din cele 59 de mii în total pe economie. Totodată, micul business oferă posibilităţi reale de a pune în aplicare aptitudinile creative ale întreprinzătorului, dar şi inventivitatea şi capacitatea de lider – calităţi foarte necesare şi utile.

Sursa: Direcţia Principală Dezvoltarea Businessului Mic şi Mijlociu a Ministerului Economiei şi Comerţului Micul business în Republica Moldova

Sectorul micului business în Republica Moldova, ca şi în majoritatea statelor în curs de dezvoltare, a apărut ca urmare a reformelor structurale efectuate în procesul trecerii de la economia centralizată la cea de piaţă. Potrivit datelor Proiectului BIZPRO Moldova astăzi cca. 90 la sută din totalul de agenţi economici ai ţării reprezintă întreprinderile micului business, dintre care 73 la sută sînt micro-întreprinderi, iar 19 la sută sînt întreprinderi mici.

Sursa: datele DSS al Republicii Moldova Actualmente, structura micului business reflectă cu aproximaţie situaţia anului 2000: predomină activitatea comercială – 45 la sută; urmată de industria de prelucrare a materiei prime agricole şi extractivă – 13 la sută; tranzacţiile imobiliare – 11,8 la sută; transport şi telecomunicaţii – 6,5 la sută şi construcţii – 5,7 la sută. Micul business în profil teritorial Dezvoltarea micului business este sesizabilă, deocamdată, doar în mun. Chişinău, unde sînt concentrate 67 la sută din numărul total de întreprinderi mici şi micro-întreprinderi. Alte 3,7 la sută din întreprinderi ale micului business sînt înregistrate în mun. Bălţi, iar 2,7 la sută în UTA Găgăuz Yeri. De menţionat că întreprinderile micului business din Chişinău sînt mai mari decît celelalte, atît după cifra de afaceri şi numărul de salariaţi, cît şi după cheltuielile efectuate pentru întreţinerea personalului. Bunăoară, întreprinderile de acest tip din capitală realizează 72 la sută din întregul volum al vînzărilor nete realizate de micul business din întreaga ţară, aici fiind ocupaţi circa 57 la sută din toţi salariaţii întreprinderilor mici şi mijlocii.

Sursa: Direcţia Principală Dezvoltarea Businessului Mic şi Mijlociu a Ministerului Economiei şi Comerţului

Situaţia financiară a întreprinderilor din sectorul micului business Potrivit surselor oficiale, pe parcursul ultimilor doi ani se constată o ameliorare a situaţiei economico-financiare a întreprinderilor micului business. În acest sens, cele mai bune rezultate au fost înregistrate de întreprinderile comerciale, fiind urmate de cele ce practică tranzacţii imobiliare şi cele din industria de prelucrare a materiei prime agricole. Totuşi, statistica atestă un număr de numai 10 mii de întreprinderi care au obţinut profit (doar 36 la sută din totalul de întreprinderi a micului business), ceea ce ne face să tragem concluzia că „coloana vertebrală” a economiei noastre este deocamdată foarte şubredă. Din cîte se ştie, cele mai neprofitabile întreprinderi activează în agricultură, sector care necesită investiţii de lungă durată şi monitorizări frecvente de piaţă. Profituri mici au înregistrat şi antreprenorile mici din domeniul industriei. Această situaţie, într-o anumită măsură, este determinată de pregătirea profesională insuficientă a antreprenorilor, de multe ori fiind uimitoare uşurinţa cu care unele persoane, iniţiind o afacere, se desemnează în funcţia de director fără a avea cea mai elementară pregătire în domeniul managementului. Cercetătorii din domeniu susţin că doar 5 – 10 la sută din populaţia unei ţări posedă aptitudinile necesare de întreprinzător, dar mai există şi dificultăţile însuşirii relaţiilor de piaţă, absenţa culturii şi tradiţiilor întreprinderilor mici şi o serie de alte piedici, mult mai grave, în calea dezvoltării micului business în Republica Moldova.

Sursa: Direcţia Principală Dezvoltarea Businessului Mic şi Mijlociu a Ministerului Economiei şi Comerţului Problemele micului business în Republica Moldova Atunci cînd vine vorba despre problemele cu care se confruntă în activitatea de zi cu zi, businessmenii indică, în primul rînd, piedicile birocratice (vezi interviul cu dl Eugen Roşcovanu, Preşedintele Asociaţiei Micului Business din Republica Moldova): sutele de acte normative şi instrucţiuni, depăşite de timp, protejează traiul liniştit al funcţionarilor publici şi favorizează abuzurile şi corupţia organelor de control; politica fiscală nechibzuită cu multiplele impozite, taxe, penalităţi şi amenzi;

Altă piedică în calea dezvoltării micului business constă în insuficienţa mijloacelor financiare proprii ale întreprinderilor, atît pe termen scurt (capital circulant), cît şi pe termen lung (pentru investiţii) şi accesul limitat la sursele externe de finanţare. Piaţa financiară a ţării este alcătuită din 15 bănci comerciale şi instituţii de finanţare nebancare: organizaţii de microfinanţare, companii de leasing, factoring etc. Pe parcursul anului 2004 portofoliul de credite al băncilor comerciale a constituit peste 9 miliarde lei sau cu 13 la sută mai mult decît în anul 2003 şi de două ori mai mult decît în anul 2001. Scade continuu rata dobînzii la creditele solicitate de la băncile comerciale: 20,96 la sută

(în anul 2004) faţă de 28,46 la sută (în anul 2001), pentru creditele acordate în lei şi, respectiv, 11,4 la sută faţă de 13,64 la sută, pentru creditele acordate în valută liber convertibilă. Totuşi, deşi băncile sînt principalii deţinători de mijloace financiare, ele rămîn, deseori, reticente în acordarea creditelor subiecţilor micului business, din cauza solvabilităţii insuficiente a întreprinderilor micului business, insuficienţa garanţiilor, lipsa experienţei etc. În plus, rata dobînzii solicitată de bănci este considerată de micii antreprenori exagerată şi, deci, total neconvenabilă. Drept urmare, întreprinderile micului business continuă să întîmpine dificultăţi în accesul la finanţe. O dovadă e şi faptul că ponderea creditelor direcţionate pentru sectorul micului business nu depăşeşte 15 la sută din totalul de credite, iar majoritatea creditelor sînt acordate agenţilor economici din raza mun. Chişinău. Trebuie de menţionat şi faptul că majoritatea creditelor acordate micului business provin de la instituţiile financiare internaţionale care au deschis linii de creditare la băncile comerciale, acestea din urmă împrumutînd resursele financiare întreprinderilor din sector. Vom aminti că în anul 2004 asemenea linii de credit anume pentru întreprinderile micului business, au fost acordate de către BERD şi Banca Mondială, debitori fiind Moldindconbank, Victoriabank, Mobiasbancă. În Republica Moldova, în calitate de sursă alternativă de finanţare, au fost instituite Organizaţiile de Microfinanţare, inclusiv Asociaţiile de Economii şi Împrumut ale Cetăţenilor (AEIC), care se deosebesc prin dreptul de a accepta depozite. La moment, în ţară sînt înregistrate peste 535 de AEIC care activează în zonele rurale. Alte organizaţii de microfinanţare sînt ProCredit, Microinvest şi Corporaţia de Finanţare Rurală care se orientează spre satisfacerea cererii de finanţare a agenţilor micului business, deţinătorilor de patentă, gospodăriilor ţărăneşti etc. Dar şi în aceste cazuri condiţiile de creditare nu sînt considerate convenabile de către reprezentanţii micului business, fiind vorba şi de o rată a dobînzii ridicată. Printre partenerii finanţării business-ului rural se numără şi Proiectul Investiţii şi Servicii Rurale (RISP) şi Fondul Internaţional pentru Dezvoltarea Agriculturii (IFAD). Pentru facilitatea accesului la finanţare a agenţilor economici a fost creat şi fondul pentru Susţinerea Antreprenoriatului şi Dezvoltarea Micului Business, destinat garantării în proporţie de 50 la sută a creditelor acordate de băncile comerciale agenţilor economici. Fondul însă are o contribuţie prea nesemnificativă la dezvoltarea micului business, beneficiind de mijloace financiare foarte limitate: în anul 2004, conform Legii bugetului, acestui fond i-au fost transferate 1 mil. de lei şi tot 1 mil. de lei urmează a fi transferat în anul 2005. Soluţii Înlăturarea diferitelor bariere, în mare parte, depinde de voinţa statului de a realiza reforme reale în direcţia optimizării cadrului regulatoriu al micului busines şi perfecţionării politicii fiscale – reforme implementate în baza Programului de Stat de susţinere a micului business pentru anii 2002 – 2005 şi principiilor Cartei europene pentru întreprinderile mici, la care Republica Moldova a aderat în anul 2004. Reformarea cadrului regulatoriu: Perfecţionarea activităţii organelor de control, reorientarea funcţiilor de sancţionare spre acordarea ajutorului şi motivaţiei îndeplinirii corecte a prevederilor legislaţiei. În

168 „Cu privire la activitate de supraveghere şi control” care prevede măsuri de perfecţionare a structurii şi funcţiilor organelor de control. pe parcursul a doi ani la aceeaşi întreprindere. Micşorarea cuantumului şi nomenclatorului serviciilor publice. a tuturor cheltuielilor. crearea sistemului informaţional unic de supraveghere şi control. Antreprenorul se prezintă la acest oficiu teritorial al Camerei Înregistrări de Stat numai de două ori – pentru depunerea cererii de înregistrare şi pentru ridicarea certificatului de înregistrare. Prin Legea nr. Oficiile teritoriale şi regionale sînt conectate într-o reţea unică care funcţionează în regim on-line. limitarea accesului. întru diminuarea acestora. Alte 227 acte normative necesită unele modificări. examinează sistemul actual de dări de seamă financiare şi statistice în scopul optimizării acestuia. Taxa de înregistrare a întreprinderii este una dintre cele mai mici din lume: între 250 şi 550 lei. De asemenea. şi deschiderea unui cont în bancă. Acum au rămas doar două: Camera de Înregistrare de Stat. Prin Hotărîrea Guvernului nr. condiţiilor ecologice. comasarea mai multor organe de control. reforma regulatorie prevede şi optimizarea cadrului normativ de reglementare care va fi efectuată în conformitate cu legea nr. 10 zile. legate de efectuarea controalelor. inclusiv a serviciilor de evaluare a conformităţii. În anul 2004 (la 26 iulie). agentul economic fiind scutit de plata serviciilor notariale. de ocrotire a muncii etc. 214-XV din 24 iunie 2004 a fost anulată obligativitatea autentificării notariale a documentelor necesare obţinerii licenţei. În paralel cu simplificarea procesului de înregistrare a întreprinderilor. de trecere a organelor de control la activitate planificată. au fost făcuţi şi anumiţi paşi în direcţia optimizării procesului de acordare a licenţelor.862 care prevede divizarea funcţiilor organelor de control de funcţiile instituţiilor de evaluare a conformităţii. în contextul reformei regulatorii. prestate de către autorităţile publice. 395 (din 1 aprilie 2003). Este implementat sistemul „unui singur ghişeu”. a devenit posibilă trecerea treptată la evidenţa electronică a înregistrării întreprinderilor. Ministerul Economiei şi Departamentul de Statistică şi Sociologie. asistaţi de consultanţi străini. în funcţie de forma juridică de organizare a întreprinderii. iar controalele asupra respectării normelor tehnice. tehnologice. Aceeaşi hotărîre mai prevede achitarea controalelor din contul bugetului de stat. supranumită „Legea ghilotinei”. sanitare. 424-XV (din 16 decembrie 2004). Pînă la crearea sistemului unui „singur ghişeu” procedura de înregistrare conţinea 13 etape. a fost adoptată şi Hotărîrea Guvernului nr. iar 300 de regulamente şi . care a unit 12 etape. al instanţelor de evaluare a conformităţii. cu anularea în perspectivă a acestei practici. Ca urmare a adoptării Legii cu privire la documentul electronic şi semnătura digitală.- - - acest sens primii paşi au fost făcuţi prin adoptarea (la 18 februarie 2003) Hotărîrii Guvernului nr. către agentul economic. Optimizarea sistemului de autorizaţii la etapa iniţierii activităţii antreprenoriale prin implementarea sistemului oficiilor unice. Guvernul revizuieşte nomenclatoarele şi tarifele la serviciile cu plată. acordate cu plată subiecţilor pieţei.. frecvenţa controalelor efectuate de organele abilitate a fost redusă la o singură dată. din cele peste 1000 de acte normative prezentate de instituţiile administraţiei de stat şi publice. actele de constituire şi ştampila întreprinderii. În prezent. efectuarea anumitor controale numai în baza unor informaţii prealabile privind posibilele încălcări a cadrului legislativ şi normativ. În prezent o firmă poate fi înregistrată în cca. Şi. nu în ultimul rînd. Grupul de lucru naţional a acceptat 413 pentru a fi înscrise în registrul de stat al actelor normative. Pînă în prezent. nu mai des decît o dată pe an.

beneficiază de scutirea integrală de la plata impozitului pe venit pe parcursul a 3 ani şi în mărime de 35 la sută pentru alţi 2 ani. ca fiind învechite. cei cu venituri între 16. o experienţă de combatere eficientă a birocraţiei şi corupţiei. inspectoratului fiscal. 81 – XV din 18 martie 2004. iar cei cu venituri mai mari de 21 mii lei achită un impozit pe venit de 22 la sută. Actele normative care stabilesc împuternicirile organelor de control din Republica Moldova conîin mari deficienîe şi lacune. trebuie să recunoaştem că micul business se afirmă tot mai convingător în calitate de factor determinant al renaşterii economiei ţării şi face ca autorităţile statului să-şi aplece urechea la necesităţile sale. 3. Deci. Codului Fiscal. deoacamdată.11. 4. cu condiţia că agentul economic nu are restanţe la plăţile pentru buget şi lucrează în profit. Toate aceste flagele sînt încurajate de ineficienţa sistemului de drept. a fost modificat şi perfecţionat articolul 49 al Codului Fiscal privind scutirea agenţilor micului business de plata impozitului pe venit. Cu toate acestea. necesită cheltuieli însemnate şi. care a compromis ideea de justiţie în ţară. Codului Civil etc. Au fost micşorate tarifele vamale la importul mărfurilor în Moldova la circa 35 de poziţii tarifare prin adoptarea la 20. deciziile lor sînt influienţabile. 1380 – XIII privind tariful vamal. atît prin mituirea judecătorilor. iar susţinerea statului este aproape insesizabilă pe lîngă impactul negativ al cadrului regulatoriu şi politicii fiscale.1997 a Legii nr. A fost redus impozitul pe venit al persoanelor juridice de la 28 la 20 la sută.instrucţiuni nu vor fi incluse în registrul menţionat. în ceea ce priveşte activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii şi investiţiile". . Pentru anul 2006 Guvernul preconizează noi reduceri a impozitului pe venit ale persoanelor fizice. contravin Constituţiei. 2. Scutirea se oferă doar în baza cererii depuse de solicitant la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. Agenţii micului business. ceea ce e mai rău. a fost redus şi impozitul pe venit al persoanelor fizice. departamentelor. cu un număr de angajaţi de pînă la 19 lucrători şi o cifră de afaceri de 3 mil. Chiar în Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei este recunoscut faptul că "actualul cadru regulatoriu are un efect advers asupra dezvoltării economice. de multe ori. Cetăţenii cu un venit mai mic de 16.2 mii lei şi 21 mii lei achită un impozit de 15 la sută. Investitorii autohtoni au fost egalaţi în drepturi şi stimulente financiare cu investitorii străini prin intrarea în vigoare a Legii cu privire la investiţiile din activitatea de întreprinzător nr. Facilităţi fiscale: 1. însă ele urmează a fi înlocuite cu regulamente şi instrucţiuni noi care ar corespunde rigorilor economiei de piaţă. Cu toate acestea. Cetăţenii nu apelează la organele de justiţie pentru a-şi apăra drepturile. Actele juridice adoptate la nivelul ministerelor. deoarece în ţară nu există. reprezentanţii micului business privesc cu mari rezerve reformele preconizate de stat. În scopul ieşirii agenţilor micului business din economia tenebră. deoarece procesele judiciare durează inadmisibil de mult. iar activitatea economică în ansamblu este sub potenţialul economiei. în special. lei.2 mii lei achită un impozit pe venit de 10 la sută. cît şi prin indicaţiile unor persoane sus-puse. lupta cu birocraţia şi corupţia încă nu este pierdută.

Dupa demararea privatizarii paminturilor au aparut si Gospodariile de fermieri.2002 Planul lucrarii: 1.Veaceslav Mîţu http://mdn. . Student: Dicusar O. 7. 4.md/index. De obicei „particularii” erau priviti cu suspiciune ca pe niste afaceristi si demolatori ai sistemului. Moldova Coordonator: Cobzari L.php?view=viewarticle&articleid=1331 BUSINESS . dupa liberalizarea gorbaciovista. Si iata de aici au inceput problemele. Businessul privat in R. 6. Introducere Businessul mic in statele dezvoltate Realizarile si problemele businessului mic si mijlociu in R. Acestea din urma au disparut cu timpul. 2.PROBLEMELE BUSINESSULUI Ministerul Educatiei si Stiintei al R. Moldova Tema pentru Conferinta: Problemele businessului mic si mijlociu in R. Scopul tuturor celor care au initiat afaceri proprii a fost cistigarea unui ban propriu. Oamenii primeau foarte greu in sufletul lor noul fenomen economic – businessul privat. 3. Moldova Academia de Studii Economice din R. Moldova Creditarea micului business ajuta bancile Cind nimeni nu-ti da. 5. Intreprinderi Individuale. Primele probleme au fost de mentalitate. Moldova a inceput sa apara si sa se dezvolte pe la sfirsitul anilor 80. 8. etc. Grupa: BBV – 995 Chisinau . ia credite de la tine Franchising-ul si rolul lui in dezvoltarea micului business Incheiere Tabele Introducere. Asociatii. in locul lor aparind SRLuri. Primele semne de viata ale privatilor au aparut odata cu fondarea primelor cooperative. Societati pe Actiuni. intr-o afacere proprie.

altul decit producerea. pina nu demult. Consumatorul despre care vorbeam mai sus nu este altceva decit clasa medie. autorizatii. nu si-a pus intrebarea: dar ce facem cu micul business? Asta de unde sa ia bani pentru mita? De unde sa ia inca 10 ore (plus cele 24) ca sa treaca prin renumitul teasc al birocratiei sovietice din independenta R. Pentru niste intreprinderi mari aceste lucruri erau cunoscute. Pentru cei cu pile. Si asta in conditiile in care destul de mult timp nici nu l-a observat. cu fini. Si nimeni. care in tarile dezvoltate nu-s altcineva decit intreprinzatorii privati. odata cu prosperarea primelor si aparitia multora care doreau sa aiba afaceri proprii. numarul mediu de angajati fiind de 3-4 persoane. Impozite mari. 90 % din intreprinderi sunt mici si mijlocii. ceea ce si face ca sa raminem intr-o economie falimentara. etc. Aceste probleme aveau sa le para primelor businessmeni floare la ureche dupa ce au aparut altele. ele ocupindu-se doar cu asamblarea. Un alt segment. Oamenii singuri au inteles ca este mai convenabil sa te adresezi dupa un serviciu la o firma mica decit la una mare. sau daca nu. etc. aceste probleme la fel erau si mai sunt foarte usor de rezolvat. data fiind puterea financiara de care dispuneau. adica cu institutiile de stat. Sunt foarte raspindite afacerile de familie. il constituie serviciile. valoare adaugata a produsului mare. Moldova? Businessul mic in statele dezvoltate O economie dezvoltata nu inseamna altceva decit intreprinderi sanatoase. nanasi si cumetri din Guvern sau Parlament. macar foarte usor de realizat. cerinte igienice exagerate. si cel mai important – un consumator cu putere mare de cumparare. Si asta pentru ca companiile mari sunt interesate sa plaseze unele comenzi de fabricare a materialelor de completare intreprinderilor mici. business orientat spre o dezvoltare continua. Brusc statul a inceput sa se intereseze foarte mult de activitatea businessului privat. oameni care au afaceri proprii mici si mijlocii. in care activeaza doar membrii familiei. . Ori la noi nici unul din aceste elemente nu este prezent. standardizate. implementarea noilor tehnologii.Dar aceasta stare de suspiciune a fost depasita destul de repede. cauzeaza totdeauna la intirzieri neconvenabile. A aparut si o patologie noua la organele statale – frica cronica ca nu cumva cetatenii sa se imbogateasca prea tare. dar si de companiile mari. astfel reactionind foarte repede la cererea clientului. si care dureaza pina in ziua de astazi – relatiile cu statul. controale frecvente. Si au inceput a pune piedici. cu mult mai complicate. Cu toate ca istoria cunoaste cazuri cind si asemenea intreprinderi dadeau faliment din cauza legislatiei anapoda. licentiere. E bine acolo unde nu suntem noi? In Italia de exemplu. Efectul este bine cunoscut – productivitate inalta a muncii. Dezvoltarea pe aceasta cale a fost incurajata si stimulata nu numai de statul italian. pentru ca cea mica activeaza intr-un teritoriu restrins. pe cind birocratia din marile companii.

prelungit ulterior pentru 2001. majoritatea prevederilor nu au fost efectuate din lipsa resurselor financiare. Astfel. etc. si asa mai departe. Astfel. Au cumparat si citeva camioane cu care transportau la doua companii din Marea Britanie ciupercile adunate. Avind in posesie doar tehnologia si informatia de unde pot procura utilaj necesar. la inceput aveau numai ideea. unele lucruri s-au facut. unde se prelucrau si se ambalau ciupercile pentru furnizare ulterioara. La noi ca totdeauna. Astfel. care transporta ciupercile de la crescatorie la minifabrica de prelucrare a fructelor.. . au fost hotaririle de Guvern privind „Reglementarea controalelor activitatii agentilor economici” si adoptarea „Regulamentului cu privire la modul de incheiere. in curind au inceput sa aiba probleme cu achizitionarea ciupercilor. dat fiind faptul ca nu le ajungeau automobile. Au mai intervenit probleme si la transportarea ciupercilor in Marea Britanie. guvernul a emis o Hotarire prin care a adoptat la nivel national Programul de sustinere a micului business pentru anii 1999-2000.La fel stau lucrurile si in Japonia. o mica intreprindere de transport. Bunaoara a fost angajata. Acesta este un caz clasic care demonstreaza eficienta existentei unui sector dezvoltat al micului business. La 5 august 1999. aplicare si reziliere a acordului privind creditul fiscal pentru subiectii micului business”. statul stimuleaza crearea asociatiilor de intreprinderi mici care sa le reprezinte interesele. Mai ales atunci cind vorbim de uzinele de asamblare a tehnicii de calcul. parteneri lor englezi erau cit pe ce sa renunte la ei. alta. aparatelor de uz casnic. iar uneori pina la 100 de intreprinderi mici. care cu 10 ani in urma era una din tarile slab dezvoltate din Europa.. criza a fost depasita. precum si a Standardului National de Contabilitate. Desigur.. tot datorita dezvoltarii businessului mic. ei au inceput a cauta oameni care sa produca ciupercile. Totusi. Doi irlandezi au hotarit sa produca ciuperci. Principalele reusite in ceea ce priveste micul business. O alta particularitate a businessului mic in statele dezvoltate este sustinerea de care beneficiaza din partea guvernelor. Un caz povestit de un businessman care a vizitat aceasta tara ni s-a parut interesant. ba mai mult chiar. alta face carcasuri. Irlanda. Iesirea din situatie a fost distribuirea activitatilor la diferite companii specializate deja existente. Taiwan si China. Moldova. In scurt timp afacerea a inceput sa mearga destul de bine. Ei au cumparat citeva automobile cu care stringeau ciupercile de la crescatori (acestea erau dispersati practic pe tot teritoriul Irlandei). pe linga intreprinderile mari. Astfel ei au gasit circa 300 de persoane care au instalat pe paminturile lor utilajul necesar pentru producerea ciupercilor. Dispunind totusi de resurse financiare destul de modeste. In aceeasi Italie sau Irlanda.. Acesta prevedea un sir de masuri destinate sa stimuleze crearea intreprinderilor mici si sa sustina intreprinderile deja existente. traiesc 2-3. iar ei doar sa le vinda. Evident. iar cei doi irlandezi au ajuns sa se ocupe doar de gestiunea afacerii. Una face piulite. s-a ajuns la situatia in care. astazi este una dintre cele mai dezvoltate. subventioneaza activitatea lor in proportie de 70% Realizarile si problemele businessului mic si mijlociu in R.

In caz de refuz. Nivelul jos de coordonare intre institutiile de stat genereaza probleme semnificative pentru sectorul privat. in cazul . incheiat intre intreprindere si Inspectoratul Fiscal teritorial. colectarea platilor. pastrarea ordinii este un element frecvent si asta nici nu poate sa nu se intimple in situatia in care un oficial din Guvern are un salariu de 500 lei. Desfasoara activitate de producere sau presteaza servicii populatiei.Creditul fiscal constituie o forma de scutire temporara de plata la Buget a impozitului pe venit. din care cu statut de persoana fizica – 58267 si persoana juridica – 43720. Daca intreprinderea intruneste toate conditiile de mai sus. Date ale Ministerului Economiei si Reformelor releva ca numarul intreprinderilor mici si mijlocii inregistrate s-a majorat in anul 2000 cu 5%. Institutiile de supraveghere financiara. Recent. Inspectoratul Fiscal este obligat sa examineze cererea in termen de 3 zile si sa-l perfecteze. Sunt cazuri cind agentul economic plateste mai multe taxe decit ar trebui si chiar daca acest lucru se stie. de exemplu. care este lasat agentului economic pentru dezvoltarea productiei proprii de marfuri si servicii. Organele fiscale nu-l instiinteaza. avem de a face cu citeva probleme importante. cosul minim de consum fiind de 1000 lei. cu toate ca normal ar fi s-o faca. companiile ce importa materii prime si exporta produsele crediteaza permanent statul. De fapt. Structurile publice care presteaza servicii catre sectorul privat sunt excesiv de birocratizate cu luarea de mita de catre oficiali responsabili pentru emiterea permiselor. numarul de angajati depaseste 19 persoane acesta nu este un motiv pentru a rezilia contractul. cele de administrare fiscala si vamala dau dovada de lipsa de profesionalism. Creditul fiscal se acorda pe o perioada de trei ani. Interpretarea unilaterala a legislatiei fiscale sau atitudinea preconceputa a inspectorilor fiscali induc in eroare platitorii de taxe. seful Inspectoratului Fiscal din Ucraina a iesit cu declaratia publica prin care multimea tuturor celor care au platit impozitele in anul 2000. De creditul fiscal poate beneficia orice intreprindere care intruneste urmatoarele conditii: • • • Are un numar de angajati de la 1 la 19. atunci cind vorbim despre businessul mic la noi. atunci ea depune o cerere la Inspectoratul Fiscal teritorial prin care solicita incheierea acordului creditar. Ei abuza de autoritate ca organ suprem de control pentru a persecuta agentii economici. TVA deductive acumulate la importul materiilor prime. Cifra de afaceri anuala nu depaseste suma de 3000000 lei. Comportamentul persoanelor de drept atinge uneori limita anarhiei. numai cu conditia ca cel putin 80% din valoarea creditului acordat va fi investit in dezvoltarea productiei proprii de marfuri si servicii. In total sunt inregistrate 106719 de intreprinderi mici si mijlocii. Creditul fiscal se legalizeaza prin semnarea unui acord creditar. Suma creditului fiscal este egala cu suma venitului impozabil. Daca pe parcursul creditului fiscal. Poate chiar si de „ochii lumii” la noi nici asta nu se face. in acelasi termen. ca. De exemplu. Inspectoratul este obligat sa aduca la cunostinta intreprinderii refuzul in scris.

dar si dezvoltarea economiei tenebre. • Intreprinderilor mici le este destul de greu sa-si dezvolte singure afacerile. La noi au fost citeva propuneri din partea unor ateliere de incaltaminte sa incalte armata nationala. conform carora ele se fac prin tender. in cele mai multe cazuri statul nici nu stie cu ce-i poate ajuta pe micii intreprinzatori. Mai mult de o treime din . Irlanda. de aceea in multe state se procedeaza la incadrarea lor in executarea comenzilor de stat: lucrari de constructie. o scoala de dans trebuie sa obtina permisiunea de la politie si toate astea pe bani intreprinzatorului. care tot trebuie sa fie stimulata de catre stat. Astfel sistemul taxeaza direct intreprinderea si are ca scop sporirea veniturilor bugetare. ca la acest capitol mai este o problema – comisioanele platite functionarilor. nu este ilegal. Se pare. pe cind unii importatori pot plati din plin. de fapt. era un act de sustinere a economiei nationale. Uneori acest permis trebuie innoit anual si necesita taxe suplimentare. nu poate compensa TVA la importuri pentru lunile urmatoare. Si trebuie de spus ca statul le creeaza toate conditiile ca ele sa activeze normal. Dupa cum mentionam mai sus. insa. Marile cantitati de bunuri intrate ilegal in tara ii fac pe concurenti locali sa ascunda activitatea economica pentru a ramine competitive si astfel. Uneori pentru deschiderea unei afaceri. vreau sa spun ca in toate actiunile guvernamentale se simte o frica cronica de a nu-si imbogati cetatenii. Specificul Moldovei il constituie lipsa mijloacelor banesti pentru investitii si o piata mica interna de desfacere. Ai nostri nu platesc (pentru ca n-au de unde). De exemplu. rezultatele sunt departe de a fi optimiste. livrarea unor produse etc. De exemplu. La noi insa. pierderile ar fi enorme. De acord. Trebuie sa acordam o atentie deosebita activitatii vamei. care este cistigat de cei care propun cele mai avantajoase conditii. desigur.cind depaseste TVA la livrarile locale. infim de mica determina sa ne orientam spre pietele externe. • Piata interna. dar cumpararile incaltamintei de la o intreprindere de a noastra si nu din Turcia. despre care am mai vorbit. Micii intreprinzatorii. contribuie la amplificarea evaziunii fiscale. modalitati care nu trebuie cautate cu luminarea. dupa parametrii nostri. Raspunsul a fost negativ pe motiv ca este prea scump. au ajuns sa exporte 90% din productia de lapte si 80% din cascavaluri tocmai prin intermediul asociatiilor de fermieri si asociatiilor fabricilor de prelucrare a laptelui. De aceea este necesar asociarea lor. dar este un mod de a intelege unilateral deciziile guvernamentale privind achizitiile publice. pentru autorizarea unei activitati se cer mai multe acte decit sunt necesare. de exemplu. Refuzul. rolul statului in dezvoltarea businessului mic in statele cu economii avansate este enorm. Fara a mai descrie si alte modalitati de sustinere a businessului mic. ce nu suporta agentii economici. nu favorizeaza numai contrabanda. Desi au fost facute multe promisiuni si a existat chiar un program de stat de sustinere a micului business. pentru ca coruptibilitatea vamesilor (desigur. de altfel. deoarece organele vamale si Inspectoratul Fiscal nu coordoneaza colectarea taxelor. nu toti). pentru ca altfel. nu pot singuri sa-si exporte productia.

intreprinderi au incheiat anul 2000 cu venit zero. 5. Politia Economica – 81%. dar ele ramin doar cu denumirea. Directia Protectia Civila si Apararea impotriva incendiilor – 16%. Aceasta ultima problema a fost rezolvata partial prin introducerea registrului de evidenta a controalelor agentilor economici. 4. Cele mai des efectuate controale sunt executate de: 1. Cele mai grave probleme care influenteaza negativ activitatea antreprenorilor sunt: imperfectiunea bazei legislative a activitatii de antreprenoriat. Astfel o idee buna a fost in ultima instanta compromisa. centrul de Medicina Preventiva – 56%. . controlul si supravegherea excesiva asupra activitatii de antreprenoriat. Aceasta se explica prin puterea mica de cumparare a populatiei. Garda Financiara – 89%. 2. etc. Orice s-ar produce nu poate fi vindut sau este comercializat un volum ce nu acopera cheltuielile pentru materia prima. S-a vorbit de creditul fiscal stipulat in legea bugetului pe anul 2000. inspectoratul Fiscal de Stat – 96% din respondenti. presedintele Asociatiei Micului Business este nevoie ca numarul de formulare contabile sa fie redus cu 60-70%. dificultatea si costul ridicat al certificarii si standardizarii productiei marfurilor si serviciilor. Fiecare al 10-lea control este efectuat de reprezentantii primariei si politiei. imperfectiunea sistemului se licentiere a activitatii de antreprenoriat. In R. neeficacitatea sistemului de impozitare. 3. Dar pina au fost elaborate instructiunile respective si modelul de contract cu inspectoratele fiscale a trecut anul si in fine au putut sa beneficieze de acest credit doar vreo treizeci de firme. Declaratiile privind deschiderea unei linii de creditare a micului business este o poveste de adormit copii. arenda. dificultatea si costul ridicat al inregistrarii noilor intreprinderi. Nici o intreprindere mica nu are posibilitati de a lua credite in conditiile in care dobinda este de 33%. iar darile de seama la fisc si alte instante sa se faca o data pe an si nu trimestrial. Moldova nu exista o politica de creditare a micului business.. Dupa parerea d-lui Roscovan E. electricitate. Sunt banci care au sectii speciale „Creditarea micului business”. lucru care a fost confirmat de mai multe ori de experti independenti. Ar fi de folos pentru intreprinderi mici simplificarea evidentei contabile. peste treizeci la suta au iesit cu pierderi. iar ceilalti o duc de azi pe miine.

la reducerea capacitatii de creditare a unui numar sporit de intreprinderi. detinatori de credite. studierea. Pe intreaga perioada de activitate Fondul a eliberat doar citeva zeci de credite. care duce la faliment. garantarea creditelor. multe din intreprinderile inregistrate asa si nu si-au inceput activitatea antreprenoriala din lipsa de capital initial. fenomen care a condus la reducerea sustantiala a capacitatilor de productie. fapt ce a condus la imobilizarea de resurse financiare si reducerea vitezei de rotatie a acestora. altele falimenteaza sau din cauza impozitelor exagerate completeaza businessul «tenebru». accentul fiind pus asupra unei singure surse de finantare . 42 de agenti economici. lipsa controlului asupra acordarii.Crearea in anul 1994 a Fondului pentru sustinerea antreprenoriatului si dezvoltarea businessului mic in Republica Moldova. Crearea bancilor populare pentru creditarea micului business. care ar impulsiona dezvoltarea intreprinderilor mici: • • • • Reducerea contributiei la Fondul social pina la cota de 10% plus 1%. Conditii necesare pentru dezvoltarea micului business in general: 1. astfel relatiile vor deveni impersonale si vor . fiind imputernicit de catre Guvern de a se ocupa cu diferite tipuri de activitati: creditarea businessului mic. Catre 6 martie 2000 au fost rambursate doar 44% din suma totala de credite alocate IMM. Propunerile Asociatiei Micului Business. care se ocupa exclusiv de acumularea si repartizarea resurselor financiare sau ca trebuie sa se ocupe si de coordonarea politicii de stat privind sustinerea micului business. fiind deferiti judecatoriei economice. Au iesit in evidenta unele lacune privind: • • • • • • imperfectiunea actelor normative ce reglementeaza activitatile antreprenoriale. incapacitatea de plata. nu si-a realizat pe deplin misiunea. utilizarii rationale si rambursarii creditelor. elaborarea unui sistem informational ce ar digitaliza majoritatea tranzactiilor intre institutiile publice si intreprinderi. concentrarea activitatii Fondului asupra executarii unei singure functii .bugetul de stat. Elaborarea si adoptarea legii privind protectia proprietatii private. celelalte functii raminind nerealizate. bancile sa fie sustinute de guvern. realizarea si coordonarea politicii de stat de sustinere a businessului mic. In ultimii ani (1999-2000) finantarea de catre Fond a sustinerii si dezvoltarii micului business. deservirea informationala si consultativa a antreprenorilor mici. practic s-a intrerupt.asistenta financiara. Reducerea de acte necesare pentru evidenta contabila. inexactitatea rolului central al Fondului: fie aceasta o institutie. altor institutii financiare. lipsa transparentei si controlului asupra activitatii Fondului care a condus la incalcarea Regulamentului privind conditiile si ordinea acordarii creditelor si subsidiilor cu inlesniri. fie ca efectueaza creditarea directa si garantarea creditelor sau activeaza prin intermediul bancilor. Problemele principale cu care se confrunta IMM pot fi sistematizate astfel: • • decapitalizarea acestora ca urmare a inflatiei. lipsa unei strategii de dezvoltare a fondului si acordarea creditelor doar pe termen mediu si lung.

CFI negociaza proiecte similare cu FinComBank si Mobiasbanca. care a fost printre pionierii creditarii micului business. foarte necesara pentru un incepator). 2. 2. mai bine zis nu merge deloc. Pina in prezent banca a beneficiat de un imprumut al BERD pentru creditarea businessului mic si mijlociu. La noi problema se amplifica prin faptul ca institutiile bancare sunt inca destul de slabe si nu isi pot permite sa acorde credite oricui. transferarea. este Victoriabank. adica creditul. smail. Aceasta va ridica eficienta si va reduce costurile. Acesta este primul proiect al CFI in sistemul financiar–bancar moldovenesc. iar in cazul unor proiecte atractive – 30000$ La inceputul anului 2001. . si conditiile impuse de banci (gajul trebuie sa depaseasca valoarea creditului. din pacate. Moldindconbank a semnat cu Corporatia Financiara Internationala un acord de creditare a businessului mic si mijlociu in suma de 1. Controlul si verificarea vor fi simplificate considerabil. MEC are trei programe de creditare: 1. Suma maxima acordata unei firme este 20000$. micro. care a obtinut in 1996 o linie de credit de la BERD. care in perspectiva urmeaza sa se transforme intr-o institutie bancara. In afaceri orice inceput este sortit esecului daca nu este propulsat de un aport material. acolo unde e posibil a functiilor statului sectorului privat. Acestea por veni atit din partea altor agenti economici. Iar incepind cu acest an Moldova-Agroiondbank a inceput implimentarea unui produs propriu de creditare a intreprinderilor micii si mijlocii. Creditarea micului business ajuta bancile. Banii sunt usor de obtinut pentru cei care au deja o afacere si au mai profitat de imprumuturi de la banca. putem trage concluzia ca sunt foarte putini acei care pot obtine aceasta temelie. Bancile supravietuiesc si prospera din aceste credite. pina la 2000$. dar. fac creditarea imposibila pentru majoritatea „nou-nascutilor”. iar imprumutul poate fi convertit in actiunile Moldindconbank. el este mai reusit decit cele propuse deoarece ia in consideratie specificul afacerilor de la noi. Credite mici ofera si Corporatia Micro Entreprise Credit. dobinzile mari. cit si din partea statului. express micro. lipsa unei vacante de rambursare.exclude efectul negativ a implicarii factorului uman. serviciile de emitere a permisiunilor la toate nivelurile trebuie revizuite pentru a putea fi simplificate si reduse. Dar ce sa facem cu ceilalti? Pentru ei sunt necesare garantii.5mln$. Moldova-Agroindbank este printre bancile care se remarca la capitolul creditarea afacerilor mici si mijlocii. Alta banca. Aceasta ar exclude circulatia inutila de documente si suprapunerea lor. 3. Si daca la noi inceputul merge prost. de la 10000 pina la 50000$˘. 3. adica au o istorie creditara. In opinia presedintelui bancii. de la 10000$.

Daca intr-o economie normala platile le faci dupa ce ai obtinut venituri. fabrica va obtine in acest an venituri in suma de 100-120 mii lei. De la procurarea materiei prime si pina la comercializarea productiei trece o perioada destul de lunga. in anul trecut intreprinderea a produs marfuri in suma de 4. dar acest succes poate usor sa se transforme in insucces. in raport cu aceeasi perioada a anului curent. iar pentru aceasta ai nevoie de mijloace circulante. insa starea financiara a cumparatorului nu-i permite sa faca prea des cumparaturi. La ora actuala fabrica are in stocuri productie in valoare de 600-700 mii lei. atunci ea va recurge la plasarea obligatiunilor vor fi utilizati pentru retehnologizarea intreprinderii si largirea sortimentului productiei. Principala cauza ca intreprinderile industriale nu-si pot mari volumul productiei este. Pina la sfirsitul anului volumul productiei va ajunge la nivelul de 6 mln lei. Ce-i drept in ultimii trei ani. Dividendul lunar pentru o obligatiune va fi cu 1-2% mai mic decit la dobinda stabilita de bancile comerciale pentru credite (30%). intreprinderea va incheia anul cu profit. In opt luni ale anului 2001. Impozitele trebuie sa le achiti atunci cind procuri materia prima si nu dupa ce vinzi ceva si ai venituri. din contul miscarii stocurilor din anii trecuti. Cind nimeni nu-ti da.Creditele sunt acordate pe o perioada de pina la 3 ani cu o dobinda anuala de 22-23%. potrivit prognozelor preliminare. In total.5 mln lei. Sortimentul include aproximativ 70 de produse.5%. Indiferent de operatiunea pe care o faci . si. totul trebuie sa platesti in avans. cu 13.6 mln lei. extruziune si suflare. insa lipsa surselor financiare nu ne permite acest lucru.3 mln lei. pina la 4. Pentru ca intreprinderea sa nu lucreze in pierderi. Intreprinderea noastra are posibilitati de a produce mai mult. Aschim produce marfuri de uz casnic din masa plastica prin topire. volumul anul al productiei. 98% din vinzarile intreprinderii sunt realizate pe piata interna. intreprinderea si-a majorat volumul productiei. sa mareasca numarul vinzarilor . In total. cel al vinzarilor nu trebuie sa fie mai mic de 5. daca ei nu vor face investitii in dezvoltarea fabricii. vor fi emise 300 de obligatiuni in valoare de 10000 lei fiecare. . ia credite de la tine Presupunem ca exista o intreprindere care are nevoie de un credit. cu conditia ca nu mai putin de 51% din capitalul solicitantului sa fie privat. respectiv. apoi la noi totul este invers. lipsa mijloacelor circulante. Pentru prima data in ultimii zece ani. In prezent volumul vinzarilor il depaseste pe cel al productiei cu aproximativ 300 mii lei. Evidenta acestor obligatiuni va fi efectuata de un registrator independent. Si astfel intram intr-un cerc vicios. Cu patru ani in urma stocurile constituiau aproximativ 2 mln lei. Suntem o tara saraca. iar in cazul intreprinderilor mixte capitalul majoritar trebuie sa fie autohton. in afara de piata mica de desfacere. ei au reusit sa achite toate datoriile. Ar fi ideal ca in luna in care produci sa si vinzi.

pentru producere. S-ar parea ca ei ar trebui sa dispuna de mijloace circulante. statul parca ar trebui sa fie interesat in realizarea unui asemenea proiect. Astfel.Anual fabrica are nevoie. trebuie sa achiti TVA in valoare de 20% din valoarea lor. Dupa acest model lucreaza si bancile comerciale. conditiile de creditare sunt foarte dure. spatiile de producere. Investitorul local nu introduce nici un ban in industrie si in producere. insa fiecare leu pe care ei l-au cistigat au trebuit sa-l dea pentru achitarea datoriilor istorice. daca in fondul statutar au fost incluse cladirile. o solutie ar fi atragerea investitiilor straine. daca obtii un credit de 3 mln lei. In 1997. Anume aceasta situatie i-a facut sa caute noi modalitati pentru a investi in dezvoltarea fabricii – de a emite obligatiuni. astfel incit in ultimii zece ani nu au fost efectuate lucrari de reparatie. Volumul vinzarilor chiar il depaseste pe cel al productiei. emisiunea de obligatiuni va fi efectuata in prima jumatate a anului viitor si numai dupa ce fabrica va avea garantia ca exista si un cumparator pentru ele. fapt care nu li-a permis sa dezvolte intreprinderea. banca vine cu conditia sa pui gaj de trei ori mai mult. Achitind aceste datorii ei nu au putut sa completeze mijloacele circulante. Deoarece pretul de bilant al cladirilor al intreprinderii noastre este cu mult mai mare decit cel real (daca am efectua un audit independent. Am examinat posibilitatea de a atrage investitii straine. deja si-a anuntat intentia de a procura 90% . Cream o intreprindere mixta – 50% din capitalul statutar il transmitem investitorului strain. deoarece ei lichideaza stocurile. si comercializeaza tot ce produc. comparativ cu trei ani in urma. ca sa cumperi o linie noua trebuie sa pui in gaj fabrica. nu avem posibilitati sa platim aceste impozite si. doar nu vom demola aceste cladiri. In prezent ei produc lunar de 2. sa faca tot posibilul pentru a nu disparea de pe harta economica a Moldovei. de surse de creditare in valoare de 1mln lei. fond de investitii. dar si in acest domeniu nu exista o politica clara de stimulare a investitiilor in producere. toti investesc banii in comert sau in businessul de o zi. In afara de aceasta. In concluzie. In anul 1997. Este un non-sens. cu exceptia celor cosmetice. dintre care 3 mln fata de stat. deoarece pe linga productia curenta au comercializat si din stocuri. principalul scop al lor era sa supravietuiasca. ci le vom utiliza pentru producere. datoriile creditoare ale Aschim se cifrau la 4. Daca acest lucru ei au reusit sa-l faca. dar ca sa mearga mai departe ei au nevoie de investitii. fara investitii in dezvoltare si retehnologizare.5-3 ori mai mult. Noi oferim cladirile. s-a facut ceva. Daca investitorii locali nu ne dau bani.1 mln lei. apoi acum ei au intrat in alt impas – lipsa mijloacelor financiare. care erau destul de mari. Din acest punct de vedere. Chiar daca am gasit investitori carora le conveneau conditiile noastre. pretul real al unei cladiri care. Ei produc doar atit cit pot vinde. Potrivit calculelor. iar investitorul strain se obliga sa faca investitii in retehnologizarea fabricii. va fi stabilit la 200-250 mii lei). Pentru a obtine un credit pe o perioada de trei ani de zile. Investitiile de lunga durata pot fi rascumparate doar in decursul a trei sau patru ani si bancile acorda foarte rar astfel de credite. iar venitul il obtii deodata dupa tranzactie. iar 50% actionarilor locali. unde riscurile sunt mult mai mici. termen minim pentru a cumpara o linie de producere noua si a obtine posibilitatea de rascumpara aceste investitii. pentru a mentine utilajul in stare de lucru. Un actionar majoritar al intreprinderii. pentru crearea unor noi locuri de munca. deci proiectul unei intreprinderi mixte a fost pentru moment exclus. trebuie sa pui in gaj de aproximativ 10 mln lei. imediat fiscul ne-a atentionat ca in conformitate cu prevederile Codului fiscal. la crearea unei intreprinderi mixte.

Franchising-ul si rolul lui in dezvoltarea micului business. cumparatorul . servicii de firma sau denumirea de firma. intreprinderea-operator are dreptul sa faca operatiuni utilizind imaginea. Operatorul nu dispune de dreptul intelectual al fransizorului. dar mai departe nu pot activa cu tehnologii sovietice de prin anii 70. sa faca vase mari de 100-300 kg. firma de baza va efectua instruirea operatorului privind toate aspectele sistemului pina la deschiderea businessului. folosind efectul reputatiei firmei de baza. Altfel. toata folia de pe piata este de import. De asemenea. firma de baza va tine contacte permanente cu operatorul in scopul de a-l sustine pe toate directiile de activitate. Aduc un singur exemplu: daca produsele lactate sunt ambalate in pelicula ordinara. serviciile de firma sau denumirea firmei. brandul. cu banii obtinuti de la comercializarea obligatiunilor vor procura o linie noua de producere a foliei de polietelena. iar la fabrica au nevoie de cel putin 20-30 masini de acest fel. fiindca deja au spus: exista cerere pe piata. numita fransiza sau operator. se asigura si unele riscuri. in asa fel ca operatorul sa fie pregatit efectiv de afacere si de dezvoltarea ei. acest termen este pina la 7-8 zile. Franchising-ul este o forma deosebita de organizare a businessului. marca comerciala. Practica mondiala a demonstrat ca franchising-ul este unul din cele mai eficiente metode de dezvoltare a businessului. o intorc in 2-3 ani. 10% din obligatiuni vor fi scoase pe piata. Cu astfel de linie vor concura pe piata si vor putea face investitii in dezvoltarea intreprinderii. Pentru a retehnologiza fabrica au nevoie de investitii enorme. au un viitor destul de sumbru. dezvoltate de firma de baza. Numai o masina de turnat masa plastica costa cel putin 200 mii $. daca ies pe piata cu produse noi si de o calitate superioara. in care sunt indicate toate conditiile la care au ajuns partenerii. cu conditia ca acestea vor fi rascumparate in 3 ani. dar spera ca treptat prin investitii proprii sa reuseasca si acest lucru. dupa initierea afacerii. In prezent.de obligatiunile intreprinderii. Doresc sa produca mai multe tipuri de folie. termenul de pastrare a lor este cel mult 24 ore. sub controlul proprietarului. Daca nu investesc macar ceva intr-un an ei devin necompetitivi. dar au nevoie de bani. am vazut cit costa o linie de producere si in baza acestui studiu am constatat ca ei au nevoie de 3 mln lei. Am studiat piata. cind o companie (franchiser sau fransizor) trimite dreptul de vinzare a produsului propriu sau serviciului la o alta companie sau unei persoane particulare. Fransiza are unele particularitati care o deosebesc de alte forme de parteneriat de afaceri: • • • • • relatiile de antreprenoriat sunt bazate pe contract. Nu exclud. practic. Pentru viitor au cimp de lucru foarte mare. care se identifica cu imaginea. iar daca pelicula este in 2 straturi. Aceasta nu le da posibilitatea sa mareasca volumul productiei. reprezentata de marca comerciala. Aceasta investitie. ci dispune doar de dreptul de a-l utiliza pentru o anumita perioada de timp. in prezent fabrica nu poate produce vase din masa plastica care sa cintareasca mai mult de un kg. Real. franisorul este proprietarul sistemului de afaceri.

Punctele forte ale franchising-ului sunt: • • • • • • • un segment de piata pregatit. Subway. servicii hoteliere. Lideri sunt restaurantele fast-food. sisteme de activitate). se consolideaza pozitia antreprenoriatului national si independenta economiei nationale. Cercetari speciale. Sursele oficiale dau numai 2 exemple de franchising. spalatorii. Franchising-ul da posibilitatea de a conduce o afacere de sinestatator. cerinte. dar astazi sunt si alte forme de finantare. ceea ce nu se intimpla in relatiile simple dintre partenerii de distributie.• • fransizei se identifica cu fransizorul. In Moldova franchising-ul e la inceput de cale. un nume deja recunoscut in lume (McDonalds. Arthur Andersen. date despre situatia curenta in cauza lipsesc. instruire in domeniul managementului eficient. fast-food. servicii postale. Afacerile se organizeaza si se dirijeaza in conformitate cu cerintele internationale de management. Franchising-ul clasic presupunea o finantare totala a afacerii din sursele operatorului. servicii auto. un pachet de acte bine elaborate (instructiuni. al unei idei deja aprobate. firma de baza poate lui decizii fara a tine cont de parerea operatorului. Puncte slabe ale franchising-ului: 1. Sunt o multime de domenii in care functioneaza franchising-ul: produse alimentare. limitarea initiativei de antreprenoriat. materie prima.Devizul relatiilor de franchising este: a fi in business de sinestatator. pizzerii. dar de o incepe cu un suport foarte util. Pentru economia Moldovei factorii atragatori ai franchising-ului constau in urmatoarele: • • • • o oportunitate de intensificare a businessului mic si mijlociu. 2. sursa de noi locuri de munca. servicii imobiliare. servicii de inchiriere. restaurante. sistem de distributie. sa utilizeze o marca comerciala.). Pizza Hut etc. de a creste fluxul de informatii despre . servicii de selectare a personalului. viabilitatea si competitivitatea afacerii garantate de imaginea firmei de baza. dar nu singur. cresterea nivelului de cultura antreprenoriala. utilaj. Pentru antreprenorul-operator relatiile de fransiza sunt atragatoare prin faptul ca apare oportunitatea de a deveni proprietarul unui business bine aranjat. de exemplu. cheltuieli minime de dezvoltare. operatorul trebuie sa investeasca o parte simtitoare de capital din sursele proprii. produse finite. unde producatorul si distribuitorul sunt companii diferite cu sisteme diferite de business. posibilitatea de a procura utilaj si materiale cu rabaturi esentiale. publicitate la nivel international. operatorul efectueaza plati unice si curente in scopul compensarii drepturilor de utilizare si servicii permanente din partea firmei de baza. Pentru initierea si dezvoltarea cu succes a sistemelor de franchising in Moldova e necesar de a spori informarea antreprenoriatului despre avantajele franchising-ului.

sustinerea economica indirecta prin intermediul garantiilor de stat in obtinerea creditului. . Tranzitia la economia de piata in Republica Moldova este insotita de constienta faptului ca dezvoltarea antreprenoriatului in fiece tara isi are particularitatile sale. In opinia noastra. cu scopul accelerarii dezvoltarii economice si obtinerii profitului maximal. dar se creeaza si de catre fermieri. 4. iar ca urmare se agraveaza si riscul antreprenorial. intrucit in realitate profitul revine industriasilor. ar fi rational ca legislatia cu privire la activitatea antreprenoriala sa tina cont de urmatoarele momente: . Manifestarea interesului fata de risc in noile conditii de gospodarire poarta un caracter firesc. antibirocratic. Cercetarile noastre au demonstrat ca unul din mijloacele de baza in stabilizarea economiei.acel stil deosebit.protectia pietei autohtone.franchising si noi variante de franchiza. Este foarte dificil de a adapta o experienta straina la realitatea republicii noastre in virtutea caracterului ei specific. inovator. dezvoltarea ei efectiva devine integrarea reala a producerii bunurilor agricole cu industria prelucratoare.sustinerea economica directa a antreprenorilor incepatori cu preponderenta in sferele prioritare. legate de export-import. vamale. 2. generale pentru activitatea de antreprenoriat. a materiei prime. o activitate antreprenoriala poate fi considerata legala. activitatea antreprenoriala se atribuie nu numai agentilor economici privati. Riscul in activitatea antreprenoriala devine inevitabil. INCHEIERE O conditie indispensabila a renasterii economiei Republicii Moldova in relatiile de piata devine dezvoltarea activitatii antreprenoriale . credite convenabile. daca a fost inregistrata in corespundere cu legislatia in vigoare. Cu tranzitia la economia de piata sporeste nivelul incertitudinii in economie. conditionate de o serie de factori economici si sociali specifici ei. spre inovatie. Utilizarea experientei mondiale este posibila doar prin abordarea unei conceptii specifice. etc. asigurarii obligatorii. orientat spre noi cautari in dezvoltarea afacerii. dar si celor ce initial au activat in sectorul de stat. 3. . formarea fransizelor notionali si nu in ultimul rind. intrucit responsabilitatea asupra activitatii desfasurate si-o asuma antreprenorul. Concomitent. In rezultatul cercetarilor efectuate de catre noi s-a constatat urmatoarele momente: 1. Dupa parerea noastra. rationalizatoare prin diverse metode: reducerea impozitului. etc. prin acordare de subsidii. facilitatilor fiscale.incurajarea activitatii inovatoare. anume din aceste motive creste actualitatea cercetarilor stiintifice la nivel economic si social privitor la activitatea de antreprenoriat. comentarii legislative despre franchising. . Anume acest fapt va contribui la repartizarea echitabila a materiei prime. . precum si a profitului.

am constatat ca scopul primordial in activitatea antreprenorilor devine . Sursa venitului in activitatea unitatilor antreprenoriale deseori il reprezinta incertitudinea prezentului si viitorului. 9. economice.starea macroeconomica a republicii. este rationala crearea unui sistem informational ce ar oferi antreprenorului prin intermediul computerului informatia necesara privitor la: . preferintele lor. Investitiile in activitatea antreprenorilor s-au plasat pe ultimul loc fapt ce ne ingrijoreaza intrucit investitiile au rolul de multiplicator: mai multe investitii mai mare venit mai multe locuri de munca dezvoltarea societatii mai inalta cresterea nivelului de trai 12. Trecerea la noul sistem economic a schimbat radical orientarile valorice. incertitudinea din activitatea agentilor economici este impusa intrucit constituie atributul realitatii obiective. resurselor energetice in republica. .legislatia in vigoare. politice. etc. consideram rational de a clasifica riscul antreprenorial in dependenta de genurile lui.disponibilitatea materiei prime. Intrucit riscul este. cit si subiectiv. ca riscul antreprenorial reprezinta rodul incertitudinii obiective a realitatii economice. ca decizia este luata de catre antreprenor. este si subiectiv in baza faptului. ordinea inregistrarii. materialelor. antreprenorul isi asuma un risc. Producerea bunurilor si serviciilor de o inalta calitate. cu atit mai mica trebuie sa fie impunerea fiscala si mai inalta protectia sociala a productiei autohtone. Anume in scopul obtinerii unui venit. succesul si nereusita unitatilor antreprenoriale pot fi precautate ca interdependenta a unui grup de factori externi si interni. in crearea locurilor de munca. cu noi performante. insistenta in atingerea scopului vis-a-vis de activitatea desfasurata.studiul pietei. Metoda utilizata este in dependenta de experienta antreprenorului. atit obiectiv. precum si crearea posibilitatilor in realizarea bunurilor produse. Antreprenorii si-au orientat activitatea spre inovatii. facilitatile prevazute de legislatie. In scopul optimizarii riscului antreprenorial sunt utilizate diverse metode cu scopul de a atenua consecintele lui. . . balanta de plati si comertul exterior. 11. interesele si cerintele antreprenorilor. reglementarii statale. 10. reorganizarii. ca clasificarile existente ale riscului antreprenorial nu oglindesc pe deplin multitudinea lui. ce e natural. precum si de posibilitatile financiare de care dispune.maximizarea profitului. Paralel cu faptul. Conform investigatiei sociologice efectuate de catre noi. 7. in sporirea capacitatilor de productie. Reiesind din faptul ca antreprenorii resimt o insuficienta considerabila de informatie. nivelul inflatiei. cursul valutar al leului moldovenesc. intrucit dorinta fiecarui individ. In conditiile concrete ale republicii agraveaza riscul factorii externi. antreprenor in ultima instanta este de a spori avutia. lichidarii intreprinderilor.5. intrucit acestea nu depind de actiunile antreprenorului. Dat fiind. Un rol deosebit in optimizarea riscului antreprenorial ii revine statului: cu cit este mai inalta insistenta antreprenorului in accelerarea dezvoltarii productiei. grupele de consumatori. 8. 6. cu cheltuieli minime devine problema cheie a antreprenorilor. Cu regret valorile antreprenorilor nu sunt . introducerea inovatiilor.

• Crearea locurilor de muncă şi dezvoltarea autoangajării. Prognozele expertilor in problema antreprenoriatului denota faptul ca printre masurile ce s-ar putea intreprinde in scopul de a imbunatati starea antreprenoriatului si a economiei in ansamblu se pot enumera: .dezvoltarea zonelor de materie prima. Sondajele efectuate de Centrul Moldo American .a.deoarece acesta realizează un spectru larg de funcţii şi obiective.stimularea interesului producatorului.referatele.php „Problemele Micului Business în Republica Moldova.fapt care a determinat creşterea şomajului şi scăderea bruscă a nivelului de trai al populaţiei inclusiv şi în Republica Moldova. Problema susţinerii antreprenoriatului şi educaţiei antreprenoriale în Republica Moldova este importntă.care au dus la reducerea volumelor de productie şi la falimentul multor întreprinderi. • Căutarea şi acumularea experienţei în activitatea de antreprenoriat. 13.Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova au demonstrat că mediul în Republica Moldova este nefavorabil. În condiţiile trecerii la economia de piaţă .deoarece practic economia ţării noastre se află într-o criză profundă. . îndelungată.reducerea cotei impozabile. • Participarea la dezvoltarea inovaţiilor. . cele sociale si morale s-au plasat pe ultimul loc. procesele de reformare au fost efectuate în condiţiile de criză . 14. • Diversificarea structurii economice ş. Este necesar de a stimula motivarea conditionata de realizarea unor succese deosebite in munca. . . Este rational de a mari cerintele fata de societatile pe actiuni si sectorul privat pentru pregatirea specialistilor si majorarea salariilor in scopul sporirii cointeresarii acestora. spre ridicare nivelului de pregatire a cadrelor. http://www.stimularea intreprinderilor ce utilizeaza inovatii.rolul Micului bussines a crescut esenţial.Soluţionarea acestei probleme ar fi o ieşire din criza economică şi ar contribui la creşterea economică.com/referate/economie/online5/BUSINESS---PROBLEMELEBUSINESSULUI-referatele-com.” În majoritatea ţărilor cu economia de tranziţie.echilibrate. Actualmente este necesara o reorientare a antreprenorilor spre protectia sociala a consumatorilor.

Trecerea Republicii Moldova la economia de piaţă este caracterizată prin scăderi drastice ale producţiei . Nivelul de trai al populaţiei este foarte redus. În RM cele mai solicitate domenii de activitate sunt ramurile şi sferele ce presupun un risc minim. Printre factorii negativi se pot menţiona: • Costurile mari în înfiinţarea afacerii.prin inflaţie galopantă.termen scurt de recuperare a investiţiilor .1% din totalul Întreprinderilor pe republică.9%. În cadrul economiei Naţionale Întreprinderile Mici exportatoare oferă întreprinderilor locale posibilităţi de a stabili relaţii comerciale directe cu partenerii străini şi de a atrage noi investiţii şi ceea ce nu este mai puţin important oferă noi locuri de muncă. • Absenţa capitalului primar. 40% din nr total de întreprinderi falimentează în primul an de activitate din cauza absenţei pregătirii profesionale în domeniul antreprenorial. • Gradul de impozitarea a micului bussines .prin ruperea relaţiilor economice tradiţionale.reparaţii(50%) şi industria prelucrătoare (30%). În celelalte sectoare ponderea întreprinderilor mici este nesemnificativă. • Psihologia trivială a populaţiei şi existenţa neîncrederii în deschiderea afacerii proprii.fiind mai competitive pe piaţa internă.M. majoritatea întreprinderilor lucrează sub 30% din capacitatea de producţie. o viteză înaltă de rotaţie a activelor . În pezent o parte considerabilă a veniturilor populaţiei se formează în sectorul privat al economiei. la momentul actual economia ţării noastre n-a atins stabilitatea macroeconomică. factori pozitivi şi negativi ce influenţează dezvoltarea micului bussines în RM. • Pregătirea slabă antreprenorială.factorii pozitivi ce influenţează aceasta sunt: • Resursele naturale . Însă ritmurile descreşterii Întreprinderior Individuale sunt mai mari decît ale SRL urilor. Există mai multe cauze. • Condiţile climaterice etc. Majoritatea Întreprinderilor mici existente în RM activează în comerţ. • Populaţia multilingvă a RM. . • Aşezarea geografică favorabilă.un nivel ridicat al rentabilităţii . • Gradul de studii înalt pe ţară. Dezvoltarea micului bussines în ţara noastră este lentă. descreşterea ponderii SRL la 11. după forma organizatorico juridică se observă o diminuare a Întreprinderilor individuale pînă la 18.Micile întreprinderi reprezintă veriga de bază a economiei ce contribue esenţial la realizarea obiectivelor de bază ce stau în faţa oricărei societăţi. Structura Întreprinderilor mici în R.

Codul Vamal al Republici Moldova.crearea unei tendinţe pentru perfecţionarea capacităţii în domeniul antreprenorial. Dezvoltarea Micului bussines în RM ar duce la crearea locurilor noi de muncă . Dupa o cercetare minutioasa a acestei probleme Viorel Chivriga. Documentele principale. Reglementările juridice nu trebuie să creeze obstacole iniţiativei de întreprinzător. prevederile din SCERS şi Legea Republicii Moldova „Cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător”. care în mod expres stabilesc politica de stat în domeniul investiţional sunt „Strategia Investiţională a Republicii Moldova”. cum ar fi Politica naţională în telecomunicaţii.• Sistemul de creditare imperfect a micului bussines.politica de orientare a factorilor de producere din Republica Moldova in directia atragerii in tara a potenţialului productiv din exterior si producerea in Republica Moldova a bunurilor destinate pieţelor externe.reducerea gradului de impozitare . . În plus. . prevederi importante sunt în strategiile şi politicile sectoriale.diversificarea structurii economice . • Piaţa de dsfacere mică. principii generale foarte importante sunt stipulate în Constituţie.în mod normal ele tebuie să faciliteze iniţiativele şi manifestările sănătoase conform legislaţiei economice de piaţă şi să anihileze fenomenele negative ce dereglează mersul firesc al activităţii de întreprinzător şi al altor activităţi cu caracter economic. Cu regret mediul antreprenorial în RM este dezavantajos.creşterea investiţiilor in regiunile care necesită susţinere in dezvoltarea lor social–economic.dezvoltarea economiei în general şi ieşirea RM din criza economică. Codul Fiscal şi Codul Civil.dezvoltarea inovaţiilor. Ce putem face pentru a elimina divergentelel între actele legislative şi politica de investiţii Din pacate la moment o problema grava ramine a fi divergenta dintre actele regulatorii si politica de investitii. • Politica monetară a RM. De asemenea. Este necesar de perfecţionat sistemul de creditare . . Strategia Investiţională a Republicii Moldova a fost elaborată in conformitate cu prevederile Programului de activitate a Guvernului pe anii 2001-2005 “Renaşterea Economiei – Renaşterea . Expert IDIS „Viitorul a constatat divergente in: -politica de Creşterea investiţiilor în scopul asigurării noilor locuri de muncă.

Ţării" si ale Strategiei de dezvoltare social–economică a Republicii Moldova pe termen mediu (până in anul 2005). 2 Intervenţia statului pe piaţa internă de capital sa soldat cu renaţionalizarea unor întreprinderi cu capital străin şi cu intimidarea investitorilor majori. comparativ cu noii investitori datorită faptului. art. obiectivele principale propuse în strategie şi impactul deficienţelor legislative asupra realizării acestora. În Legea cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător 3 această prevedere lipseşte şi este substituită cu dispoziţia din aliniatul (2). care au anticipat procesul de elaborare a strategiei investiţionale a Republicii Moldova. au rămas în mare măsură nerealizate. datorită impactului minimal al acestora asupra evoluţiei influxurilor investiţionale. Mai mult ca atât. 1598 al Codului Civil. constatăm că obiectivele trasate. declanşată după alegerile parlamentare şi transpusă în viaţă în conformitate cu lista de tristă faimă. dacă analizăm situaţia creată prin retrospectiva evenimentelor. .” În primul rând. Situaţia creată a scos la iveală o mulţime de fisuri în legislaţia ce reglementează activitatea investiţională. Prin această clauză. urmărind scopul de a obţine pe aceasta cale o îmbunătăţire cardinala a calităţii vieţii populaţiei si de a atinge un grad înalt de ocupare in câmpul muncii 1 În prezent. Garanţiile acordate investitorilor au fost şi sunt insuficiente pentru a reda o doză de credibilitate în bunele intenţii ale guvernului şi pe lângă aceasta sunt inferioare calitativ şi cantitativ celor acordate în statele vecine. dar nerezultative în atragerea investiţiilor. investitorii care au activat în condiţiile Legii privind investiţiile străine sunt plasaţi într-o situaţie mai favorabilă.„Creşterea investiţiilor în scopul asigurării noilor locuri de muncă. alte rezultate nici nu puteau fi aşteptate. că beneficiază de un număr mai mare de facilităţi şi stimulente fiscale. 998-XII din 1 aprilie 1992 privind investiţiile străine au dreptul să beneficieze în continuare de garanţiile şi facilităţile acordate de aceasta”. care sunt cu prisosinţă mediatizate în interior şi exterior. merge vorba de campania. deşi au fost destul de realiste. facilităţi şi stimulente) pe care le-a avut în faza iniţială. în care au fost incluse întreprinderile cu capital străin. Distorsiunea activităţii investiţionale a prejudiciat grav imaginea R. Moldova în exterior. fapt care a condus spre eliminarea ei din cursa cu statele vecine pentru atragerea investiţiilor în economia ţării şi la diminuarea drastică a întrărilor de capital. Ca standard internaţional în domeniul reglementării juridice a investiţiilor străine este concepută clauza de stabilizare ( Gross Father Clause ). De fapt. În afară de aceasta în conformitate cu art. situaţia în domeniul investiţional a devenit critică. 4 cităm: „persoana juridică străină desfăşoară in Republica Moldova activitate comercială si altă activitate reglementată de legislaţia civilă in conformitate cu dispoziţiile stabilite de aceasta legislaţie pentru o activitate . inclusiv a influxului de investiţii străine directe. Această clauză prevede păstrarea pentru toată durata de activitate a investitorului străin a tuturor condiţiilor (garanţii din partea statului. la doi ani de la adoptarea strategiei. activitatea cărora devenise obiect de investigaţie pentru autorităţi. 25 cu următorul conţinut: „Investitorii străini care au efectuat investiţii şi au beneficiat de garanţii şi facilităţi în condiţiile Legii nr. Obiectivul fundamental al strategiei respective este accelerarea dezvoltării economice a Republicii Moldova prin asigurarea unor ritmuri înalte de creştere a investiţiilor. în pofida unor realizări răzleţe obţinute în perfecţionarea mediului de afaceri.

amenzile. din care plăţi şi taxe oficiale $125. din care plăţi şi taxe oficiale $130. toate tipurile de plăţi şi pierderi din cauza staţionării şi nu includ taxele vamale.2 zile (perioada 2000-2002) la 24. În multe state. 6 şi 7 din Legea instituţiilor financiare.6 zile. Costurile includ plăţile oficiale. dar care este tipică pentru tot mediul de afaceri din Republica Moldova este cadrul regulatoriu. alin. Moldova numai cu respectarea dispoziţiilor art.5 zile pentru obţinerea autorizaţiilor la export. Lichidarea afacerii este o problemă destul de serioasă care. procedura de înregistrare a unui agent economic a durat în mediu 27.” Codul Vamal al Republici Moldova 9 conţine prevederi. 6 Instituţiile financiare străine pot desfăşura activităţi pe teritoriul Republicii Moldova numai prin filiale şi sucursale şi numai dacă au fost autorizate de Banca Naţională a Moldovei. Conform raportul pregătit de ProEra Grup S. Timpul de modificare a documentelor de înregistrare s-a diminuat de la 25.(2) din Legea privind preţul normativ şi modul de vânzare – cumpărare a pământului. persoanei în cauză i se refuză înregistrarea unei noi întreprinderi. deoarece.106. 7 O altă problemă destul de dificilă pentru investitorii străini. dacă pe numele unei persoane au fost înregistrate anterior întreprinderi care nu funcţionează şi care nu au fost lichidate în modul stabilit de lege sau care au datorii la bugetul public naţional. Legislaţia pune anumite limite persoanelor juridice străine.7 mai mult ca în perioada 2000-2002.similară a persoanelor juridice ale Republicii Moldova dacă legea Republicii Moldova nu prevede altfel pentru persoanele juridice străine”. 6 alin.R.4 zile (perioada 2001-2003). şi finanţat de către DAI-Bizpro/Moldova 8 cităm: „În ultimii trei ani (2001-2003). se înregistrează în Registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţilor şi este considerată persoană juridică naţională. Este important de a nu confunda persoana juridică străină cu întreprinderea cu investiţii străine. care prevede aceleaşi drepturi pentru investitorii străini şi cei autohtoni şi clauza naţiunii celei mai favorizate. Întreprinderile cu capital străin au . controlul mărfurilor si a mijloacelor de transport. în ultimii trei ani întreprinderile au alocat 3. în opinia întreprinderilor chestionate poate dura mai mult de un an.L. sau de 2 ori mai mult ca în perioada 2000-2002. Costurile acestei proceduri au fost în medie de $223. Bariera de ieşire: limitează posibilitatea agentului economic de a lichida întreprinderea care nu generează profit. Costurile legate de această procedură constituie $136. creează bariere în iniţierea unei afaceri noi. Întreprinderea cu investiţii străine se constituie în Republica Moldova în una din formele societăţilor comerciale stabilite la art. 5 Societăţile pe acţiuni din statele străine pot plasa acţiuni în R. Moldova şi a Federaţiei Ruse. Conform raportului „Costul reglementării afacerii în Republica Moldova”. 29 din Legea cu privire la piaţa valorilor mobiliare. care determină plafonul de timp pentru verificarea declaraţiei vamale. iar conţinutul ei a fost identic în ambele cazuri până la aprobarea Codului Vamal al Rusiei din 2003 10 în care termenul de timp pentru procedurile vamale a fost diminuat esenţial. Dreptul de a face o alegere între aceste două regimuri este o opţiune extrem de convenabilă pentru investitor şi în mod sigur că acesta va alege varianta optimală pentru el şi va investi în economia statului care-i va oferi acest drept. investitorii dispun de dreptul de a alege între regimul naţional. în medie. De exemplu persoanele juridice străine sunt limitate în dreptul de a cumpăra terenuri cu destinaţie agricolă conform art. costul înregistrării a rămas la nivelul anilor precedenţi şi este de $151. a documentelor. În mediu. în conformitate cu art. sau de 2 ori mai mult ca în anii 2000-2002. Astfel de prevedere există numai în legislaţia R. până la înlăturarea circumstanţelor menţionate.(2) al Codului Civil. adică cu 1. care oferă drepturi egale cu a investitorilor din terţe state. care este reglementată prin Legea cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător.

cernoziomurile ocupă 80% din suprafaţa ţării.poziţie geografică reuşită. dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile de pe teritoriul Republicii Moldova.1308. În agricultură. cu excepţia terenurilor cu destinaţie agricolă şi a celor din fondul silvic. Astfel. 07. În unele sectoare nici nu există premise pentru o evoluţie spre bine. Art. Compararea procedurilor de importexport arată că durata lor în Moldova în perioada 2001-2003 a fost mai mare ca în perioada 2000-2002. 22. nivelul salariului în periferie fiind de aproximativ două ori mai mic decât în capitală. care printre altele se contrazic: . În Republica Moldova există un decalaj enorm între nivelul social-economic al dezvoltării municipiului Chişinău în comparaţie cu restul ţării. nici nu poate fi vorba de o creştere a investiţiilor în regiuni.4 zile şi $113 pentru o procedură vamală. cu excepţia terenurilor cu destinaţie agricolă şi ale fondului silvic care se vând numai persoanelor fizice şi persoanelor juridice ale Republicii Moldova”. cît şi investitorilor străini. De exemplu în agricultură.1997. pentru a desfăşura activitate de întreprinzător. Însă în prezent. Sunt o serie de avantaje.. Întreprinderile ce exportă spre ţările OCDE au folosit 4 zile şi $237 la o operaţie de export.. investiţiile sunt nesemnificative. căreia îi revine mai puţin de 20% din volumul total de investiţii străine. În regiuni locuieşte circa 80% din populaţia ţării. tradiţii în agricultură. de poziţia dominantă în structura economiilor regionale a sectorului agrar cu o eficienţă scăzută şi de lipsa condiţiilor şi a resurselor necesare pentru dezvoltare..4 (3) a Legii privind preţul normativ şi modul de vânzare – cumpărare a pământului cu următorul conţinut: „ Terenurile proprietate publică pot fi vândute atât persoanelor fizice şi persoanelor juridice ale Republicii Moldova. 6 ale Legii nr. mai puţin de 40% din export. că avantajele enumerate sunt mai mult decât insuficiente pentru a determina investitorii să-şi focuseze atenţia asupra sectorului agricol.XIII din 25. cităm: investitorii străini pot dobândi.. diferenţierea considerabilă a potenţialului economic al capitalei şi al regiunilor a fost determinată de degradarea accelerată a industriei şi a infrastructurii micilor oraşe în perioada crizei din anii 90. a Legii cu privire la investiţiile in activitatea de întreprinzător. Conform Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei pentru anii 2004-2006.cheltuit în mediu 1. Dreptul de vânzare-cumpărare a terenurilor cu destinaţie agricolă aflate în proprietate privată este stipulat în prevederile alin (2) şi (3) din art. investitorii dispun de dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile în conformitate cu următoarele prevederi legislative: Art.„creşterea investiţiilor in regiunile care necesită susţinere in dezvoltarea lor social–economica”. ramură cu condiţii dintre cele mai favorabile pentru o activitate profitabilă. dispunem de resurse umane calificate şi braţe de muncă necostisitoare. care la prima vedere ar putea să fie determinative pentru investitori în luarea deciziei de a investi într-un stat sau într-o ramură economică : „. care prin prevederile sale limitează drepturile investitorilor asupra proprietăţilor funciare şi lipsa unor proiecte investiţionale atractive în ramura vinicolă şi a tutunului." 11 Însă constatăm. după părerea noastră principalele impedimente în atragerea investiţiilor sunt legislaţia. clima e prielnică pentru creşterea unei largi varietăţi de culturi agricole. luând în consideraţie situaţia în domeniul investiţional în general pe ţară. în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova. În Republica Moldova drepturile investitorilor asupra bunurilor imobile sunt stipulate în Legea cu privire la investiţiile in activitatea de întreprinzător şi în Legea privind preţul normativ şi modul de vânzare – cumpărare a pământului. .

. (2) din articolul 44 a Constituţiei României. În conformitate cu prevederile alin (2) a art. în cazul cel mai bun aceste documente dublează prevederile unor acte legislative. întreprinderea cu investiţii străine era scutită de plata taxelor vamale pentru acele bunuri (materie primă. dar oricum sunt impuse spre executare agenţilor economici de către organele de stat. condiţionând o serie de beneficii pentru investitorii români.998-XII din 1 aprilie 1992 privind investiţiile străine oferea unele facilităţi la importul bunurilor introduse în ţară ca aport la capitalul social. pe bază de reciprocitate. investitorii străini nu dispun de dreptul de a procura bunuri funciare pentru a activa în agricultură şi în mod sigur. Regulamentul analizat în boxa 3 sus este o mostră de act normativ.alin (2) Dreptul de vânzare-cumpărare a terenurilor cu destinaţie agricolă aparţine statului. De altfel. .36. alin (3) . numai din aceste considerente nu vor investi în această ramură. aplicarea unui astfel de tratament investitorilor străini. Cadrul actelor regulatorii este extins şi complicat. ei au dreptul de a le înstrăina prin acte juridice între vii numai cetăţenilor Republicii Moldova. Întreprinderile care au întrat pe piaţă. actul legislativ respectiv prevedea achitarea taxelor vamale in întregime. precum şi prin moştenire legală. în condiţiile prevăzute de legea cu privire la investiţiile in activitatea de întreprinzător sunt lipsiţi de această facilitate. care presupune un maximum de beneficii pentru toate părţile este utilizat de majoritatea statelor. Codul Civil şi alte acte legislative. O bună parte din ele sunt adoptate în grabă. precum şi persoanelor fizice şi persoanelor juridice autohtone. În boxa 3 este analizat un act regulatoriu adoptat recent – Regulamentul tip de funcţionare a pieţelor. care au aderat sau care sunt în curs de aderare la Uniunea Europeană. Statul vecin. prevederile căruia contravin principiilor fundamentale stipulate în Codul Fiscal. Astfel prin omiterea în legea în vigoare a dispoziţiilor ce prevăd facilităţi în atragerea in tară a potenţialului productiv din exterior sau creat condiţii inegale pentru investitorii străini la crearea şi majorarea capitalului social a întreprinderilor. inclusiv şi dobânda bancara aferenta in decursul primilor trei ani. cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte. prevăzute de prevederile acestui act legislativ. Conform acestor prevederi legislative.). semifabricate etc.În cazul în care cetăţenii străini sau apatrizii devin proprietari de terenuri cu destinaţie agricolă sau ale fondului silvic prin moştenire legală sau testamentară. Multe dintre actele regulatorii ale organelor de control nu sunt publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi nu au forţă juridică. În conformitate cu alin. în cazul cel mai rău – le contrazic.„orientarea factorilor de producere din Republica Moldova spre atragerea in tara a potenţialului productiv din exterior si producerea in Republica Moldova a bunurilor destinate pieţelor externe” Legea nr. fără o analiză preliminară judicioasă a impactului pe care poate săl aibă respectivul act regulatoriu. oferind investitorilor drepturi asupra proprietăţilor funciare. Pentru a nu admite folosirea bunurilor importate în alte scopuri. importate pentru a fi folosite la fabricarea articolelor pentru export. După abrogarea legii privind investiţiile străine de aceste facilităţi pot beneficia în continuare numai agenţii economici care au activat în condiţiile. România care a avut probleme similare în agricultură a recurs la operarea unor amendamente în Constituţia ţării. în condiţiile prevăzute prin lege organică.

formarea şi folosirea resurselor. nu este clar dacă această stipulare se extinde şi la pieţele construite pe terenuri aflate în proprietate privată. Dacă este vorba de îngrădirea accesului pe piaţă a intermediarilor. cu serviciul veterinar de stat teritorial. circulaţiei şi distribuirii mărfurilor. care se caracterizează prin libertatea subiecţilor la alegerea cumpărătorilor şi vânzătorilor. Codul Fiscal în articolul 5 defineşte piaţa ca „sistem de relaţii economice ce se formează în procesul producţiei. În teoria economică contemporană prin noţiunea „piaţă” se înţelege nu locul geografic unde are loc vânzarea legumelor. 955 din 21/08/2004.subiecţi ai antreprenoriatului” este incorectă deoarece pieţele ca atare. deşi Codul Fiscal nu prevede existenţa unor asemenea tipuri de rapoarte fiscale. În al treilea rând. denumirea documentului este nereuşită. De asemenea. Sintagma din punctul 2 partea I „pieţe . anume Departamentul Comerţului şi a elaborat conceptul regulamentului. Moldova nu ar exista legislaţie specială. regulamentul conţine în mod alogic stipulări ce ţin de regimul străinilor (dreptul persoanelor străine la muncă). documentul prevede că „la stabilirea costului locului de desfacere se va ţine cont de necesitatea asigurării accesului pe piaţă al diverselor categorii de consumatori. în mod prioritar al persoanelor care comercializează produse agricole cultivate pe terenul propriu”. De fapt. Aceştia sunt obligaţi să acorde ajutor (nu este clar ce fel de ajutor. acesta stipulând că „lucrările de proiectare şi construcţie. Astfel. Nu este clar de asemenea de ce administraţia pieţei trebuie să accepte reclamaţii asupra calităţii. spaţii pentru lucru.Nu este clar cum şi de ce administraţia sau proprietarul pieţei ar trebuie să asigure „sporirea afluxului pe piaţă produselor agricole prin antrenarea în activitatea comercială a producătorilor acestora” (punctul 9. determinarea preţurilor. care ar reglementa ansamblul normelor de bază privitoare la dreptul la muncă. Acest regulament are foarte multe laturi slabe şi este criticabil. De asemenea. structură a Ministerului Economiei al Republicii Moldova. care garantează drepturile la practicarea liberă a activităţilor economice. De asemenea. O altă remarcă care se impune este faptul că autorii documentului confundă administraţia pieţei cu proprietarul pieţei. condiţiile de funcţionare a pieţelor. Regulamentul prevede introducerea unor rapoarte fiscale noi (decizia administraţiei asupra costului locului de desfacere a mărfurilor). depozite sigilate?). Acest lucru obligă administraţia pieţei fie să stabilească o taxă minimă care ar putea să nu . precum şi circulaţiei mijloacelor băneşti. coordonate în prealabil cu serviciul sanitaroepidemiologic de stat teritorial şi. documentul este imprecis şi permite interpretări ambigue. de parcă în R. după caz. urmărirea bănuiţilor. ci totalitatea de relaţii şi instituţii specifice dintre vânzător ca exponent al cererii de piaţă şi cumpărător ca exponent al ofertei de piaţă în urma cărora are loc stabilirea unui preţ liber de piaţă la obiectul tranzacţiei. în sensul spaţial-geografic utilizat de autorii regulamentului. nu pot fi subiecţi ai antreprenoriatului. partea II). punctul 4 este extrem de ambiguu. În al doilea rând. Regulamentul tip de funcţionare a pieţelor – mostră a inflaţiei juridice Regulamentul tip de funcţionare a pieţelor a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. că Departamentul pentru Comerţ al Ministerului Economiei nu poate pretinde la promovarea unui „regulament-tip” de reglementare a unor asemenea relaţii şi instituţii. Controlul asupra executării prevederilor hotărârii se pune în sarcina Departamentului Comerţului. prestării serviciilor. Nu este clar de ce este necesară aprobarea autorităţilor publice locale după ce autorităţile de specialitate şi-au dat acordul. atunci această prevedere contravine prevederilor constituţionale fundamentale. Credem. În primul rând. intermedierea fiind una dintre acestea. „în scopul eficientizării funcţionării pieţelor”. Boxa 3. odată ce conform legislaţiei de protecţia consumatorilor sunt responsabile organe specializate. se aprobă prin decizia autorităţilor administraţiei publice locale”.

1999) [7] Legea nr. 1149-XIV din 20. M. 2003 года.2004 (M. anul 2004. [9] Codul vamal al Republicii Moldova nr. R. nr.1996) [8] Raportul costul reglementării afacerii în Republica Moldova. R. 82-86 din 22.04.81-XV din 18. Aceasta poate avea loc prin accesul întreprinderilor mici şi mijlocii la metode moderne de afaceri şi promovarea tehnicilor noi în implimentarea unei politici investiţionale coerente. nr. determinarea spectrului celor mai grave probleme cum sunt: .2004) [4] Codul Civil nr.199 – XIV din 18.XIII din 25. 1995 (M. .mediul investiţional nefavorabil. [2] Vezi: Raportul privind respectarea drepturilor şi libertăţilor omului în Republica Moldova în anul 2002. 1/2 din 01. Nr. Principalele impedimente juridice în dezvoltarea leasingului în RM sunt neconcordanţa între actele normative în vigoare.550. Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului din Moldova. 234 din 27 februarie 2002.03.O. 08.XIII din 21. M.05. Cum stam la capitolul “Leasing” in Republica Moldova? Obiectivul primar de a contribui la o dezvoltare economică a Moldsovei este susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii. 27-28/123 din 23.incertitudinea regulilor şi normelor impozitării. [11] Vezi SCERS şi Strategia sectorială de reducere a sărăciei şi de dezvoltare a agriculturii. Intervievarea selectivă a managerilor companiilor de leasig din Moldova a permis.06.1998 (M. neaderarea la Convenţia de la Ottava. Moldova nr. O. fie să practice discriminarea prin preţ faţă de vânzătorii de pe piaţă. 1107-XV din 6. 2000) [10] Таможенный кодекс РФ от 28.07. nr. . M. 64-66/344 din 23.asigure un nivel optimal de rentabilitate.necesitatea unor surse de finanţare mai ieftine şi mai durabile. [3] Legea R.1997) [6] Legea nr.care generează anumite rezerve din partea companiilor străine de a . 07. R.2002) [5] Legea nr. N 61-Ф3. nr. 160162/1201 din 23. Of.06.2002 (M. 07.instabilitatea legislativă şi insuficienţa aplicării legilor. printre altele.evidenţei contabile ale tranzacţiilor de leasing.2000 (MO al RM nr. 12.O.11. Leasingul ca afacere ar putea fi considerat cel mai pătimit domeniu din Moldova. nr. Una din modalităţile eficiente de finanţare a procesului de renovare şi modernizare a potenţialului de producere a bussinesului mic şi mijlociu este leasingul.O.09.1997 (M. Autor articol Josanu Victoria [1] Strategia Investiţională a Republicii Moldova aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 57-58/515 din 04. R. instabilitatea financiară şi blocajul financiar din economia Moldovei.01. M.1308.

Legislaţia Germaniei şi Elveţiei prevede opţiunea care transformă leasigul în contract de cumpărare. Acţiunile primordiale ce pot fi aplicate în domeniul legislativ ar fi: . Legislaţia din RM prevede două modalităţi de asemenea preluare: .definirea leasingului ca o componentă a activităţii investiţionale. Ar fi oportun a se prezenta noţiunea de leasing ca formă de activitate investiţională privind achiziţionarea bunurilor şi transmiterea lor în temeiul contractului de leasing financiar persoanelor fizice şi juridice contra plată. Astfel. Practica judiciară privind executarea silită a obligaţiilor debitorului dovedeşte că se apelează la sechestrarea şi vînzarea bunurilor debitorului. activitatea de leasing. de tranzacţia prin garanţie în general prin mărimea plăţilor. În Germania băncile controlează doar tranzacţiile de leasing. cu drept de răscumpărare a bunului de către utilizator. conduc la o interpretare neunitară a operaţiunilor de leasing.17 puntul (2) şi punctul (3)). organele fiscale alături de bunurile proprii ale utilizatorului sechestrează şi bunurile deţinute în leasing. La fel. Toate modificările şi completările legislative privind activitatea de leasing trebuie efectuate în strictă concordanţă cu prevederile Convenţiei de la Ottava cu privire la leasingul financiar internaţional. În asemenea situaţii locatorului trebuie să i se asigure prin lege dreptul de a prelua (ridica) bunul de la partea care se face vinovată. determinate de aceste acte normative. Avantajele si dezavantajele dezvoltarii unei afaceri in Franchisa in Republica Moldova.ceea ce conduce la diverse interpretări ale acestora. . codului vamal ale RM. pe un termen limitat şi în anumite condiţii stipulate în contract.Dar diferitele regimuri juridice. care sunt efectuate de structurile afiliate sau subordonate Parlamentului. de tranzacţia de cumpărare-vînzuare în rate. Una din soluţiile actuale o constituie amortizarea Legii cu privire la leasing cu toate dispoziţiile Codului civil. Din punct de vedere juridic relaţiile de leasing sunt reglementate de cîteva acte normatve. natura raporturilor lor juridice. Este necesară clarificarea în legislaţie şi a situaţiei în care bunurile utilizatorului sunt sechestrate la cererea organelor de stat ca urmare a executării silite a creanţelor bugetare sau la cererea altor creditori în contul datoriilor utilizatorului. nu sunt aplicabile deoarece contravin altor acte normative.vînzare în rate de tip special: în cazul leasingului proprietar al bunurilor rămîne locatorul. Adeseori. Principalele divirgenţe între locator şi utilizator apar în cazul neefectuării plăţilor contractuale.legislaţia nu determină clar deosebire între noţiunile de leasing financiar şi cel operaţional.încheia operaţiuni de leasing internaţional. iar în cazul vînzării-cumpărării în rate.restituirea voluntară de către utilizator a obiectului leasingului în temeiul prevederilor contractuale.deoarece ea trebuie să reflecte raporturile de natură financiară între părţi şi.de aceea ar fi fost corect ca în titlul legii să se specifice”cu privire la leasingul financiar”.înlăturarea dimensiunilor dintre Legea cu privire la leasing şi actele normative din domeniul vamal şi valutar. Tranzacţia de leasing diferă de tranzacţia de încheiere-vînzare.Codului fiscal. argumentate economic. ci pe forma care corespunde normelor juridice. . Este necesar a concretiza şi denumirea însăşi a legii. dat fiind faptul că prevederile Legii cu privire la leasing(art.executarea silită conform dispoziţiilor Codului de procedură civilă . dreptul de proprietate trece la utilizator odată cu încheierea contractului. nu se reglementează şi nu se limitează. Contractul de leasing se bazează în esenţă nu pe criterii economice. . Premiza instituţională de formare şi promovare a afacerilor de leasing ca o componentă a activităţii investiţională este fondarea unei asociaţii naţionale de non-profit.în consecinţă.

să sporească nivelul de colaborare cu partenerii.Spre deosebire de ţările occidentale. .riscul relativ mare de ţară şi alte impedimente. Până în prezent. pentru că îmbină resursele proprietarului cu măiestria managerială şi succesul produsului franchiserului. Dezvoltarea franchisingului pe piaţa acestor ţări este împiedicată de următoarele bariere: . insuficienţa capitalului autohton. fiind considerată o afacere prosperă. să contribuie la menţinerea identităţii comune şi a reputaţiei francizei sau reţelei de franciză. în mare măsură. utilizând in acest scop franchisingul. depind de condiţiile macroeconomice dintr-o anumită ţară şi de atmosfera generală a businessului. În alte ţări (Franţa.Cu toate acestea. România şi Republica Moldova au fost adoptate legi speciale pentru activitatea de franchising. etc. Barierele şi problemele întâlnite în activitatea unei întreprinderi ce activează în sistem de franchising sunt similare problemelor celorlalte tipuri de întreprinderi şi. permite reglarea optimă a raporturilor de franchising. franciza constituie o afacere care în esenţă deja şi-a dezvoltat pe piaţă produsul de succes. Aceştia ar putea. cât şi în cel european.Franchisingul oferă astfel. cu atât riscul de apariţie a litigiilor şi de neîndeplinire a lui se diminuează în mod corespunzător. De asemenea.Pentru antreprenori şi alţi oameni de afaceri mai experimentaţi. în Republica Moldova. eventual. Totodată există şi un nivel scăzut al puterii de cumpărare. . Beneficiile pentru operare în Republica Moldova includ forţa de muncă ieftină şi costurile scăzute pentru publicitate. unde franchisingul a căpătat o evoluare stabilă şi ascendentă şi se manifestă printr-un succes considerabil. posibilitatea „copierii” unei afaceri de succes de la o firmă care are o reputaţie înaltă şi posedă o experienţă bogată.) sau este reglementat prin acte normative adoptate de guvern sau organizaţii neguvernamentale specializate. cadrul juridic al francizei a constituit mult timp o zonă neexplorată şi nereglementată. contractele de franchising includ un şir de compartimente standard care trebuie determinate astfel încât să reflecte interesele părţilor în contract şi/sau a membrilor reţelei de franciză. volumul de vânzări al acestora vor depinde în mare parte de situaţia economică din ţară şi creşterea puterii de cumpărare a populaţiei. accesul la sursele de finanţare. franchisingul are şanse reale de aplicare la scară largă în viitor. Un loc aparte îl ocupă barierele legate de accesul la tehnologii noi. activitatea de antreprenoriat etc. Rusia) cadrul legal se conţine în alte legi (cod civil. să protejeze drepturile de proprietate industrială sau intelectuală ale franchiserului. Legea Republicii Moldova cu privire la franchising conţine în sine dispoziţii care. Cu cât conţinutul contractului va fi mai temeinic elaborat.Germania. deşi există „de jure” şi „de facto” o lege specială şi posibilitatăţi reale de implementare a ei.Indiferent de domeniul francizei. Atât în plan mondial. presiunea fiscală. raporturile de franchising sunt supuse şi prevederilor altor acte normative care reglementează raporturi similare franchisingului. chestiunea dată deocamdată nu a avut efectul scontat.Franchisingul este larg răspândit în sectorul serviciilor şi este în creştere. numai în SUA. deoarece există un număr impunător de agenţi economici care activează în bază de contracte ce conţin elemente de franchising. Deoarece o bună parte a bunurilor şi serviciilor oferite de întreprinderile ce reprezintă companii străine sunt destinate clienţilor cu venituri medii şi mari. accesul la tehnologie. Dat fiind faptul că sistemul de franchising este complex. schimbările recente înregistrate în mediul de afaceri din ţară inspiră optimism în ce priveşte dezvoltarea businessului în general şi a franchisingului în particular. în cazul iniţierii unei afaceri de franciză.cadrul legal inadecvat.accesul limitat la credite.Contractul de franchising este documentul principal care necesită prevederea tuturor clauzelor ce vor reglementa întreg spectrul raporturilor dintre părţile unei francize. Această atmosferă este influenţată de cadrul legal. ţinând cont de importanţa primordială a tehnologiilor în franchising. criminalitatea. . precum şi calitatea joasă a serviciilor pe piaţă.

sfera turism – sport . Lideri în implementarea sistemelor de franchising în ţările europene ex-socialiste sunt Cehia şi Ungaria.dezvoltarea spaţiului informaţional al franchisingului “De ce se investeste atit de putin in Republica Moldova?” De ce se investeste atit de putin in Republica Moldova?” Daca stiti raspunsul la aceasta intrebare. serviciile menajere. producerea în bază de licenţă. franchiza a început să se extindă şi pe piaţa Poloniei. În acestor sector sunt angajaţi circa 45 mii de persoane şi se realizează peste 2. există deja circa 250 sisteme de franchising cu peste 5.educaţie. pot fi create francize pe bază de întreprinderi mixte. În scurt timp. reprezentanţele franchiserilor. alimentaţia publică. facilităţi de parcare. documentarea. în special. deşi acest domeniu de activitate este considerat relativ nou. închirierea autoturismelor. De multe ori ti se pare ca investitorii straini doresc niste lucruri contradictorii.Reieşind din necesităţile actuale şi oportunităţile identificate.Franchiserii prosperi şi-au modificat strategia de abordare a pieţei ungare. Mai modest ca dimensiune. se propun următoarele direcţii de sprijinire a dezvoltării franchisingului în Republica Moldova: . Bulgariei şi României. prin care se oferă finanţare şi taxe de franciză mai joase şi contribuie la succesul afacerii. În calitate de forme mai simple de colaborare cu elemente de franchising pot servi agenţia comercială. cu circa 79 sisteme de franchising şi 260 parteneri afiliaţi. . daca nu atunci pur si simplu cititi cu atentie! Raspunsul la aceasta intrebare nu este unul simplu. cum ar fi serviciile de curăţire. servicii foto. serviciile auto. Cele mai solicitate sunt sectoarele alimentar şi vestimentar. negocierea contractului. industria hotelieră. servicii hoteliere. articole de fierărie şi menaj. servicii de întreţinere casnică. serviciile sociale ş i unele ramuri din sfera producţiei. atunci cititi acest articol si scrieti-ne ce ar trebui de completat. sfera construcţiilor. pentru copii etc. analiza francizelor. Majoritatea afacerilor sunt stabilite în sectorul fast-food. celelalte fiind în sectoarele vestimentaţie.consolidarea şi crearea cadrului legal şi instituţional specific franchisingului.6 mlrd euro.Extinderea franchisingului pe piaţa s-a realizat preponderent în domeniul comerţului cu amănuntul şi alimentar. de ce? Noi doar le oferim atitea avantaje: . .000 de franchisee. staţii PECO. managementul imobiliar. implementarea bus iness planului.serviciile medicale. utilizând subfranchiseri în cadrul sistemului de master franchising. S-ar parea ca avem o mie si una de avantaje pentru care ar trebuie sa investeasca si totusi nu investesc. Totodată există potenţial de dezvoltare şi în alte domenii de activitate. distribuţia prin dealeri. servicii de turism.impulsionarea ofertei şi stimularea cererii de franciză pe piaţă. De asemenea. copiere. elaborarea business planului.Forma cea mai adecvată de fondare a întreprinderilor franchisee este cea bazată pe capitalul firmelor locale independente. Republica Cehă.Astfel. pe piaţa cehă au reuşit să pătrundă companiile cu renume din cele mai dezvoltate ţări din lume În Ungaria. aparatură. dar mai intensiv în ritmuri. se află la începutul unei dezvoltări promiţătoare a acestui domeniu de activitate. ceea ce constituie 5% din totalul vânzărilor cu amănuntul. educaţia şi cursurile de perfecţionare. servicii legate de transportarea pasagerilor şi a încărcăturilor. Principalele domenii de activitate economică cu un potenţial înalt de aplicare a sistemului de franchising în Moldova sunt: comerţul cu amănuntul.agrement.serviciile poştale. Implementarea unui sistem de franchising necesită parcurgerea de către viitorul antreprenor a şapte etape de bază: autoevaluarea. Din cauza profitabilităţii semnificative şi a recuperării rapide a investiţiilor se preferă amplasarea francizei în zonele cu o putere de cumpărare relativ mai mare a populaţiei. produsele şi serviciile automate. de închiriere şi distribuţie. evaluarea franchiserului.

dar in care aceasta procedura dureaza maximum 2-3 zile. Aceasta este raspunsul meu la intrebarea de ce se investeste putin in RM. Inca un factor important care respinge investorii sraini este birocratia. Aceasta este combinatia dintre obisnuit si neobisnuit. dar toate aceste avantaje se vor transforma in stimulenţi investiţionali numai intr-un cadru legal adecvat. care ii face ca companiile sa investeasca intr – o tara noua. de exemplu niste standarde sau cai de conducere a biznesului pe care deja le cunosc si le-au practicat anterior. competent si democratic. Si totusi cit de bune nu ar fi legile ele nu au valoare pina nu sunt aplicate. de ce? Companiile doresc ceva ca le-ar fi cunoscut deja. si atunci el cistiga timpul. Din pacate in Moldova s-au inregistrat mai multe cazuri in care necatind la legislatia in vigoare. Ca concluzie la toate cele mentionate pina acum as spune ca da. • Preferinţe comerciale oferite de UE. acest lucru fiind greu de obtinut cind normele legislative se schimba in cel mai bun caz in fiecare an. daca el poate face acelasi lucru in alta tara. si aici apare cea mai importanta problema pentru institutiile imputernicite /legislative sa creeze astfel de legi si norme care ar contribui la dezvoltarea si mentinerea biznesului si nu la falimentarea acestuia sau intarirea economiei tenebre si a dublei contabilitati. Investorii in primul rind asteapta sa fie tratati corect. Vom fi bucurosi sa aflam raspunsurile Dvs. Intr-adevar Moldova este atractiva pentru investitorii straini din punct de vedere al pozitiei geografice. solurilor fertile si prin urmare a recoltelor ce pot fi prelucrate si exportate si al fortei de munca relativ ieftina si calificata. care poate are mai putine avantaje ca Republica noastra. legile sa fie aplicate la fel pentru companiile straine si cele autohtone. • Vecinatate cu UE – din 1 ianuarie2007. • O mulţime de acorduri comerciale cu toate statele CSI si acorduri bilaterale de protecţie a investiţiilor. Exemplul companiei americane “Europharm” si celei Germane “Unistar” in cazul cu “ Air Moldova” vorbesc de la sine. care diferentiaza o natiune de alta si prin aceasta are avantaj in fata altor companii si tari. cred ca ar fi bine sa aflam chiar parerea personala a acestor oameni de afaceri care ar dori sa investeasca in RM dar nu o fac. Ei doresc un cadru legal eficient. Intr-un cuvint de ce un investor de success sa piarda citeva saptamini pentru a fonda o companie in Moldova. • Forţa de munca ieftina cu un grad inalt de calificare şi cunoştinţe extinse in domeniul limbilor (in particular Romana şi Rusa). Dar care este partea obisnuita la care se asteapta investorii straini? Este vorba de un cadru legal bine pus la punct. multor companii straine li s-au expropriat activele fara vre-o compensare.investitorii işi pot plasa investiţiile in orice domeniu al activitaţii de intreprinzator. si bani grei. dar pentru a privi obiectiv lucrurile. aceastea reprezentind acel neobisnuit si specific avantaj fata de alte tari. • Libertatea efectuarii investiţiilor . conditii specifice. Dar intr-acelasi timp ei cauta ceva neasteptat. iar pentru un investor adevarat timpul intr-adevar sunt bani. In al doilea rind toate companiile doresc o dezvoltare durabila desfasurata legal. odata cu aderarea Romaniei la UE. VINDEM sau NU VINDEM Teren agricol investitorilor straini? .• Localizare strategica – poziţia geografica avantajoasa intre est şi vest. Si totusi se investeste putin. adica unul care sa ofere in primul rind stabilitate pe termen lung –este un lucru normal si necesar ca fiecare investor sa-si planifice activitatea pentru citiva ani inainte. • Condiţii climaterice favorabile pentru producerea unei varietaţi de produse agricole. Daca citam DEX-l: “Atitudinea caracterizată printr-o respectare exagerată a formalităţilor sau a regulilor scrise”. intr-adevar Moldova are multe de oferit investorilor straini.

căci tehnologiile agricole intensive nu necesită prea multe braţe de muncă. existînd riscurile pierderii controlului asupra principalei resurse economice a statului – pămîntul. ce evită problemele incomode puterii. iar populaţia. În ţările dezvoltate din punct de vedere economic agricultura este practicată de cca. sîntem în drept să credem că pe undeva ar putea fi elaborată şi vre-o politică „sanitară”. cea mai mare parte dintre agricultorii noştri experimentaţi. preţul căruia oscilează între 3 – 8 mii de lei. sîntem în drept să credem că pe undeva ar putea fi elaborată şi vre-o politică „sanitară”. deja au abandonat domeniul. dar dacă o şi fac . Totodată. iar populaţia. situarea geografică a ţării este avantajoasă. Pierderea controlului statului asupra terenurilor agricole nu poate fi vorba. Numai dreptul de proprietate asupra terenului îl va atrage pe investitor. iar astfel de afaceri precum crearea plantaţiilor de vii şi livezi necesită cheltuieli mari şi investitorul nu va accepta să arendeze în acest scop terenuri agricole chiar şi pe un termen îndelungat. deoarece astăzi statul nici nu are dreptul să controleze utilizarea resurselor funciare. va fi nevoie de braţe de muncă calificate de peste hotare . situarea geografică a ţării este avantajoasă. va fi nevoie de braţe de muncă calificate de peste hotare .nu prea cred în cele scrise/citite. Viitorii proprietari nu vor avea nevoie nici măcar de argaţi. deci. cea mai mare parte dintre agricultorii noştri experimentaţi. 2 – 4 la sută din populaţie. se descurcă cu greu în condiţiile economiei de piaţă. În plus. adică de curăţare a acestor pămînturi (în genere a întregii republici) de populaţia „incapabilă”. singurele care acoperă întreg teritoriul republicii. de cca. dacă pămîntul va creşte în valoare. de o cam dată. care se află în proprietate privată. În plus. 3000 de euro (cca. un occidental cu un venit lunar. deci. În această situaţie. din anumite cauze obiective/subiective. la noi.În Moldova pămînturile sînt fertile şi foarte ieftine. să zicem. deja au abandonat domeniul. inclusiv pentru lărgirea suprafeţelor. de o cam dată. Cu asemenea venituri putem face un calcul cît se poate de exact privitor la potenţialul occidentalilor de a cumpăra pămînturile noastre? În Moldova pămînturile sînt fertile şi foarte ieftine.muncitori care cunosc tehnologiile înaintate şi sînt mai exigenţi faţă de sine şi muncile exercitate. Vînzarea terenurilor agricole către investitorii străini va ridica valoarea lor şi ţăranii vor putea să-şi dea terenurile în arendă în condiţii mult mai convenabile decît în prezent. iar dezmoştenirea ţăranilor va avea drept consecinţă migrarea masivă a acestora în oraşe sau peste hotarele ţării. Riscuri Să ne întrebăm: a cîta parte din populaţia republicii cunoaşte măcar ceva despre aceste riscuri? Şi de unde să cunoască dacă cetăţenii noştri nu prea citesc ziare. din anumite cauze obiective/subiective. investitorul străin nu poate să-şi vîndă afacerea altcuiva. adică de curăţare a acestor pămînturi (în genere a întregii republici) de populaţia „incapabilă”. În această situaţie.Această problemă controversată a aparut ca rezultat la o recentă iniţiativă legislativă de a lipsi întreprinderile cu capital străin de posibilitatea de a procura terenuri agricole. iar prevederile speciale faţă de aceste terenuri se vor răspîndi şi asupra terenurilor agricole procurate de întreprinderile cu capital străin.muncitori care cunosc tehnologiile înaintate şi sînt mai exigenţi faţă de sine şi muncile exercitate. se descurcă cu greu în condiţiile economiei de piaţă. de peste 40 la . Viitorii proprietari nu vor avea nevoie nici măcar de argaţi. poate cumpăra de la 4 la 10 hectare de pămînt. Spre exemplu. Întîi de toate vom constata faptul că un investitor străin din start este în afara concurenţei în raport cu un potenţial investitor autohton. căci tehnologiile agricole intensive nu necesită prea multe braţe de muncă. 36 mii lei pe lună). însă. În cazul arendei terenurilor agricole. ne pun la dispoziţie doar informaţii „filtrate”. el va fi acceptat de bănci în calitate de gaj şi ţăranii vor putea lua credite. iar radioul şi televiziunea de stat.

Un alt exemplu ar fi colonizarea Palestinei de către evreii sosiţi din toată lumea.creşterea investiţiilor in regiunile care necesită susţinere in dezvoltarea lor social–economic. Astăzi deja putem vorbi despre înjumătăţirea numărului populaţiei din unele sate. altcîndva cu tradiţii şi oameni harnici şi mari gospodari. Venirea necontrolată a investitorilor străini cred că. că în Israel este interzisă vînzarea pămîntului către cetăţeni neevrei. Se zice că două echipe de investitori străini-evrei. au cumpărat în mod clandestin pămînturile. principii generale foarte importante sunt stipulate în Constituţie. care în mod expres stabilesc politica de stat în domeniul investiţional sunt „Strategia Investiţională a Republicii Moldova”. În plus. . Porţile Iaffa sînt principala intrare dinspre Asfinţit în Oraşul Sfînt. spre exemplu. Strategia Investiţională a Republicii Moldova a fost elaborată in conformitate cu prevederile Programului de activitate a Guvernului pe anii 2001-2005 “Renaşterea Economiei – Renaşterea .politica de orientare a factorilor de producere din Republica Moldova in directia atragerii in tara a potenţialului productiv din exterior si producerea in Republica Moldova a bunurilor destinate pieţelor externe. Expert IDIS „Viitorul a constatat divergente in: . utilizîndu-se pîrghii economice. iar dacă deţinătorul terenului este. care. unde se află şi unul dintre cele mai cunoscute locuri istorice din Ierusalim – Turnul lui David. Ar mai fi si alte exemple de mentionat dar am dori sa aflam si parerea Dumneavoastra : Dumneavoastră. Din cîte se ştie. prevederile din SCERS şi Legea Republicii Moldova „Cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător”. . de către migranţii veniţi de pe aiurea. De asemenea. . Documentele principale. În Statele Unite au fost cumpărate pămînturile indienilor locali. pămîntul este declarat patrimoniu al poporului evreu dat lui de către Dumnezeu. De menţionat. ce părere aveţi despre posibilitatea comercializării terenurilor arabile investitorilor străini? Ce putem face pentru a elimina divergentelel între actele legislative şi politica de investiţii Din pacate la moment o problema grava ramine a fi divergenta dintre actele regulatorii si politica de investitii.sută. din cîte se ştie.politica de Creşterea investiţiilor în scopul asigurării noilor locuri de muncă. Bunăoară. canalele mediatice arabe informează despre încercarea de a „fura Ierusalimul”. un arab. prevederi importante sunt în strategiile şi politicile sectoriale. Acest proces continuă şi în prezent. Dupa o cercetare minutioasa a acestei probleme Viorel Chivriga. Codul Fiscal şi Codul Civil. După cum scria ziarul evreiesc „Maariv”. cum ar fi Politica naţională în telecomunicaţii. care au cumpărat pămînturile palestinienilor analfabeţi. Civilizaţia cunoaşte multe cazuri de eliminare a populaţiilor aborigene. ca cetăţean al acestei ţări. Toate acestea erau proprietatea Bisericii ortodoxe greceşti. hotelurile şi restaurantele din jurul porţilor Iaffa din cartierul vechi al oraşului. deja de cîteva săptămîni. va accelera degradarea satelor noastre. în primul rînd.Codul Vamal al Republici Moldova. investitorii au avut scopul să păstreze aceste proprietăţi ale oraşului Ierusalim pentru poporul evreu. au fost leagănul naţiunii noastre. acesta are dreptul să-şi vîndă pămîntul doar unui evreu.

„Creşterea investiţiilor în scopul asigurării noilor locuri de muncă. care sunt cu prisosinţă mediatizate în interior şi exterior. Garanţiile acordate investitorilor au fost şi sunt insuficiente pentru a reda o doză de credibilitate în bunele intenţii ale guvernului şi pe lângă aceasta sunt inferioare calitativ şi cantitativ celor acordate în statele vecine. deşi au fost destul de realiste. care au anticipat procesul de elaborare a strategiei investiţionale a Republicii Moldova. 1598 al Codului Civil. În Legea cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător 3 această prevedere lipseşte şi este substituită cu dispoziţia din aliniatul (2). investitorii care au activat în condiţiile Legii privind investiţiile străine sunt plasaţi într-o situaţie mai favorabilă. au rămas în mare măsură nerealizate. În afară de aceasta în conformitate cu art.” În primul rând. alte rezultate nici nu puteau fi aşteptate. că beneficiază de un număr mai mare de facilităţi şi stimulente fiscale. Ca standard internaţional în domeniul reglementării juridice a investiţiilor străine este concepută clauza de stabilizare ( Gross Father Clause ). 25 cu următorul conţinut: „Investitorii străini care au efectuat investiţii şi au beneficiat de garanţii şi facilităţi în condiţiile Legii nr. datorită impactului minimal al acestora asupra evoluţiei influxurilor investiţionale. în care au fost incluse întreprinderile cu capital străin. Prin această clauză. urmărind scopul de a obţine pe aceasta cale o îmbunătăţire cardinala a calităţii vieţii populaţiei si de a atinge un grad înalt de ocupare in câmpul muncii 1 În prezent. 2 Intervenţia statului pe piaţa internă de capital sa soldat cu renaţionalizarea unor întreprinderi cu capital străin şi cu intimidarea investitorilor majori. art. dar nerezultative în atragerea investiţiilor. fapt care a condus spre eliminarea ei din cursa cu statele vecine pentru atragerea investiţiilor în economia ţării şi la diminuarea drastică a întrărilor de capital. Moldova în exterior. activitatea cărora devenise obiect de investigaţie pentru autorităţi. situaţia în domeniul investiţional a devenit critică. Distorsiunea activităţii investiţionale a prejudiciat grav imaginea R.Ţării" si ale Strategiei de dezvoltare social–economică a Republicii Moldova pe termen mediu (până in anul 2005). la doi ani de la adoptarea strategiei. obiectivele principale propuse în strategie şi impactul deficienţelor legislative asupra realizării acestora. constatăm că obiectivele trasate. Situaţia creată a scos la iveală o mulţime de fisuri în legislaţia ce reglementează activitatea investiţională. comparativ cu noii investitori datorită faptului. 998-XII din 1 aprilie 1992 privind investiţiile străine au dreptul să beneficieze în continuare de garanţiile şi facilităţile acordate de aceasta”. inclusiv a influxului de investiţii străine directe. Această clauză prevede păstrarea pentru toată durata de activitate a investitorului străin a tuturor condiţiilor (garanţii din partea statului. în pofida unor realizări răzleţe obţinute în perfecţionarea mediului de afaceri. dacă analizăm situaţia creată prin retrospectiva evenimentelor. 4 cităm: „persoana juridică străină desfăşoară in Republica Moldova activitate comercială si altă activitate reglementată de legislaţia civilă in conformitate cu dispoziţiile stabilite de aceasta legislaţie pentru o activitate . merge vorba de campania. Obiectivul fundamental al strategiei respective este accelerarea dezvoltării economice a Republicii Moldova prin asigurarea unor ritmuri înalte de creştere a investiţiilor. facilităţi şi stimulente) pe care le-a avut în faza iniţială. declanşată după alegerile parlamentare şi transpusă în viaţă în conformitate cu lista de tristă faimă. Mai mult ca atât. De fapt.

De exemplu persoanele juridice străine sunt limitate în dreptul de a cumpăra terenuri cu destinaţie agricolă conform art. în opinia întreprinderilor chestionate poate dura mai mult de un an. 6 Instituţiile financiare străine pot desfăşura activităţi pe teritoriul Republicii Moldova numai prin filiale şi sucursale şi numai dacă au fost autorizate de Banca Naţională a Moldovei. 7 O altă problemă destul de dificilă pentru investitorii străini. deoarece. procedura de înregistrare a unui agent economic a durat în mediu 27.similară a persoanelor juridice ale Republicii Moldova dacă legea Republicii Moldova nu prevede altfel pentru persoanele juridice străine”. până la înlăturarea circumstanţelor menţionate.7 mai mult ca în perioada 2000-2002. Conform raportul pregătit de ProEra Grup S. din care plăţi şi taxe oficiale $130. în medie. în ultimii trei ani întreprinderile au alocat 3. Întreprinderile cu capital străin au . 6 alin. costul înregistrării a rămas la nivelul anilor precedenţi şi este de $151. Conform raportului „Costul reglementării afacerii în Republica Moldova”. 6 şi 7 din Legea instituţiilor financiare. care este reglementată prin Legea cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător. Este important de a nu confunda persoana juridică străină cu întreprinderea cu investiţii străine. În multe state. creează bariere în iniţierea unei afaceri noi. Legislaţia pune anumite limite persoanelor juridice străine.6 zile.2 zile (perioada 2000-2002) la 24. iar conţinutul ei a fost identic în ambele cazuri până la aprobarea Codului Vamal al Rusiei din 2003 10 în care termenul de timp pentru procedurile vamale a fost diminuat esenţial. persoanei în cauză i se refuză înregistrarea unei noi întreprinderi. Astfel de prevedere există numai în legislaţia R. Moldova şi a Federaţiei Ruse. şi finanţat de către DAI-Bizpro/Moldova 8 cităm: „În ultimii trei ani (2001-2003). Costurile acestei proceduri au fost în medie de $223. controlul mărfurilor si a mijloacelor de transport. care prevede aceleaşi drepturi pentru investitorii străini şi cei autohtoni şi clauza naţiunii celei mai favorizate. se înregistrează în Registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţilor şi este considerată persoană juridică naţională. a documentelor. din care plăţi şi taxe oficiale $125. Dreptul de a face o alegere între aceste două regimuri este o opţiune extrem de convenabilă pentru investitor şi în mod sigur că acesta va alege varianta optimală pentru el şi va investi în economia statului care-i va oferi acest drept. sau de 2 ori mai mult ca în anii 2000-2002. Costurile legate de această procedură constituie $136.L.106. adică cu 1. dacă pe numele unei persoane au fost înregistrate anterior întreprinderi care nu funcţionează şi care nu au fost lichidate în modul stabilit de lege sau care au datorii la bugetul public naţional. în conformitate cu art.4 zile (perioada 2001-2003). toate tipurile de plăţi şi pierderi din cauza staţionării şi nu includ taxele vamale.5 zile pentru obţinerea autorizaţiilor la export. În mediu.(2) din Legea privind preţul normativ şi modul de vânzare – cumpărare a pământului. Timpul de modificare a documentelor de înregistrare s-a diminuat de la 25. Întreprinderea cu investiţii străine se constituie în Republica Moldova în una din formele societăţilor comerciale stabilite la art.” Codul Vamal al Republici Moldova 9 conţine prevederi. Bariera de ieşire: limitează posibilitatea agentului economic de a lichida întreprinderea care nu generează profit. Moldova numai cu respectarea dispoziţiilor art. Costurile includ plăţile oficiale. Lichidarea afacerii este o problemă destul de serioasă care. sau de 2 ori mai mult ca în perioada 2000-2002. dar care este tipică pentru tot mediul de afaceri din Republica Moldova este cadrul regulatoriu. 5 Societăţile pe acţiuni din statele străine pot plasa acţiuni în R. care determină plafonul de timp pentru verificarea declaraţiei vamale. care oferă drepturi egale cu a investitorilor din terţe state. alin.R.(2) al Codului Civil. amenzile. investitorii dispun de dreptul de a alege între regimul naţional. 29 din Legea cu privire la piaţa valorilor mobiliare.

cît şi investitorilor străini. „creşterea investiţiilor in regiunile care necesită susţinere in dezvoltarea lor social–economica”. Art. ramură cu condiţii dintre cele mai favorabile pentru o activitate profitabilă. cu excepţia terenurilor cu destinaţie agricolă şi a celor din fondul silvic. dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile de pe teritoriul Republicii Moldova.. 07.. investitorii dispun de dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile în conformitate cu următoarele prevederi legislative: Art.4 (3) a Legii privind preţul normativ şi modul de vânzare – cumpărare a pământului cu următorul conţinut: „ Terenurile proprietate publică pot fi vândute atât persoanelor fizice şi persoanelor juridice ale Republicii Moldova. care printre altele se contrazic: . de poziţia dominantă în structura economiilor regionale a sectorului agrar cu o eficienţă scăzută şi de lipsa condiţiilor şi a resurselor necesare pentru dezvoltare. cernoziomurile ocupă 80% din suprafaţa ţării. care prin prevederile sale limitează drepturile investitorilor asupra proprietăţilor funciare şi lipsa unor proiecte investiţionale atractive în ramura vinicolă şi a tutunului. Compararea procedurilor de importexport arată că durata lor în Moldova în perioada 2001-2003 a fost mai mare ca în perioada 2000-2002. În Republica Moldova drepturile investitorilor asupra bunurilor imobile sunt stipulate în Legea cu privire la investiţiile in activitatea de întreprinzător şi în Legea privind preţul normativ şi modul de vânzare – cumpărare a pământului.XIII din 25. căreia îi revine mai puţin de 20% din volumul total de investiţii străine. care la prima vedere ar putea să fie determinative pentru investitori în luarea deciziei de a investi într-un stat sau într-o ramură economică : „.4 zile şi $113 pentru o procedură vamală. Dreptul de vânzare-cumpărare a terenurilor cu destinaţie agricolă aflate în proprietate privată este stipulat în prevederile alin (2) şi (3) din art.cheltuit în mediu 1. pentru a desfăşura activitate de întreprinzător. clima e prielnică pentru creşterea unei largi varietăţi de culturi agricole. tradiţii în agricultură.. nici nu poate fi vorba de o creştere a investiţiilor în regiuni. după părerea noastră principalele impedimente în atragerea investiţiilor sunt legislaţia. Conform Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei pentru anii 2004-2006. cu excepţia terenurilor cu destinaţie agricolă şi ale fondului silvic care se vând numai persoanelor fizice şi persoanelor juridice ale Republicii Moldova”.poziţie geografică reuşită. Însă în prezent.1308.. cităm: investitorii străini pot dobândi. 22. mai puţin de 40% din export. În unele sectoare nici nu există premise pentru o evoluţie spre bine. Astfel. diferenţierea considerabilă a potenţialului economic al capitalei şi al regiunilor a fost determinată de degradarea accelerată a industriei şi a infrastructurii micilor oraşe în perioada crizei din anii 90. că avantajele enumerate sunt mai mult decât insuficiente pentru a determina investitorii să-şi focuseze atenţia asupra sectorului agricol." 11 Însă constatăm. În Republica Moldova există un decalaj enorm între nivelul social-economic al dezvoltării municipiului Chişinău în comparaţie cu restul ţării. luând în consideraţie situaţia în domeniul investiţional în general pe ţară. De exemplu în agricultură. dispunem de resurse umane calificate şi braţe de muncă necostisitoare. în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova. 6 ale Legii nr.1997. Sunt o serie de avantaje. a Legii cu privire la investiţiile in activitatea de întreprinzător. În agricultură. În regiuni locuieşte circa 80% din populaţia ţării. nivelul salariului în periferie fiind de aproximativ două ori mai mic decât în capitală. investiţiile sunt nesemnificative. Întreprinderile ce exportă spre ţările OCDE au folosit 4 zile şi $237 la o operaţie de export.

alin (2) Dreptul de vânzare-cumpărare a terenurilor cu destinaţie agricolă aparţine statului. Astfel prin omiterea în legea în vigoare a dispoziţiilor ce prevăd facilităţi în atragerea in tară a potenţialului productiv din exterior sau creat condiţii inegale pentru investitorii străini la crearea şi majorarea capitalului social a întreprinderilor. Conform acestor prevederi legislative. Regulamentul analizat în boxa 3 sus este o mostră de act normativ. pe bază de reciprocitate. Cadrul actelor regulatorii este extins şi complicat.36.În cazul în care cetăţenii străini sau apatrizii devin proprietari de terenuri cu destinaţie agricolă sau ale fondului silvic prin moştenire legală sau testamentară.998-XII din 1 aprilie 1992 privind investiţiile străine oferea unele facilităţi la importul bunurilor introduse în ţară ca aport la capitalul social. În conformitate cu prevederile alin (2) a art. Statul vecin. precum şi persoanelor fizice şi persoanelor juridice autohtone. oferind investitorilor drepturi asupra proprietăţilor funciare. în condiţiile prevăzute de legea cu privire la investiţiile in activitatea de întreprinzător sunt lipsiţi de această facilitate. . condiţionând o serie de beneficii pentru investitorii români. care presupune un maximum de beneficii pentru toate părţile este utilizat de majoritatea statelor. Pentru a nu admite folosirea bunurilor importate în alte scopuri. în cazul cel mai bun aceste documente dublează prevederile unor acte legislative. aplicarea unui astfel de tratament investitorilor străini. (2) din articolul 44 a Constituţiei României. cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte. De altfel. inclusiv şi dobânda bancara aferenta in decursul primilor trei ani. În boxa 3 este analizat un act regulatoriu adoptat recent – Regulamentul tip de funcţionare a pieţelor. în cazul cel mai rău – le contrazic. prevederile căruia contravin principiilor fundamentale stipulate în Codul Fiscal. semifabricate etc. numai din aceste considerente nu vor investi în această ramură. care au aderat sau care sunt în curs de aderare la Uniunea Europeană. investitorii străini nu dispun de dreptul de a procura bunuri funciare pentru a activa în agricultură şi în mod sigur. După abrogarea legii privind investiţiile străine de aceste facilităţi pot beneficia în continuare numai agenţii economici care au activat în condiţiile. importate pentru a fi folosite la fabricarea articolelor pentru export. Întreprinderile care au întrat pe piaţă. alin (3) . fără o analiză preliminară judicioasă a impactului pe care poate săl aibă respectivul act regulatoriu. În conformitate cu alin. actul legislativ respectiv prevedea achitarea taxelor vamale in întregime. România care a avut probleme similare în agricultură a recurs la operarea unor amendamente în Constituţia ţării.). ei au dreptul de a le înstrăina prin acte juridice între vii numai cetăţenilor Republicii Moldova. prevăzute de prevederile acestui act legislativ. precum şi prin moştenire legală. Multe dintre actele regulatorii ale organelor de control nu sunt publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi nu au forţă juridică. în condiţiile prevăzute prin lege organică. „orientarea factorilor de producere din Republica Moldova spre atragerea in tara a potenţialului productiv din exterior si producerea in Republica Moldova a bunurilor destinate pieţelor externe” Legea nr. dar oricum sunt impuse spre executare agenţilor economici de către organele de stat. O bună parte din ele sunt adoptate în grabă. Codul Civil şi alte acte legislative. întreprinderea cu investiţii străine era scutită de plata taxelor vamale pentru acele bunuri (materie primă.

955 din 21/08/2004. Nu este clar de ce este necesară aprobarea autorităţilor publice locale după ce autorităţile de specialitate şi-au dat acordul. Credem. nu pot fi subiecţi ai antreprenoriatului. Dacă este vorba de îngrădirea accesului pe piaţă a intermediarilor. Astfel.Nu este clar cum şi de ce administraţia sau proprietarul pieţei ar trebuie să asigure „sporirea afluxului pe piaţă produselor agricole prin antrenarea în activitatea comercială a producătorilor acestora” (punctul 9. urmărirea bănuiţilor. regulamentul conţine în mod alogic stipulări ce ţin de regimul străinilor (dreptul persoanelor străine la muncă). Acest lucru obligă administraţia pieţei fie să stabilească o taxă minimă care ar putea să nu . deşi Codul Fiscal nu prevede existenţa unor asemenea tipuri de rapoarte fiscale. intermedierea fiind una dintre acestea. O altă remarcă care se impune este faptul că autorii documentului confundă administraţia pieţei cu proprietarul pieţei. Nu este clar de asemenea de ce administraţia pieţei trebuie să accepte reclamaţii asupra calităţii. de parcă în R. De asemenea. De asemenea. odată ce conform legislaţiei de protecţia consumatorilor sunt responsabile organe specializate. Aceştia sunt obligaţi să acorde ajutor (nu este clar ce fel de ajutor. De asemenea. De fapt. spaţii pentru lucru. Boxa 3. Sintagma din punctul 2 partea I „pieţe . documentul prevede că „la stabilirea costului locului de desfacere se va ţine cont de necesitatea asigurării accesului pe piaţă al diverselor categorii de consumatori. Regulamentul prevede introducerea unor rapoarte fiscale noi (decizia administraţiei asupra costului locului de desfacere a mărfurilor). nu este clar dacă această stipulare se extinde şi la pieţele construite pe terenuri aflate în proprietate privată. după caz. prestării serviciilor. În primul rând. anume Departamentul Comerţului şi a elaborat conceptul regulamentului. depozite sigilate?). documentul este imprecis şi permite interpretări ambigue. că Departamentul pentru Comerţ al Ministerului Economiei nu poate pretinde la promovarea unui „regulament-tip” de reglementare a unor asemenea relaţii şi instituţii. În al doilea rând. partea II). denumirea documentului este nereuşită. care se caracterizează prin libertatea subiecţilor la alegerea cumpărătorilor şi vânzătorilor. cu serviciul veterinar de stat teritorial.subiecţi ai antreprenoriatului” este incorectă deoarece pieţele ca atare. coordonate în prealabil cu serviciul sanitaroepidemiologic de stat teritorial şi. Acest regulament are foarte multe laturi slabe şi este criticabil. formarea şi folosirea resurselor. determinarea preţurilor. în mod prioritar al persoanelor care comercializează produse agricole cultivate pe terenul propriu”. punctul 4 este extrem de ambiguu. se aprobă prin decizia autorităţilor administraţiei publice locale”. care garantează drepturile la practicarea liberă a activităţilor economice. acesta stipulând că „lucrările de proiectare şi construcţie. atunci această prevedere contravine prevederilor constituţionale fundamentale. Codul Fiscal în articolul 5 defineşte piaţa ca „sistem de relaţii economice ce se formează în procesul producţiei. „în scopul eficientizării funcţionării pieţelor”. circulaţiei şi distribuirii mărfurilor. În al treilea rând. În teoria economică contemporană prin noţiunea „piaţă” se înţelege nu locul geografic unde are loc vânzarea legumelor. condiţiile de funcţionare a pieţelor. Regulamentul tip de funcţionare a pieţelor – mostră a inflaţiei juridice Regulamentul tip de funcţionare a pieţelor a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. structură a Ministerului Economiei al Republicii Moldova. ci totalitatea de relaţii şi instituţii specifice dintre vânzător ca exponent al cererii de piaţă şi cumpărător ca exponent al ofertei de piaţă în urma cărora are loc stabilirea unui preţ liber de piaţă la obiectul tranzacţiei. Moldova nu ar exista legislaţie specială. care ar reglementa ansamblul normelor de bază privitoare la dreptul la muncă. în sensul spaţial-geografic utilizat de autorii regulamentului. precum şi circulaţiei mijloacelor băneşti. Controlul asupra executării prevederilor hotărârii se pune în sarcina Departamentului Comerţului.

2002 (M. Nr. fie să practice discriminarea prin preţ faţă de vânzătorii de pe piaţă. 2003 года.04. 1999) [7] Legea nr.07.1996) [8] Raportul costul reglementării afacerii în Republica Moldova.2004) [4] Codul Civil nr.2004 (M. R. 64-66/344 din 23. Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului din Moldova. M. 27-28/123 din 23.amn. 1107-XV din 6.XIII din 25. nr. nr.11.199 – XIV din 18.1998 (M. 12. R. 1149-XIV din 20. Moldova nr.asigure un nivel optimal de rentabilitate. http://www. 2000) [10] Таможенный кодекс РФ от 28. Autor articol Josanu Victoria [1] Strategia Investiţională a Republicii Moldova aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. [3] Legea R. 57-58/515 din 04. [11] Vezi SCERS şi Strategia sectorială de reducere a sărăciei şi de dezvoltare a agriculturii. [9] Codul vamal al Republicii Moldova nr. nr. 07.html .1997) [6] Legea nr.550.03. O.06.1308. 08.XIII din 21. 1995 (M. R.2002) [5] Legea nr. R.O. 160162/1201 din 23.05. 234 din 27 februarie 2002.md/analize-0-10-0. 82-86 din 22. 07.O.06.09. nr. anul 2004.O.2000 (MO al RM nr. M. M. nr. M.01. N 61-Ф3. Of. 1/2 din 01.1997 (M.81-XV din 18. [2] Vezi: Raportul privind respectarea drepturilor şi libertăţilor omului în Republica Moldova în anul 2002.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->