MICUL BUSINESS ÎN REPUBLICA MOLDOVA – PAŞI SPRE AFIRMARE iunie 30 2005 - 14:03 (Centrul de Monitorizare şi Analiză Strategică) Micul business

în lume este supranumit „coloană vertebrală a economiei” graţie celei mai mari contribuţii la crearea noilor locuri de muncă, stimularea concurenţei, favorizarea inovaţiilor şi tehnologiilor. Cu toate acestea, nu putem vorbi despre o definiţie exhaustivă a micului business. Se poate spune că micul business întruneşte micro-întreprinderile şi întreprinderile mici. În practica mondială, cele mai răspîndite criterii de apreciere a mărimii întreprinderii sînt volumul anual al vînzărilor şi numărul de angajaţi. Astfel, întreprinderile cu un număr de angajaţi de 1 - 9 persoane şi un volum anual al vînzărilor de pînă la 3 mil. lei, sînt calificate, în legislaţia Republicii Moldova, drept micro-întreprinderi, iar întreprinderile cu 10-50 angajaţi şi un volum anual de vînzări de pînă la 10 mil. lei, se numesc întreprinderi mici. Limitele menţionate diferă de la o ţară la alta. Spre exemplu în SUA întreprinderi mici sînt considerate acelea care au pînă la 500 de angajaţi. Rolul social-economic al micului business În ţările dezvoltate din punct de vedere economic (unde micul business este considerat promotor al dezvoltării economice graţie avantajelor pe care le oferă), micul business cunoaşte o dezvoltare accelerată mai ales în domeniile serviciilor şi a producerii mărfurilor de larg consum. Întreprinderile mici sînt mai flexibile şi reacţionează mai rapid la schimbările mediului de afaceri şi la cerinţele pieţei. Din aceast considerent investiţiile în micul business aduc venituri mai mari decît investiţiile în întreprinderile mari. De altfel, acestea din urmă beneficiază din plin de serviciile întreprinderilor mici şi într-un fel sînt dependente de ele. Micul business este orientat spre satisfacerea necesităţilor pieţei locale şi utilizează resursele şi forţa de muncă locală, avînd o contribuie substanţială şi în soluţionarea problemei şomaului. Spre exemplu, 50 la sută dintre populaţia aptă de muncă a Germaniei şi 60 la sută a SUA sînt antrenate anume în micul business. Iar în Republica Moldova, potrivit unor surse din cadrul Proiectului BIZPRO Moldova, doar în doi ani de zile sectorul micului business a creat 40 de mii de locuri de muncă sau 70 la sută din cele 59 de mii în total pe economie. Totodată, micul business oferă posibilităţi reale de a pune în aplicare aptitudinile creative ale întreprinzătorului, dar şi inventivitatea şi capacitatea de lider – calităţi foarte necesare şi utile.

Sursa: Direcţia Principală Dezvoltarea Businessului Mic şi Mijlociu a Ministerului Economiei şi Comerţului Micul business în Republica Moldova

Sectorul micului business în Republica Moldova, ca şi în majoritatea statelor în curs de dezvoltare, a apărut ca urmare a reformelor structurale efectuate în procesul trecerii de la economia centralizată la cea de piaţă. Potrivit datelor Proiectului BIZPRO Moldova astăzi cca. 90 la sută din totalul de agenţi economici ai ţării reprezintă întreprinderile micului business, dintre care 73 la sută sînt micro-întreprinderi, iar 19 la sută sînt întreprinderi mici.

Sursa: datele DSS al Republicii Moldova Actualmente, structura micului business reflectă cu aproximaţie situaţia anului 2000: predomină activitatea comercială – 45 la sută; urmată de industria de prelucrare a materiei prime agricole şi extractivă – 13 la sută; tranzacţiile imobiliare – 11,8 la sută; transport şi telecomunicaţii – 6,5 la sută şi construcţii – 5,7 la sută. Micul business în profil teritorial Dezvoltarea micului business este sesizabilă, deocamdată, doar în mun. Chişinău, unde sînt concentrate 67 la sută din numărul total de întreprinderi mici şi micro-întreprinderi. Alte 3,7 la sută din întreprinderi ale micului business sînt înregistrate în mun. Bălţi, iar 2,7 la sută în UTA Găgăuz Yeri. De menţionat că întreprinderile micului business din Chişinău sînt mai mari decît celelalte, atît după cifra de afaceri şi numărul de salariaţi, cît şi după cheltuielile efectuate pentru întreţinerea personalului. Bunăoară, întreprinderile de acest tip din capitală realizează 72 la sută din întregul volum al vînzărilor nete realizate de micul business din întreaga ţară, aici fiind ocupaţi circa 57 la sută din toţi salariaţii întreprinderilor mici şi mijlocii.

Sursa: Direcţia Principală Dezvoltarea Businessului Mic şi Mijlociu a Ministerului Economiei şi Comerţului

Situaţia financiară a întreprinderilor din sectorul micului business Potrivit surselor oficiale, pe parcursul ultimilor doi ani se constată o ameliorare a situaţiei economico-financiare a întreprinderilor micului business. În acest sens, cele mai bune rezultate au fost înregistrate de întreprinderile comerciale, fiind urmate de cele ce practică tranzacţii imobiliare şi cele din industria de prelucrare a materiei prime agricole. Totuşi, statistica atestă un număr de numai 10 mii de întreprinderi care au obţinut profit (doar 36 la sută din totalul de întreprinderi a micului business), ceea ce ne face să tragem concluzia că „coloana vertebrală” a economiei noastre este deocamdată foarte şubredă. Din cîte se ştie, cele mai neprofitabile întreprinderi activează în agricultură, sector care necesită investiţii de lungă durată şi monitorizări frecvente de piaţă. Profituri mici au înregistrat şi antreprenorile mici din domeniul industriei. Această situaţie, într-o anumită măsură, este determinată de pregătirea profesională insuficientă a antreprenorilor, de multe ori fiind uimitoare uşurinţa cu care unele persoane, iniţiind o afacere, se desemnează în funcţia de director fără a avea cea mai elementară pregătire în domeniul managementului. Cercetătorii din domeniu susţin că doar 5 – 10 la sută din populaţia unei ţări posedă aptitudinile necesare de întreprinzător, dar mai există şi dificultăţile însuşirii relaţiilor de piaţă, absenţa culturii şi tradiţiilor întreprinderilor mici şi o serie de alte piedici, mult mai grave, în calea dezvoltării micului business în Republica Moldova.

Sursa: Direcţia Principală Dezvoltarea Businessului Mic şi Mijlociu a Ministerului Economiei şi Comerţului Problemele micului business în Republica Moldova Atunci cînd vine vorba despre problemele cu care se confruntă în activitatea de zi cu zi, businessmenii indică, în primul rînd, piedicile birocratice (vezi interviul cu dl Eugen Roşcovanu, Preşedintele Asociaţiei Micului Business din Republica Moldova): sutele de acte normative şi instrucţiuni, depăşite de timp, protejează traiul liniştit al funcţionarilor publici şi favorizează abuzurile şi corupţia organelor de control; politica fiscală nechibzuită cu multiplele impozite, taxe, penalităţi şi amenzi;

Altă piedică în calea dezvoltării micului business constă în insuficienţa mijloacelor financiare proprii ale întreprinderilor, atît pe termen scurt (capital circulant), cît şi pe termen lung (pentru investiţii) şi accesul limitat la sursele externe de finanţare. Piaţa financiară a ţării este alcătuită din 15 bănci comerciale şi instituţii de finanţare nebancare: organizaţii de microfinanţare, companii de leasing, factoring etc. Pe parcursul anului 2004 portofoliul de credite al băncilor comerciale a constituit peste 9 miliarde lei sau cu 13 la sută mai mult decît în anul 2003 şi de două ori mai mult decît în anul 2001. Scade continuu rata dobînzii la creditele solicitate de la băncile comerciale: 20,96 la sută

(în anul 2004) faţă de 28,46 la sută (în anul 2001), pentru creditele acordate în lei şi, respectiv, 11,4 la sută faţă de 13,64 la sută, pentru creditele acordate în valută liber convertibilă. Totuşi, deşi băncile sînt principalii deţinători de mijloace financiare, ele rămîn, deseori, reticente în acordarea creditelor subiecţilor micului business, din cauza solvabilităţii insuficiente a întreprinderilor micului business, insuficienţa garanţiilor, lipsa experienţei etc. În plus, rata dobînzii solicitată de bănci este considerată de micii antreprenori exagerată şi, deci, total neconvenabilă. Drept urmare, întreprinderile micului business continuă să întîmpine dificultăţi în accesul la finanţe. O dovadă e şi faptul că ponderea creditelor direcţionate pentru sectorul micului business nu depăşeşte 15 la sută din totalul de credite, iar majoritatea creditelor sînt acordate agenţilor economici din raza mun. Chişinău. Trebuie de menţionat şi faptul că majoritatea creditelor acordate micului business provin de la instituţiile financiare internaţionale care au deschis linii de creditare la băncile comerciale, acestea din urmă împrumutînd resursele financiare întreprinderilor din sector. Vom aminti că în anul 2004 asemenea linii de credit anume pentru întreprinderile micului business, au fost acordate de către BERD şi Banca Mondială, debitori fiind Moldindconbank, Victoriabank, Mobiasbancă. În Republica Moldova, în calitate de sursă alternativă de finanţare, au fost instituite Organizaţiile de Microfinanţare, inclusiv Asociaţiile de Economii şi Împrumut ale Cetăţenilor (AEIC), care se deosebesc prin dreptul de a accepta depozite. La moment, în ţară sînt înregistrate peste 535 de AEIC care activează în zonele rurale. Alte organizaţii de microfinanţare sînt ProCredit, Microinvest şi Corporaţia de Finanţare Rurală care se orientează spre satisfacerea cererii de finanţare a agenţilor micului business, deţinătorilor de patentă, gospodăriilor ţărăneşti etc. Dar şi în aceste cazuri condiţiile de creditare nu sînt considerate convenabile de către reprezentanţii micului business, fiind vorba şi de o rată a dobînzii ridicată. Printre partenerii finanţării business-ului rural se numără şi Proiectul Investiţii şi Servicii Rurale (RISP) şi Fondul Internaţional pentru Dezvoltarea Agriculturii (IFAD). Pentru facilitatea accesului la finanţare a agenţilor economici a fost creat şi fondul pentru Susţinerea Antreprenoriatului şi Dezvoltarea Micului Business, destinat garantării în proporţie de 50 la sută a creditelor acordate de băncile comerciale agenţilor economici. Fondul însă are o contribuţie prea nesemnificativă la dezvoltarea micului business, beneficiind de mijloace financiare foarte limitate: în anul 2004, conform Legii bugetului, acestui fond i-au fost transferate 1 mil. de lei şi tot 1 mil. de lei urmează a fi transferat în anul 2005. Soluţii Înlăturarea diferitelor bariere, în mare parte, depinde de voinţa statului de a realiza reforme reale în direcţia optimizării cadrului regulatoriu al micului busines şi perfecţionării politicii fiscale – reforme implementate în baza Programului de Stat de susţinere a micului business pentru anii 2002 – 2005 şi principiilor Cartei europene pentru întreprinderile mici, la care Republica Moldova a aderat în anul 2004. Reformarea cadrului regulatoriu: Perfecţionarea activităţii organelor de control, reorientarea funcţiilor de sancţionare spre acordarea ajutorului şi motivaţiei îndeplinirii corecte a prevederilor legislaţiei. În

condiţiilor ecologice. Este implementat sistemul „unui singur ghişeu”. pe parcursul a doi ani la aceeaşi întreprindere. Oficiile teritoriale şi regionale sînt conectate într-o reţea unică care funcţionează în regim on-line. prestate de către autorităţile publice. către agentul economic. Pînă la crearea sistemului unui „singur ghişeu” procedura de înregistrare conţinea 13 etape. În paralel cu simplificarea procesului de înregistrare a întreprinderilor. tehnologice. În prezent o firmă poate fi înregistrată în cca. iar 300 de regulamente şi . Ministerul Economiei şi Departamentul de Statistică şi Sociologie. Antreprenorul se prezintă la acest oficiu teritorial al Camerei Înregistrări de Stat numai de două ori – pentru depunerea cererii de înregistrare şi pentru ridicarea certificatului de înregistrare. efectuarea anumitor controale numai în baza unor informaţii prealabile privind posibilele încălcări a cadrului legislativ şi normativ. examinează sistemul actual de dări de seamă financiare şi statistice în scopul optimizării acestuia.- - - acest sens primii paşi au fost făcuţi prin adoptarea (la 18 februarie 2003) Hotărîrii Guvernului nr. din cele peste 1000 de acte normative prezentate de instituţiile administraţiei de stat şi publice. în contextul reformei regulatorii. nu mai des decît o dată pe an. frecvenţa controalelor efectuate de organele abilitate a fost redusă la o singură dată. De asemenea. Pînă în prezent. şi deschiderea unui cont în bancă. de ocrotire a muncii etc.862 care prevede divizarea funcţiilor organelor de control de funcţiile instituţiilor de evaluare a conformităţii. Şi. nu în ultimul rînd. a tuturor cheltuielilor. 168 „Cu privire la activitate de supraveghere şi control” care prevede măsuri de perfecţionare a structurii şi funcţiilor organelor de control. 395 (din 1 aprilie 2003). asistaţi de consultanţi străini. legate de efectuarea controalelor. agentul economic fiind scutit de plata serviciilor notariale. Prin Legea nr. Optimizarea sistemului de autorizaţii la etapa iniţierii activităţii antreprenoriale prin implementarea sistemului oficiilor unice. Micşorarea cuantumului şi nomenclatorului serviciilor publice. care a unit 12 etape. de trecere a organelor de control la activitate planificată. în funcţie de forma juridică de organizare a întreprinderii. inclusiv a serviciilor de evaluare a conformităţii. a fost adoptată şi Hotărîrea Guvernului nr. acordate cu plată subiecţilor pieţei. crearea sistemului informaţional unic de supraveghere şi control. al instanţelor de evaluare a conformităţii. Grupul de lucru naţional a acceptat 413 pentru a fi înscrise în registrul de stat al actelor normative. Taxa de înregistrare a întreprinderii este una dintre cele mai mici din lume: între 250 şi 550 lei. limitarea accesului. supranumită „Legea ghilotinei”. actele de constituire şi ştampila întreprinderii. întru diminuarea acestora. Acum au rămas doar două: Camera de Înregistrare de Stat. 10 zile. reforma regulatorie prevede şi optimizarea cadrului normativ de reglementare care va fi efectuată în conformitate cu legea nr.. a devenit posibilă trecerea treptată la evidenţa electronică a înregistrării întreprinderilor. Guvernul revizuieşte nomenclatoarele şi tarifele la serviciile cu plată. cu anularea în perspectivă a acestei practici. Ca urmare a adoptării Legii cu privire la documentul electronic şi semnătura digitală. au fost făcuţi şi anumiţi paşi în direcţia optimizării procesului de acordare a licenţelor. 424-XV (din 16 decembrie 2004). 214-XV din 24 iunie 2004 a fost anulată obligativitatea autentificării notariale a documentelor necesare obţinerii licenţei. Aceeaşi hotărîre mai prevede achitarea controalelor din contul bugetului de stat. sanitare. În anul 2004 (la 26 iulie). comasarea mai multor organe de control. În prezent. Alte 227 acte normative necesită unele modificări. Prin Hotărîrea Guvernului nr. iar controalele asupra respectării normelor tehnice.

iar cei cu venituri mai mari de 21 mii lei achită un impozit pe venit de 22 la sută. Agenţii micului business. cu condiţia că agentul economic nu are restanţe la plăţile pentru buget şi lucrează în profit. 3. 81 – XV din 18 martie 2004. Cu toate acestea. contravin Constituţiei. ceea ce e mai rău. Cu toate acestea. departamentelor. Cetăţenii cu un venit mai mic de 16. care a compromis ideea de justiţie în ţară. . lupta cu birocraţia şi corupţia încă nu este pierdută. lei. Actele juridice adoptate la nivelul ministerelor. Codului Civil etc. deciziile lor sînt influienţabile. a fost modificat şi perfecţionat articolul 49 al Codului Fiscal privind scutirea agenţilor micului business de plata impozitului pe venit. trebuie să recunoaştem că micul business se afirmă tot mai convingător în calitate de factor determinant al renaşterii economiei ţării şi face ca autorităţile statului să-şi aplece urechea la necesităţile sale. 2. necesită cheltuieli însemnate şi. beneficiază de scutirea integrală de la plata impozitului pe venit pe parcursul a 3 ani şi în mărime de 35 la sută pentru alţi 2 ani. în special. iar susţinerea statului este aproape insesizabilă pe lîngă impactul negativ al cadrului regulatoriu şi politicii fiscale. cei cu venituri între 16. Facilităţi fiscale: 1. Codului Fiscal. Scutirea se oferă doar în baza cererii depuse de solicitant la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. Au fost micşorate tarifele vamale la importul mărfurilor în Moldova la circa 35 de poziţii tarifare prin adoptarea la 20.2 mii lei şi 21 mii lei achită un impozit de 15 la sută. Deci. o experienţă de combatere eficientă a birocraţiei şi corupţiei. Chiar în Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei este recunoscut faptul că "actualul cadru regulatoriu are un efect advers asupra dezvoltării economice. atît prin mituirea judecătorilor. 4. cu un număr de angajaţi de pînă la 19 lucrători şi o cifră de afaceri de 3 mil.instrucţiuni nu vor fi incluse în registrul menţionat. 1380 – XIII privind tariful vamal. Toate aceste flagele sînt încurajate de ineficienţa sistemului de drept. cît şi prin indicaţiile unor persoane sus-puse.11.2 mii lei achită un impozit pe venit de 10 la sută. deoarece procesele judiciare durează inadmisibil de mult. în ceea ce priveşte activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii şi investiţiile". inspectoratului fiscal. Pentru anul 2006 Guvernul preconizează noi reduceri a impozitului pe venit ale persoanelor fizice. a fost redus şi impozitul pe venit al persoanelor fizice. Actele normative care stabilesc împuternicirile organelor de control din Republica Moldova conîin mari deficienîe şi lacune. Investitorii autohtoni au fost egalaţi în drepturi şi stimulente financiare cu investitorii străini prin intrarea în vigoare a Legii cu privire la investiţiile din activitatea de întreprinzător nr. În scopul ieşirii agenţilor micului business din economia tenebră. A fost redus impozitul pe venit al persoanelor juridice de la 28 la 20 la sută. reprezentanţii micului business privesc cu mari rezerve reformele preconizate de stat. ca fiind învechite. deoacamdată. însă ele urmează a fi înlocuite cu regulamente şi instrucţiuni noi care ar corespunde rigorilor economiei de piaţă. iar activitatea economică în ansamblu este sub potenţialul economiei. de multe ori. Cetăţenii nu apelează la organele de justiţie pentru a-şi apăra drepturile.1997 a Legii nr. deoarece în ţară nu există.

De obicei „particularii” erau priviti cu suspiciune ca pe niste afaceristi si demolatori ai sistemului. Si iata de aici au inceput problemele. Introducere Businessul mic in statele dezvoltate Realizarile si problemele businessului mic si mijlociu in R. Primele semne de viata ale privatilor au aparut odata cu fondarea primelor cooperative. 7. in locul lor aparind SRLuri. Businessul privat in R. Moldova a inceput sa apara si sa se dezvolte pe la sfirsitul anilor 80.Veaceslav Mîţu http://mdn. Student: Dicusar O. Moldova Creditarea micului business ajuta bancile Cind nimeni nu-ti da. dupa liberalizarea gorbaciovista. Scopul tuturor celor care au initiat afaceri proprii a fost cistigarea unui ban propriu. Moldova Academia de Studii Economice din R. Acestea din urma au disparut cu timpul. ia credite de la tine Franchising-ul si rolul lui in dezvoltarea micului business Incheiere Tabele Introducere. Moldova Tema pentru Conferinta: Problemele businessului mic si mijlociu in R. Intreprinderi Individuale.2002 Planul lucrarii: 1. Dupa demararea privatizarii paminturilor au aparut si Gospodariile de fermieri. Moldova Coordonator: Cobzari L.php?view=viewarticle&articleid=1331 BUSINESS . Primele probleme au fost de mentalitate. Grupa: BBV – 995 Chisinau . Societati pe Actiuni. 6. 2. etc. 3. Asociatii.md/index. 4. . 8. Oamenii primeau foarte greu in sufletul lor noul fenomen economic – businessul privat.PROBLEMELE BUSINESSULUI Ministerul Educatiei si Stiintei al R. 5. intr-o afacere proprie.

si care dureaza pina in ziua de astazi – relatiile cu statul. pe cind birocratia din marile companii. Impozite mari. adica cu institutiile de stat. Cu toate ca istoria cunoaste cazuri cind si asemenea intreprinderi dadeau faliment din cauza legislatiei anapoda. cerinte igienice exagerate. licentiere. nanasi si cumetri din Guvern sau Parlament. data fiind puterea financiara de care dispuneau. pentru ca cea mica activeaza intr-un teritoriu restrins. etc. Si au inceput a pune piedici. standardizate. ceea ce si face ca sa raminem intr-o economie falimentara. cu fini. aceste probleme la fel erau si mai sunt foarte usor de rezolvat. Efectul este bine cunoscut – productivitate inalta a muncii. autorizatii. controale frecvente. il constituie serviciile. macar foarte usor de realizat. si cel mai important – un consumator cu putere mare de cumparare. Brusc statul a inceput sa se intereseze foarte mult de activitatea businessului privat. 90 % din intreprinderi sunt mici si mijlocii. implementarea noilor tehnologii. astfel reactionind foarte repede la cererea clientului. sau daca nu. E bine acolo unde nu suntem noi? In Italia de exemplu. oameni care au afaceri proprii mici si mijlocii. dar si de companiile mari. Consumatorul despre care vorbeam mai sus nu este altceva decit clasa medie. Si nimeni. valoare adaugata a produsului mare. Ori la noi nici unul din aceste elemente nu este prezent. Sunt foarte raspindite afacerile de familie. Si asta pentru ca companiile mari sunt interesate sa plaseze unele comenzi de fabricare a materialelor de completare intreprinderilor mici. etc. Dezvoltarea pe aceasta cale a fost incurajata si stimulata nu numai de statul italian. care in tarile dezvoltate nu-s altcineva decit intreprinzatorii privati. A aparut si o patologie noua la organele statale – frica cronica ca nu cumva cetatenii sa se imbogateasca prea tare. pina nu demult. business orientat spre o dezvoltare continua. Pentru niste intreprinderi mari aceste lucruri erau cunoscute. odata cu prosperarea primelor si aparitia multora care doreau sa aiba afaceri proprii. Pentru cei cu pile.Dar aceasta stare de suspiciune a fost depasita destul de repede. Un alt segment. ele ocupindu-se doar cu asamblarea. in care activeaza doar membrii familiei. Aceste probleme aveau sa le para primelor businessmeni floare la ureche dupa ce au aparut altele. cauzeaza totdeauna la intirzieri neconvenabile. numarul mediu de angajati fiind de 3-4 persoane. cu mult mai complicate. Si asta in conditiile in care destul de mult timp nici nu l-a observat. nu si-a pus intrebarea: dar ce facem cu micul business? Asta de unde sa ia bani pentru mita? De unde sa ia inca 10 ore (plus cele 24) ca sa treaca prin renumitul teasc al birocratiei sovietice din independenta R. Moldova? Businessul mic in statele dezvoltate O economie dezvoltata nu inseamna altceva decit intreprinderi sanatoase. . altul decit producerea. Oamenii singuri au inteles ca este mai convenabil sa te adresezi dupa un serviciu la o firma mica decit la una mare.

aparatelor de uz casnic. traiesc 2-3. Astfel. ba mai mult chiar. ei au inceput a cauta oameni care sa produca ciupercile. astazi este una dintre cele mai dezvoltate. aplicare si reziliere a acordului privind creditul fiscal pentru subiectii micului business”. parteneri lor englezi erau cit pe ce sa renunte la ei. Irlanda. In scurt timp afacerea a inceput sa mearga destul de bine. la inceput aveau numai ideea. prelungit ulterior pentru 2001. Astfel. Au cumparat si citeva camioane cu care transportau la doua companii din Marea Britanie ciupercile adunate. Totusi. Dispunind totusi de resurse financiare destul de modeste. unde se prelucrau si se ambalau ciupercile pentru furnizare ulterioara. si asa mai departe. subventioneaza activitatea lor in proportie de 70% Realizarile si problemele businessului mic si mijlociu in R. Un caz povestit de un businessman care a vizitat aceasta tara ni s-a parut interesant. Iesirea din situatie a fost distribuirea activitatilor la diferite companii specializate deja existente. criza a fost depasita. Taiwan si China.La fel stau lucrurile si in Japonia. iar uneori pina la 100 de intreprinderi mici. Moldova. dat fiind faptul ca nu le ajungeau automobile. care transporta ciupercile de la crescatorie la minifabrica de prelucrare a fructelor. Mai ales atunci cind vorbim de uzinele de asamblare a tehnicii de calcul. alta. alta face carcasuri. Avind in posesie doar tehnologia si informatia de unde pot procura utilaj necesar. Acesta prevedea un sir de masuri destinate sa stimuleze crearea intreprinderilor mici si sa sustina intreprinderile deja existente. Astfel.. majoritatea prevederilor nu au fost efectuate din lipsa resurselor financiare. etc. care cu 10 ani in urma era una din tarile slab dezvoltate din Europa. au fost hotaririle de Guvern privind „Reglementarea controalelor activitatii agentilor economici” si adoptarea „Regulamentului cu privire la modul de incheiere. Principalele reusite in ceea ce priveste micul business.. Astfel ei au gasit circa 300 de persoane care au instalat pe paminturile lor utilajul necesar pentru producerea ciupercilor. statul stimuleaza crearea asociatiilor de intreprinderi mici care sa le reprezinte interesele.. in curind au inceput sa aiba probleme cu achizitionarea ciupercilor. . Bunaoara a fost angajata.. tot datorita dezvoltarii businessului mic. o mica intreprindere de transport. Au mai intervenit probleme si la transportarea ciupercilor in Marea Britanie. unele lucruri s-au facut. iar cei doi irlandezi au ajuns sa se ocupe doar de gestiunea afacerii. In aceeasi Italie sau Irlanda. O alta particularitate a businessului mic in statele dezvoltate este sustinerea de care beneficiaza din partea guvernelor. Acesta este un caz clasic care demonstreaza eficienta existentei unui sector dezvoltat al micului business. Una face piulite. Doi irlandezi au hotarit sa produca ciuperci. precum si a Standardului National de Contabilitate. pe linga intreprinderile mari. iar ei doar sa le vinda. La noi ca totdeauna. guvernul a emis o Hotarire prin care a adoptat la nivel national Programul de sustinere a micului business pentru anii 1999-2000. Evident. s-a ajuns la situatia in care. Ei au cumparat citeva automobile cu care stringeau ciupercile de la crescatori (acestea erau dispersati practic pe tot teritoriul Irlandei). Desigur. La 5 august 1999.

In caz de refuz. Interpretarea unilaterala a legislatiei fiscale sau atitudinea preconceputa a inspectorilor fiscali induc in eroare platitorii de taxe. care este lasat agentului economic pentru dezvoltarea productiei proprii de marfuri si servicii. colectarea platilor. Organele fiscale nu-l instiinteaza. Comportamentul persoanelor de drept atinge uneori limita anarhiei. Inspectoratul Fiscal este obligat sa examineze cererea in termen de 3 zile si sa-l perfecteze. Recent. Daca intreprinderea intruneste toate conditiile de mai sus. numai cu conditia ca cel putin 80% din valoarea creditului acordat va fi investit in dezvoltarea productiei proprii de marfuri si servicii. atunci ea depune o cerere la Inspectoratul Fiscal teritorial prin care solicita incheierea acordului creditar. in acelasi termen. In total sunt inregistrate 106719 de intreprinderi mici si mijlocii. Sunt cazuri cind agentul economic plateste mai multe taxe decit ar trebui si chiar daca acest lucru se stie. Daca pe parcursul creditului fiscal. incheiat intre intreprindere si Inspectoratul Fiscal teritorial. cosul minim de consum fiind de 1000 lei. De fapt. din care cu statut de persoana fizica – 58267 si persoana juridica – 43720. numarul de angajati depaseste 19 persoane acesta nu este un motiv pentru a rezilia contractul. De creditul fiscal poate beneficia orice intreprindere care intruneste urmatoarele conditii: • • • Are un numar de angajati de la 1 la 19. Creditul fiscal se legalizeaza prin semnarea unui acord creditar. de exemplu. in cazul . Desfasoara activitate de producere sau presteaza servicii populatiei. avem de a face cu citeva probleme importante. Structurile publice care presteaza servicii catre sectorul privat sunt excesiv de birocratizate cu luarea de mita de catre oficiali responsabili pentru emiterea permiselor. Poate chiar si de „ochii lumii” la noi nici asta nu se face. Suma creditului fiscal este egala cu suma venitului impozabil. Inspectoratul este obligat sa aduca la cunostinta intreprinderii refuzul in scris. pastrarea ordinii este un element frecvent si asta nici nu poate sa nu se intimple in situatia in care un oficial din Guvern are un salariu de 500 lei. atunci cind vorbim despre businessul mic la noi. Nivelul jos de coordonare intre institutiile de stat genereaza probleme semnificative pentru sectorul privat. Date ale Ministerului Economiei si Reformelor releva ca numarul intreprinderilor mici si mijlocii inregistrate s-a majorat in anul 2000 cu 5%. De exemplu. seful Inspectoratului Fiscal din Ucraina a iesit cu declaratia publica prin care multimea tuturor celor care au platit impozitele in anul 2000. cele de administrare fiscala si vamala dau dovada de lipsa de profesionalism.Creditul fiscal constituie o forma de scutire temporara de plata la Buget a impozitului pe venit. ca. Institutiile de supraveghere financiara. Creditul fiscal se acorda pe o perioada de trei ani. TVA deductive acumulate la importul materiilor prime. Ei abuza de autoritate ca organ suprem de control pentru a persecuta agentii economici. cu toate ca normal ar fi s-o faca. companiile ce importa materii prime si exporta produsele crediteaza permanent statul. Cifra de afaceri anuala nu depaseste suma de 3000000 lei.

cind depaseste TVA la livrarile locale. dar cumpararile incaltamintei de la o intreprindere de a noastra si nu din Turcia. pentru ca altfel. Uneori pentru deschiderea unei afaceri. pentru ca coruptibilitatea vamesilor (desigur. vreau sa spun ca in toate actiunile guvernamentale se simte o frica cronica de a nu-si imbogati cetatenii. Fara a mai descrie si alte modalitati de sustinere a businessului mic. desigur. Uneori acest permis trebuie innoit anual si necesita taxe suplimentare. Astfel sistemul taxeaza direct intreprinderea si are ca scop sporirea veniturilor bugetare. conform carora ele se fac prin tender. care este cistigat de cei care propun cele mai avantajoase conditii. nu este ilegal. De acord. Refuzul. pierderile ar fi enorme. nu toti). de exemplu. Trebuie sa acordam o atentie deosebita activitatii vamei. pentru autorizarea unei activitati se cer mai multe acte decit sunt necesare. Marile cantitati de bunuri intrate ilegal in tara ii fac pe concurenti locali sa ascunda activitatea economica pentru a ramine competitive si astfel. care tot trebuie sa fie stimulata de catre stat. rezultatele sunt departe de a fi optimiste. nu poate compensa TVA la importuri pentru lunile urmatoare. pe cind unii importatori pot plati din plin. dupa parametrii nostri. De exemplu. contribuie la amplificarea evaziunii fiscale. de altfel. nu pot singuri sa-si exporte productia. La noi insa. La noi au fost citeva propuneri din partea unor ateliere de incaltaminte sa incalte armata nationala. ca la acest capitol mai este o problema – comisioanele platite functionarilor. deoarece organele vamale si Inspectoratul Fiscal nu coordoneaza colectarea taxelor. modalitati care nu trebuie cautate cu luminarea. insa. Se pare. nu favorizeaza numai contrabanda. o scoala de dans trebuie sa obtina permisiunea de la politie si toate astea pe bani intreprinzatorului. Irlanda. De aceea este necesar asociarea lor. dar este un mod de a intelege unilateral deciziile guvernamentale privind achizitiile publice. Micii intreprinzatorii. au ajuns sa exporte 90% din productia de lapte si 80% din cascavaluri tocmai prin intermediul asociatiilor de fermieri si asociatiilor fabricilor de prelucrare a laptelui. de aceea in multe state se procedeaza la incadrarea lor in executarea comenzilor de stat: lucrari de constructie. ce nu suporta agentii economici. Dupa cum mentionam mai sus. • Piata interna. De exemplu. infim de mica determina sa ne orientam spre pietele externe. dar si dezvoltarea economiei tenebre. • Intreprinderilor mici le este destul de greu sa-si dezvolte singure afacerile. era un act de sustinere a economiei nationale. Specificul Moldovei il constituie lipsa mijloacelor banesti pentru investitii si o piata mica interna de desfacere. Mai mult de o treime din . livrarea unor produse etc. despre care am mai vorbit. Raspunsul a fost negativ pe motiv ca este prea scump. rolul statului in dezvoltarea businessului mic in statele cu economii avansate este enorm. Ai nostri nu platesc (pentru ca n-au de unde). de fapt. in cele mai multe cazuri statul nici nu stie cu ce-i poate ajuta pe micii intreprinzatori. Desi au fost facute multe promisiuni si a existat chiar un program de stat de sustinere a micului business. Si trebuie de spus ca statul le creeaza toate conditiile ca ele sa activeze normal.

Directia Protectia Civila si Apararea impotriva incendiilor – 16%. dar ele ramin doar cu denumirea. S-a vorbit de creditul fiscal stipulat in legea bugetului pe anul 2000. neeficacitatea sistemului de impozitare. inspectoratul Fiscal de Stat – 96% din respondenti. Fiecare al 10-lea control este efectuat de reprezentantii primariei si politiei. Nici o intreprindere mica nu are posibilitati de a lua credite in conditiile in care dobinda este de 33%. In R. Ar fi de folos pentru intreprinderi mici simplificarea evidentei contabile. imperfectiunea sistemului se licentiere a activitatii de antreprenoriat. peste treizeci la suta au iesit cu pierderi. 3. Sunt banci care au sectii speciale „Creditarea micului business”. Cele mai grave probleme care influenteaza negativ activitatea antreprenorilor sunt: imperfectiunea bazei legislative a activitatii de antreprenoriat. iar ceilalti o duc de azi pe miine. iar darile de seama la fisc si alte instante sa se faca o data pe an si nu trimestrial. Cele mai des efectuate controale sunt executate de: 1. 4. 2..intreprinderi au incheiat anul 2000 cu venit zero. etc. dificultatea si costul ridicat al inregistrarii noilor intreprinderi. Dupa parerea d-lui Roscovan E. arenda. Orice s-ar produce nu poate fi vindut sau este comercializat un volum ce nu acopera cheltuielile pentru materia prima. Politia Economica – 81%. lucru care a fost confirmat de mai multe ori de experti independenti. controlul si supravegherea excesiva asupra activitatii de antreprenoriat. Aceasta ultima problema a fost rezolvata partial prin introducerea registrului de evidenta a controalelor agentilor economici. electricitate. Dar pina au fost elaborate instructiunile respective si modelul de contract cu inspectoratele fiscale a trecut anul si in fine au putut sa beneficieze de acest credit doar vreo treizeci de firme. Astfel o idee buna a fost in ultima instanta compromisa. dificultatea si costul ridicat al certificarii si standardizarii productiei marfurilor si serviciilor. Aceasta se explica prin puterea mica de cumparare a populatiei. . centrul de Medicina Preventiva – 56%. 5. presedintele Asociatiei Micului Business este nevoie ca numarul de formulare contabile sa fie redus cu 60-70%. Declaratiile privind deschiderea unei linii de creditare a micului business este o poveste de adormit copii. Moldova nu exista o politica de creditare a micului business. Garda Financiara – 89%.

altor institutii financiare. Conditii necesare pentru dezvoltarea micului business in general: 1. concentrarea activitatii Fondului asupra executarii unei singure functii . detinatori de credite. bancile sa fie sustinute de guvern. garantarea creditelor. fenomen care a condus la reducerea sustantiala a capacitatilor de productie. practic s-a intrerupt.Crearea in anul 1994 a Fondului pentru sustinerea antreprenoriatului si dezvoltarea businessului mic in Republica Moldova. fiind deferiti judecatoriei economice. deservirea informationala si consultativa a antreprenorilor mici. Problemele principale cu care se confrunta IMM pot fi sistematizate astfel: • • decapitalizarea acestora ca urmare a inflatiei. 42 de agenti economici. utilizarii rationale si rambursarii creditelor. Catre 6 martie 2000 au fost rambursate doar 44% din suma totala de credite alocate IMM. Au iesit in evidenta unele lacune privind: • • • • • • imperfectiunea actelor normative ce reglementeaza activitatile antreprenoriale.asistenta financiara. incapacitatea de plata. accentul fiind pus asupra unei singure surse de finantare . studierea. fapt ce a condus la imobilizarea de resurse financiare si reducerea vitezei de rotatie a acestora. celelalte functii raminind nerealizate. altele falimenteaza sau din cauza impozitelor exagerate completeaza businessul «tenebru». Elaborarea si adoptarea legii privind protectia proprietatii private. fie ca efectueaza creditarea directa si garantarea creditelor sau activeaza prin intermediul bancilor. lipsa transparentei si controlului asupra activitatii Fondului care a condus la incalcarea Regulamentului privind conditiile si ordinea acordarii creditelor si subsidiilor cu inlesniri. Reducerea de acte necesare pentru evidenta contabila. multe din intreprinderile inregistrate asa si nu si-au inceput activitatea antreprenoriala din lipsa de capital initial.bugetul de stat. care duce la faliment. fiind imputernicit de catre Guvern de a se ocupa cu diferite tipuri de activitati: creditarea businessului mic. Propunerile Asociatiei Micului Business. inexactitatea rolului central al Fondului: fie aceasta o institutie. astfel relatiile vor deveni impersonale si vor . nu si-a realizat pe deplin misiunea. Crearea bancilor populare pentru creditarea micului business. la reducerea capacitatii de creditare a unui numar sporit de intreprinderi. lipsa controlului asupra acordarii. In ultimii ani (1999-2000) finantarea de catre Fond a sustinerii si dezvoltarii micului business. realizarea si coordonarea politicii de stat de sustinere a businessului mic. care ar impulsiona dezvoltarea intreprinderilor mici: • • • • Reducerea contributiei la Fondul social pina la cota de 10% plus 1%. care se ocupa exclusiv de acumularea si repartizarea resurselor financiare sau ca trebuie sa se ocupe si de coordonarea politicii de stat privind sustinerea micului business. elaborarea unui sistem informational ce ar digitaliza majoritatea tranzactiilor intre institutiile publice si intreprinderi. Pe intreaga perioada de activitate Fondul a eliberat doar citeva zeci de credite. lipsa unei strategii de dezvoltare a fondului si acordarea creditelor doar pe termen mediu si lung.

si conditiile impuse de banci (gajul trebuie sa depaseasca valoarea creditului. cit si din partea statului. fac creditarea imposibila pentru majoritatea „nou-nascutilor”. 3. 3. Aceasta ar exclude circulatia inutila de documente si suprapunerea lor. Banii sunt usor de obtinut pentru cei care au deja o afacere si au mai profitat de imprumuturi de la banca. CFI negociaza proiecte similare cu FinComBank si Mobiasbanca. acolo unde e posibil a functiilor statului sectorului privat. Acestea por veni atit din partea altor agenti economici. care a fost printre pionierii creditarii micului business. In afaceri orice inceput este sortit esecului daca nu este propulsat de un aport material. el este mai reusit decit cele propuse deoarece ia in consideratie specificul afacerilor de la noi. 2. foarte necesara pentru un incepator). Dar ce sa facem cu ceilalti? Pentru ei sunt necesare garantii. In opinia presedintelui bancii. dobinzile mari. Creditarea micului business ajuta bancile. Aceasta va ridica eficienta si va reduce costurile. este Victoriabank. La noi problema se amplifica prin faptul ca institutiile bancare sunt inca destul de slabe si nu isi pot permite sa acorde credite oricui. iar in cazul unor proiecte atractive – 30000$ La inceputul anului 2001. iar imprumutul poate fi convertit in actiunile Moldindconbank.5mln$. care in perspectiva urmeaza sa se transforme intr-o institutie bancara. transferarea. Iar incepind cu acest an Moldova-Agroiondbank a inceput implimentarea unui produs propriu de creditare a intreprinderilor micii si mijlocii. care a obtinut in 1996 o linie de credit de la BERD. Alta banca. mai bine zis nu merge deloc. express micro. dar. micro. Suma maxima acordata unei firme este 20000$. putem trage concluzia ca sunt foarte putini acei care pot obtine aceasta temelie. adica au o istorie creditara. 2. Acesta este primul proiect al CFI in sistemul financiar–bancar moldovenesc. Pina in prezent banca a beneficiat de un imprumut al BERD pentru creditarea businessului mic si mijlociu. de la 10000 pina la 50000$˘.exclude efectul negativ a implicarii factorului uman. MEC are trei programe de creditare: 1. Controlul si verificarea vor fi simplificate considerabil. adica creditul. Moldova-Agroindbank este printre bancile care se remarca la capitolul creditarea afacerilor mici si mijlocii. de la 10000$. Si daca la noi inceputul merge prost. serviciile de emitere a permisiunilor la toate nivelurile trebuie revizuite pentru a putea fi simplificate si reduse. lipsa unei vacante de rambursare. pina la 2000$. din pacate. . Moldindconbank a semnat cu Corporatia Financiara Internationala un acord de creditare a businessului mic si mijlociu in suma de 1. smail. Credite mici ofera si Corporatia Micro Entreprise Credit. Bancile supravietuiesc si prospera din aceste credite.

Ce-i drept in ultimii trei ani. fabrica va obtine in acest an venituri in suma de 100-120 mii lei. pina la 4. in anul trecut intreprinderea a produs marfuri in suma de 4. Ar fi ideal ca in luna in care produci sa si vinzi. extruziune si suflare. daca ei nu vor face investitii in dezvoltarea fabricii. cu conditia ca nu mai putin de 51% din capitalul solicitantului sa fie privat. Pentru ca intreprinderea sa nu lucreze in pierderi. ei au reusit sa achite toate datoriile. apoi la noi totul este invers. Principala cauza ca intreprinderile industriale nu-si pot mari volumul productiei este. La ora actuala fabrica are in stocuri productie in valoare de 600-700 mii lei.6 mln lei. vor fi emise 300 de obligatiuni in valoare de 10000 lei fiecare.Creditele sunt acordate pe o perioada de pina la 3 ani cu o dobinda anuala de 22-23%. in raport cu aceeasi perioada a anului curent. . iar pentru aceasta ai nevoie de mijloace circulante. Cu patru ani in urma stocurile constituiau aproximativ 2 mln lei.5%. din contul miscarii stocurilor din anii trecuti.3 mln lei. Cind nimeni nu-ti da. Daca intr-o economie normala platile le faci dupa ce ai obtinut venituri. Dividendul lunar pentru o obligatiune va fi cu 1-2% mai mic decit la dobinda stabilita de bancile comerciale pentru credite (30%). In total. atunci ea va recurge la plasarea obligatiunilor vor fi utilizati pentru retehnologizarea intreprinderii si largirea sortimentului productiei. respectiv. intreprinderea va incheia anul cu profit. in afara de piata mica de desfacere. 98% din vinzarile intreprinderii sunt realizate pe piata interna. sa mareasca numarul vinzarilor . dar acest succes poate usor sa se transforme in insucces. totul trebuie sa platesti in avans. insa starea financiara a cumparatorului nu-i permite sa faca prea des cumparaturi. Si astfel intram intr-un cerc vicios. In total. si. In prezent volumul vinzarilor il depaseste pe cel al productiei cu aproximativ 300 mii lei. cel al vinzarilor nu trebuie sa fie mai mic de 5. iar in cazul intreprinderilor mixte capitalul majoritar trebuie sa fie autohton. Impozitele trebuie sa le achiti atunci cind procuri materia prima si nu dupa ce vinzi ceva si ai venituri. Suntem o tara saraca. De la procurarea materiei prime si pina la comercializarea productiei trece o perioada destul de lunga. Indiferent de operatiunea pe care o faci . cu 13. Evidenta acestor obligatiuni va fi efectuata de un registrator independent. In opt luni ale anului 2001. potrivit prognozelor preliminare. intreprinderea si-a majorat volumul productiei. volumul anul al productiei. Aschim produce marfuri de uz casnic din masa plastica prin topire. Intreprinderea noastra are posibilitati de a produce mai mult. insa lipsa surselor financiare nu ne permite acest lucru. ia credite de la tine Presupunem ca exista o intreprindere care are nevoie de un credit. Pentru prima data in ultimii zece ani. Sortimentul include aproximativ 70 de produse. Pina la sfirsitul anului volumul productiei va ajunge la nivelul de 6 mln lei. lipsa mijloacelor circulante.5 mln lei.

Potrivit calculelor. trebuie sa pui in gaj de aproximativ 10 mln lei. Anume aceasta situatie i-a facut sa caute noi modalitati pentru a investi in dezvoltarea fabricii – de a emite obligatiuni. Deoarece pretul de bilant al cladirilor al intreprinderii noastre este cu mult mai mare decit cel real (daca am efectua un audit independent. In concluzie. care erau destul de mari. de surse de creditare in valoare de 1mln lei. ci le vom utiliza pentru producere. Investitiile de lunga durata pot fi rascumparate doar in decursul a trei sau patru ani si bancile acorda foarte rar astfel de credite. statul parca ar trebui sa fie interesat in realizarea unui asemenea proiect. comparativ cu trei ani in urma. Investitorul local nu introduce nici un ban in industrie si in producere.1 mln lei. Daca acest lucru ei au reusit sa-l faca. deci proiectul unei intreprinderi mixte a fost pentru moment exclus. deja si-a anuntat intentia de a procura 90% . In 1997. Achitind aceste datorii ei nu au putut sa completeze mijloacele circulante. dintre care 3 mln fata de stat. pretul real al unei cladiri care.5-3 ori mai mult. pentru crearea unor noi locuri de munca. Pentru a obtine un credit pe o perioada de trei ani de zile. iar venitul il obtii deodata dupa tranzactie.Anual fabrica are nevoie. Din acest punct de vedere. cu exceptia celor cosmetice. iar 50% actionarilor locali. s-a facut ceva. dar si in acest domeniu nu exista o politica clara de stimulare a investitiilor in producere. termen minim pentru a cumpara o linie de producere noua si a obtine posibilitatea de rascumpara aceste investitii. pentru a mentine utilajul in stare de lucru. Volumul vinzarilor chiar il depaseste pe cel al productiei. iar investitorul strain se obliga sa faca investitii in retehnologizarea fabricii. emisiunea de obligatiuni va fi efectuata in prima jumatate a anului viitor si numai dupa ce fabrica va avea garantia ca exista si un cumparator pentru ele. Un actionar majoritar al intreprinderii. imediat fiscul ne-a atentionat ca in conformitate cu prevederile Codului fiscal. daca in fondul statutar au fost incluse cladirile. ca sa cumperi o linie noua trebuie sa pui in gaj fabrica. Astfel. o solutie ar fi atragerea investitiilor straine. trebuie sa achiti TVA in valoare de 20% din valoarea lor. deoarece ei lichideaza stocurile. va fi stabilit la 200-250 mii lei). daca obtii un credit de 3 mln lei. dar ca sa mearga mai departe ei au nevoie de investitii. insa fiecare leu pe care ei l-au cistigat au trebuit sa-l dea pentru achitarea datoriilor istorice. unde riscurile sunt mult mai mici. spatiile de producere. principalul scop al lor era sa supravietuiasca. astfel incit in ultimii zece ani nu au fost efectuate lucrari de reparatie. In afara de aceasta. In anul 1997. fara investitii in dezvoltare si retehnologizare. In prezent ei produc lunar de 2. fapt care nu li-a permis sa dezvolte intreprinderea. doar nu vom demola aceste cladiri. S-ar parea ca ei ar trebui sa dispuna de mijloace circulante. toti investesc banii in comert sau in businessul de o zi. Este un non-sens. fond de investitii. datoriile creditoare ale Aschim se cifrau la 4. banca vine cu conditia sa pui gaj de trei ori mai mult. Cream o intreprindere mixta – 50% din capitalul statutar il transmitem investitorului strain. pentru producere. deoarece pe linga productia curenta au comercializat si din stocuri. apoi acum ei au intrat in alt impas – lipsa mijloacelor financiare. si comercializeaza tot ce produc. la crearea unei intreprinderi mixte. Am examinat posibilitatea de a atrage investitii straine. Ei produc doar atit cit pot vinde. Daca investitorii locali nu ne dau bani. conditiile de creditare sunt foarte dure. nu avem posibilitati sa platim aceste impozite si. Noi oferim cladirile. sa faca tot posibilul pentru a nu disparea de pe harta economica a Moldovei. Dupa acest model lucreaza si bancile comerciale. Chiar daca am gasit investitori carora le conveneau conditiile noastre.

toata folia de pe piata este de import. Am studiat piata. cind o companie (franchiser sau fransizor) trimite dreptul de vinzare a produsului propriu sau serviciului la o alta companie sau unei persoane particulare. cu banii obtinuti de la comercializarea obligatiunilor vor procura o linie noua de producere a foliei de polietelena. Doresc sa produca mai multe tipuri de folie. dupa initierea afacerii. firma de baza va efectua instruirea operatorului privind toate aspectele sistemului pina la deschiderea businessului. Aduc un singur exemplu: daca produsele lactate sunt ambalate in pelicula ordinara. sa faca vase mari de 100-300 kg. in prezent fabrica nu poate produce vase din masa plastica care sa cintareasca mai mult de un kg. 10% din obligatiuni vor fi scoase pe piata. cumparatorul . De asemenea. folosind efectul reputatiei firmei de baza. franisorul este proprietarul sistemului de afaceri. Pentru a retehnologiza fabrica au nevoie de investitii enorme. au un viitor destul de sumbru. serviciile de firma sau denumirea firmei. brandul. dar mai departe nu pot activa cu tehnologii sovietice de prin anii 70. care se identifica cu imaginea. acest termen este pina la 7-8 zile. numita fransiza sau operator. Cu astfel de linie vor concura pe piata si vor putea face investitii in dezvoltarea intreprinderii. am vazut cit costa o linie de producere si in baza acestui studiu am constatat ca ei au nevoie de 3 mln lei. iar daca pelicula este in 2 straturi. Franchising-ul este o forma deosebita de organizare a businessului. firma de baza va tine contacte permanente cu operatorul in scopul de a-l sustine pe toate directiile de activitate. fiindca deja au spus: exista cerere pe piata. Daca nu investesc macar ceva intr-un an ei devin necompetitivi. Aceasta nu le da posibilitatea sa mareasca volumul productiei. practic. in care sunt indicate toate conditiile la care au ajuns partenerii. daca ies pe piata cu produse noi si de o calitate superioara. marca comerciala. In prezent. Practica mondiala a demonstrat ca franchising-ul este unul din cele mai eficiente metode de dezvoltare a businessului. sub controlul proprietarului. Franchising-ul si rolul lui in dezvoltarea micului business.de obligatiunile intreprinderii. iar la fabrica au nevoie de cel putin 20-30 masini de acest fel. in asa fel ca operatorul sa fie pregatit efectiv de afacere si de dezvoltarea ei. Nu exclud. intreprinderea-operator are dreptul sa faca operatiuni utilizind imaginea. Numai o masina de turnat masa plastica costa cel putin 200 mii $. dar au nevoie de bani. reprezentata de marca comerciala. Pentru viitor au cimp de lucru foarte mare. termenul de pastrare a lor este cel mult 24 ore. servicii de firma sau denumirea de firma. cu conditia ca acestea vor fi rascumparate in 3 ani. dezvoltate de firma de baza. Real. ci dispune doar de dreptul de a-l utiliza pentru o anumita perioada de timp. Aceasta investitie. se asigura si unele riscuri. Fransiza are unele particularitati care o deosebesc de alte forme de parteneriat de afaceri: • • • • • relatiile de antreprenoriat sunt bazate pe contract. Operatorul nu dispune de dreptul intelectual al fransizorului. dar spera ca treptat prin investitii proprii sa reuseasca si acest lucru. o intorc in 2-3 ani. Altfel.

servicii de selectare a personalului. date despre situatia curenta in cauza lipsesc. servicii de inchiriere. Afacerile se organizeaza si se dirijeaza in conformitate cu cerintele internationale de management. Arthur Andersen. firma de baza poate lui decizii fara a tine cont de parerea operatorului. un pachet de acte bine elaborate (instructiuni. Lideri sunt restaurantele fast-food. Franchising-ul da posibilitatea de a conduce o afacere de sinestatator. servicii imobiliare. pizzerii. unde producatorul si distribuitorul sunt companii diferite cu sisteme diferite de business. Subway. Puncte slabe ale franchising-ului: 1. sisteme de activitate). se consolideaza pozitia antreprenoriatului national si independenta economiei nationale. operatorul efectueaza plati unice si curente in scopul compensarii drepturilor de utilizare si servicii permanente din partea firmei de baza. restaurante. posibilitatea de a procura utilaj si materiale cu rabaturi esentiale. Pentru economia Moldovei factorii atragatori ai franchising-ului constau in urmatoarele: • • • • o oportunitate de intensificare a businessului mic si mijlociu. ceea ce nu se intimpla in relatiile simple dintre partenerii de distributie. Sursele oficiale dau numai 2 exemple de franchising. viabilitatea si competitivitatea afacerii garantate de imaginea firmei de baza. produse finite. sistem de distributie. Pentru initierea si dezvoltarea cu succes a sistemelor de franchising in Moldova e necesar de a spori informarea antreprenoriatului despre avantajele franchising-ului. servicii hoteliere. de a creste fluxul de informatii despre . Pentru antreprenorul-operator relatiile de fransiza sunt atragatoare prin faptul ca apare oportunitatea de a deveni proprietarul unui business bine aranjat. limitarea initiativei de antreprenoriat. cresterea nivelului de cultura antreprenoriala. Punctele forte ale franchising-ului sunt: • • • • • • • un segment de piata pregatit. dar de o incepe cu un suport foarte util. instruire in domeniul managementului eficient. spalatorii. un nume deja recunoscut in lume (McDonalds. fast-food. sursa de noi locuri de munca. cerinte. sa utilizeze o marca comerciala. utilaj. Franchising-ul clasic presupunea o finantare totala a afacerii din sursele operatorului. In Moldova franchising-ul e la inceput de cale. dar nu singur. cheltuieli minime de dezvoltare. materie prima. Sunt o multime de domenii in care functioneaza franchising-ul: produse alimentare. servicii postale. de exemplu.• • fransizei se identifica cu fransizorul. al unei idei deja aprobate. dar astazi sunt si alte forme de finantare. operatorul trebuie sa investeasca o parte simtitoare de capital din sursele proprii. Cercetari speciale.). publicitate la nivel international. servicii auto. 2.Devizul relatiilor de franchising este: a fi in business de sinestatator. Pizza Hut etc.

Utilizarea experientei mondiale este posibila doar prin abordarea unei conceptii specifice. Concomitent. daca a fost inregistrata in corespundere cu legislatia in vigoare. activitatea antreprenoriala se atribuie nu numai agentilor economici privati. orientat spre noi cautari in dezvoltarea afacerii. spre inovatie. Este foarte dificil de a adapta o experienta straina la realitatea republicii noastre in virtutea caracterului ei specific. .franchising si noi variante de franchiza. generale pentru activitatea de antreprenoriat. a materiei prime. rationalizatoare prin diverse metode: reducerea impozitului. cu scopul accelerarii dezvoltarii economice si obtinerii profitului maximal. legate de export-import. prin acordare de subsidii. dar si celor ce initial au activat in sectorul de stat. dar se creeaza si de catre fermieri. Cercetarile noastre au demonstrat ca unul din mijloacele de baza in stabilizarea economiei. Tranzitia la economia de piata in Republica Moldova este insotita de constienta faptului ca dezvoltarea antreprenoriatului in fiece tara isi are particularitatile sale. etc.sustinerea economica directa a antreprenorilor incepatori cu preponderenta in sferele prioritare. inovator. .incurajarea activitatii inovatoare. antibirocratic. Riscul in activitatea antreprenoriala devine inevitabil. dezvoltarea ei efectiva devine integrarea reala a producerii bunurilor agricole cu industria prelucratoare. etc. precum si a profitului. 2. Manifestarea interesului fata de risc in noile conditii de gospodarire poarta un caracter firesc. conditionate de o serie de factori economici si sociali specifici ei. 3. credite convenabile. . facilitatilor fiscale. vamale. anume din aceste motive creste actualitatea cercetarilor stiintifice la nivel economic si social privitor la activitatea de antreprenoriat. Anume acest fapt va contribui la repartizarea echitabila a materiei prime. asigurarii obligatorii. In opinia noastra. Dupa parerea noastra. .protectia pietei autohtone.sustinerea economica indirecta prin intermediul garantiilor de stat in obtinerea creditului. 4. intrucit in realitate profitul revine industriasilor. o activitate antreprenoriala poate fi considerata legala.acel stil deosebit. Cu tranzitia la economia de piata sporeste nivelul incertitudinii in economie. comentarii legislative despre franchising. intrucit responsabilitatea asupra activitatii desfasurate si-o asuma antreprenorul. ar fi rational ca legislatia cu privire la activitatea antreprenoriala sa tina cont de urmatoarele momente: . In rezultatul cercetarilor efectuate de catre noi s-a constatat urmatoarele momente: 1. INCHEIERE O conditie indispensabila a renasterii economiei Republicii Moldova in relatiile de piata devine dezvoltarea activitatii antreprenoriale . formarea fransizelor notionali si nu in ultimul rind. iar ca urmare se agraveaza si riscul antreprenorial.

politice. antreprenor in ultima instanta este de a spori avutia. precum si de posibilitatile financiare de care dispune. Antreprenorii si-au orientat activitatea spre inovatii. Investitiile in activitatea antreprenorilor s-au plasat pe ultimul loc fapt ce ne ingrijoreaza intrucit investitiile au rolul de multiplicator: mai multe investitii mai mare venit mai multe locuri de munca dezvoltarea societatii mai inalta cresterea nivelului de trai 12. 8. grupele de consumatori. cu noi performante. reorganizarii. este si subiectiv in baza faptului. Producerea bunurilor si serviciilor de o inalta calitate.starea macroeconomica a republicii. incertitudinea din activitatea agentilor economici este impusa intrucit constituie atributul realitatii obiective. Cu regret valorile antreprenorilor nu sunt . 9. In conditiile concrete ale republicii agraveaza riscul factorii externi. ordinea inregistrarii. 11. in crearea locurilor de munca. ca clasificarile existente ale riscului antreprenorial nu oglindesc pe deplin multitudinea lui. Intrucit riscul este. resurselor energetice in republica. este rationala crearea unui sistem informational ce ar oferi antreprenorului prin intermediul computerului informatia necesara privitor la: . . Metoda utilizata este in dependenta de experienta antreprenorului. 6. consideram rational de a clasifica riscul antreprenorial in dependenta de genurile lui. facilitatile prevazute de legislatie. Conform investigatiei sociologice efectuate de catre noi. . ce e natural. lichidarii intreprinderilor. cu atit mai mica trebuie sa fie impunerea fiscala si mai inalta protectia sociala a productiei autohtone. Anume in scopul obtinerii unui venit. atit obiectiv. cit si subiectiv. am constatat ca scopul primordial in activitatea antreprenorilor devine . Reiesind din faptul ca antreprenorii resimt o insuficienta considerabila de informatie. cu cheltuieli minime devine problema cheie a antreprenorilor. ca decizia este luata de catre antreprenor. insistenta in atingerea scopului vis-a-vis de activitatea desfasurata. nivelul inflatiei. 10.maximizarea profitului.studiul pietei. in sporirea capacitatilor de productie. intrucit acestea nu depind de actiunile antreprenorului. intrucit dorinta fiecarui individ.legislatia in vigoare. . balanta de plati si comertul exterior. materialelor. succesul si nereusita unitatilor antreprenoriale pot fi precautate ca interdependenta a unui grup de factori externi si interni.disponibilitatea materiei prime.5. cursul valutar al leului moldovenesc. Un rol deosebit in optimizarea riscului antreprenorial ii revine statului: cu cit este mai inalta insistenta antreprenorului in accelerarea dezvoltarii productiei. reglementarii statale. interesele si cerintele antreprenorilor. In scopul optimizarii riscului antreprenorial sunt utilizate diverse metode cu scopul de a atenua consecintele lui. Paralel cu faptul. antreprenorul isi asuma un risc. 7. introducerea inovatiilor. economice. etc. ca riscul antreprenorial reprezinta rodul incertitudinii obiective a realitatii economice. Dat fiind. Trecerea la noul sistem economic a schimbat radical orientarile valorice. precum si crearea posibilitatilor in realizarea bunurilor produse. preferintele lor. Sursa venitului in activitatea unitatilor antreprenoriale deseori il reprezinta incertitudinea prezentului si viitorului.

” În majoritatea ţărilor cu economia de tranziţie. îndelungată.care au dus la reducerea volumelor de productie şi la falimentul multor întreprinderi.stimularea intreprinderilor ce utilizeaza inovatii. 14. Actualmente este necesara o reorientare a antreprenorilor spre protectia sociala a consumatorilor. . • Participarea la dezvoltarea inovaţiilor.stimularea interesului producatorului.Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova au demonstrat că mediul în Republica Moldova este nefavorabil. Prognozele expertilor in problema antreprenoriatului denota faptul ca printre masurile ce s-ar putea intreprinde in scopul de a imbunatati starea antreprenoriatului si a economiei in ansamblu se pot enumera: .deoarece practic economia ţării noastre se află într-o criză profundă. http://www. Sondajele efectuate de Centrul Moldo American . Este rational de a mari cerintele fata de societatile pe actiuni si sectorul privat pentru pregatirea specialistilor si majorarea salariilor in scopul sporirii cointeresarii acestora. . • Căutarea şi acumularea experienţei în activitatea de antreprenoriat.reducerea cotei impozabile. • Crearea locurilor de muncă şi dezvoltarea autoangajării. 13.echilibrate. procesele de reformare au fost efectuate în condiţiile de criză .dezvoltarea zonelor de materie prima.referatele. spre ridicare nivelului de pregatire a cadrelor. Este necesar de a stimula motivarea conditionata de realizarea unor succese deosebite in munca. .com/referate/economie/online5/BUSINESS---PROBLEMELEBUSINESSULUI-referatele-com. În condiţiile trecerii la economia de piaţă .rolul Micului bussines a crescut esenţial.fapt care a determinat creşterea şomajului şi scăderea bruscă a nivelului de trai al populaţiei inclusiv şi în Republica Moldova.deoarece acesta realizează un spectru larg de funcţii şi obiective. Problema susţinerii antreprenoriatului şi educaţiei antreprenoriale în Republica Moldova este importntă.Soluţionarea acestei probleme ar fi o ieşire din criza economică şi ar contribui la creşterea economică.a.php „Problemele Micului Business în Republica Moldova. cele sociale si morale s-au plasat pe ultimul loc. • Diversificarea structurii economice ş. .

În RM cele mai solicitate domenii de activitate sunt ramurile şi sferele ce presupun un risc minim. Majoritatea Întreprinderilor mici existente în RM activează în comerţ. • Psihologia trivială a populaţiei şi existenţa neîncrederii în deschiderea afacerii proprii. Nivelul de trai al populaţiei este foarte redus.prin ruperea relaţiilor economice tradiţionale. • Condiţile climaterice etc. . • Gradul de studii înalt pe ţară. • Absenţa capitalului primar. o viteză înaltă de rotaţie a activelor .prin inflaţie galopantă. Dezvoltarea micului bussines în ţara noastră este lentă. 40% din nr total de întreprinderi falimentează în primul an de activitate din cauza absenţei pregătirii profesionale în domeniul antreprenorial. Structura Întreprinderilor mici în R. • Aşezarea geografică favorabilă.un nivel ridicat al rentabilităţii .Micile întreprinderi reprezintă veriga de bază a economiei ce contribue esenţial la realizarea obiectivelor de bază ce stau în faţa oricărei societăţi. la momentul actual economia ţării noastre n-a atins stabilitatea macroeconomică. descreşterea ponderii SRL la 11. În celelalte sectoare ponderea întreprinderilor mici este nesemnificativă.termen scurt de recuperare a investiţiilor . • Populaţia multilingvă a RM. În cadrul economiei Naţionale Întreprinderile Mici exportatoare oferă întreprinderilor locale posibilităţi de a stabili relaţii comerciale directe cu partenerii străini şi de a atrage noi investiţii şi ceea ce nu este mai puţin important oferă noi locuri de muncă. Însă ritmurile descreşterii Întreprinderior Individuale sunt mai mari decît ale SRL urilor.reparaţii(50%) şi industria prelucrătoare (30%). Există mai multe cauze.M.9%. • Pregătirea slabă antreprenorială. factori pozitivi şi negativi ce influenţează dezvoltarea micului bussines în RM.fiind mai competitive pe piaţa internă. În pezent o parte considerabilă a veniturilor populaţiei se formează în sectorul privat al economiei.factorii pozitivi ce influenţează aceasta sunt: • Resursele naturale . • Gradul de impozitarea a micului bussines . majoritatea întreprinderilor lucrează sub 30% din capacitatea de producţie. Trecerea Republicii Moldova la economia de piaţă este caracterizată prin scăderi drastice ale producţiei . după forma organizatorico juridică se observă o diminuare a Întreprinderilor individuale pînă la 18.1% din totalul Întreprinderilor pe republică. Printre factorii negativi se pot menţiona: • Costurile mari în înfiinţarea afacerii.

Strategia Investiţională a Republicii Moldova a fost elaborată in conformitate cu prevederile Programului de activitate a Guvernului pe anii 2001-2005 “Renaşterea Economiei – Renaşterea . Este necesar de perfecţionat sistemul de creditare .dezvoltarea inovaţiilor.reducerea gradului de impozitare .creşterea investiţiilor in regiunile care necesită susţinere in dezvoltarea lor social–economic. Codul Fiscal şi Codul Civil. În plus.dezvoltarea economiei în general şi ieşirea RM din criza economică. Dezvoltarea Micului bussines în RM ar duce la crearea locurilor noi de muncă . cum ar fi Politica naţională în telecomunicaţii. Expert IDIS „Viitorul a constatat divergente in: -politica de Creşterea investiţiilor în scopul asigurării noilor locuri de muncă.Codul Vamal al Republici Moldova. Documentele principale.crearea unei tendinţe pentru perfecţionarea capacităţii în domeniul antreprenorial. Dupa o cercetare minutioasa a acestei probleme Viorel Chivriga.• Sistemul de creditare imperfect a micului bussines. De asemenea. prevederi importante sunt în strategiile şi politicile sectoriale. Cu regret mediul antreprenorial în RM este dezavantajos. Ce putem face pentru a elimina divergentelel între actele legislative şi politica de investiţii Din pacate la moment o problema grava ramine a fi divergenta dintre actele regulatorii si politica de investitii.politica de orientare a factorilor de producere din Republica Moldova in directia atragerii in tara a potenţialului productiv din exterior si producerea in Republica Moldova a bunurilor destinate pieţelor externe. . prevederile din SCERS şi Legea Republicii Moldova „Cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător”. care în mod expres stabilesc politica de stat în domeniul investiţional sunt „Strategia Investiţională a Republicii Moldova”. • Piaţa de dsfacere mică.în mod normal ele tebuie să faciliteze iniţiativele şi manifestările sănătoase conform legislaţiei economice de piaţă şi să anihileze fenomenele negative ce dereglează mersul firesc al activităţii de întreprinzător şi al altor activităţi cu caracter economic. Reglementările juridice nu trebuie să creeze obstacole iniţiativei de întreprinzător. .diversificarea structurii economice . . principii generale foarte importante sunt stipulate în Constituţie. • Politica monetară a RM.

urmărind scopul de a obţine pe aceasta cale o îmbunătăţire cardinala a calităţii vieţii populaţiei si de a atinge un grad înalt de ocupare in câmpul muncii 1 În prezent. investitorii care au activat în condiţiile Legii privind investiţiile străine sunt plasaţi într-o situaţie mai favorabilă. în pofida unor realizări răzleţe obţinute în perfecţionarea mediului de afaceri. că beneficiază de un număr mai mare de facilităţi şi stimulente fiscale. fapt care a condus spre eliminarea ei din cursa cu statele vecine pentru atragerea investiţiilor în economia ţării şi la diminuarea drastică a întrărilor de capital. dacă analizăm situaţia creată prin retrospectiva evenimentelor. Garanţiile acordate investitorilor au fost şi sunt insuficiente pentru a reda o doză de credibilitate în bunele intenţii ale guvernului şi pe lângă aceasta sunt inferioare calitativ şi cantitativ celor acordate în statele vecine. 25 cu următorul conţinut: „Investitorii străini care au efectuat investiţii şi au beneficiat de garanţii şi facilităţi în condiţiile Legii nr. 2 Intervenţia statului pe piaţa internă de capital sa soldat cu renaţionalizarea unor întreprinderi cu capital străin şi cu intimidarea investitorilor majori. constatăm că obiectivele trasate. Această clauză prevede păstrarea pentru toată durata de activitate a investitorului străin a tuturor condiţiilor (garanţii din partea statului. în care au fost incluse întreprinderile cu capital străin. facilităţi şi stimulente) pe care le-a avut în faza iniţială. Moldova în exterior.„Creşterea investiţiilor în scopul asigurării noilor locuri de muncă.Ţării" si ale Strategiei de dezvoltare social–economică a Republicii Moldova pe termen mediu (până in anul 2005). alte rezultate nici nu puteau fi aşteptate. merge vorba de campania. Prin această clauză. comparativ cu noii investitori datorită faptului. situaţia în domeniul investiţional a devenit critică. care au anticipat procesul de elaborare a strategiei investiţionale a Republicii Moldova. 1598 al Codului Civil. În Legea cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător 3 această prevedere lipseşte şi este substituită cu dispoziţia din aliniatul (2). dar nerezultative în atragerea investiţiilor. Ca standard internaţional în domeniul reglementării juridice a investiţiilor străine este concepută clauza de stabilizare ( Gross Father Clause ). deşi au fost destul de realiste. obiectivele principale propuse în strategie şi impactul deficienţelor legislative asupra realizării acestora. În afară de aceasta în conformitate cu art. datorită impactului minimal al acestora asupra evoluţiei influxurilor investiţionale. Mai mult ca atât. declanşată după alegerile parlamentare şi transpusă în viaţă în conformitate cu lista de tristă faimă. inclusiv a influxului de investiţii străine directe. art. De fapt.” În primul rând. activitatea cărora devenise obiect de investigaţie pentru autorităţi. 998-XII din 1 aprilie 1992 privind investiţiile străine au dreptul să beneficieze în continuare de garanţiile şi facilităţile acordate de aceasta”. au rămas în mare măsură nerealizate. care sunt cu prisosinţă mediatizate în interior şi exterior. Situaţia creată a scos la iveală o mulţime de fisuri în legislaţia ce reglementează activitatea investiţională. la doi ani de la adoptarea strategiei. . 4 cităm: „persoana juridică străină desfăşoară in Republica Moldova activitate comercială si altă activitate reglementată de legislaţia civilă in conformitate cu dispoziţiile stabilite de aceasta legislaţie pentru o activitate . Distorsiunea activităţii investiţionale a prejudiciat grav imaginea R. Obiectivul fundamental al strategiei respective este accelerarea dezvoltării economice a Republicii Moldova prin asigurarea unor ritmuri înalte de creştere a investiţiilor.

5 Societăţile pe acţiuni din statele străine pot plasa acţiuni în R.106. procedura de înregistrare a unui agent economic a durat în mediu 27. 6 şi 7 din Legea instituţiilor financiare. a documentelor. 7 O altă problemă destul de dificilă pentru investitorii străini. Astfel de prevedere există numai în legislaţia R.similară a persoanelor juridice ale Republicii Moldova dacă legea Republicii Moldova nu prevede altfel pentru persoanele juridice străine”. 29 din Legea cu privire la piaţa valorilor mobiliare. sau de 2 ori mai mult ca în perioada 2000-2002. În multe state. Conform raportul pregătit de ProEra Grup S. Moldova numai cu respectarea dispoziţiilor art.(2) al Codului Civil. Dreptul de a face o alegere între aceste două regimuri este o opţiune extrem de convenabilă pentru investitor şi în mod sigur că acesta va alege varianta optimală pentru el şi va investi în economia statului care-i va oferi acest drept. Bariera de ieşire: limitează posibilitatea agentului economic de a lichida întreprinderea care nu generează profit. costul înregistrării a rămas la nivelul anilor precedenţi şi este de $151. deoarece. până la înlăturarea circumstanţelor menţionate. din care plăţi şi taxe oficiale $130. amenzile. Costurile acestei proceduri au fost în medie de $223. dar care este tipică pentru tot mediul de afaceri din Republica Moldova este cadrul regulatoriu. controlul mărfurilor si a mijloacelor de transport. Lichidarea afacerii este o problemă destul de serioasă care. Întreprinderea cu investiţii străine se constituie în Republica Moldova în una din formele societăţilor comerciale stabilite la art. În mediu. persoanei în cauză i se refuză înregistrarea unei noi întreprinderi. în ultimii trei ani întreprinderile au alocat 3. care este reglementată prin Legea cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător. Moldova şi a Federaţiei Ruse. din care plăţi şi taxe oficiale $125. în medie. iar conţinutul ei a fost identic în ambele cazuri până la aprobarea Codului Vamal al Rusiei din 2003 10 în care termenul de timp pentru procedurile vamale a fost diminuat esenţial. şi finanţat de către DAI-Bizpro/Moldova 8 cităm: „În ultimii trei ani (2001-2003). Legislaţia pune anumite limite persoanelor juridice străine.4 zile (perioada 2001-2003). 6 alin. Costurile includ plăţile oficiale. Timpul de modificare a documentelor de înregistrare s-a diminuat de la 25. investitorii dispun de dreptul de a alege între regimul naţional. Costurile legate de această procedură constituie $136. De exemplu persoanele juridice străine sunt limitate în dreptul de a cumpăra terenuri cu destinaţie agricolă conform art. care oferă drepturi egale cu a investitorilor din terţe state.L.5 zile pentru obţinerea autorizaţiilor la export.(2) din Legea privind preţul normativ şi modul de vânzare – cumpărare a pământului.6 zile. în conformitate cu art. Întreprinderile cu capital străin au .R. Conform raportului „Costul reglementării afacerii în Republica Moldova”.7 mai mult ca în perioada 2000-2002. adică cu 1. dacă pe numele unei persoane au fost înregistrate anterior întreprinderi care nu funcţionează şi care nu au fost lichidate în modul stabilit de lege sau care au datorii la bugetul public naţional. care prevede aceleaşi drepturi pentru investitorii străini şi cei autohtoni şi clauza naţiunii celei mai favorizate.2 zile (perioada 2000-2002) la 24. care determină plafonul de timp pentru verificarea declaraţiei vamale. creează bariere în iniţierea unei afaceri noi. toate tipurile de plăţi şi pierderi din cauza staţionării şi nu includ taxele vamale.” Codul Vamal al Republici Moldova 9 conţine prevederi. alin. în opinia întreprinderilor chestionate poate dura mai mult de un an. sau de 2 ori mai mult ca în anii 2000-2002. Este important de a nu confunda persoana juridică străină cu întreprinderea cu investiţii străine. se înregistrează în Registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţilor şi este considerată persoană juridică naţională. 6 Instituţiile financiare străine pot desfăşura activităţi pe teritoriul Republicii Moldova numai prin filiale şi sucursale şi numai dacă au fost autorizate de Banca Naţională a Moldovei.

cît şi investitorilor străini. cităm: investitorii străini pot dobândi. nivelul salariului în periferie fiind de aproximativ două ori mai mic decât în capitală.„creşterea investiţiilor in regiunile care necesită susţinere in dezvoltarea lor social–economica”. pentru a desfăşura activitate de întreprinzător. 22. În Republica Moldova există un decalaj enorm între nivelul social-economic al dezvoltării municipiului Chişinău în comparaţie cu restul ţării. după părerea noastră principalele impedimente în atragerea investiţiilor sunt legislaţia. clima e prielnică pentru creşterea unei largi varietăţi de culturi agricole. În Republica Moldova drepturile investitorilor asupra bunurilor imobile sunt stipulate în Legea cu privire la investiţiile in activitatea de întreprinzător şi în Legea privind preţul normativ şi modul de vânzare – cumpărare a pământului.1997. Întreprinderile ce exportă spre ţările OCDE au folosit 4 zile şi $237 la o operaţie de export. de poziţia dominantă în structura economiilor regionale a sectorului agrar cu o eficienţă scăzută şi de lipsa condiţiilor şi a resurselor necesare pentru dezvoltare. diferenţierea considerabilă a potenţialului economic al capitalei şi al regiunilor a fost determinată de degradarea accelerată a industriei şi a infrastructurii micilor oraşe în perioada crizei din anii 90. cu excepţia terenurilor cu destinaţie agricolă şi a celor din fondul silvic. tradiţii în agricultură.cheltuit în mediu 1. luând în consideraţie situaţia în domeniul investiţional în general pe ţară. cernoziomurile ocupă 80% din suprafaţa ţării. care prin prevederile sale limitează drepturile investitorilor asupra proprietăţilor funciare şi lipsa unor proiecte investiţionale atractive în ramura vinicolă şi a tutunului.1308. În regiuni locuieşte circa 80% din populaţia ţării." 11 Însă constatăm. Compararea procedurilor de importexport arată că durata lor în Moldova în perioada 2001-2003 a fost mai mare ca în perioada 2000-2002. Însă în prezent..4 (3) a Legii privind preţul normativ şi modul de vânzare – cumpărare a pământului cu următorul conţinut: „ Terenurile proprietate publică pot fi vândute atât persoanelor fizice şi persoanelor juridice ale Republicii Moldova.. 6 ale Legii nr.poziţie geografică reuşită. în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova. Conform Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei pentru anii 2004-2006. dispunem de resurse umane calificate şi braţe de muncă necostisitoare. Astfel. că avantajele enumerate sunt mai mult decât insuficiente pentru a determina investitorii să-şi focuseze atenţia asupra sectorului agricol. Sunt o serie de avantaje. care la prima vedere ar putea să fie determinative pentru investitori în luarea deciziei de a investi într-un stat sau într-o ramură economică : „. investiţiile sunt nesemnificative. a Legii cu privire la investiţiile in activitatea de întreprinzător. De exemplu în agricultură. . ramură cu condiţii dintre cele mai favorabile pentru o activitate profitabilă. care printre altele se contrazic: .XIII din 25. 07. cu excepţia terenurilor cu destinaţie agricolă şi ale fondului silvic care se vând numai persoanelor fizice şi persoanelor juridice ale Republicii Moldova”. mai puţin de 40% din export. căreia îi revine mai puţin de 20% din volumul total de investiţii străine. În agricultură. Dreptul de vânzare-cumpărare a terenurilor cu destinaţie agricolă aflate în proprietate privată este stipulat în prevederile alin (2) şi (3) din art. Art. investitorii dispun de dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile în conformitate cu următoarele prevederi legislative: Art.4 zile şi $113 pentru o procedură vamală.. dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile de pe teritoriul Republicii Moldova. nici nu poate fi vorba de o creştere a investiţiilor în regiuni. În unele sectoare nici nu există premise pentru o evoluţie spre bine..

După abrogarea legii privind investiţiile străine de aceste facilităţi pot beneficia în continuare numai agenţii economici care au activat în condiţiile. prevăzute de prevederile acestui act legislativ. Întreprinderile care au întrat pe piaţă. care presupune un maximum de beneficii pentru toate părţile este utilizat de majoritatea statelor. dar oricum sunt impuse spre executare agenţilor economici de către organele de stat. fără o analiză preliminară judicioasă a impactului pe care poate săl aibă respectivul act regulatoriu.alin (2) Dreptul de vânzare-cumpărare a terenurilor cu destinaţie agricolă aparţine statului. aplicarea unui astfel de tratament investitorilor străini. întreprinderea cu investiţii străine era scutită de plata taxelor vamale pentru acele bunuri (materie primă. alin (3) . De altfel. importate pentru a fi folosite la fabricarea articolelor pentru export. investitorii străini nu dispun de dreptul de a procura bunuri funciare pentru a activa în agricultură şi în mod sigur.În cazul în care cetăţenii străini sau apatrizii devin proprietari de terenuri cu destinaţie agricolă sau ale fondului silvic prin moştenire legală sau testamentară. În conformitate cu alin. pe bază de reciprocitate. în condiţiile prevăzute prin lege organică. condiţionând o serie de beneficii pentru investitorii români. actul legislativ respectiv prevedea achitarea taxelor vamale in întregime. În boxa 3 este analizat un act regulatoriu adoptat recent – Regulamentul tip de funcţionare a pieţelor.). Codul Civil şi alte acte legislative. în cazul cel mai bun aceste documente dublează prevederile unor acte legislative.„orientarea factorilor de producere din Republica Moldova spre atragerea in tara a potenţialului productiv din exterior si producerea in Republica Moldova a bunurilor destinate pieţelor externe” Legea nr. prevederile căruia contravin principiilor fundamentale stipulate în Codul Fiscal. oferind investitorilor drepturi asupra proprietăţilor funciare. Cadrul actelor regulatorii este extins şi complicat. . .998-XII din 1 aprilie 1992 privind investiţiile străine oferea unele facilităţi la importul bunurilor introduse în ţară ca aport la capitalul social. Multe dintre actele regulatorii ale organelor de control nu sunt publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi nu au forţă juridică. În conformitate cu prevederile alin (2) a art. ei au dreptul de a le înstrăina prin acte juridice între vii numai cetăţenilor Republicii Moldova. O bună parte din ele sunt adoptate în grabă. inclusiv şi dobânda bancara aferenta in decursul primilor trei ani. Statul vecin. semifabricate etc. în condiţiile prevăzute de legea cu privire la investiţiile in activitatea de întreprinzător sunt lipsiţi de această facilitate. cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte. România care a avut probleme similare în agricultură a recurs la operarea unor amendamente în Constituţia ţării.36. Astfel prin omiterea în legea în vigoare a dispoziţiilor ce prevăd facilităţi în atragerea in tară a potenţialului productiv din exterior sau creat condiţii inegale pentru investitorii străini la crearea şi majorarea capitalului social a întreprinderilor. (2) din articolul 44 a Constituţiei României. care au aderat sau care sunt în curs de aderare la Uniunea Europeană. precum şi persoanelor fizice şi persoanelor juridice autohtone. numai din aceste considerente nu vor investi în această ramură. Regulamentul analizat în boxa 3 sus este o mostră de act normativ. precum şi prin moştenire legală. Conform acestor prevederi legislative. Pentru a nu admite folosirea bunurilor importate în alte scopuri. în cazul cel mai rău – le contrazic.

după caz. depozite sigilate?). De asemenea. care se caracterizează prin libertatea subiecţilor la alegerea cumpărătorilor şi vânzătorilor. prestării serviciilor. că Departamentul pentru Comerţ al Ministerului Economiei nu poate pretinde la promovarea unui „regulament-tip” de reglementare a unor asemenea relaţii şi instituţii. Dacă este vorba de îngrădirea accesului pe piaţă a intermediarilor. Nu este clar de asemenea de ce administraţia pieţei trebuie să accepte reclamaţii asupra calităţii. 955 din 21/08/2004. punctul 4 este extrem de ambiguu. nu pot fi subiecţi ai antreprenoriatului. „în scopul eficientizării funcţionării pieţelor”. documentul este imprecis şi permite interpretări ambigue. determinarea preţurilor. care ar reglementa ansamblul normelor de bază privitoare la dreptul la muncă. în mod prioritar al persoanelor care comercializează produse agricole cultivate pe terenul propriu”. De asemenea. O altă remarcă care se impune este faptul că autorii documentului confundă administraţia pieţei cu proprietarul pieţei. spaţii pentru lucru. anume Departamentul Comerţului şi a elaborat conceptul regulamentului. De fapt. Moldova nu ar exista legislaţie specială. în sensul spaţial-geografic utilizat de autorii regulamentului. În al doilea rând. Regulamentul tip de funcţionare a pieţelor – mostră a inflaţiei juridice Regulamentul tip de funcţionare a pieţelor a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. regulamentul conţine în mod alogic stipulări ce ţin de regimul străinilor (dreptul persoanelor străine la muncă). atunci această prevedere contravine prevederilor constituţionale fundamentale. denumirea documentului este nereuşită. circulaţiei şi distribuirii mărfurilor.subiecţi ai antreprenoriatului” este incorectă deoarece pieţele ca atare. condiţiile de funcţionare a pieţelor. Regulamentul prevede introducerea unor rapoarte fiscale noi (decizia administraţiei asupra costului locului de desfacere a mărfurilor). documentul prevede că „la stabilirea costului locului de desfacere se va ţine cont de necesitatea asigurării accesului pe piaţă al diverselor categorii de consumatori. În primul rând. Credem. partea II). de parcă în R. structură a Ministerului Economiei al Republicii Moldova. se aprobă prin decizia autorităţilor administraţiei publice locale”. formarea şi folosirea resurselor. Codul Fiscal în articolul 5 defineşte piaţa ca „sistem de relaţii economice ce se formează în procesul producţiei. Controlul asupra executării prevederilor hotărârii se pune în sarcina Departamentului Comerţului. Acest lucru obligă administraţia pieţei fie să stabilească o taxă minimă care ar putea să nu . Sintagma din punctul 2 partea I „pieţe . deşi Codul Fiscal nu prevede existenţa unor asemenea tipuri de rapoarte fiscale. Astfel. De asemenea. precum şi circulaţiei mijloacelor băneşti. coordonate în prealabil cu serviciul sanitaroepidemiologic de stat teritorial şi. Nu este clar de ce este necesară aprobarea autorităţilor publice locale după ce autorităţile de specialitate şi-au dat acordul. Boxa 3. nu este clar dacă această stipulare se extinde şi la pieţele construite pe terenuri aflate în proprietate privată. care garantează drepturile la practicarea liberă a activităţilor economice. intermedierea fiind una dintre acestea. În teoria economică contemporană prin noţiunea „piaţă” se înţelege nu locul geografic unde are loc vânzarea legumelor. În al treilea rând. cu serviciul veterinar de stat teritorial. odată ce conform legislaţiei de protecţia consumatorilor sunt responsabile organe specializate. Aceştia sunt obligaţi să acorde ajutor (nu este clar ce fel de ajutor. acesta stipulând că „lucrările de proiectare şi construcţie.Nu este clar cum şi de ce administraţia sau proprietarul pieţei ar trebuie să asigure „sporirea afluxului pe piaţă produselor agricole prin antrenarea în activitatea comercială a producătorilor acestora” (punctul 9. urmărirea bănuiţilor. Acest regulament are foarte multe laturi slabe şi este criticabil. ci totalitatea de relaţii şi instituţii specifice dintre vânzător ca exponent al cererii de piaţă şi cumpărător ca exponent al ofertei de piaţă în urma cărora are loc stabilirea unui preţ liber de piaţă la obiectul tranzacţiei.

N 61-Ф3. 160162/1201 din 23.O.1308. 82-86 din 22.199 – XIV din 18. 27-28/123 din 23.XIII din 25.2000 (MO al RM nr.mediul investiţional nefavorabil. nr. nr. 07.07.550. nr. R.2004) [4] Codul Civil nr.incertitudinea regulilor şi normelor impozitării. 12.2002 (M.11. R. Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului din Moldova.care generează anumite rezerve din partea companiilor străine de a .01.06. nr.2002) [5] Legea nr. Of. determinarea spectrului celor mai grave probleme cum sunt: . Intervievarea selectivă a managerilor companiilor de leasig din Moldova a permis. Autor articol Josanu Victoria [1] Strategia Investiţională a Republicii Moldova aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.evidenţei contabile ale tranzacţiilor de leasing. O. 57-58/515 din 04. anul 2004. M. 64-66/344 din 23.necesitatea unor surse de finanţare mai ieftine şi mai durabile.1996) [8] Raportul costul reglementării afacerii în Republica Moldova. M.06. 08. 1/2 din 01. Aceasta poate avea loc prin accesul întreprinderilor mici şi mijlocii la metode moderne de afaceri şi promovarea tehnicilor noi în implimentarea unei politici investiţionale coerente. 2003 года.XIII din 21.04. . [9] Codul vamal al Republicii Moldova nr.instabilitatea legislativă şi insuficienţa aplicării legilor. instabilitatea financiară şi blocajul financiar din economia Moldovei. Moldova nr. neaderarea la Convenţia de la Ottava.1997 (M.05.81-XV din 18. [11] Vezi SCERS şi Strategia sectorială de reducere a sărăciei şi de dezvoltare a agriculturii. 234 din 27 februarie 2002. M. R.asigure un nivel optimal de rentabilitate. 07.O. 1999) [7] Legea nr. [3] Legea R. Leasingul ca afacere ar putea fi considerat cel mai pătimit domeniu din Moldova. 1995 (M.O. Una din modalităţile eficiente de finanţare a procesului de renovare şi modernizare a potenţialului de producere a bussinesului mic şi mijlociu este leasingul.2004 (M. fie să practice discriminarea prin preţ faţă de vânzătorii de pe piaţă. 2000) [10] Таможенный кодекс РФ от 28. 1149-XIV din 20. [2] Vezi: Raportul privind respectarea drepturilor şi libertăţilor omului în Republica Moldova în anul 2002. . Principalele impedimente juridice în dezvoltarea leasingului în RM sunt neconcordanţa între actele normative în vigoare. 1107-XV din 6.1997) [6] Legea nr.03. R. Nr.09. nr. Cum stam la capitolul “Leasing” in Republica Moldova? Obiectivul primar de a contribui la o dezvoltare economică a Moldsovei este susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii. M.1998 (M. printre altele.

Contractul de leasing se bazează în esenţă nu pe criterii economice. Este necesar a concretiza şi denumirea însăşi a legii. Legislaţia Germaniei şi Elveţiei prevede opţiunea care transformă leasigul în contract de cumpărare. dreptul de proprietate trece la utilizator odată cu încheierea contractului.vînzare în rate de tip special: în cazul leasingului proprietar al bunurilor rămîne locatorul. activitatea de leasing. codului vamal ale RM.restituirea voluntară de către utilizator a obiectului leasingului în temeiul prevederilor contractuale. argumentate economic. natura raporturilor lor juridice.definirea leasingului ca o componentă a activităţii investiţionale. Astfel.deoarece ea trebuie să reflecte raporturile de natură financiară între părţi şi. nu se reglementează şi nu se limitează. iar în cazul vînzării-cumpărării în rate. de tranzacţia prin garanţie în general prin mărimea plăţilor. . Premiza instituţională de formare şi promovare a afacerilor de leasing ca o componentă a activităţii investiţională este fondarea unei asociaţii naţionale de non-profit. Legislaţia din RM prevede două modalităţi de asemenea preluare: . Din punct de vedere juridic relaţiile de leasing sunt reglementate de cîteva acte normatve. Adeseori. În asemenea situaţii locatorului trebuie să i se asigure prin lege dreptul de a prelua (ridica) bunul de la partea care se face vinovată. dat fiind faptul că prevederile Legii cu privire la leasing(art.Dar diferitele regimuri juridice.executarea silită conform dispoziţiilor Codului de procedură civilă . Ar fi oportun a se prezenta noţiunea de leasing ca formă de activitate investiţională privind achiziţionarea bunurilor şi transmiterea lor în temeiul contractului de leasing financiar persoanelor fizice şi juridice contra plată.ceea ce conduce la diverse interpretări ale acestora. Tranzacţia de leasing diferă de tranzacţia de încheiere-vînzare. Principalele divirgenţe între locator şi utilizator apar în cazul neefectuării plăţilor contractuale.Codului fiscal. Practica judiciară privind executarea silită a obligaţiilor debitorului dovedeşte că se apelează la sechestrarea şi vînzarea bunurilor debitorului. Avantajele si dezavantajele dezvoltarii unei afaceri in Franchisa in Republica Moldova. .în consecinţă. care sunt efectuate de structurile afiliate sau subordonate Parlamentului. În Germania băncile controlează doar tranzacţiile de leasing. organele fiscale alături de bunurile proprii ale utilizatorului sechestrează şi bunurile deţinute în leasing. cu drept de răscumpărare a bunului de către utilizator.încheia operaţiuni de leasing internaţional. ci pe forma care corespunde normelor juridice. conduc la o interpretare neunitară a operaţiunilor de leasing. Una din soluţiile actuale o constituie amortizarea Legii cu privire la leasing cu toate dispoziţiile Codului civil. de tranzacţia de cumpărare-vînzuare în rate. pe un termen limitat şi în anumite condiţii stipulate în contract. Toate modificările şi completările legislative privind activitatea de leasing trebuie efectuate în strictă concordanţă cu prevederile Convenţiei de la Ottava cu privire la leasingul financiar internaţional. determinate de aceste acte normative. La fel.legislaţia nu determină clar deosebire între noţiunile de leasing financiar şi cel operaţional. nu sunt aplicabile deoarece contravin altor acte normative. .17 puntul (2) şi punctul (3)). Este necesară clarificarea în legislaţie şi a situaţiei în care bunurile utilizatorului sunt sechestrate la cererea organelor de stat ca urmare a executării silite a creanţelor bugetare sau la cererea altor creditori în contul datoriilor utilizatorului.înlăturarea dimensiunilor dintre Legea cu privire la leasing şi actele normative din domeniul vamal şi valutar. Acţiunile primordiale ce pot fi aplicate în domeniul legislativ ar fi: .de aceea ar fi fost corect ca în titlul legii să se specifice”cu privire la leasingul financiar”.

etc. Aceştia ar putea. Deoarece o bună parte a bunurilor şi serviciilor oferite de întreprinderile ce reprezintă companii străine sunt destinate clienţilor cu venituri medii şi mari. Beneficiile pentru operare în Republica Moldova includ forţa de muncă ieftină şi costurile scăzute pentru publicitate. utilizând in acest scop franchisingul. deşi există „de jure” şi „de facto” o lege specială şi posibilitatăţi reale de implementare a ei. franchisingul are şanse reale de aplicare la scară largă în viitor. precum şi calitatea joasă a serviciilor pe piaţă. Atât în plan mondial.Indiferent de domeniul francizei. ţinând cont de importanţa primordială a tehnologiilor în franchising. activitatea de antreprenoriat etc. în Republica Moldova. . . În alte ţări (Franţa. Un loc aparte îl ocupă barierele legate de accesul la tehnologii noi.accesul limitat la credite. Legea Republicii Moldova cu privire la franchising conţine în sine dispoziţii care. posibilitatea „copierii” unei afaceri de succes de la o firmă care are o reputaţie înaltă şi posedă o experienţă bogată. pentru că îmbină resursele proprietarului cu măiestria managerială şi succesul produsului franchiserului. franciza constituie o afacere care în esenţă deja şi-a dezvoltat pe piaţă produsul de succes. să protejeze drepturile de proprietate industrială sau intelectuală ale franchiserului. volumul de vânzări al acestora vor depinde în mare parte de situaţia economică din ţară şi creşterea puterii de cumpărare a populaţiei.Germania.) sau este reglementat prin acte normative adoptate de guvern sau organizaţii neguvernamentale specializate. contractele de franchising includ un şir de compartimente standard care trebuie determinate astfel încât să reflecte interesele părţilor în contract şi/sau a membrilor reţelei de franciză. în mare măsură. în cazul iniţierii unei afaceri de franciză. cât şi în cel european. presiunea fiscală. accesul la tehnologie. Cu cât conţinutul contractului va fi mai temeinic elaborat. Totodată există şi un nivel scăzut al puterii de cumpărare. Rusia) cadrul legal se conţine în alte legi (cod civil. raporturile de franchising sunt supuse şi prevederilor altor acte normative care reglementează raporturi similare franchisingului. insuficienţa capitalului autohton.cadrul legal inadecvat. deoarece există un număr impunător de agenţi economici care activează în bază de contracte ce conţin elemente de franchising. cadrul juridic al francizei a constituit mult timp o zonă neexplorată şi nereglementată. unde franchisingul a căpătat o evoluare stabilă şi ascendentă şi se manifestă printr-un succes considerabil. numai în SUA. Dezvoltarea franchisingului pe piaţa acestor ţări este împiedicată de următoarele bariere: . fiind considerată o afacere prosperă. permite reglarea optimă a raporturilor de franchising. chestiunea dată deocamdată nu a avut efectul scontat. Această atmosferă este influenţată de cadrul legal.riscul relativ mare de ţară şi alte impedimente. să contribuie la menţinerea identităţii comune şi a reputaţiei francizei sau reţelei de franciză. Barierele şi problemele întâlnite în activitatea unei întreprinderi ce activează în sistem de franchising sunt similare problemelor celorlalte tipuri de întreprinderi şi. să sporească nivelul de colaborare cu partenerii.Cu toate acestea.Spre deosebire de ţările occidentale. Până în prezent. schimbările recente înregistrate în mediul de afaceri din ţară inspiră optimism în ce priveşte dezvoltarea businessului în general şi a franchisingului în particular.Franchisingul este larg răspândit în sectorul serviciilor şi este în creştere. criminalitatea.Pentru antreprenori şi alţi oameni de afaceri mai experimentaţi.Contractul de franchising este documentul principal care necesită prevederea tuturor clauzelor ce vor reglementa întreg spectrul raporturilor dintre părţile unei francize. România şi Republica Moldova au fost adoptate legi speciale pentru activitatea de franchising. eventual. depind de condiţiile macroeconomice dintr-o anumită ţară şi de atmosfera generală a businessului.Franchisingul oferă astfel. cu atât riscul de apariţie a litigiilor şi de neîndeplinire a lui se diminuează în mod corespunzător. . De asemenea. accesul la sursele de finanţare. Dat fiind faptul că sistemul de franchising este complex.

închirierea autoturismelor. există deja circa 250 sisteme de franchising cu peste 5. serviciile auto. se propun următoarele direcţii de sprijinire a dezvoltării franchisingului în Republica Moldova: . ceea ce constituie 5% din totalul vânzărilor cu amănuntul. managementul imobiliar. produsele şi serviciile automate. servicii foto. evaluarea franchiserului. În acestor sector sunt angajaţi circa 45 mii de persoane şi se realizează peste 2. celelalte fiind în sectoarele vestimentaţie. În calitate de forme mai simple de colaborare cu elemente de franchising pot servi agenţia comercială. daca nu atunci pur si simplu cititi cu atentie! Raspunsul la aceasta intrebare nu este unul simplu. servicii de turism. Republica Cehă. sfera construcţiilor. .consolidarea şi crearea cadrului legal şi instituţional specific franchisingului. Implementarea unui sistem de franchising necesită parcurgerea de către viitorul antreprenor a şapte etape de bază: autoevaluarea. În scurt timp. cu circa 79 sisteme de franchising şi 260 parteneri afiliaţi. servicii de întreţinere casnică. servicii hoteliere. aparatură.serviciile medicale. distribuţia prin dealeri. Din cauza profitabilităţii semnificative şi a recuperării rapide a investiţiilor se preferă amplasarea francizei în zonele cu o putere de cumpărare relativ mai mare a populaţiei. De multe ori ti se pare ca investitorii straini doresc niste lucruri contradictorii. reprezentanţele franchiserilor. analiza francizelor. elaborarea business planului.educaţie.Astfel.Forma cea mai adecvată de fondare a întreprinderilor franchisee este cea bazată pe capitalul firmelor locale independente. se află la începutul unei dezvoltări promiţătoare a acestui domeniu de activitate. Totodată există potenţial de dezvoltare şi în alte domenii de activitate. cum ar fi serviciile de curăţire.6 mlrd euro.Extinderea franchisingului pe piaţa s-a realizat preponderent în domeniul comerţului cu amănuntul şi alimentar. documentarea. producerea în bază de licenţă. Bulgariei şi României.Franchiserii prosperi şi-au modificat strategia de abordare a pieţei ungare. serviciile menajere. copiere.dezvoltarea spaţiului informaţional al franchisingului “De ce se investeste atit de putin in Republica Moldova?” De ce se investeste atit de putin in Republica Moldova?” Daca stiti raspunsul la aceasta intrebare. S-ar parea ca avem o mie si una de avantaje pentru care ar trebuie sa investeasca si totusi nu investesc. staţii PECO. educaţia şi cursurile de perfecţionare. . utilizând subfranchiseri în cadrul sistemului de master franchising. servicii legate de transportarea pasagerilor şi a încărcăturilor. Mai modest ca dimensiune. alimentaţia publică. Majoritatea afacerilor sunt stabilite în sectorul fast-food. De asemenea. negocierea contractului. de ce? Noi doar le oferim atitea avantaje: . Lideri în implementarea sistemelor de franchising în ţările europene ex-socialiste sunt Cehia şi Ungaria. pot fi create francize pe bază de întreprinderi mixte. pentru copii etc. franchiza a început să se extindă şi pe piaţa Poloniei. implementarea bus iness planului. de închiriere şi distribuţie. articole de fierărie şi menaj. industria hotelieră. facilităţi de parcare. în special.000 de franchisee. atunci cititi acest articol si scrieti-ne ce ar trebui de completat. Cele mai solicitate sunt sectoarele alimentar şi vestimentar. dar mai intensiv în ritmuri.serviciile poştale. Principalele domenii de activitate economică cu un potenţial înalt de aplicare a sistemului de franchising în Moldova sunt: comerţul cu amănuntul.agrement.Reieşind din necesităţile actuale şi oportunităţile identificate. deşi acest domeniu de activitate este considerat relativ nou. pe piaţa cehă au reuşit să pătrundă companiile cu renume din cele mai dezvoltate ţări din lume În Ungaria. serviciile sociale ş i unele ramuri din sfera producţiei.impulsionarea ofertei şi stimularea cererii de franciză pe piaţă. sfera turism – sport . prin care se oferă finanţare şi taxe de franciză mai joase şi contribuie la succesul afacerii.

Ei doresc un cadru legal eficient. cred ca ar fi bine sa aflam chiar parerea personala a acestor oameni de afaceri care ar dori sa investeasca in RM dar nu o fac. Vom fi bucurosi sa aflam raspunsurile Dvs. acest lucru fiind greu de obtinut cind normele legislative se schimba in cel mai bun caz in fiecare an. Daca citam DEX-l: “Atitudinea caracterizată printr-o respectare exagerată a formalităţilor sau a regulilor scrise”. si aici apare cea mai importanta problema pentru institutiile imputernicite /legislative sa creeze astfel de legi si norme care ar contribui la dezvoltarea si mentinerea biznesului si nu la falimentarea acestuia sau intarirea economiei tenebre si a dublei contabilitati. iar pentru un investor adevarat timpul intr-adevar sunt bani. dar in care aceasta procedura dureaza maximum 2-3 zile. dar pentru a privi obiectiv lucrurile. intr-adevar Moldova are multe de oferit investorilor straini. • O mulţime de acorduri comerciale cu toate statele CSI si acorduri bilaterale de protecţie a investiţiilor. Exemplul companiei americane “Europharm” si celei Germane “Unistar” in cazul cu “ Air Moldova” vorbesc de la sine. Din pacate in Moldova s-au inregistrat mai multe cazuri in care necatind la legislatia in vigoare. In al doilea rind toate companiile doresc o dezvoltare durabila desfasurata legal. Si totusi cit de bune nu ar fi legile ele nu au valoare pina nu sunt aplicate. Dar care este partea obisnuita la care se asteapta investorii straini? Este vorba de un cadru legal bine pus la punct. multor companii straine li s-au expropriat activele fara vre-o compensare. • Libertatea efectuarii investiţiilor . aceastea reprezentind acel neobisnuit si specific avantaj fata de alte tari. de exemplu niste standarde sau cai de conducere a biznesului pe care deja le cunosc si le-au practicat anterior. si bani grei. • Forţa de munca ieftina cu un grad inalt de calificare şi cunoştinţe extinse in domeniul limbilor (in particular Romana şi Rusa). Si totusi se investeste putin. Aceasta este raspunsul meu la intrebarea de ce se investeste putin in RM. care ii face ca companiile sa investeasca intr – o tara noua. care diferentiaza o natiune de alta si prin aceasta are avantaj in fata altor companii si tari. Intr-un cuvint de ce un investor de success sa piarda citeva saptamini pentru a fonda o companie in Moldova. dar toate aceste avantaje se vor transforma in stimulenţi investiţionali numai intr-un cadru legal adecvat. care poate are mai putine avantaje ca Republica noastra. Intr-adevar Moldova este atractiva pentru investitorii straini din punct de vedere al pozitiei geografice.• Localizare strategica – poziţia geografica avantajoasa intre est şi vest. si atunci el cistiga timpul. VINDEM sau NU VINDEM Teren agricol investitorilor straini? . • Vecinatate cu UE – din 1 ianuarie2007. odata cu aderarea Romaniei la UE.investitorii işi pot plasa investiţiile in orice domeniu al activitaţii de intreprinzator. Inca un factor important care respinge investorii sraini este birocratia. competent si democratic. daca el poate face acelasi lucru in alta tara. • Preferinţe comerciale oferite de UE. Dar intr-acelasi timp ei cauta ceva neasteptat. • Condiţii climaterice favorabile pentru producerea unei varietaţi de produse agricole. Investorii in primul rind asteapta sa fie tratati corect. conditii specifice. Ca concluzie la toate cele mentionate pina acum as spune ca da. Aceasta este combinatia dintre obisnuit si neobisnuit. legile sa fie aplicate la fel pentru companiile straine si cele autohtone. solurilor fertile si prin urmare a recoltelor ce pot fi prelucrate si exportate si al fortei de munca relativ ieftina si calificata. adica unul care sa ofere in primul rind stabilitate pe termen lung –este un lucru normal si necesar ca fiecare investor sa-si planifice activitatea pentru citiva ani inainte. de ce? Companiile doresc ceva ca le-ar fi cunoscut deja.

În plus. Numai dreptul de proprietate asupra terenului îl va atrage pe investitor. va fi nevoie de braţe de muncă calificate de peste hotare . În această situaţie. din anumite cauze obiective/subiective. deja au abandonat domeniul. un occidental cu un venit lunar.muncitori care cunosc tehnologiile înaintate şi sînt mai exigenţi faţă de sine şi muncile exercitate. Riscuri Să ne întrebăm: a cîta parte din populaţia republicii cunoaşte măcar ceva despre aceste riscuri? Şi de unde să cunoască dacă cetăţenii noştri nu prea citesc ziare. În ţările dezvoltate din punct de vedere economic agricultura este practicată de cca. poate cumpăra de la 4 la 10 hectare de pămînt. Cu asemenea venituri putem face un calcul cît se poate de exact privitor la potenţialul occidentalilor de a cumpăra pămînturile noastre? În Moldova pămînturile sînt fertile şi foarte ieftine. iar populaţia. iar dezmoştenirea ţăranilor va avea drept consecinţă migrarea masivă a acestora în oraşe sau peste hotarele ţării. dar dacă o şi fac . 36 mii lei pe lună). deja au abandonat domeniul. Vînzarea terenurilor agricole către investitorii străini va ridica valoarea lor şi ţăranii vor putea să-şi dea terenurile în arendă în condiţii mult mai convenabile decît în prezent. să zicem. deoarece astăzi statul nici nu are dreptul să controleze utilizarea resurselor funciare. 2 – 4 la sută din populaţie. Viitorii proprietari nu vor avea nevoie nici măcar de argaţi. ne pun la dispoziţie doar informaţii „filtrate”.Această problemă controversată a aparut ca rezultat la o recentă iniţiativă legislativă de a lipsi întreprinderile cu capital străin de posibilitatea de a procura terenuri agricole. dacă pămîntul va creşte în valoare. ce evită problemele incomode puterii. se descurcă cu greu în condiţiile economiei de piaţă. inclusiv pentru lărgirea suprafeţelor. Pierderea controlului statului asupra terenurilor agricole nu poate fi vorba.muncitori care cunosc tehnologiile înaintate şi sînt mai exigenţi faţă de sine şi muncile exercitate.În Moldova pămînturile sînt fertile şi foarte ieftine. va fi nevoie de braţe de muncă calificate de peste hotare . preţul căruia oscilează între 3 – 8 mii de lei. deci. iar radioul şi televiziunea de stat. însă. el va fi acceptat de bănci în calitate de gaj şi ţăranii vor putea lua credite. de o cam dată. se descurcă cu greu în condiţiile economiei de piaţă. sîntem în drept să credem că pe undeva ar putea fi elaborată şi vre-o politică „sanitară”. Spre exemplu. investitorul străin nu poate să-şi vîndă afacerea altcuiva. Totodată. În plus. Întîi de toate vom constata faptul că un investitor străin din start este în afara concurenţei în raport cu un potenţial investitor autohton. deci. la noi.nu prea cred în cele scrise/citite. singurele care acoperă întreg teritoriul republicii. iar prevederile speciale faţă de aceste terenuri se vor răspîndi şi asupra terenurilor agricole procurate de întreprinderile cu capital străin. adică de curăţare a acestor pămînturi (în genere a întregii republici) de populaţia „incapabilă”. 3000 de euro (cca. din anumite cauze obiective/subiective. situarea geografică a ţării este avantajoasă. Viitorii proprietari nu vor avea nevoie nici măcar de argaţi. situarea geografică a ţării este avantajoasă. adică de curăţare a acestor pămînturi (în genere a întregii republici) de populaţia „incapabilă”. În această situaţie. iar populaţia. cea mai mare parte dintre agricultorii noştri experimentaţi. iar astfel de afaceri precum crearea plantaţiilor de vii şi livezi necesită cheltuieli mari şi investitorul nu va accepta să arendeze în acest scop terenuri agricole chiar şi pe un termen îndelungat. În cazul arendei terenurilor agricole. căci tehnologiile agricole intensive nu necesită prea multe braţe de muncă. căci tehnologiile agricole intensive nu necesită prea multe braţe de muncă. sîntem în drept să credem că pe undeva ar putea fi elaborată şi vre-o politică „sanitară”. de peste 40 la . de o cam dată. cea mai mare parte dintre agricultorii noştri experimentaţi. existînd riscurile pierderii controlului asupra principalei resurse economice a statului – pămîntul. de cca. care se află în proprietate privată.

principii generale foarte importante sunt stipulate în Constituţie. cum ar fi Politica naţională în telecomunicaţii. de către migranţii veniţi de pe aiurea. Din cîte se ştie. Se zice că două echipe de investitori străini-evrei. utilizîndu-se pîrghii economice. ce părere aveţi despre posibilitatea comercializării terenurilor arabile investitorilor străini? Ce putem face pentru a elimina divergentelel între actele legislative şi politica de investiţii Din pacate la moment o problema grava ramine a fi divergenta dintre actele regulatorii si politica de investitii. investitorii au avut scopul să păstreze aceste proprietăţi ale oraşului Ierusalim pentru poporul evreu. După cum scria ziarul evreiesc „Maariv”.politica de Creşterea investiţiilor în scopul asigurării noilor locuri de muncă. Strategia Investiţională a Republicii Moldova a fost elaborată in conformitate cu prevederile Programului de activitate a Guvernului pe anii 2001-2005 “Renaşterea Economiei – Renaşterea . ca cetăţean al acestei ţări. prevederile din SCERS şi Legea Republicii Moldova „Cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător”. care. . care au cumpărat pămînturile palestinienilor analfabeţi. spre exemplu. De asemenea. În Statele Unite au fost cumpărate pămînturile indienilor locali. Codul Fiscal şi Codul Civil.creşterea investiţiilor in regiunile care necesită susţinere in dezvoltarea lor social–economic. au fost leagănul naţiunii noastre. va accelera degradarea satelor noastre. Dupa o cercetare minutioasa a acestei probleme Viorel Chivriga. au cumpărat în mod clandestin pămînturile. din cîte se ştie. în primul rînd.Codul Vamal al Republici Moldova. care în mod expres stabilesc politica de stat în domeniul investiţional sunt „Strategia Investiţională a Republicii Moldova”. hotelurile şi restaurantele din jurul porţilor Iaffa din cartierul vechi al oraşului. . altcîndva cu tradiţii şi oameni harnici şi mari gospodari. canalele mediatice arabe informează despre încercarea de a „fura Ierusalimul”. Bunăoară. Venirea necontrolată a investitorilor străini cred că. Ar mai fi si alte exemple de mentionat dar am dori sa aflam si parerea Dumneavoastra : Dumneavoastră. pămîntul este declarat patrimoniu al poporului evreu dat lui de către Dumnezeu. Porţile Iaffa sînt principala intrare dinspre Asfinţit în Oraşul Sfînt. Expert IDIS „Viitorul a constatat divergente in: . Documentele principale.sută. că în Israel este interzisă vînzarea pămîntului către cetăţeni neevrei. acesta are dreptul să-şi vîndă pămîntul doar unui evreu.politica de orientare a factorilor de producere din Republica Moldova in directia atragerii in tara a potenţialului productiv din exterior si producerea in Republica Moldova a bunurilor destinate pieţelor externe. deja de cîteva săptămîni. Astăzi deja putem vorbi despre înjumătăţirea numărului populaţiei din unele sate. Toate acestea erau proprietatea Bisericii ortodoxe greceşti. . De menţionat. Acest proces continuă şi în prezent. prevederi importante sunt în strategiile şi politicile sectoriale. un arab. unde se află şi unul dintre cele mai cunoscute locuri istorice din Ierusalim – Turnul lui David. În plus. iar dacă deţinătorul terenului este. Civilizaţia cunoaşte multe cazuri de eliminare a populaţiilor aborigene. Un alt exemplu ar fi colonizarea Palestinei de către evreii sosiţi din toată lumea.

2 Intervenţia statului pe piaţa internă de capital sa soldat cu renaţionalizarea unor întreprinderi cu capital străin şi cu intimidarea investitorilor majori. în pofida unor realizări răzleţe obţinute în perfecţionarea mediului de afaceri. Obiectivul fundamental al strategiei respective este accelerarea dezvoltării economice a Republicii Moldova prin asigurarea unor ritmuri înalte de creştere a investiţiilor. dacă analizăm situaţia creată prin retrospectiva evenimentelor. au rămas în mare măsură nerealizate. 4 cităm: „persoana juridică străină desfăşoară in Republica Moldova activitate comercială si altă activitate reglementată de legislaţia civilă in conformitate cu dispoziţiile stabilite de aceasta legislaţie pentru o activitate . Moldova în exterior. Ca standard internaţional în domeniul reglementării juridice a investiţiilor străine este concepută clauza de stabilizare ( Gross Father Clause ). Mai mult ca atât.Ţării" si ale Strategiei de dezvoltare social–economică a Republicii Moldova pe termen mediu (până in anul 2005). deşi au fost destul de realiste. alte rezultate nici nu puteau fi aşteptate. inclusiv a influxului de investiţii străine directe. situaţia în domeniul investiţional a devenit critică. În afară de aceasta în conformitate cu art.” În primul rând. dar nerezultative în atragerea investiţiilor. constatăm că obiectivele trasate. Situaţia creată a scos la iveală o mulţime de fisuri în legislaţia ce reglementează activitatea investiţională. 998-XII din 1 aprilie 1992 privind investiţiile străine au dreptul să beneficieze în continuare de garanţiile şi facilităţile acordate de aceasta”. obiectivele principale propuse în strategie şi impactul deficienţelor legislative asupra realizării acestora. Această clauză prevede păstrarea pentru toată durata de activitate a investitorului străin a tuturor condiţiilor (garanţii din partea statului. care au anticipat procesul de elaborare a strategiei investiţionale a Republicii Moldova. 1598 al Codului Civil. datorită impactului minimal al acestora asupra evoluţiei influxurilor investiţionale. facilităţi şi stimulente) pe care le-a avut în faza iniţială. Distorsiunea activităţii investiţionale a prejudiciat grav imaginea R. „Creşterea investiţiilor în scopul asigurării noilor locuri de muncă. De fapt. care sunt cu prisosinţă mediatizate în interior şi exterior. art. Garanţiile acordate investitorilor au fost şi sunt insuficiente pentru a reda o doză de credibilitate în bunele intenţii ale guvernului şi pe lângă aceasta sunt inferioare calitativ şi cantitativ celor acordate în statele vecine. merge vorba de campania. urmărind scopul de a obţine pe aceasta cale o îmbunătăţire cardinala a calităţii vieţii populaţiei si de a atinge un grad înalt de ocupare in câmpul muncii 1 În prezent. declanşată după alegerile parlamentare şi transpusă în viaţă în conformitate cu lista de tristă faimă. că beneficiază de un număr mai mare de facilităţi şi stimulente fiscale. comparativ cu noii investitori datorită faptului. la doi ani de la adoptarea strategiei. fapt care a condus spre eliminarea ei din cursa cu statele vecine pentru atragerea investiţiilor în economia ţării şi la diminuarea drastică a întrărilor de capital. investitorii care au activat în condiţiile Legii privind investiţiile străine sunt plasaţi într-o situaţie mai favorabilă. 25 cu următorul conţinut: „Investitorii străini care au efectuat investiţii şi au beneficiat de garanţii şi facilităţi în condiţiile Legii nr. În Legea cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător 3 această prevedere lipseşte şi este substituită cu dispoziţia din aliniatul (2). activitatea cărora devenise obiect de investigaţie pentru autorităţi. în care au fost incluse întreprinderile cu capital străin. Prin această clauză.

De exemplu persoanele juridice străine sunt limitate în dreptul de a cumpăra terenuri cu destinaţie agricolă conform art. şi finanţat de către DAI-Bizpro/Moldova 8 cităm: „În ultimii trei ani (2001-2003). Moldova şi a Federaţiei Ruse. Este important de a nu confunda persoana juridică străină cu întreprinderea cu investiţii străine.6 zile. Moldova numai cu respectarea dispoziţiilor art. toate tipurile de plăţi şi pierderi din cauza staţionării şi nu includ taxele vamale.R. care determină plafonul de timp pentru verificarea declaraţiei vamale. a documentelor. sau de 2 ori mai mult ca în anii 2000-2002. Bariera de ieşire: limitează posibilitatea agentului economic de a lichida întreprinderea care nu generează profit.(2) al Codului Civil. în opinia întreprinderilor chestionate poate dura mai mult de un an. care prevede aceleaşi drepturi pentru investitorii străini şi cei autohtoni şi clauza naţiunii celei mai favorizate. se înregistrează în Registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţilor şi este considerată persoană juridică naţională. 29 din Legea cu privire la piaţa valorilor mobiliare.106. Conform raportului „Costul reglementării afacerii în Republica Moldova”. Întreprinderile cu capital străin au . Costurile includ plăţile oficiale.5 zile pentru obţinerea autorizaţiilor la export. 6 Instituţiile financiare străine pot desfăşura activităţi pe teritoriul Republicii Moldova numai prin filiale şi sucursale şi numai dacă au fost autorizate de Banca Naţională a Moldovei. care este reglementată prin Legea cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător.similară a persoanelor juridice ale Republicii Moldova dacă legea Republicii Moldova nu prevede altfel pentru persoanele juridice străine”. Costurile acestei proceduri au fost în medie de $223. dar care este tipică pentru tot mediul de afaceri din Republica Moldova este cadrul regulatoriu. în medie. În multe state. iar conţinutul ei a fost identic în ambele cazuri până la aprobarea Codului Vamal al Rusiei din 2003 10 în care termenul de timp pentru procedurile vamale a fost diminuat esenţial. până la înlăturarea circumstanţelor menţionate. investitorii dispun de dreptul de a alege între regimul naţional.7 mai mult ca în perioada 2000-2002. costul înregistrării a rămas la nivelul anilor precedenţi şi este de $151.L.4 zile (perioada 2001-2003). deoarece. 5 Societăţile pe acţiuni din statele străine pot plasa acţiuni în R. Timpul de modificare a documentelor de înregistrare s-a diminuat de la 25. Dreptul de a face o alegere între aceste două regimuri este o opţiune extrem de convenabilă pentru investitor şi în mod sigur că acesta va alege varianta optimală pentru el şi va investi în economia statului care-i va oferi acest drept. în conformitate cu art. Astfel de prevedere există numai în legislaţia R. din care plăţi şi taxe oficiale $125. în ultimii trei ani întreprinderile au alocat 3. controlul mărfurilor si a mijloacelor de transport. persoanei în cauză i se refuză înregistrarea unei noi întreprinderi.(2) din Legea privind preţul normativ şi modul de vânzare – cumpărare a pământului. din care plăţi şi taxe oficiale $130. Conform raportul pregătit de ProEra Grup S. 6 şi 7 din Legea instituţiilor financiare. 6 alin. creează bariere în iniţierea unei afaceri noi. care oferă drepturi egale cu a investitorilor din terţe state. Lichidarea afacerii este o problemă destul de serioasă care. Întreprinderea cu investiţii străine se constituie în Republica Moldova în una din formele societăţilor comerciale stabilite la art.” Codul Vamal al Republici Moldova 9 conţine prevederi. adică cu 1.2 zile (perioada 2000-2002) la 24. amenzile. alin. procedura de înregistrare a unui agent economic a durat în mediu 27. Legislaţia pune anumite limite persoanelor juridice străine. 7 O altă problemă destul de dificilă pentru investitorii străini. Costurile legate de această procedură constituie $136. sau de 2 ori mai mult ca în perioada 2000-2002. dacă pe numele unei persoane au fost înregistrate anterior întreprinderi care nu funcţionează şi care nu au fost lichidate în modul stabilit de lege sau care au datorii la bugetul public naţional. În mediu.

Însă în prezent. ramură cu condiţii dintre cele mai favorabile pentru o activitate profitabilă. investiţiile sunt nesemnificative. nivelul salariului în periferie fiind de aproximativ două ori mai mic decât în capitală.1997. În Republica Moldova drepturile investitorilor asupra bunurilor imobile sunt stipulate în Legea cu privire la investiţiile in activitatea de întreprinzător şi în Legea privind preţul normativ şi modul de vânzare – cumpărare a pământului. Compararea procedurilor de importexport arată că durata lor în Moldova în perioada 2001-2003 a fost mai mare ca în perioada 2000-2002.. 22. de poziţia dominantă în structura economiilor regionale a sectorului agrar cu o eficienţă scăzută şi de lipsa condiţiilor şi a resurselor necesare pentru dezvoltare. Întreprinderile ce exportă spre ţările OCDE au folosit 4 zile şi $237 la o operaţie de export. investitorii dispun de dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile în conformitate cu următoarele prevederi legislative: Art.XIII din 25.. pentru a desfăşura activitate de întreprinzător. luând în consideraţie situaţia în domeniul investiţional în general pe ţară. În Republica Moldova există un decalaj enorm între nivelul social-economic al dezvoltării municipiului Chişinău în comparaţie cu restul ţării. În regiuni locuieşte circa 80% din populaţia ţării. cu excepţia terenurilor cu destinaţie agricolă şi a celor din fondul silvic. cităm: investitorii străini pot dobândi. diferenţierea considerabilă a potenţialului economic al capitalei şi al regiunilor a fost determinată de degradarea accelerată a industriei şi a infrastructurii micilor oraşe în perioada crizei din anii 90.4 zile şi $113 pentru o procedură vamală. că avantajele enumerate sunt mai mult decât insuficiente pentru a determina investitorii să-şi focuseze atenţia asupra sectorului agricol. Conform Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei pentru anii 2004-2006.1308. De exemplu în agricultură. cernoziomurile ocupă 80% din suprafaţa ţării. mai puţin de 40% din export." 11 Însă constatăm. cît şi investitorilor străini.. clima e prielnică pentru creşterea unei largi varietăţi de culturi agricole. Art. Sunt o serie de avantaje. care printre altele se contrazic: . după părerea noastră principalele impedimente în atragerea investiţiilor sunt legislaţia. Astfel. „creşterea investiţiilor in regiunile care necesită susţinere in dezvoltarea lor social–economica”. În unele sectoare nici nu există premise pentru o evoluţie spre bine. a Legii cu privire la investiţiile in activitatea de întreprinzător.. care la prima vedere ar putea să fie determinative pentru investitori în luarea deciziei de a investi într-un stat sau într-o ramură economică : „. dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile de pe teritoriul Republicii Moldova. căreia îi revine mai puţin de 20% din volumul total de investiţii străine.poziţie geografică reuşită. dispunem de resurse umane calificate şi braţe de muncă necostisitoare. 6 ale Legii nr. cu excepţia terenurilor cu destinaţie agricolă şi ale fondului silvic care se vând numai persoanelor fizice şi persoanelor juridice ale Republicii Moldova”.cheltuit în mediu 1. tradiţii în agricultură.4 (3) a Legii privind preţul normativ şi modul de vânzare – cumpărare a pământului cu următorul conţinut: „ Terenurile proprietate publică pot fi vândute atât persoanelor fizice şi persoanelor juridice ale Republicii Moldova. În agricultură. care prin prevederile sale limitează drepturile investitorilor asupra proprietăţilor funciare şi lipsa unor proiecte investiţionale atractive în ramura vinicolă şi a tutunului. în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova. nici nu poate fi vorba de o creştere a investiţiilor în regiuni. 07. Dreptul de vânzare-cumpărare a terenurilor cu destinaţie agricolă aflate în proprietate privată este stipulat în prevederile alin (2) şi (3) din art.

importate pentru a fi folosite la fabricarea articolelor pentru export. în cazul cel mai rău – le contrazic. în condiţiile prevăzute de legea cu privire la investiţiile in activitatea de întreprinzător sunt lipsiţi de această facilitate. După abrogarea legii privind investiţiile străine de aceste facilităţi pot beneficia în continuare numai agenţii economici care au activat în condiţiile. fără o analiză preliminară judicioasă a impactului pe care poate săl aibă respectivul act regulatoriu. De altfel. În boxa 3 este analizat un act regulatoriu adoptat recent – Regulamentul tip de funcţionare a pieţelor. numai din aceste considerente nu vor investi în această ramură. aplicarea unui astfel de tratament investitorilor străini. alin (3) . Întreprinderile care au întrat pe piaţă. în cazul cel mai bun aceste documente dublează prevederile unor acte legislative. care presupune un maximum de beneficii pentru toate părţile este utilizat de majoritatea statelor. Codul Civil şi alte acte legislative. ei au dreptul de a le înstrăina prin acte juridice între vii numai cetăţenilor Republicii Moldova. semifabricate etc. Conform acestor prevederi legislative. în condiţiile prevăzute prin lege organică.În cazul în care cetăţenii străini sau apatrizii devin proprietari de terenuri cu destinaţie agricolă sau ale fondului silvic prin moştenire legală sau testamentară. prevăzute de prevederile acestui act legislativ. precum şi prin moştenire legală.alin (2) Dreptul de vânzare-cumpărare a terenurilor cu destinaţie agricolă aparţine statului. pe bază de reciprocitate. cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte. . care au aderat sau care sunt în curs de aderare la Uniunea Europeană. O bună parte din ele sunt adoptate în grabă. oferind investitorilor drepturi asupra proprietăţilor funciare. România care a avut probleme similare în agricultură a recurs la operarea unor amendamente în Constituţia ţării. „orientarea factorilor de producere din Republica Moldova spre atragerea in tara a potenţialului productiv din exterior si producerea in Republica Moldova a bunurilor destinate pieţelor externe” Legea nr. condiţionând o serie de beneficii pentru investitorii români. actul legislativ respectiv prevedea achitarea taxelor vamale in întregime.36. Regulamentul analizat în boxa 3 sus este o mostră de act normativ. inclusiv şi dobânda bancara aferenta in decursul primilor trei ani. prevederile căruia contravin principiilor fundamentale stipulate în Codul Fiscal. (2) din articolul 44 a Constituţiei României. Pentru a nu admite folosirea bunurilor importate în alte scopuri. întreprinderea cu investiţii străine era scutită de plata taxelor vamale pentru acele bunuri (materie primă. Statul vecin. precum şi persoanelor fizice şi persoanelor juridice autohtone. În conformitate cu alin. investitorii străini nu dispun de dreptul de a procura bunuri funciare pentru a activa în agricultură şi în mod sigur. dar oricum sunt impuse spre executare agenţilor economici de către organele de stat. Cadrul actelor regulatorii este extins şi complicat. Astfel prin omiterea în legea în vigoare a dispoziţiilor ce prevăd facilităţi în atragerea in tară a potenţialului productiv din exterior sau creat condiţii inegale pentru investitorii străini la crearea şi majorarea capitalului social a întreprinderilor.). Multe dintre actele regulatorii ale organelor de control nu sunt publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi nu au forţă juridică. În conformitate cu prevederile alin (2) a art.998-XII din 1 aprilie 1992 privind investiţiile străine oferea unele facilităţi la importul bunurilor introduse în ţară ca aport la capitalul social.

cu serviciul veterinar de stat teritorial. Codul Fiscal în articolul 5 defineşte piaţa ca „sistem de relaţii economice ce se formează în procesul producţiei. Credem. care ar reglementa ansamblul normelor de bază privitoare la dreptul la muncă. anume Departamentul Comerţului şi a elaborat conceptul regulamentului. Aceştia sunt obligaţi să acorde ajutor (nu este clar ce fel de ajutor. Moldova nu ar exista legislaţie specială. care se caracterizează prin libertatea subiecţilor la alegerea cumpărătorilor şi vânzătorilor. Acest regulament are foarte multe laturi slabe şi este criticabil. de parcă în R. condiţiile de funcţionare a pieţelor. Astfel. Boxa 3. Dacă este vorba de îngrădirea accesului pe piaţă a intermediarilor. Sintagma din punctul 2 partea I „pieţe . În teoria economică contemporană prin noţiunea „piaţă” se înţelege nu locul geografic unde are loc vânzarea legumelor. se aprobă prin decizia autorităţilor administraţiei publice locale”. în mod prioritar al persoanelor care comercializează produse agricole cultivate pe terenul propriu”. Regulamentul tip de funcţionare a pieţelor – mostră a inflaţiei juridice Regulamentul tip de funcţionare a pieţelor a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. În primul rând. regulamentul conţine în mod alogic stipulări ce ţin de regimul străinilor (dreptul persoanelor străine la muncă). urmărirea bănuiţilor. prestării serviciilor. nu este clar dacă această stipulare se extinde şi la pieţele construite pe terenuri aflate în proprietate privată. spaţii pentru lucru. precum şi circulaţiei mijloacelor băneşti. după caz. O altă remarcă care se impune este faptul că autorii documentului confundă administraţia pieţei cu proprietarul pieţei. Nu este clar de ce este necesară aprobarea autorităţilor publice locale după ce autorităţile de specialitate şi-au dat acordul. De fapt. circulaţiei şi distribuirii mărfurilor. nu pot fi subiecţi ai antreprenoriatului. Controlul asupra executării prevederilor hotărârii se pune în sarcina Departamentului Comerţului. partea II). deşi Codul Fiscal nu prevede existenţa unor asemenea tipuri de rapoarte fiscale. „în scopul eficientizării funcţionării pieţelor”. În al doilea rând. De asemenea. În al treilea rând.subiecţi ai antreprenoriatului” este incorectă deoarece pieţele ca atare. documentul este imprecis şi permite interpretări ambigue. odată ce conform legislaţiei de protecţia consumatorilor sunt responsabile organe specializate.Nu este clar cum şi de ce administraţia sau proprietarul pieţei ar trebuie să asigure „sporirea afluxului pe piaţă produselor agricole prin antrenarea în activitatea comercială a producătorilor acestora” (punctul 9. Regulamentul prevede introducerea unor rapoarte fiscale noi (decizia administraţiei asupra costului locului de desfacere a mărfurilor). intermedierea fiind una dintre acestea. coordonate în prealabil cu serviciul sanitaroepidemiologic de stat teritorial şi. De asemenea. De asemenea. atunci această prevedere contravine prevederilor constituţionale fundamentale. determinarea preţurilor. 955 din 21/08/2004. depozite sigilate?). denumirea documentului este nereuşită. că Departamentul pentru Comerţ al Ministerului Economiei nu poate pretinde la promovarea unui „regulament-tip” de reglementare a unor asemenea relaţii şi instituţii. structură a Ministerului Economiei al Republicii Moldova. acesta stipulând că „lucrările de proiectare şi construcţie. punctul 4 este extrem de ambiguu. Nu este clar de asemenea de ce administraţia pieţei trebuie să accepte reclamaţii asupra calităţii. ci totalitatea de relaţii şi instituţii specifice dintre vânzător ca exponent al cererii de piaţă şi cumpărător ca exponent al ofertei de piaţă în urma cărora are loc stabilirea unui preţ liber de piaţă la obiectul tranzacţiei. care garantează drepturile la practicarea liberă a activităţilor economice. documentul prevede că „la stabilirea costului locului de desfacere se va ţine cont de necesitatea asigurării accesului pe piaţă al diverselor categorii de consumatori. Acest lucru obligă administraţia pieţei fie să stabilească o taxă minimă care ar putea să nu . formarea şi folosirea resurselor. în sensul spaţial-geografic utilizat de autorii regulamentului.

M. M.11. Nr. Autor articol Josanu Victoria [1] Strategia Investiţională a Republicii Moldova aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. [3] Legea R. R. nr. 82-86 din 22. Moldova nr.06.md/analize-0-10-0. Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului din Moldova. R.O. M.01.html .1996) [8] Raportul costul reglementării afacerii în Republica Moldova.06. [9] Codul vamal al Republicii Moldova nr.05.03.2002) [5] Legea nr. R. Of. 27-28/123 din 23. nr.XIII din 25. 07. 07. 2003 года.O. nr.199 – XIV din 18. 12. http://www. 57-58/515 din 04. 1995 (M.09.amn. 234 din 27 februarie 2002.XIII din 21.2004) [4] Codul Civil nr. anul 2004.1997) [6] Legea nr. 2000) [10] Таможенный кодекс РФ от 28. 1107-XV din 6.550. N 61-Ф3. 1999) [7] Legea nr. R.2004 (M. nr. 160162/1201 din 23.1998 (M.1308. nr. 1149-XIV din 20.2000 (MO al RM nr. 64-66/344 din 23.1997 (M. [2] Vezi: Raportul privind respectarea drepturilor şi libertăţilor omului în Republica Moldova în anul 2002. fie să practice discriminarea prin preţ faţă de vânzătorii de pe piaţă. [11] Vezi SCERS şi Strategia sectorială de reducere a sărăciei şi de dezvoltare a agriculturii.07.O. M.81-XV din 18.04. 08.2002 (M. O.asigure un nivel optimal de rentabilitate. 1/2 din 01.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful