MICUL BUSINESS ÎN REPUBLICA MOLDOVA – PAŞI SPRE AFIRMARE iunie 30 2005 - 14:03 (Centrul de Monitorizare şi Analiză Strategică) Micul business

în lume este supranumit „coloană vertebrală a economiei” graţie celei mai mari contribuţii la crearea noilor locuri de muncă, stimularea concurenţei, favorizarea inovaţiilor şi tehnologiilor. Cu toate acestea, nu putem vorbi despre o definiţie exhaustivă a micului business. Se poate spune că micul business întruneşte micro-întreprinderile şi întreprinderile mici. În practica mondială, cele mai răspîndite criterii de apreciere a mărimii întreprinderii sînt volumul anual al vînzărilor şi numărul de angajaţi. Astfel, întreprinderile cu un număr de angajaţi de 1 - 9 persoane şi un volum anual al vînzărilor de pînă la 3 mil. lei, sînt calificate, în legislaţia Republicii Moldova, drept micro-întreprinderi, iar întreprinderile cu 10-50 angajaţi şi un volum anual de vînzări de pînă la 10 mil. lei, se numesc întreprinderi mici. Limitele menţionate diferă de la o ţară la alta. Spre exemplu în SUA întreprinderi mici sînt considerate acelea care au pînă la 500 de angajaţi. Rolul social-economic al micului business În ţările dezvoltate din punct de vedere economic (unde micul business este considerat promotor al dezvoltării economice graţie avantajelor pe care le oferă), micul business cunoaşte o dezvoltare accelerată mai ales în domeniile serviciilor şi a producerii mărfurilor de larg consum. Întreprinderile mici sînt mai flexibile şi reacţionează mai rapid la schimbările mediului de afaceri şi la cerinţele pieţei. Din aceast considerent investiţiile în micul business aduc venituri mai mari decît investiţiile în întreprinderile mari. De altfel, acestea din urmă beneficiază din plin de serviciile întreprinderilor mici şi într-un fel sînt dependente de ele. Micul business este orientat spre satisfacerea necesităţilor pieţei locale şi utilizează resursele şi forţa de muncă locală, avînd o contribuie substanţială şi în soluţionarea problemei şomaului. Spre exemplu, 50 la sută dintre populaţia aptă de muncă a Germaniei şi 60 la sută a SUA sînt antrenate anume în micul business. Iar în Republica Moldova, potrivit unor surse din cadrul Proiectului BIZPRO Moldova, doar în doi ani de zile sectorul micului business a creat 40 de mii de locuri de muncă sau 70 la sută din cele 59 de mii în total pe economie. Totodată, micul business oferă posibilităţi reale de a pune în aplicare aptitudinile creative ale întreprinzătorului, dar şi inventivitatea şi capacitatea de lider – calităţi foarte necesare şi utile.

Sursa: Direcţia Principală Dezvoltarea Businessului Mic şi Mijlociu a Ministerului Economiei şi Comerţului Micul business în Republica Moldova

Sectorul micului business în Republica Moldova, ca şi în majoritatea statelor în curs de dezvoltare, a apărut ca urmare a reformelor structurale efectuate în procesul trecerii de la economia centralizată la cea de piaţă. Potrivit datelor Proiectului BIZPRO Moldova astăzi cca. 90 la sută din totalul de agenţi economici ai ţării reprezintă întreprinderile micului business, dintre care 73 la sută sînt micro-întreprinderi, iar 19 la sută sînt întreprinderi mici.

Sursa: datele DSS al Republicii Moldova Actualmente, structura micului business reflectă cu aproximaţie situaţia anului 2000: predomină activitatea comercială – 45 la sută; urmată de industria de prelucrare a materiei prime agricole şi extractivă – 13 la sută; tranzacţiile imobiliare – 11,8 la sută; transport şi telecomunicaţii – 6,5 la sută şi construcţii – 5,7 la sută. Micul business în profil teritorial Dezvoltarea micului business este sesizabilă, deocamdată, doar în mun. Chişinău, unde sînt concentrate 67 la sută din numărul total de întreprinderi mici şi micro-întreprinderi. Alte 3,7 la sută din întreprinderi ale micului business sînt înregistrate în mun. Bălţi, iar 2,7 la sută în UTA Găgăuz Yeri. De menţionat că întreprinderile micului business din Chişinău sînt mai mari decît celelalte, atît după cifra de afaceri şi numărul de salariaţi, cît şi după cheltuielile efectuate pentru întreţinerea personalului. Bunăoară, întreprinderile de acest tip din capitală realizează 72 la sută din întregul volum al vînzărilor nete realizate de micul business din întreaga ţară, aici fiind ocupaţi circa 57 la sută din toţi salariaţii întreprinderilor mici şi mijlocii.

Sursa: Direcţia Principală Dezvoltarea Businessului Mic şi Mijlociu a Ministerului Economiei şi Comerţului

Situaţia financiară a întreprinderilor din sectorul micului business Potrivit surselor oficiale, pe parcursul ultimilor doi ani se constată o ameliorare a situaţiei economico-financiare a întreprinderilor micului business. În acest sens, cele mai bune rezultate au fost înregistrate de întreprinderile comerciale, fiind urmate de cele ce practică tranzacţii imobiliare şi cele din industria de prelucrare a materiei prime agricole. Totuşi, statistica atestă un număr de numai 10 mii de întreprinderi care au obţinut profit (doar 36 la sută din totalul de întreprinderi a micului business), ceea ce ne face să tragem concluzia că „coloana vertebrală” a economiei noastre este deocamdată foarte şubredă. Din cîte se ştie, cele mai neprofitabile întreprinderi activează în agricultură, sector care necesită investiţii de lungă durată şi monitorizări frecvente de piaţă. Profituri mici au înregistrat şi antreprenorile mici din domeniul industriei. Această situaţie, într-o anumită măsură, este determinată de pregătirea profesională insuficientă a antreprenorilor, de multe ori fiind uimitoare uşurinţa cu care unele persoane, iniţiind o afacere, se desemnează în funcţia de director fără a avea cea mai elementară pregătire în domeniul managementului. Cercetătorii din domeniu susţin că doar 5 – 10 la sută din populaţia unei ţări posedă aptitudinile necesare de întreprinzător, dar mai există şi dificultăţile însuşirii relaţiilor de piaţă, absenţa culturii şi tradiţiilor întreprinderilor mici şi o serie de alte piedici, mult mai grave, în calea dezvoltării micului business în Republica Moldova.

Sursa: Direcţia Principală Dezvoltarea Businessului Mic şi Mijlociu a Ministerului Economiei şi Comerţului Problemele micului business în Republica Moldova Atunci cînd vine vorba despre problemele cu care se confruntă în activitatea de zi cu zi, businessmenii indică, în primul rînd, piedicile birocratice (vezi interviul cu dl Eugen Roşcovanu, Preşedintele Asociaţiei Micului Business din Republica Moldova): sutele de acte normative şi instrucţiuni, depăşite de timp, protejează traiul liniştit al funcţionarilor publici şi favorizează abuzurile şi corupţia organelor de control; politica fiscală nechibzuită cu multiplele impozite, taxe, penalităţi şi amenzi;

Altă piedică în calea dezvoltării micului business constă în insuficienţa mijloacelor financiare proprii ale întreprinderilor, atît pe termen scurt (capital circulant), cît şi pe termen lung (pentru investiţii) şi accesul limitat la sursele externe de finanţare. Piaţa financiară a ţării este alcătuită din 15 bănci comerciale şi instituţii de finanţare nebancare: organizaţii de microfinanţare, companii de leasing, factoring etc. Pe parcursul anului 2004 portofoliul de credite al băncilor comerciale a constituit peste 9 miliarde lei sau cu 13 la sută mai mult decît în anul 2003 şi de două ori mai mult decît în anul 2001. Scade continuu rata dobînzii la creditele solicitate de la băncile comerciale: 20,96 la sută

(în anul 2004) faţă de 28,46 la sută (în anul 2001), pentru creditele acordate în lei şi, respectiv, 11,4 la sută faţă de 13,64 la sută, pentru creditele acordate în valută liber convertibilă. Totuşi, deşi băncile sînt principalii deţinători de mijloace financiare, ele rămîn, deseori, reticente în acordarea creditelor subiecţilor micului business, din cauza solvabilităţii insuficiente a întreprinderilor micului business, insuficienţa garanţiilor, lipsa experienţei etc. În plus, rata dobînzii solicitată de bănci este considerată de micii antreprenori exagerată şi, deci, total neconvenabilă. Drept urmare, întreprinderile micului business continuă să întîmpine dificultăţi în accesul la finanţe. O dovadă e şi faptul că ponderea creditelor direcţionate pentru sectorul micului business nu depăşeşte 15 la sută din totalul de credite, iar majoritatea creditelor sînt acordate agenţilor economici din raza mun. Chişinău. Trebuie de menţionat şi faptul că majoritatea creditelor acordate micului business provin de la instituţiile financiare internaţionale care au deschis linii de creditare la băncile comerciale, acestea din urmă împrumutînd resursele financiare întreprinderilor din sector. Vom aminti că în anul 2004 asemenea linii de credit anume pentru întreprinderile micului business, au fost acordate de către BERD şi Banca Mondială, debitori fiind Moldindconbank, Victoriabank, Mobiasbancă. În Republica Moldova, în calitate de sursă alternativă de finanţare, au fost instituite Organizaţiile de Microfinanţare, inclusiv Asociaţiile de Economii şi Împrumut ale Cetăţenilor (AEIC), care se deosebesc prin dreptul de a accepta depozite. La moment, în ţară sînt înregistrate peste 535 de AEIC care activează în zonele rurale. Alte organizaţii de microfinanţare sînt ProCredit, Microinvest şi Corporaţia de Finanţare Rurală care se orientează spre satisfacerea cererii de finanţare a agenţilor micului business, deţinătorilor de patentă, gospodăriilor ţărăneşti etc. Dar şi în aceste cazuri condiţiile de creditare nu sînt considerate convenabile de către reprezentanţii micului business, fiind vorba şi de o rată a dobînzii ridicată. Printre partenerii finanţării business-ului rural se numără şi Proiectul Investiţii şi Servicii Rurale (RISP) şi Fondul Internaţional pentru Dezvoltarea Agriculturii (IFAD). Pentru facilitatea accesului la finanţare a agenţilor economici a fost creat şi fondul pentru Susţinerea Antreprenoriatului şi Dezvoltarea Micului Business, destinat garantării în proporţie de 50 la sută a creditelor acordate de băncile comerciale agenţilor economici. Fondul însă are o contribuţie prea nesemnificativă la dezvoltarea micului business, beneficiind de mijloace financiare foarte limitate: în anul 2004, conform Legii bugetului, acestui fond i-au fost transferate 1 mil. de lei şi tot 1 mil. de lei urmează a fi transferat în anul 2005. Soluţii Înlăturarea diferitelor bariere, în mare parte, depinde de voinţa statului de a realiza reforme reale în direcţia optimizării cadrului regulatoriu al micului busines şi perfecţionării politicii fiscale – reforme implementate în baza Programului de Stat de susţinere a micului business pentru anii 2002 – 2005 şi principiilor Cartei europene pentru întreprinderile mici, la care Republica Moldova a aderat în anul 2004. Reformarea cadrului regulatoriu: Perfecţionarea activităţii organelor de control, reorientarea funcţiilor de sancţionare spre acordarea ajutorului şi motivaţiei îndeplinirii corecte a prevederilor legislaţiei. În

crearea sistemului informaţional unic de supraveghere şi control. În paralel cu simplificarea procesului de înregistrare a întreprinderilor. Ca urmare a adoptării Legii cu privire la documentul electronic şi semnătura digitală. efectuarea anumitor controale numai în baza unor informaţii prealabile privind posibilele încălcări a cadrului legislativ şi normativ. şi deschiderea unui cont în bancă. În anul 2004 (la 26 iulie). 424-XV (din 16 decembrie 2004). de ocrotire a muncii etc. Aceeaşi hotărîre mai prevede achitarea controalelor din contul bugetului de stat. actele de constituire şi ştampila întreprinderii. Grupul de lucru naţional a acceptat 413 pentru a fi înscrise în registrul de stat al actelor normative. care a unit 12 etape. Guvernul revizuieşte nomenclatoarele şi tarifele la serviciile cu plată. de trecere a organelor de control la activitate planificată. prestate de către autorităţile publice. Ministerul Economiei şi Departamentul de Statistică şi Sociologie. în funcţie de forma juridică de organizare a întreprinderii. În prezent.- - - acest sens primii paşi au fost făcuţi prin adoptarea (la 18 februarie 2003) Hotărîrii Guvernului nr. Şi. nu în ultimul rînd. sanitare. agentul economic fiind scutit de plata serviciilor notariale. 168 „Cu privire la activitate de supraveghere şi control” care prevede măsuri de perfecţionare a structurii şi funcţiilor organelor de control. limitarea accesului. a devenit posibilă trecerea treptată la evidenţa electronică a înregistrării întreprinderilor. întru diminuarea acestora.862 care prevede divizarea funcţiilor organelor de control de funcţiile instituţiilor de evaluare a conformităţii. asistaţi de consultanţi străini. a tuturor cheltuielilor. al instanţelor de evaluare a conformităţii. inclusiv a serviciilor de evaluare a conformităţii. pe parcursul a doi ani la aceeaşi întreprindere. Pînă în prezent. Oficiile teritoriale şi regionale sînt conectate într-o reţea unică care funcţionează în regim on-line. Optimizarea sistemului de autorizaţii la etapa iniţierii activităţii antreprenoriale prin implementarea sistemului oficiilor unice. De asemenea. În prezent o firmă poate fi înregistrată în cca. iar 300 de regulamente şi . legate de efectuarea controalelor. cu anularea în perspectivă a acestei practici. 10 zile. Este implementat sistemul „unui singur ghişeu”. acordate cu plată subiecţilor pieţei. 395 (din 1 aprilie 2003). Micşorarea cuantumului şi nomenclatorului serviciilor publice. examinează sistemul actual de dări de seamă financiare şi statistice în scopul optimizării acestuia. Antreprenorul se prezintă la acest oficiu teritorial al Camerei Înregistrări de Stat numai de două ori – pentru depunerea cererii de înregistrare şi pentru ridicarea certificatului de înregistrare. din cele peste 1000 de acte normative prezentate de instituţiile administraţiei de stat şi publice. tehnologice. Prin Hotărîrea Guvernului nr. Taxa de înregistrare a întreprinderii este una dintre cele mai mici din lume: între 250 şi 550 lei. Prin Legea nr. Acum au rămas doar două: Camera de Înregistrare de Stat. frecvenţa controalelor efectuate de organele abilitate a fost redusă la o singură dată. Pînă la crearea sistemului unui „singur ghişeu” procedura de înregistrare conţinea 13 etape. reforma regulatorie prevede şi optimizarea cadrului normativ de reglementare care va fi efectuată în conformitate cu legea nr. în contextul reformei regulatorii. nu mai des decît o dată pe an. supranumită „Legea ghilotinei”. 214-XV din 24 iunie 2004 a fost anulată obligativitatea autentificării notariale a documentelor necesare obţinerii licenţei. au fost făcuţi şi anumiţi paşi în direcţia optimizării procesului de acordare a licenţelor. iar controalele asupra respectării normelor tehnice. a fost adoptată şi Hotărîrea Guvernului nr. către agentul economic.. comasarea mai multor organe de control. Alte 227 acte normative necesită unele modificări. condiţiilor ecologice.

Cu toate acestea. departamentelor.11. Cetăţenii cu un venit mai mic de 16. care a compromis ideea de justiţie în ţară. o experienţă de combatere eficientă a birocraţiei şi corupţiei. reprezentanţii micului business privesc cu mari rezerve reformele preconizate de stat. Au fost micşorate tarifele vamale la importul mărfurilor în Moldova la circa 35 de poziţii tarifare prin adoptarea la 20. iar susţinerea statului este aproape insesizabilă pe lîngă impactul negativ al cadrului regulatoriu şi politicii fiscale. Agenţii micului business. atît prin mituirea judecătorilor. 3. A fost redus impozitul pe venit al persoanelor juridice de la 28 la 20 la sută. de multe ori. Codului Civil etc. cei cu venituri între 16. Actele normative care stabilesc împuternicirile organelor de control din Republica Moldova conîin mari deficienîe şi lacune. inspectoratului fiscal. a fost redus şi impozitul pe venit al persoanelor fizice. Chiar în Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei este recunoscut faptul că "actualul cadru regulatoriu are un efect advers asupra dezvoltării economice. deoarece în ţară nu există. Pentru anul 2006 Guvernul preconizează noi reduceri a impozitului pe venit ale persoanelor fizice. beneficiază de scutirea integrală de la plata impozitului pe venit pe parcursul a 3 ani şi în mărime de 35 la sută pentru alţi 2 ani. lei. însă ele urmează a fi înlocuite cu regulamente şi instrucţiuni noi care ar corespunde rigorilor economiei de piaţă. cît şi prin indicaţiile unor persoane sus-puse. Cetăţenii nu apelează la organele de justiţie pentru a-şi apăra drepturile. 81 – XV din 18 martie 2004. deoacamdată. . 1380 – XIII privind tariful vamal. necesită cheltuieli însemnate şi. Deci.instrucţiuni nu vor fi incluse în registrul menţionat. ceea ce e mai rău. în special. ca fiind învechite.2 mii lei achită un impozit pe venit de 10 la sută. a fost modificat şi perfecţionat articolul 49 al Codului Fiscal privind scutirea agenţilor micului business de plata impozitului pe venit. Toate aceste flagele sînt încurajate de ineficienţa sistemului de drept. deoarece procesele judiciare durează inadmisibil de mult. Scutirea se oferă doar în baza cererii depuse de solicitant la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. 4. cu un număr de angajaţi de pînă la 19 lucrători şi o cifră de afaceri de 3 mil.2 mii lei şi 21 mii lei achită un impozit de 15 la sută. iar cei cu venituri mai mari de 21 mii lei achită un impozit pe venit de 22 la sută. iar activitatea economică în ansamblu este sub potenţialul economiei. În scopul ieşirii agenţilor micului business din economia tenebră. trebuie să recunoaştem că micul business se afirmă tot mai convingător în calitate de factor determinant al renaşterii economiei ţării şi face ca autorităţile statului să-şi aplece urechea la necesităţile sale. Actele juridice adoptate la nivelul ministerelor. în ceea ce priveşte activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii şi investiţiile". contravin Constituţiei.1997 a Legii nr. Investitorii autohtoni au fost egalaţi în drepturi şi stimulente financiare cu investitorii străini prin intrarea în vigoare a Legii cu privire la investiţiile din activitatea de întreprinzător nr. Cu toate acestea. Codului Fiscal. cu condiţia că agentul economic nu are restanţe la plăţile pentru buget şi lucrează în profit. Facilităţi fiscale: 1. deciziile lor sînt influienţabile. 2. lupta cu birocraţia şi corupţia încă nu este pierdută.

7. De obicei „particularii” erau priviti cu suspiciune ca pe niste afaceristi si demolatori ai sistemului.2002 Planul lucrarii: 1.php?view=viewarticle&articleid=1331 BUSINESS . Moldova Academia de Studii Economice din R. Grupa: BBV – 995 Chisinau . Primele probleme au fost de mentalitate. Businessul privat in R. 6. ia credite de la tine Franchising-ul si rolul lui in dezvoltarea micului business Incheiere Tabele Introducere. 4. Moldova Creditarea micului business ajuta bancile Cind nimeni nu-ti da.Veaceslav Mîţu http://mdn. in locul lor aparind SRLuri. Asociatii. Scopul tuturor celor care au initiat afaceri proprii a fost cistigarea unui ban propriu. 5. . Oamenii primeau foarte greu in sufletul lor noul fenomen economic – businessul privat.PROBLEMELE BUSINESSULUI Ministerul Educatiei si Stiintei al R. Introducere Businessul mic in statele dezvoltate Realizarile si problemele businessului mic si mijlociu in R. Acestea din urma au disparut cu timpul. 2. Student: Dicusar O. Primele semne de viata ale privatilor au aparut odata cu fondarea primelor cooperative. Moldova Coordonator: Cobzari L. dupa liberalizarea gorbaciovista. intr-o afacere proprie. Dupa demararea privatizarii paminturilor au aparut si Gospodariile de fermieri.md/index. 8. Moldova a inceput sa apara si sa se dezvolte pe la sfirsitul anilor 80. Intreprinderi Individuale. etc. Societati pe Actiuni. Si iata de aici au inceput problemele. 3. Moldova Tema pentru Conferinta: Problemele businessului mic si mijlociu in R.

odata cu prosperarea primelor si aparitia multora care doreau sa aiba afaceri proprii. etc. Sunt foarte raspindite afacerile de familie. Cu toate ca istoria cunoaste cazuri cind si asemenea intreprinderi dadeau faliment din cauza legislatiei anapoda. cu fini. cauzeaza totdeauna la intirzieri neconvenabile. Ori la noi nici unul din aceste elemente nu este prezent.Dar aceasta stare de suspiciune a fost depasita destul de repede. Oamenii singuri au inteles ca este mai convenabil sa te adresezi dupa un serviciu la o firma mica decit la una mare. astfel reactionind foarte repede la cererea clientului. controale frecvente. Pentru niste intreprinderi mari aceste lucruri erau cunoscute. il constituie serviciile. data fiind puterea financiara de care dispuneau. Si au inceput a pune piedici. cu mult mai complicate. numarul mediu de angajati fiind de 3-4 persoane. etc. Efectul este bine cunoscut – productivitate inalta a muncii. Brusc statul a inceput sa se intereseze foarte mult de activitatea businessului privat. pina nu demult. Impozite mari. Moldova? Businessul mic in statele dezvoltate O economie dezvoltata nu inseamna altceva decit intreprinderi sanatoase. ceea ce si face ca sa raminem intr-o economie falimentara. aceste probleme la fel erau si mai sunt foarte usor de rezolvat. altul decit producerea. adica cu institutiile de stat. Consumatorul despre care vorbeam mai sus nu este altceva decit clasa medie. Dezvoltarea pe aceasta cale a fost incurajata si stimulata nu numai de statul italian. standardizate. Si asta pentru ca companiile mari sunt interesate sa plaseze unele comenzi de fabricare a materialelor de completare intreprinderilor mici. in care activeaza doar membrii familiei. si care dureaza pina in ziua de astazi – relatiile cu statul. care in tarile dezvoltate nu-s altcineva decit intreprinzatorii privati. Un alt segment. 90 % din intreprinderi sunt mici si mijlocii. E bine acolo unde nu suntem noi? In Italia de exemplu. ele ocupindu-se doar cu asamblarea. A aparut si o patologie noua la organele statale – frica cronica ca nu cumva cetatenii sa se imbogateasca prea tare. Aceste probleme aveau sa le para primelor businessmeni floare la ureche dupa ce au aparut altele. . implementarea noilor tehnologii. Pentru cei cu pile. cerinte igienice exagerate. dar si de companiile mari. nanasi si cumetri din Guvern sau Parlament. oameni care au afaceri proprii mici si mijlocii. pe cind birocratia din marile companii. si cel mai important – un consumator cu putere mare de cumparare. sau daca nu. macar foarte usor de realizat. business orientat spre o dezvoltare continua. pentru ca cea mica activeaza intr-un teritoriu restrins. licentiere. nu si-a pus intrebarea: dar ce facem cu micul business? Asta de unde sa ia bani pentru mita? De unde sa ia inca 10 ore (plus cele 24) ca sa treaca prin renumitul teasc al birocratiei sovietice din independenta R. valoare adaugata a produsului mare. Si asta in conditiile in care destul de mult timp nici nu l-a observat. autorizatii. Si nimeni.

care cu 10 ani in urma era una din tarile slab dezvoltate din Europa. guvernul a emis o Hotarire prin care a adoptat la nivel national Programul de sustinere a micului business pentru anii 1999-2000. Una face piulite. si asa mai departe. Astfel ei au gasit circa 300 de persoane care au instalat pe paminturile lor utilajul necesar pentru producerea ciupercilor.. parteneri lor englezi erau cit pe ce sa renunte la ei. In scurt timp afacerea a inceput sa mearga destul de bine. tot datorita dezvoltarii businessului mic. astazi este una dintre cele mai dezvoltate. in curind au inceput sa aiba probleme cu achizitionarea ciupercilor. prelungit ulterior pentru 2001. La 5 august 1999. Taiwan si China. majoritatea prevederilor nu au fost efectuate din lipsa resurselor financiare. alta face carcasuri. Au mai intervenit probleme si la transportarea ciupercilor in Marea Britanie. Astfel. Astfel. la inceput aveau numai ideea. Dispunind totusi de resurse financiare destul de modeste. aparatelor de uz casnic.La fel stau lucrurile si in Japonia. Mai ales atunci cind vorbim de uzinele de asamblare a tehnicii de calcul. Acesta prevedea un sir de masuri destinate sa stimuleze crearea intreprinderilor mici si sa sustina intreprinderile deja existente. iar uneori pina la 100 de intreprinderi mici. Doi irlandezi au hotarit sa produca ciuperci. aplicare si reziliere a acordului privind creditul fiscal pentru subiectii micului business”. Evident. unele lucruri s-au facut. Iesirea din situatie a fost distribuirea activitatilor la diferite companii specializate deja existente. Un caz povestit de un businessman care a vizitat aceasta tara ni s-a parut interesant. Avind in posesie doar tehnologia si informatia de unde pot procura utilaj necesar. etc. criza a fost depasita. O alta particularitate a businessului mic in statele dezvoltate este sustinerea de care beneficiaza din partea guvernelor. Moldova. unde se prelucrau si se ambalau ciupercile pentru furnizare ulterioara. Irlanda. In aceeasi Italie sau Irlanda. Totusi. care transporta ciupercile de la crescatorie la minifabrica de prelucrare a fructelor. alta. iar ei doar sa le vinda. pe linga intreprinderile mari. Acesta este un caz clasic care demonstreaza eficienta existentei unui sector dezvoltat al micului business. Bunaoara a fost angajata. subventioneaza activitatea lor in proportie de 70% Realizarile si problemele businessului mic si mijlociu in R. Ei au cumparat citeva automobile cu care stringeau ciupercile de la crescatori (acestea erau dispersati practic pe tot teritoriul Irlandei). Desigur.. precum si a Standardului National de Contabilitate. dat fiind faptul ca nu le ajungeau automobile. Astfel. traiesc 2-3. iar cei doi irlandezi au ajuns sa se ocupe doar de gestiunea afacerii. Principalele reusite in ceea ce priveste micul business. ei au inceput a cauta oameni care sa produca ciupercile. s-a ajuns la situatia in care. statul stimuleaza crearea asociatiilor de intreprinderi mici care sa le reprezinte interesele.. ba mai mult chiar. o mica intreprindere de transport. au fost hotaririle de Guvern privind „Reglementarea controalelor activitatii agentilor economici” si adoptarea „Regulamentului cu privire la modul de incheiere.. . La noi ca totdeauna. Au cumparat si citeva camioane cu care transportau la doua companii din Marea Britanie ciupercile adunate.

avem de a face cu citeva probleme importante. de exemplu. atunci ea depune o cerere la Inspectoratul Fiscal teritorial prin care solicita incheierea acordului creditar. Comportamentul persoanelor de drept atinge uneori limita anarhiei. Ei abuza de autoritate ca organ suprem de control pentru a persecuta agentii economici. cu toate ca normal ar fi s-o faca. De fapt. pastrarea ordinii este un element frecvent si asta nici nu poate sa nu se intimple in situatia in care un oficial din Guvern are un salariu de 500 lei. TVA deductive acumulate la importul materiilor prime. cele de administrare fiscala si vamala dau dovada de lipsa de profesionalism. Daca intreprinderea intruneste toate conditiile de mai sus. Inspectoratul este obligat sa aduca la cunostinta intreprinderii refuzul in scris. Nivelul jos de coordonare intre institutiile de stat genereaza probleme semnificative pentru sectorul privat. care este lasat agentului economic pentru dezvoltarea productiei proprii de marfuri si servicii. Cifra de afaceri anuala nu depaseste suma de 3000000 lei. Sunt cazuri cind agentul economic plateste mai multe taxe decit ar trebui si chiar daca acest lucru se stie. Institutiile de supraveghere financiara. Recent. In caz de refuz. incheiat intre intreprindere si Inspectoratul Fiscal teritorial. din care cu statut de persoana fizica – 58267 si persoana juridica – 43720. De creditul fiscal poate beneficia orice intreprindere care intruneste urmatoarele conditii: • • • Are un numar de angajati de la 1 la 19. Desfasoara activitate de producere sau presteaza servicii populatiei. cosul minim de consum fiind de 1000 lei. Organele fiscale nu-l instiinteaza. Structurile publice care presteaza servicii catre sectorul privat sunt excesiv de birocratizate cu luarea de mita de catre oficiali responsabili pentru emiterea permiselor. Daca pe parcursul creditului fiscal. In total sunt inregistrate 106719 de intreprinderi mici si mijlocii. Creditul fiscal se acorda pe o perioada de trei ani.Creditul fiscal constituie o forma de scutire temporara de plata la Buget a impozitului pe venit. De exemplu. companiile ce importa materii prime si exporta produsele crediteaza permanent statul. numai cu conditia ca cel putin 80% din valoarea creditului acordat va fi investit in dezvoltarea productiei proprii de marfuri si servicii. Inspectoratul Fiscal este obligat sa examineze cererea in termen de 3 zile si sa-l perfecteze. Poate chiar si de „ochii lumii” la noi nici asta nu se face. in cazul . seful Inspectoratului Fiscal din Ucraina a iesit cu declaratia publica prin care multimea tuturor celor care au platit impozitele in anul 2000. Interpretarea unilaterala a legislatiei fiscale sau atitudinea preconceputa a inspectorilor fiscali induc in eroare platitorii de taxe. colectarea platilor. in acelasi termen. ca. Creditul fiscal se legalizeaza prin semnarea unui acord creditar. Suma creditului fiscal este egala cu suma venitului impozabil. numarul de angajati depaseste 19 persoane acesta nu este un motiv pentru a rezilia contractul. atunci cind vorbim despre businessul mic la noi. Date ale Ministerului Economiei si Reformelor releva ca numarul intreprinderilor mici si mijlocii inregistrate s-a majorat in anul 2000 cu 5%.

Raspunsul a fost negativ pe motiv ca este prea scump. de exemplu. Dupa cum mentionam mai sus. • Piata interna. Desi au fost facute multe promisiuni si a existat chiar un program de stat de sustinere a micului business. ca la acest capitol mai este o problema – comisioanele platite functionarilor. au ajuns sa exporte 90% din productia de lapte si 80% din cascavaluri tocmai prin intermediul asociatiilor de fermieri si asociatiilor fabricilor de prelucrare a laptelui. livrarea unor produse etc. pierderile ar fi enorme. infim de mica determina sa ne orientam spre pietele externe. De exemplu. rezultatele sunt departe de a fi optimiste. La noi insa. Marile cantitati de bunuri intrate ilegal in tara ii fac pe concurenti locali sa ascunda activitatea economica pentru a ramine competitive si astfel. contribuie la amplificarea evaziunii fiscale. Uneori pentru deschiderea unei afaceri. pentru autorizarea unei activitati se cer mai multe acte decit sunt necesare. Trebuie sa acordam o atentie deosebita activitatii vamei. nu este ilegal. dar si dezvoltarea economiei tenebre. Ai nostri nu platesc (pentru ca n-au de unde). nu toti). Astfel sistemul taxeaza direct intreprinderea si are ca scop sporirea veniturilor bugetare. La noi au fost citeva propuneri din partea unor ateliere de incaltaminte sa incalte armata nationala. Si trebuie de spus ca statul le creeaza toate conditiile ca ele sa activeze normal. conform carora ele se fac prin tender. De exemplu. • Intreprinderilor mici le este destul de greu sa-si dezvolte singure afacerile. dar este un mod de a intelege unilateral deciziile guvernamentale privind achizitiile publice. Se pare. dupa parametrii nostri. pentru ca altfel. Refuzul. de altfel. deoarece organele vamale si Inspectoratul Fiscal nu coordoneaza colectarea taxelor. modalitati care nu trebuie cautate cu luminarea.cind depaseste TVA la livrarile locale. Irlanda. Fara a mai descrie si alte modalitati de sustinere a businessului mic. pe cind unii importatori pot plati din plin. in cele mai multe cazuri statul nici nu stie cu ce-i poate ajuta pe micii intreprinzatori. nu poate compensa TVA la importuri pentru lunile urmatoare. despre care am mai vorbit. desigur. Micii intreprinzatorii. care tot trebuie sa fie stimulata de catre stat. de fapt. ce nu suporta agentii economici. de aceea in multe state se procedeaza la incadrarea lor in executarea comenzilor de stat: lucrari de constructie. care este cistigat de cei care propun cele mai avantajoase conditii. nu pot singuri sa-si exporte productia. nu favorizeaza numai contrabanda. Mai mult de o treime din . Specificul Moldovei il constituie lipsa mijloacelor banesti pentru investitii si o piata mica interna de desfacere. insa. vreau sa spun ca in toate actiunile guvernamentale se simte o frica cronica de a nu-si imbogati cetatenii. Uneori acest permis trebuie innoit anual si necesita taxe suplimentare. De aceea este necesar asociarea lor. De acord. dar cumpararile incaltamintei de la o intreprindere de a noastra si nu din Turcia. era un act de sustinere a economiei nationale. pentru ca coruptibilitatea vamesilor (desigur. o scoala de dans trebuie sa obtina permisiunea de la politie si toate astea pe bani intreprinzatorului. rolul statului in dezvoltarea businessului mic in statele cu economii avansate este enorm.

peste treizeci la suta au iesit cu pierderi. Cele mai des efectuate controale sunt executate de: 1. Cele mai grave probleme care influenteaza negativ activitatea antreprenorilor sunt: imperfectiunea bazei legislative a activitatii de antreprenoriat. dificultatea si costul ridicat al certificarii si standardizarii productiei marfurilor si serviciilor. Fiecare al 10-lea control este efectuat de reprezentantii primariei si politiei. Astfel o idee buna a fost in ultima instanta compromisa. iar ceilalti o duc de azi pe miine. Directia Protectia Civila si Apararea impotriva incendiilor – 16%. imperfectiunea sistemului se licentiere a activitatii de antreprenoriat. Moldova nu exista o politica de creditare a micului business. 5. presedintele Asociatiei Micului Business este nevoie ca numarul de formulare contabile sa fie redus cu 60-70%. In R. S-a vorbit de creditul fiscal stipulat in legea bugetului pe anul 2000. Dar pina au fost elaborate instructiunile respective si modelul de contract cu inspectoratele fiscale a trecut anul si in fine au putut sa beneficieze de acest credit doar vreo treizeci de firme. 3. Sunt banci care au sectii speciale „Creditarea micului business”. electricitate. lucru care a fost confirmat de mai multe ori de experti independenti. Declaratiile privind deschiderea unei linii de creditare a micului business este o poveste de adormit copii. Aceasta ultima problema a fost rezolvata partial prin introducerea registrului de evidenta a controalelor agentilor economici. Ar fi de folos pentru intreprinderi mici simplificarea evidentei contabile. dar ele ramin doar cu denumirea. 4.intreprinderi au incheiat anul 2000 cu venit zero. arenda. neeficacitatea sistemului de impozitare. Nici o intreprindere mica nu are posibilitati de a lua credite in conditiile in care dobinda este de 33%. inspectoratul Fiscal de Stat – 96% din respondenti. Politia Economica – 81%. . controlul si supravegherea excesiva asupra activitatii de antreprenoriat. Garda Financiara – 89%. etc. Orice s-ar produce nu poate fi vindut sau este comercializat un volum ce nu acopera cheltuielile pentru materia prima. dificultatea si costul ridicat al inregistrarii noilor intreprinderi. iar darile de seama la fisc si alte instante sa se faca o data pe an si nu trimestrial. 2. centrul de Medicina Preventiva – 56%.. Aceasta se explica prin puterea mica de cumparare a populatiei. Dupa parerea d-lui Roscovan E.

care ar impulsiona dezvoltarea intreprinderilor mici: • • • • Reducerea contributiei la Fondul social pina la cota de 10% plus 1%. Au iesit in evidenta unele lacune privind: • • • • • • imperfectiunea actelor normative ce reglementeaza activitatile antreprenoriale. la reducerea capacitatii de creditare a unui numar sporit de intreprinderi.asistenta financiara. fapt ce a condus la imobilizarea de resurse financiare si reducerea vitezei de rotatie a acestora. multe din intreprinderile inregistrate asa si nu si-au inceput activitatea antreprenoriala din lipsa de capital initial. practic s-a intrerupt. Propunerile Asociatiei Micului Business. lipsa transparentei si controlului asupra activitatii Fondului care a condus la incalcarea Regulamentului privind conditiile si ordinea acordarii creditelor si subsidiilor cu inlesniri. celelalte functii raminind nerealizate. nu si-a realizat pe deplin misiunea. astfel relatiile vor deveni impersonale si vor . deservirea informationala si consultativa a antreprenorilor mici. studierea. lipsa controlului asupra acordarii. Catre 6 martie 2000 au fost rambursate doar 44% din suma totala de credite alocate IMM. care se ocupa exclusiv de acumularea si repartizarea resurselor financiare sau ca trebuie sa se ocupe si de coordonarea politicii de stat privind sustinerea micului business. 42 de agenti economici. garantarea creditelor. accentul fiind pus asupra unei singure surse de finantare . elaborarea unui sistem informational ce ar digitaliza majoritatea tranzactiilor intre institutiile publice si intreprinderi. Crearea bancilor populare pentru creditarea micului business. Pe intreaga perioada de activitate Fondul a eliberat doar citeva zeci de credite. utilizarii rationale si rambursarii creditelor.bugetul de stat. fenomen care a condus la reducerea sustantiala a capacitatilor de productie. inexactitatea rolului central al Fondului: fie aceasta o institutie. incapacitatea de plata. altor institutii financiare. fiind imputernicit de catre Guvern de a se ocupa cu diferite tipuri de activitati: creditarea businessului mic. Reducerea de acte necesare pentru evidenta contabila. Elaborarea si adoptarea legii privind protectia proprietatii private. realizarea si coordonarea politicii de stat de sustinere a businessului mic. bancile sa fie sustinute de guvern. care duce la faliment. concentrarea activitatii Fondului asupra executarii unei singure functii . altele falimenteaza sau din cauza impozitelor exagerate completeaza businessul «tenebru». detinatori de credite. Conditii necesare pentru dezvoltarea micului business in general: 1. lipsa unei strategii de dezvoltare a fondului si acordarea creditelor doar pe termen mediu si lung.Crearea in anul 1994 a Fondului pentru sustinerea antreprenoriatului si dezvoltarea businessului mic in Republica Moldova. fiind deferiti judecatoriei economice. fie ca efectueaza creditarea directa si garantarea creditelor sau activeaza prin intermediul bancilor. In ultimii ani (1999-2000) finantarea de catre Fond a sustinerii si dezvoltarii micului business. Problemele principale cu care se confrunta IMM pot fi sistematizate astfel: • • decapitalizarea acestora ca urmare a inflatiei.

acolo unde e posibil a functiilor statului sectorului privat. Alta banca. iar imprumutul poate fi convertit in actiunile Moldindconbank. fac creditarea imposibila pentru majoritatea „nou-nascutilor”. Iar incepind cu acest an Moldova-Agroiondbank a inceput implimentarea unui produs propriu de creditare a intreprinderilor micii si mijlocii. si conditiile impuse de banci (gajul trebuie sa depaseasca valoarea creditului. serviciile de emitere a permisiunilor la toate nivelurile trebuie revizuite pentru a putea fi simplificate si reduse. Banii sunt usor de obtinut pentru cei care au deja o afacere si au mai profitat de imprumuturi de la banca. Pina in prezent banca a beneficiat de un imprumut al BERD pentru creditarea businessului mic si mijlociu. Credite mici ofera si Corporatia Micro Entreprise Credit. care a obtinut in 1996 o linie de credit de la BERD. smail. MEC are trei programe de creditare: 1. foarte necesara pentru un incepator). Acestea por veni atit din partea altor agenti economici. La noi problema se amplifica prin faptul ca institutiile bancare sunt inca destul de slabe si nu isi pot permite sa acorde credite oricui. Si daca la noi inceputul merge prost. iar in cazul unor proiecte atractive – 30000$ La inceputul anului 2001. care in perspectiva urmeaza sa se transforme intr-o institutie bancara. 3. care a fost printre pionierii creditarii micului business. din pacate. CFI negociaza proiecte similare cu FinComBank si Mobiasbanca. lipsa unei vacante de rambursare. micro. dobinzile mari. de la 10000$. putem trage concluzia ca sunt foarte putini acei care pot obtine aceasta temelie. adica au o istorie creditara. el este mai reusit decit cele propuse deoarece ia in consideratie specificul afacerilor de la noi. pina la 2000$. Creditarea micului business ajuta bancile. Suma maxima acordata unei firme este 20000$. mai bine zis nu merge deloc. transferarea. dar. este Victoriabank. Bancile supravietuiesc si prospera din aceste credite. Moldova-Agroindbank este printre bancile care se remarca la capitolul creditarea afacerilor mici si mijlocii. Aceasta va ridica eficienta si va reduce costurile. Moldindconbank a semnat cu Corporatia Financiara Internationala un acord de creditare a businessului mic si mijlociu in suma de 1.5mln$. de la 10000 pina la 50000$˘.exclude efectul negativ a implicarii factorului uman. cit si din partea statului. In opinia presedintelui bancii. Dar ce sa facem cu ceilalti? Pentru ei sunt necesare garantii. In afaceri orice inceput este sortit esecului daca nu este propulsat de un aport material. Controlul si verificarea vor fi simplificate considerabil. 3. Acesta este primul proiect al CFI in sistemul financiar–bancar moldovenesc. 2. Aceasta ar exclude circulatia inutila de documente si suprapunerea lor. express micro. 2. adica creditul. .

Dividendul lunar pentru o obligatiune va fi cu 1-2% mai mic decit la dobinda stabilita de bancile comerciale pentru credite (30%).5 mln lei. din contul miscarii stocurilor din anii trecuti. cel al vinzarilor nu trebuie sa fie mai mic de 5. Pentru prima data in ultimii zece ani. Ce-i drept in ultimii trei ani. De la procurarea materiei prime si pina la comercializarea productiei trece o perioada destul de lunga.6 mln lei. sa mareasca numarul vinzarilor . insa lipsa surselor financiare nu ne permite acest lucru. Daca intr-o economie normala platile le faci dupa ce ai obtinut venituri. Suntem o tara saraca. in anul trecut intreprinderea a produs marfuri in suma de 4. Pentru ca intreprinderea sa nu lucreze in pierderi. dar acest succes poate usor sa se transforme in insucces. insa starea financiara a cumparatorului nu-i permite sa faca prea des cumparaturi. cu conditia ca nu mai putin de 51% din capitalul solicitantului sa fie privat. iar in cazul intreprinderilor mixte capitalul majoritar trebuie sa fie autohton. In opt luni ale anului 2001. si. pina la 4. extruziune si suflare. vor fi emise 300 de obligatiuni in valoare de 10000 lei fiecare. potrivit prognozelor preliminare. volumul anul al productiei. 98% din vinzarile intreprinderii sunt realizate pe piata interna. In total. in raport cu aceeasi perioada a anului curent. cu 13. ei au reusit sa achite toate datoriile. atunci ea va recurge la plasarea obligatiunilor vor fi utilizati pentru retehnologizarea intreprinderii si largirea sortimentului productiei. Intreprinderea noastra are posibilitati de a produce mai mult. respectiv. intreprinderea va incheia anul cu profit. ia credite de la tine Presupunem ca exista o intreprindere care are nevoie de un credit. In total.3 mln lei. Principala cauza ca intreprinderile industriale nu-si pot mari volumul productiei este. lipsa mijloacelor circulante. Cu patru ani in urma stocurile constituiau aproximativ 2 mln lei. La ora actuala fabrica are in stocuri productie in valoare de 600-700 mii lei. apoi la noi totul este invers. Cind nimeni nu-ti da. intreprinderea si-a majorat volumul productiei. Ar fi ideal ca in luna in care produci sa si vinzi. Sortimentul include aproximativ 70 de produse. . in afara de piata mica de desfacere. Si astfel intram intr-un cerc vicios. Indiferent de operatiunea pe care o faci . iar pentru aceasta ai nevoie de mijloace circulante. fabrica va obtine in acest an venituri in suma de 100-120 mii lei.5%. Aschim produce marfuri de uz casnic din masa plastica prin topire. In prezent volumul vinzarilor il depaseste pe cel al productiei cu aproximativ 300 mii lei. Impozitele trebuie sa le achiti atunci cind procuri materia prima si nu dupa ce vinzi ceva si ai venituri. daca ei nu vor face investitii in dezvoltarea fabricii. Pina la sfirsitul anului volumul productiei va ajunge la nivelul de 6 mln lei. totul trebuie sa platesti in avans.Creditele sunt acordate pe o perioada de pina la 3 ani cu o dobinda anuala de 22-23%. Evidenta acestor obligatiuni va fi efectuata de un registrator independent.

deoarece ei lichideaza stocurile. Investitiile de lunga durata pot fi rascumparate doar in decursul a trei sau patru ani si bancile acorda foarte rar astfel de credite. Deoarece pretul de bilant al cladirilor al intreprinderii noastre este cu mult mai mare decit cel real (daca am efectua un audit independent. Este un non-sens. Chiar daca am gasit investitori carora le conveneau conditiile noastre. si comercializeaza tot ce produc. conditiile de creditare sunt foarte dure. In 1997. termen minim pentru a cumpara o linie de producere noua si a obtine posibilitatea de rascumpara aceste investitii. Un actionar majoritar al intreprinderii. Investitorul local nu introduce nici un ban in industrie si in producere. statul parca ar trebui sa fie interesat in realizarea unui asemenea proiect. fapt care nu li-a permis sa dezvolte intreprinderea. pretul real al unei cladiri care. In anul 1997. o solutie ar fi atragerea investitiilor straine. fara investitii in dezvoltare si retehnologizare. dar ca sa mearga mai departe ei au nevoie de investitii. va fi stabilit la 200-250 mii lei). Daca investitorii locali nu ne dau bani. iar 50% actionarilor locali. S-ar parea ca ei ar trebui sa dispuna de mijloace circulante. datoriile creditoare ale Aschim se cifrau la 4. insa fiecare leu pe care ei l-au cistigat au trebuit sa-l dea pentru achitarea datoriilor istorice. Cream o intreprindere mixta – 50% din capitalul statutar il transmitem investitorului strain. In prezent ei produc lunar de 2. Daca acest lucru ei au reusit sa-l faca. emisiunea de obligatiuni va fi efectuata in prima jumatate a anului viitor si numai dupa ce fabrica va avea garantia ca exista si un cumparator pentru ele. trebuie sa pui in gaj de aproximativ 10 mln lei. unde riscurile sunt mult mai mici. imediat fiscul ne-a atentionat ca in conformitate cu prevederile Codului fiscal. principalul scop al lor era sa supravietuiasca. pentru a mentine utilajul in stare de lucru. care erau destul de mari.5-3 ori mai mult. ci le vom utiliza pentru producere. la crearea unei intreprinderi mixte.1 mln lei. toti investesc banii in comert sau in businessul de o zi. Ei produc doar atit cit pot vinde. s-a facut ceva. Noi oferim cladirile. pentru crearea unor noi locuri de munca. astfel incit in ultimii zece ani nu au fost efectuate lucrari de reparatie. comparativ cu trei ani in urma. Din acest punct de vedere. deja si-a anuntat intentia de a procura 90% . Pentru a obtine un credit pe o perioada de trei ani de zile. Achitind aceste datorii ei nu au putut sa completeze mijloacele circulante. nu avem posibilitati sa platim aceste impozite si. apoi acum ei au intrat in alt impas – lipsa mijloacelor financiare. dintre care 3 mln fata de stat. Am examinat posibilitatea de a atrage investitii straine. In afara de aceasta. daca obtii un credit de 3 mln lei. dar si in acest domeniu nu exista o politica clara de stimulare a investitiilor in producere. cu exceptia celor cosmetice. In concluzie. Astfel. Dupa acest model lucreaza si bancile comerciale. deoarece pe linga productia curenta au comercializat si din stocuri. Volumul vinzarilor chiar il depaseste pe cel al productiei. fond de investitii. deci proiectul unei intreprinderi mixte a fost pentru moment exclus. pentru producere. iar investitorul strain se obliga sa faca investitii in retehnologizarea fabricii. de surse de creditare in valoare de 1mln lei. ca sa cumperi o linie noua trebuie sa pui in gaj fabrica. Anume aceasta situatie i-a facut sa caute noi modalitati pentru a investi in dezvoltarea fabricii – de a emite obligatiuni. banca vine cu conditia sa pui gaj de trei ori mai mult. iar venitul il obtii deodata dupa tranzactie. Potrivit calculelor. trebuie sa achiti TVA in valoare de 20% din valoarea lor. spatiile de producere. daca in fondul statutar au fost incluse cladirile. sa faca tot posibilul pentru a nu disparea de pe harta economica a Moldovei. doar nu vom demola aceste cladiri.Anual fabrica are nevoie.

in asa fel ca operatorul sa fie pregatit efectiv de afacere si de dezvoltarea ei. cu conditia ca acestea vor fi rascumparate in 3 ani. in care sunt indicate toate conditiile la care au ajuns partenerii. dupa initierea afacerii. Real. Franchising-ul este o forma deosebita de organizare a businessului. practic. cumparatorul . Aceasta investitie. sub controlul proprietarului. iar daca pelicula este in 2 straturi.de obligatiunile intreprinderii. Franchising-ul si rolul lui in dezvoltarea micului business. Aceasta nu le da posibilitatea sa mareasca volumul productiei. folosind efectul reputatiei firmei de baza. Pentru a retehnologiza fabrica au nevoie de investitii enorme. In prezent. 10% din obligatiuni vor fi scoase pe piata. dar mai departe nu pot activa cu tehnologii sovietice de prin anii 70. De asemenea. o intorc in 2-3 ani. franisorul este proprietarul sistemului de afaceri. Am studiat piata. cind o companie (franchiser sau fransizor) trimite dreptul de vinzare a produsului propriu sau serviciului la o alta companie sau unei persoane particulare. brandul. se asigura si unele riscuri. au un viitor destul de sumbru. Doresc sa produca mai multe tipuri de folie. intreprinderea-operator are dreptul sa faca operatiuni utilizind imaginea. reprezentata de marca comerciala. Daca nu investesc macar ceva intr-un an ei devin necompetitivi. dar au nevoie de bani. Altfel. dar spera ca treptat prin investitii proprii sa reuseasca si acest lucru. toata folia de pe piata este de import. firma de baza va efectua instruirea operatorului privind toate aspectele sistemului pina la deschiderea businessului. fiindca deja au spus: exista cerere pe piata. care se identifica cu imaginea. Nu exclud. Practica mondiala a demonstrat ca franchising-ul este unul din cele mai eficiente metode de dezvoltare a businessului. Pentru viitor au cimp de lucru foarte mare. acest termen este pina la 7-8 zile. serviciile de firma sau denumirea firmei. daca ies pe piata cu produse noi si de o calitate superioara. ci dispune doar de dreptul de a-l utiliza pentru o anumita perioada de timp. servicii de firma sau denumirea de firma. dezvoltate de firma de baza. cu banii obtinuti de la comercializarea obligatiunilor vor procura o linie noua de producere a foliei de polietelena. am vazut cit costa o linie de producere si in baza acestui studiu am constatat ca ei au nevoie de 3 mln lei. Aduc un singur exemplu: daca produsele lactate sunt ambalate in pelicula ordinara. Numai o masina de turnat masa plastica costa cel putin 200 mii $. marca comerciala. Operatorul nu dispune de dreptul intelectual al fransizorului. in prezent fabrica nu poate produce vase din masa plastica care sa cintareasca mai mult de un kg. termenul de pastrare a lor este cel mult 24 ore. Fransiza are unele particularitati care o deosebesc de alte forme de parteneriat de afaceri: • • • • • relatiile de antreprenoriat sunt bazate pe contract. Cu astfel de linie vor concura pe piata si vor putea face investitii in dezvoltarea intreprinderii. sa faca vase mari de 100-300 kg. numita fransiza sau operator. iar la fabrica au nevoie de cel putin 20-30 masini de acest fel. firma de baza va tine contacte permanente cu operatorul in scopul de a-l sustine pe toate directiile de activitate.

cresterea nivelului de cultura antreprenoriala. Arthur Andersen. de exemplu. sa utilizeze o marca comerciala. firma de baza poate lui decizii fara a tine cont de parerea operatorului.• • fransizei se identifica cu fransizorul. servicii imobiliare. dar astazi sunt si alte forme de finantare. Sunt o multime de domenii in care functioneaza franchising-ul: produse alimentare. 2. servicii postale. operatorul trebuie sa investeasca o parte simtitoare de capital din sursele proprii.). unde producatorul si distribuitorul sunt companii diferite cu sisteme diferite de business. dar nu singur. Pentru economia Moldovei factorii atragatori ai franchising-ului constau in urmatoarele: • • • • o oportunitate de intensificare a businessului mic si mijlociu. servicii de inchiriere. restaurante. operatorul efectueaza plati unice si curente in scopul compensarii drepturilor de utilizare si servicii permanente din partea firmei de baza. al unei idei deja aprobate. Franchising-ul clasic presupunea o finantare totala a afacerii din sursele operatorului. un nume deja recunoscut in lume (McDonalds. Afacerile se organizeaza si se dirijeaza in conformitate cu cerintele internationale de management. servicii de selectare a personalului. un pachet de acte bine elaborate (instructiuni. sursa de noi locuri de munca. sistem de distributie. Pizza Hut etc. publicitate la nivel international. Pentru initierea si dezvoltarea cu succes a sistemelor de franchising in Moldova e necesar de a spori informarea antreprenoriatului despre avantajele franchising-ului. se consolideaza pozitia antreprenoriatului national si independenta economiei nationale. fast-food. viabilitatea si competitivitatea afacerii garantate de imaginea firmei de baza. Pentru antreprenorul-operator relatiile de fransiza sunt atragatoare prin faptul ca apare oportunitatea de a deveni proprietarul unui business bine aranjat. produse finite. cheltuieli minime de dezvoltare. Punctele forte ale franchising-ului sunt: • • • • • • • un segment de piata pregatit. ceea ce nu se intimpla in relatiile simple dintre partenerii de distributie. pizzerii. Subway. Sursele oficiale dau numai 2 exemple de franchising. posibilitatea de a procura utilaj si materiale cu rabaturi esentiale. utilaj. In Moldova franchising-ul e la inceput de cale. limitarea initiativei de antreprenoriat. sisteme de activitate).Devizul relatiilor de franchising este: a fi in business de sinestatator. date despre situatia curenta in cauza lipsesc. spalatorii. de a creste fluxul de informatii despre . cerinte. Lideri sunt restaurantele fast-food. servicii auto. Franchising-ul da posibilitatea de a conduce o afacere de sinestatator. materie prima. Puncte slabe ale franchising-ului: 1. instruire in domeniul managementului eficient. servicii hoteliere. Cercetari speciale. dar de o incepe cu un suport foarte util.

Cercetarile noastre au demonstrat ca unul din mijloacele de baza in stabilizarea economiei. prin acordare de subsidii. In opinia noastra. INCHEIERE O conditie indispensabila a renasterii economiei Republicii Moldova in relatiile de piata devine dezvoltarea activitatii antreprenoriale .sustinerea economica indirecta prin intermediul garantiilor de stat in obtinerea creditului. intrucit in realitate profitul revine industriasilor. rationalizatoare prin diverse metode: reducerea impozitului. 3.franchising si noi variante de franchiza. credite convenabile. inovator. In rezultatul cercetarilor efectuate de catre noi s-a constatat urmatoarele momente: 1. Utilizarea experientei mondiale este posibila doar prin abordarea unei conceptii specifice. generale pentru activitatea de antreprenoriat. Tranzitia la economia de piata in Republica Moldova este insotita de constienta faptului ca dezvoltarea antreprenoriatului in fiece tara isi are particularitatile sale. Riscul in activitatea antreprenoriala devine inevitabil.incurajarea activitatii inovatoare. o activitate antreprenoriala poate fi considerata legala. . antibirocratic. dar si celor ce initial au activat in sectorul de stat. cu scopul accelerarii dezvoltarii economice si obtinerii profitului maximal. Dupa parerea noastra. comentarii legislative despre franchising. precum si a profitului. orientat spre noi cautari in dezvoltarea afacerii.protectia pietei autohtone. anume din aceste motive creste actualitatea cercetarilor stiintifice la nivel economic si social privitor la activitatea de antreprenoriat. iar ca urmare se agraveaza si riscul antreprenorial. formarea fransizelor notionali si nu in ultimul rind. spre inovatie. intrucit responsabilitatea asupra activitatii desfasurate si-o asuma antreprenorul. Manifestarea interesului fata de risc in noile conditii de gospodarire poarta un caracter firesc. activitatea antreprenoriala se atribuie nu numai agentilor economici privati. 2. etc. etc. . facilitatilor fiscale. asigurarii obligatorii. . dar se creeaza si de catre fermieri. ar fi rational ca legislatia cu privire la activitatea antreprenoriala sa tina cont de urmatoarele momente: . . Anume acest fapt va contribui la repartizarea echitabila a materiei prime. daca a fost inregistrata in corespundere cu legislatia in vigoare. Concomitent.sustinerea economica directa a antreprenorilor incepatori cu preponderenta in sferele prioritare. conditionate de o serie de factori economici si sociali specifici ei. vamale. legate de export-import. Cu tranzitia la economia de piata sporeste nivelul incertitudinii in economie. dezvoltarea ei efectiva devine integrarea reala a producerii bunurilor agricole cu industria prelucratoare. Este foarte dificil de a adapta o experienta straina la realitatea republicii noastre in virtutea caracterului ei specific. 4. a materiei prime.acel stil deosebit.

in sporirea capacitatilor de productie. introducerea inovatiilor. Trecerea la noul sistem economic a schimbat radical orientarile valorice. ordinea inregistrarii. succesul si nereusita unitatilor antreprenoriale pot fi precautate ca interdependenta a unui grup de factori externi si interni. Reiesind din faptul ca antreprenorii resimt o insuficienta considerabila de informatie. Cu regret valorile antreprenorilor nu sunt . politice. intrucit dorinta fiecarui individ. facilitatile prevazute de legislatie. cit si subiectiv. Un rol deosebit in optimizarea riscului antreprenorial ii revine statului: cu cit este mai inalta insistenta antreprenorului in accelerarea dezvoltarii productiei. 7.studiul pietei. cursul valutar al leului moldovenesc. Paralel cu faptul. atit obiectiv. incertitudinea din activitatea agentilor economici este impusa intrucit constituie atributul realitatii obiective. Producerea bunurilor si serviciilor de o inalta calitate. materialelor. cu noi performante. in crearea locurilor de munca. . cu cheltuieli minime devine problema cheie a antreprenorilor.disponibilitatea materiei prime. consideram rational de a clasifica riscul antreprenorial in dependenta de genurile lui. economice. grupele de consumatori. Dat fiind. lichidarii intreprinderilor. In conditiile concrete ale republicii agraveaza riscul factorii externi. ce e natural. Anume in scopul obtinerii unui venit. Conform investigatiei sociologice efectuate de catre noi. precum si de posibilitatile financiare de care dispune. ca clasificarile existente ale riscului antreprenorial nu oglindesc pe deplin multitudinea lui. insistenta in atingerea scopului vis-a-vis de activitatea desfasurata. reglementarii statale. preferintele lor. resurselor energetice in republica. 8. reorganizarii. In scopul optimizarii riscului antreprenorial sunt utilizate diverse metode cu scopul de a atenua consecintele lui. 9. 11. Antreprenorii si-au orientat activitatea spre inovatii.starea macroeconomica a republicii. este rationala crearea unui sistem informational ce ar oferi antreprenorului prin intermediul computerului informatia necesara privitor la: .maximizarea profitului. antreprenorul isi asuma un risc. precum si crearea posibilitatilor in realizarea bunurilor produse. ca decizia este luata de catre antreprenor. Sursa venitului in activitatea unitatilor antreprenoriale deseori il reprezinta incertitudinea prezentului si viitorului. Investitiile in activitatea antreprenorilor s-au plasat pe ultimul loc fapt ce ne ingrijoreaza intrucit investitiile au rolul de multiplicator: mai multe investitii mai mare venit mai multe locuri de munca dezvoltarea societatii mai inalta cresterea nivelului de trai 12. etc. ca riscul antreprenorial reprezinta rodul incertitudinii obiective a realitatii economice. este si subiectiv in baza faptului. antreprenor in ultima instanta este de a spori avutia.5. 6. nivelul inflatiei. Intrucit riscul este. balanta de plati si comertul exterior. intrucit acestea nu depind de actiunile antreprenorului. Metoda utilizata este in dependenta de experienta antreprenorului. cu atit mai mica trebuie sa fie impunerea fiscala si mai inalta protectia sociala a productiei autohtone. interesele si cerintele antreprenorilor. am constatat ca scopul primordial in activitatea antreprenorilor devine . . 10. .legislatia in vigoare.

care au dus la reducerea volumelor de productie şi la falimentul multor întreprinderi.deoarece acesta realizează un spectru larg de funcţii şi obiective. cele sociale si morale s-au plasat pe ultimul loc. • Căutarea şi acumularea experienţei în activitatea de antreprenoriat.referatele. . http://www.Soluţionarea acestei probleme ar fi o ieşire din criza economică şi ar contribui la creşterea economică. Este rational de a mari cerintele fata de societatile pe actiuni si sectorul privat pentru pregatirea specialistilor si majorarea salariilor in scopul sporirii cointeresarii acestora. Prognozele expertilor in problema antreprenoriatului denota faptul ca printre masurile ce s-ar putea intreprinde in scopul de a imbunatati starea antreprenoriatului si a economiei in ansamblu se pot enumera: . Actualmente este necesara o reorientare a antreprenorilor spre protectia sociala a consumatorilor. În condiţiile trecerii la economia de piaţă . • Participarea la dezvoltarea inovaţiilor. 13.com/referate/economie/online5/BUSINESS---PROBLEMELEBUSINESSULUI-referatele-com.php „Problemele Micului Business în Republica Moldova. .stimularea interesului producatorului.” În majoritatea ţărilor cu economia de tranziţie.dezvoltarea zonelor de materie prima.Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova au demonstrat că mediul în Republica Moldova este nefavorabil. .stimularea intreprinderilor ce utilizeaza inovatii.a.reducerea cotei impozabile. spre ridicare nivelului de pregatire a cadrelor. Este necesar de a stimula motivarea conditionata de realizarea unor succese deosebite in munca.fapt care a determinat creşterea şomajului şi scăderea bruscă a nivelului de trai al populaţiei inclusiv şi în Republica Moldova.rolul Micului bussines a crescut esenţial. Sondajele efectuate de Centrul Moldo American .echilibrate. îndelungată.deoarece practic economia ţării noastre se află într-o criză profundă. . procesele de reformare au fost efectuate în condiţiile de criză . • Crearea locurilor de muncă şi dezvoltarea autoangajării. • Diversificarea structurii economice ş. 14. Problema susţinerii antreprenoriatului şi educaţiei antreprenoriale în Republica Moldova este importntă.

• Psihologia trivială a populaţiei şi existenţa neîncrederii în deschiderea afacerii proprii. În celelalte sectoare ponderea întreprinderilor mici este nesemnificativă. Majoritatea Întreprinderilor mici existente în RM activează în comerţ. În RM cele mai solicitate domenii de activitate sunt ramurile şi sferele ce presupun un risc minim. În pezent o parte considerabilă a veniturilor populaţiei se formează în sectorul privat al economiei.1% din totalul Întreprinderilor pe republică.factorii pozitivi ce influenţează aceasta sunt: • Resursele naturale . • Condiţile climaterice etc. descreşterea ponderii SRL la 11. • Populaţia multilingvă a RM. Există mai multe cauze. factori pozitivi şi negativi ce influenţează dezvoltarea micului bussines în RM.un nivel ridicat al rentabilităţii .prin ruperea relaţiilor economice tradiţionale. . Însă ritmurile descreşterii Întreprinderior Individuale sunt mai mari decît ale SRL urilor. Trecerea Republicii Moldova la economia de piaţă este caracterizată prin scăderi drastice ale producţiei . o viteză înaltă de rotaţie a activelor . 40% din nr total de întreprinderi falimentează în primul an de activitate din cauza absenţei pregătirii profesionale în domeniul antreprenorial.fiind mai competitive pe piaţa internă. după forma organizatorico juridică se observă o diminuare a Întreprinderilor individuale pînă la 18. • Aşezarea geografică favorabilă. la momentul actual economia ţării noastre n-a atins stabilitatea macroeconomică. Structura Întreprinderilor mici în R. Nivelul de trai al populaţiei este foarte redus. • Pregătirea slabă antreprenorială.prin inflaţie galopantă.Micile întreprinderi reprezintă veriga de bază a economiei ce contribue esenţial la realizarea obiectivelor de bază ce stau în faţa oricărei societăţi.9%. • Gradul de impozitarea a micului bussines . majoritatea întreprinderilor lucrează sub 30% din capacitatea de producţie. Dezvoltarea micului bussines în ţara noastră este lentă. • Gradul de studii înalt pe ţară. • Absenţa capitalului primar.reparaţii(50%) şi industria prelucrătoare (30%). În cadrul economiei Naţionale Întreprinderile Mici exportatoare oferă întreprinderilor locale posibilităţi de a stabili relaţii comerciale directe cu partenerii străini şi de a atrage noi investiţii şi ceea ce nu este mai puţin important oferă noi locuri de muncă.M.termen scurt de recuperare a investiţiilor . Printre factorii negativi se pot menţiona: • Costurile mari în înfiinţarea afacerii.

• Sistemul de creditare imperfect a micului bussines.reducerea gradului de impozitare .Codul Vamal al Republici Moldova.diversificarea structurii economice . Dupa o cercetare minutioasa a acestei probleme Viorel Chivriga.crearea unei tendinţe pentru perfecţionarea capacităţii în domeniul antreprenorial.dezvoltarea inovaţiilor.politica de orientare a factorilor de producere din Republica Moldova in directia atragerii in tara a potenţialului productiv din exterior si producerea in Republica Moldova a bunurilor destinate pieţelor externe. Este necesar de perfecţionat sistemul de creditare . În plus. . care în mod expres stabilesc politica de stat în domeniul investiţional sunt „Strategia Investiţională a Republicii Moldova”.în mod normal ele tebuie să faciliteze iniţiativele şi manifestările sănătoase conform legislaţiei economice de piaţă şi să anihileze fenomenele negative ce dereglează mersul firesc al activităţii de întreprinzător şi al altor activităţi cu caracter economic. Expert IDIS „Viitorul a constatat divergente in: -politica de Creşterea investiţiilor în scopul asigurării noilor locuri de muncă. Cu regret mediul antreprenorial în RM este dezavantajos. Dezvoltarea Micului bussines în RM ar duce la crearea locurilor noi de muncă . Documentele principale. • Politica monetară a RM. Reglementările juridice nu trebuie să creeze obstacole iniţiativei de întreprinzător. prevederile din SCERS şi Legea Republicii Moldova „Cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător”. De asemenea. . cum ar fi Politica naţională în telecomunicaţii. principii generale foarte importante sunt stipulate în Constituţie. Strategia Investiţională a Republicii Moldova a fost elaborată in conformitate cu prevederile Programului de activitate a Guvernului pe anii 2001-2005 “Renaşterea Economiei – Renaşterea .creşterea investiţiilor in regiunile care necesită susţinere in dezvoltarea lor social–economic.dezvoltarea economiei în general şi ieşirea RM din criza economică. Codul Fiscal şi Codul Civil. prevederi importante sunt în strategiile şi politicile sectoriale. • Piaţa de dsfacere mică. Ce putem face pentru a elimina divergentelel între actele legislative şi politica de investiţii Din pacate la moment o problema grava ramine a fi divergenta dintre actele regulatorii si politica de investitii. .

urmărind scopul de a obţine pe aceasta cale o îmbunătăţire cardinala a calităţii vieţii populaţiei si de a atinge un grad înalt de ocupare in câmpul muncii 1 În prezent. comparativ cu noii investitori datorită faptului. investitorii care au activat în condiţiile Legii privind investiţiile străine sunt plasaţi într-o situaţie mai favorabilă. care sunt cu prisosinţă mediatizate în interior şi exterior. Moldova în exterior. . alte rezultate nici nu puteau fi aşteptate. Ca standard internaţional în domeniul reglementării juridice a investiţiilor străine este concepută clauza de stabilizare ( Gross Father Clause ). fapt care a condus spre eliminarea ei din cursa cu statele vecine pentru atragerea investiţiilor în economia ţării şi la diminuarea drastică a întrărilor de capital. merge vorba de campania. situaţia în domeniul investiţional a devenit critică. obiectivele principale propuse în strategie şi impactul deficienţelor legislative asupra realizării acestora. Situaţia creată a scos la iveală o mulţime de fisuri în legislaţia ce reglementează activitatea investiţională. Mai mult ca atât. Garanţiile acordate investitorilor au fost şi sunt insuficiente pentru a reda o doză de credibilitate în bunele intenţii ale guvernului şi pe lângă aceasta sunt inferioare calitativ şi cantitativ celor acordate în statele vecine. dacă analizăm situaţia creată prin retrospectiva evenimentelor. 998-XII din 1 aprilie 1992 privind investiţiile străine au dreptul să beneficieze în continuare de garanţiile şi facilităţile acordate de aceasta”. 1598 al Codului Civil. care au anticipat procesul de elaborare a strategiei investiţionale a Republicii Moldova.” În primul rând. În Legea cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător 3 această prevedere lipseşte şi este substituită cu dispoziţia din aliniatul (2). 4 cităm: „persoana juridică străină desfăşoară in Republica Moldova activitate comercială si altă activitate reglementată de legislaţia civilă in conformitate cu dispoziţiile stabilite de aceasta legislaţie pentru o activitate .„Creşterea investiţiilor în scopul asigurării noilor locuri de muncă. art. inclusiv a influxului de investiţii străine directe. Această clauză prevede păstrarea pentru toată durata de activitate a investitorului străin a tuturor condiţiilor (garanţii din partea statului. dar nerezultative în atragerea investiţiilor. la doi ani de la adoptarea strategiei.Ţării" si ale Strategiei de dezvoltare social–economică a Republicii Moldova pe termen mediu (până in anul 2005). De fapt. În afară de aceasta în conformitate cu art. în pofida unor realizări răzleţe obţinute în perfecţionarea mediului de afaceri. deşi au fost destul de realiste. constatăm că obiectivele trasate. în care au fost incluse întreprinderile cu capital străin. activitatea cărora devenise obiect de investigaţie pentru autorităţi. Distorsiunea activităţii investiţionale a prejudiciat grav imaginea R. declanşată după alegerile parlamentare şi transpusă în viaţă în conformitate cu lista de tristă faimă. Obiectivul fundamental al strategiei respective este accelerarea dezvoltării economice a Republicii Moldova prin asigurarea unor ritmuri înalte de creştere a investiţiilor. datorită impactului minimal al acestora asupra evoluţiei influxurilor investiţionale. 2 Intervenţia statului pe piaţa internă de capital sa soldat cu renaţionalizarea unor întreprinderi cu capital străin şi cu intimidarea investitorilor majori. 25 cu următorul conţinut: „Investitorii străini care au efectuat investiţii şi au beneficiat de garanţii şi facilităţi în condiţiile Legii nr. facilităţi şi stimulente) pe care le-a avut în faza iniţială. au rămas în mare măsură nerealizate. Prin această clauză. că beneficiază de un număr mai mare de facilităţi şi stimulente fiscale.

amenzile.(2) al Codului Civil.4 zile (perioada 2001-2003). 29 din Legea cu privire la piaţa valorilor mobiliare. în opinia întreprinderilor chestionate poate dura mai mult de un an. Costurile acestei proceduri au fost în medie de $223. adică cu 1. Moldova şi a Federaţiei Ruse. care este reglementată prin Legea cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător. Astfel de prevedere există numai în legislaţia R. deoarece. Lichidarea afacerii este o problemă destul de serioasă care. În multe state. Costurile legate de această procedură constituie $136. Timpul de modificare a documentelor de înregistrare s-a diminuat de la 25. în conformitate cu art. până la înlăturarea circumstanţelor menţionate.106.(2) din Legea privind preţul normativ şi modul de vânzare – cumpărare a pământului. Moldova numai cu respectarea dispoziţiilor art. iar conţinutul ei a fost identic în ambele cazuri până la aprobarea Codului Vamal al Rusiei din 2003 10 în care termenul de timp pentru procedurile vamale a fost diminuat esenţial. 6 Instituţiile financiare străine pot desfăşura activităţi pe teritoriul Republicii Moldova numai prin filiale şi sucursale şi numai dacă au fost autorizate de Banca Naţională a Moldovei. De exemplu persoanele juridice străine sunt limitate în dreptul de a cumpăra terenuri cu destinaţie agricolă conform art.6 zile. Dreptul de a face o alegere între aceste două regimuri este o opţiune extrem de convenabilă pentru investitor şi în mod sigur că acesta va alege varianta optimală pentru el şi va investi în economia statului care-i va oferi acest drept. şi finanţat de către DAI-Bizpro/Moldova 8 cităm: „În ultimii trei ani (2001-2003).similară a persoanelor juridice ale Republicii Moldova dacă legea Republicii Moldova nu prevede altfel pentru persoanele juridice străine”. Bariera de ieşire: limitează posibilitatea agentului economic de a lichida întreprinderea care nu generează profit. se înregistrează în Registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţilor şi este considerată persoană juridică naţională. în ultimii trei ani întreprinderile au alocat 3. Legislaţia pune anumite limite persoanelor juridice străine. Este important de a nu confunda persoana juridică străină cu întreprinderea cu investiţii străine. dacă pe numele unei persoane au fost înregistrate anterior întreprinderi care nu funcţionează şi care nu au fost lichidate în modul stabilit de lege sau care au datorii la bugetul public naţional. persoanei în cauză i se refuză înregistrarea unei noi întreprinderi. Costurile includ plăţile oficiale. care determină plafonul de timp pentru verificarea declaraţiei vamale. 6 şi 7 din Legea instituţiilor financiare. Conform raportul pregătit de ProEra Grup S. Întreprinderile cu capital străin au . din care plăţi şi taxe oficiale $125. Conform raportului „Costul reglementării afacerii în Republica Moldova”.5 zile pentru obţinerea autorizaţiilor la export.” Codul Vamal al Republici Moldova 9 conţine prevederi. dar care este tipică pentru tot mediul de afaceri din Republica Moldova este cadrul regulatoriu. sau de 2 ori mai mult ca în anii 2000-2002. care prevede aceleaşi drepturi pentru investitorii străini şi cei autohtoni şi clauza naţiunii celei mai favorizate. din care plăţi şi taxe oficiale $130. 6 alin. care oferă drepturi egale cu a investitorilor din terţe state.7 mai mult ca în perioada 2000-2002. a documentelor. investitorii dispun de dreptul de a alege între regimul naţional. 5 Societăţile pe acţiuni din statele străine pot plasa acţiuni în R. 7 O altă problemă destul de dificilă pentru investitorii străini. în medie. În mediu. sau de 2 ori mai mult ca în perioada 2000-2002. alin. costul înregistrării a rămas la nivelul anilor precedenţi şi este de $151.L. controlul mărfurilor si a mijloacelor de transport. toate tipurile de plăţi şi pierderi din cauza staţionării şi nu includ taxele vamale. creează bariere în iniţierea unei afaceri noi.R.2 zile (perioada 2000-2002) la 24. procedura de înregistrare a unui agent economic a durat în mediu 27. Întreprinderea cu investiţii străine se constituie în Republica Moldova în una din formele societăţilor comerciale stabilite la art.

investiţiile sunt nesemnificative.4 (3) a Legii privind preţul normativ şi modul de vânzare – cumpărare a pământului cu următorul conţinut: „ Terenurile proprietate publică pot fi vândute atât persoanelor fizice şi persoanelor juridice ale Republicii Moldova.XIII din 25. mai puţin de 40% din export. Întreprinderile ce exportă spre ţările OCDE au folosit 4 zile şi $237 la o operaţie de export...4 zile şi $113 pentru o procedură vamală. Art. care printre altele se contrazic: . diferenţierea considerabilă a potenţialului economic al capitalei şi al regiunilor a fost determinată de degradarea accelerată a industriei şi a infrastructurii micilor oraşe în perioada crizei din anii 90. Însă în prezent. Sunt o serie de avantaje. În regiuni locuieşte circa 80% din populaţia ţării. Dreptul de vânzare-cumpărare a terenurilor cu destinaţie agricolă aflate în proprietate privată este stipulat în prevederile alin (2) şi (3) din art. . care la prima vedere ar putea să fie determinative pentru investitori în luarea deciziei de a investi într-un stat sau într-o ramură economică : „. 07. dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile de pe teritoriul Republicii Moldova. 22. în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova. căreia îi revine mai puţin de 20% din volumul total de investiţii străine. pentru a desfăşura activitate de întreprinzător. clima e prielnică pentru creşterea unei largi varietăţi de culturi agricole. În Republica Moldova există un decalaj enorm între nivelul social-economic al dezvoltării municipiului Chişinău în comparaţie cu restul ţării. ramură cu condiţii dintre cele mai favorabile pentru o activitate profitabilă. De exemplu în agricultură.. după părerea noastră principalele impedimente în atragerea investiţiilor sunt legislaţia. Conform Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei pentru anii 2004-2006. Astfel. nici nu poate fi vorba de o creştere a investiţiilor în regiuni.poziţie geografică reuşită. nivelul salariului în periferie fiind de aproximativ două ori mai mic decât în capitală.1997. În unele sectoare nici nu există premise pentru o evoluţie spre bine. 6 ale Legii nr. În agricultură. luând în consideraţie situaţia în domeniul investiţional în general pe ţară. cît şi investitorilor străini. a Legii cu privire la investiţiile in activitatea de întreprinzător.„creşterea investiţiilor in regiunile care necesită susţinere in dezvoltarea lor social–economica”. că avantajele enumerate sunt mai mult decât insuficiente pentru a determina investitorii să-şi focuseze atenţia asupra sectorului agricol. dispunem de resurse umane calificate şi braţe de muncă necostisitoare. În Republica Moldova drepturile investitorilor asupra bunurilor imobile sunt stipulate în Legea cu privire la investiţiile in activitatea de întreprinzător şi în Legea privind preţul normativ şi modul de vânzare – cumpărare a pământului. cu excepţia terenurilor cu destinaţie agricolă şi a celor din fondul silvic. tradiţii în agricultură. investitorii dispun de dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile în conformitate cu următoarele prevederi legislative: Art. Compararea procedurilor de importexport arată că durata lor în Moldova în perioada 2001-2003 a fost mai mare ca în perioada 2000-2002. cernoziomurile ocupă 80% din suprafaţa ţării. care prin prevederile sale limitează drepturile investitorilor asupra proprietăţilor funciare şi lipsa unor proiecte investiţionale atractive în ramura vinicolă şi a tutunului.cheltuit în mediu 1." 11 Însă constatăm.1308.. cităm: investitorii străini pot dobândi. de poziţia dominantă în structura economiilor regionale a sectorului agrar cu o eficienţă scăzută şi de lipsa condiţiilor şi a resurselor necesare pentru dezvoltare. cu excepţia terenurilor cu destinaţie agricolă şi ale fondului silvic care se vând numai persoanelor fizice şi persoanelor juridice ale Republicii Moldova”.

36. În conformitate cu prevederile alin (2) a art. fără o analiză preliminară judicioasă a impactului pe care poate săl aibă respectivul act regulatoriu. Pentru a nu admite folosirea bunurilor importate în alte scopuri. România care a avut probleme similare în agricultură a recurs la operarea unor amendamente în Constituţia ţării. În boxa 3 este analizat un act regulatoriu adoptat recent – Regulamentul tip de funcţionare a pieţelor. în condiţiile prevăzute prin lege organică. ei au dreptul de a le înstrăina prin acte juridice între vii numai cetăţenilor Republicii Moldova. . În conformitate cu alin. pe bază de reciprocitate. întreprinderea cu investiţii străine era scutită de plata taxelor vamale pentru acele bunuri (materie primă. După abrogarea legii privind investiţiile străine de aceste facilităţi pot beneficia în continuare numai agenţii economici care au activat în condiţiile. O bună parte din ele sunt adoptate în grabă. Conform acestor prevederi legislative. cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte. numai din aceste considerente nu vor investi în această ramură. precum şi persoanelor fizice şi persoanelor juridice autohtone. aplicarea unui astfel de tratament investitorilor străini. în condiţiile prevăzute de legea cu privire la investiţiile in activitatea de întreprinzător sunt lipsiţi de această facilitate. dar oricum sunt impuse spre executare agenţilor economici de către organele de stat.„orientarea factorilor de producere din Republica Moldova spre atragerea in tara a potenţialului productiv din exterior si producerea in Republica Moldova a bunurilor destinate pieţelor externe” Legea nr. Multe dintre actele regulatorii ale organelor de control nu sunt publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi nu au forţă juridică.). semifabricate etc. Cadrul actelor regulatorii este extins şi complicat. condiţionând o serie de beneficii pentru investitorii români. în cazul cel mai rău – le contrazic. oferind investitorilor drepturi asupra proprietăţilor funciare. care au aderat sau care sunt în curs de aderare la Uniunea Europeană. Întreprinderile care au întrat pe piaţă. prevăzute de prevederile acestui act legislativ. De altfel. alin (3) . . Regulamentul analizat în boxa 3 sus este o mostră de act normativ.998-XII din 1 aprilie 1992 privind investiţiile străine oferea unele facilităţi la importul bunurilor introduse în ţară ca aport la capitalul social. în cazul cel mai bun aceste documente dublează prevederile unor acte legislative. actul legislativ respectiv prevedea achitarea taxelor vamale in întregime.În cazul în care cetăţenii străini sau apatrizii devin proprietari de terenuri cu destinaţie agricolă sau ale fondului silvic prin moştenire legală sau testamentară. prevederile căruia contravin principiilor fundamentale stipulate în Codul Fiscal. inclusiv şi dobânda bancara aferenta in decursul primilor trei ani. investitorii străini nu dispun de dreptul de a procura bunuri funciare pentru a activa în agricultură şi în mod sigur. Astfel prin omiterea în legea în vigoare a dispoziţiilor ce prevăd facilităţi în atragerea in tară a potenţialului productiv din exterior sau creat condiţii inegale pentru investitorii străini la crearea şi majorarea capitalului social a întreprinderilor. importate pentru a fi folosite la fabricarea articolelor pentru export. care presupune un maximum de beneficii pentru toate părţile este utilizat de majoritatea statelor. Statul vecin. (2) din articolul 44 a Constituţiei României. precum şi prin moştenire legală.alin (2) Dreptul de vânzare-cumpărare a terenurilor cu destinaţie agricolă aparţine statului. Codul Civil şi alte acte legislative.

care garantează drepturile la practicarea liberă a activităţilor economice. Regulamentul tip de funcţionare a pieţelor – mostră a inflaţiei juridice Regulamentul tip de funcţionare a pieţelor a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. partea II). Regulamentul prevede introducerea unor rapoarte fiscale noi (decizia administraţiei asupra costului locului de desfacere a mărfurilor). regulamentul conţine în mod alogic stipulări ce ţin de regimul străinilor (dreptul persoanelor străine la muncă). determinarea preţurilor. deşi Codul Fiscal nu prevede existenţa unor asemenea tipuri de rapoarte fiscale. Astfel. în mod prioritar al persoanelor care comercializează produse agricole cultivate pe terenul propriu”. „în scopul eficientizării funcţionării pieţelor”. De asemenea. formarea şi folosirea resurselor. În al treilea rând. spaţii pentru lucru. de parcă în R. condiţiile de funcţionare a pieţelor. Boxa 3. documentul este imprecis şi permite interpretări ambigue. punctul 4 este extrem de ambiguu. după caz. intermedierea fiind una dintre acestea. ci totalitatea de relaţii şi instituţii specifice dintre vânzător ca exponent al cererii de piaţă şi cumpărător ca exponent al ofertei de piaţă în urma cărora are loc stabilirea unui preţ liber de piaţă la obiectul tranzacţiei. Dacă este vorba de îngrădirea accesului pe piaţă a intermediarilor. Moldova nu ar exista legislaţie specială. De asemenea. În al doilea rând. documentul prevede că „la stabilirea costului locului de desfacere se va ţine cont de necesitatea asigurării accesului pe piaţă al diverselor categorii de consumatori.subiecţi ai antreprenoriatului” este incorectă deoarece pieţele ca atare. Acest regulament are foarte multe laturi slabe şi este criticabil. Sintagma din punctul 2 partea I „pieţe . structură a Ministerului Economiei al Republicii Moldova. Nu este clar de asemenea de ce administraţia pieţei trebuie să accepte reclamaţii asupra calităţii. De asemenea. Aceştia sunt obligaţi să acorde ajutor (nu este clar ce fel de ajutor. cu serviciul veterinar de stat teritorial. Acest lucru obligă administraţia pieţei fie să stabilească o taxă minimă care ar putea să nu . anume Departamentul Comerţului şi a elaborat conceptul regulamentului. atunci această prevedere contravine prevederilor constituţionale fundamentale. O altă remarcă care se impune este faptul că autorii documentului confundă administraţia pieţei cu proprietarul pieţei. precum şi circulaţiei mijloacelor băneşti. Codul Fiscal în articolul 5 defineşte piaţa ca „sistem de relaţii economice ce se formează în procesul producţiei. denumirea documentului este nereuşită. că Departamentul pentru Comerţ al Ministerului Economiei nu poate pretinde la promovarea unui „regulament-tip” de reglementare a unor asemenea relaţii şi instituţii. 955 din 21/08/2004.Nu este clar cum şi de ce administraţia sau proprietarul pieţei ar trebuie să asigure „sporirea afluxului pe piaţă produselor agricole prin antrenarea în activitatea comercială a producătorilor acestora” (punctul 9. odată ce conform legislaţiei de protecţia consumatorilor sunt responsabile organe specializate. nu pot fi subiecţi ai antreprenoriatului. Controlul asupra executării prevederilor hotărârii se pune în sarcina Departamentului Comerţului. Credem. În primul rând. se aprobă prin decizia autorităţilor administraţiei publice locale”. nu este clar dacă această stipulare se extinde şi la pieţele construite pe terenuri aflate în proprietate privată. care ar reglementa ansamblul normelor de bază privitoare la dreptul la muncă. În teoria economică contemporană prin noţiunea „piaţă” se înţelege nu locul geografic unde are loc vânzarea legumelor. în sensul spaţial-geografic utilizat de autorii regulamentului. Nu este clar de ce este necesară aprobarea autorităţilor publice locale după ce autorităţile de specialitate şi-au dat acordul. coordonate în prealabil cu serviciul sanitaroepidemiologic de stat teritorial şi. urmărirea bănuiţilor. depozite sigilate?). De fapt. acesta stipulând că „lucrările de proiectare şi construcţie. prestării serviciilor. circulaţiei şi distribuirii mărfurilor. care se caracterizează prin libertatea subiecţilor la alegerea cumpărătorilor şi vânzătorilor.

evidenţei contabile ale tranzacţiilor de leasing.2002) [5] Legea nr. 1999) [7] Legea nr. M.199 – XIV din 18. Leasingul ca afacere ar putea fi considerat cel mai pătimit domeniu din Moldova. 12. 234 din 27 februarie 2002.1308. anul 2004. [9] Codul vamal al Republicii Moldova nr. nr.2004 (M.XIII din 21.care generează anumite rezerve din partea companiilor străine de a . 07.07.asigure un nivel optimal de rentabilitate. R. determinarea spectrului celor mai grave probleme cum sunt: .04.550.2002 (M.1998 (M.06.mediul investiţional nefavorabil. . nr. 160162/1201 din 23. [11] Vezi SCERS şi Strategia sectorială de reducere a sărăciei şi de dezvoltare a agriculturii. R.2004) [4] Codul Civil nr. R.05.1997) [6] Legea nr. printre altele. Of. Moldova nr. nr. fie să practice discriminarea prin preţ faţă de vânzătorii de pe piaţă. Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului din Moldova. nr. instabilitatea financiară şi blocajul financiar din economia Moldovei.11. Intervievarea selectivă a managerilor companiilor de leasig din Moldova a permis.instabilitatea legislativă şi insuficienţa aplicării legilor. 57-58/515 din 04.06.O. M. 1/2 din 01.09. 08. 2000) [10] Таможенный кодекс РФ от 28. M. [2] Vezi: Raportul privind respectarea drepturilor şi libertăţilor omului în Republica Moldova în anul 2002. Autor articol Josanu Victoria [1] Strategia Investiţională a Republicii Moldova aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 27-28/123 din 23. Principalele impedimente juridice în dezvoltarea leasingului în RM sunt neconcordanţa între actele normative în vigoare. R.O. 1995 (M. Una din modalităţile eficiente de finanţare a procesului de renovare şi modernizare a potenţialului de producere a bussinesului mic şi mijlociu este leasingul.necesitatea unor surse de finanţare mai ieftine şi mai durabile.O. Aceasta poate avea loc prin accesul întreprinderilor mici şi mijlocii la metode moderne de afaceri şi promovarea tehnicilor noi în implimentarea unei politici investiţionale coerente. 64-66/344 din 23.1996) [8] Raportul costul reglementării afacerii în Republica Moldova. Nr.03. neaderarea la Convenţia de la Ottava.1997 (M. N 61-Ф3. . 2003 года. O.81-XV din 18. 1149-XIV din 20. 1107-XV din 6. Cum stam la capitolul “Leasing” in Republica Moldova? Obiectivul primar de a contribui la o dezvoltare economică a Moldsovei este susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii. 07.2000 (MO al RM nr. nr.01.incertitudinea regulilor şi normelor impozitării. [3] Legea R. M. 82-86 din 22.XIII din 25.

Avantajele si dezavantajele dezvoltarii unei afaceri in Franchisa in Republica Moldova. În asemenea situaţii locatorului trebuie să i se asigure prin lege dreptul de a prelua (ridica) bunul de la partea care se face vinovată.deoarece ea trebuie să reflecte raporturile de natură financiară între părţi şi.legislaţia nu determină clar deosebire între noţiunile de leasing financiar şi cel operaţional. Adeseori.înlăturarea dimensiunilor dintre Legea cu privire la leasing şi actele normative din domeniul vamal şi valutar. . argumentate economic.17 puntul (2) şi punctul (3)). Una din soluţiile actuale o constituie amortizarea Legii cu privire la leasing cu toate dispoziţiile Codului civil. Principalele divirgenţe între locator şi utilizator apar în cazul neefectuării plăţilor contractuale.definirea leasingului ca o componentă a activităţii investiţionale.încheia operaţiuni de leasing internaţional. dreptul de proprietate trece la utilizator odată cu încheierea contractului. Este necesară clarificarea în legislaţie şi a situaţiei în care bunurile utilizatorului sunt sechestrate la cererea organelor de stat ca urmare a executării silite a creanţelor bugetare sau la cererea altor creditori în contul datoriilor utilizatorului. cu drept de răscumpărare a bunului de către utilizator. Este necesar a concretiza şi denumirea însăşi a legii. Legislaţia Germaniei şi Elveţiei prevede opţiunea care transformă leasigul în contract de cumpărare. . Ar fi oportun a se prezenta noţiunea de leasing ca formă de activitate investiţională privind achiziţionarea bunurilor şi transmiterea lor în temeiul contractului de leasing financiar persoanelor fizice şi juridice contra plată. dat fiind faptul că prevederile Legii cu privire la leasing(art. care sunt efectuate de structurile afiliate sau subordonate Parlamentului. de tranzacţia prin garanţie în general prin mărimea plăţilor.Codului fiscal.Dar diferitele regimuri juridice. ci pe forma care corespunde normelor juridice. nu sunt aplicabile deoarece contravin altor acte normative.vînzare în rate de tip special: în cazul leasingului proprietar al bunurilor rămîne locatorul. Practica judiciară privind executarea silită a obligaţiilor debitorului dovedeşte că se apelează la sechestrarea şi vînzarea bunurilor debitorului. codului vamal ale RM. organele fiscale alături de bunurile proprii ale utilizatorului sechestrează şi bunurile deţinute în leasing. La fel. activitatea de leasing. Legislaţia din RM prevede două modalităţi de asemenea preluare: .în consecinţă. natura raporturilor lor juridice. . Acţiunile primordiale ce pot fi aplicate în domeniul legislativ ar fi: . Astfel.executarea silită conform dispoziţiilor Codului de procedură civilă . Premiza instituţională de formare şi promovare a afacerilor de leasing ca o componentă a activităţii investiţională este fondarea unei asociaţii naţionale de non-profit. Din punct de vedere juridic relaţiile de leasing sunt reglementate de cîteva acte normatve. Toate modificările şi completările legislative privind activitatea de leasing trebuie efectuate în strictă concordanţă cu prevederile Convenţiei de la Ottava cu privire la leasingul financiar internaţional. Tranzacţia de leasing diferă de tranzacţia de încheiere-vînzare. pe un termen limitat şi în anumite condiţii stipulate în contract. Contractul de leasing se bazează în esenţă nu pe criterii economice. de tranzacţia de cumpărare-vînzuare în rate. conduc la o interpretare neunitară a operaţiunilor de leasing. În Germania băncile controlează doar tranzacţiile de leasing.ceea ce conduce la diverse interpretări ale acestora. iar în cazul vînzării-cumpărării în rate.restituirea voluntară de către utilizator a obiectului leasingului în temeiul prevederilor contractuale.de aceea ar fi fost corect ca în titlul legii să se specifice”cu privire la leasingul financiar”. nu se reglementează şi nu se limitează. determinate de aceste acte normative.

franciza constituie o afacere care în esenţă deja şi-a dezvoltat pe piaţă produsul de succes. contractele de franchising includ un şir de compartimente standard care trebuie determinate astfel încât să reflecte interesele părţilor în contract şi/sau a membrilor reţelei de franciză. ţinând cont de importanţa primordială a tehnologiilor în franchising. pentru că îmbină resursele proprietarului cu măiestria managerială şi succesul produsului franchiserului. Beneficiile pentru operare în Republica Moldova includ forţa de muncă ieftină şi costurile scăzute pentru publicitate.Spre deosebire de ţările occidentale. deoarece există un număr impunător de agenţi economici care activează în bază de contracte ce conţin elemente de franchising. precum şi calitatea joasă a serviciilor pe piaţă. Această atmosferă este influenţată de cadrul legal. Până în prezent. volumul de vânzări al acestora vor depinde în mare parte de situaţia economică din ţară şi creşterea puterii de cumpărare a populaţiei. în Republica Moldova. să protejeze drepturile de proprietate industrială sau intelectuală ale franchiserului.Franchisingul oferă astfel. chestiunea dată deocamdată nu a avut efectul scontat. fiind considerată o afacere prosperă. presiunea fiscală. în cazul iniţierii unei afaceri de franciză. Totodată există şi un nivel scăzut al puterii de cumpărare.Contractul de franchising este documentul principal care necesită prevederea tuturor clauzelor ce vor reglementa întreg spectrul raporturilor dintre părţile unei francize. România şi Republica Moldova au fost adoptate legi speciale pentru activitatea de franchising. Dat fiind faptul că sistemul de franchising este complex. Legea Republicii Moldova cu privire la franchising conţine în sine dispoziţii care. insuficienţa capitalului autohton. cadrul juridic al francizei a constituit mult timp o zonă neexplorată şi nereglementată. Rusia) cadrul legal se conţine în alte legi (cod civil. să contribuie la menţinerea identităţii comune şi a reputaţiei francizei sau reţelei de franciză. Un loc aparte îl ocupă barierele legate de accesul la tehnologii noi.Pentru antreprenori şi alţi oameni de afaceri mai experimentaţi. Barierele şi problemele întâlnite în activitatea unei întreprinderi ce activează în sistem de franchising sunt similare problemelor celorlalte tipuri de întreprinderi şi. . etc. cât şi în cel european. posibilitatea „copierii” unei afaceri de succes de la o firmă care are o reputaţie înaltă şi posedă o experienţă bogată. eventual. cu atât riscul de apariţie a litigiilor şi de neîndeplinire a lui se diminuează în mod corespunzător. franchisingul are şanse reale de aplicare la scară largă în viitor. Atât în plan mondial. activitatea de antreprenoriat etc.Cu toate acestea. criminalitatea.riscul relativ mare de ţară şi alte impedimente.Germania. . deşi există „de jure” şi „de facto” o lege specială şi posibilitatăţi reale de implementare a ei. Cu cât conţinutul contractului va fi mai temeinic elaborat.Franchisingul este larg răspândit în sectorul serviciilor şi este în creştere.) sau este reglementat prin acte normative adoptate de guvern sau organizaţii neguvernamentale specializate.accesul limitat la credite. De asemenea.Indiferent de domeniul francizei.cadrul legal inadecvat. Dezvoltarea franchisingului pe piaţa acestor ţări este împiedicată de următoarele bariere: . permite reglarea optimă a raporturilor de franchising. În alte ţări (Franţa. depind de condiţiile macroeconomice dintr-o anumită ţară şi de atmosfera generală a businessului. raporturile de franchising sunt supuse şi prevederilor altor acte normative care reglementează raporturi similare franchisingului. în mare măsură. Aceştia ar putea. Deoarece o bună parte a bunurilor şi serviciilor oferite de întreprinderile ce reprezintă companii străine sunt destinate clienţilor cu venituri medii şi mari. să sporească nivelul de colaborare cu partenerii. schimbările recente înregistrate în mediul de afaceri din ţară inspiră optimism în ce priveşte dezvoltarea businessului în general şi a franchisingului în particular. unde franchisingul a căpătat o evoluare stabilă şi ascendentă şi se manifestă printr-un succes considerabil. accesul la tehnologie. accesul la sursele de finanţare. . numai în SUA. utilizând in acest scop franchisingul.

Franchiserii prosperi şi-au modificat strategia de abordare a pieţei ungare.Extinderea franchisingului pe piaţa s-a realizat preponderent în domeniul comerţului cu amănuntul şi alimentar. În scurt timp. dar mai intensiv în ritmuri.educaţie. . Principalele domenii de activitate economică cu un potenţial înalt de aplicare a sistemului de franchising în Moldova sunt: comerţul cu amănuntul. alimentaţia publică. negocierea contractului. servicii hoteliere. educaţia şi cursurile de perfecţionare. serviciile auto. pentru copii etc. Majoritatea afacerilor sunt stabilite în sectorul fast-food. cum ar fi serviciile de curăţire. reprezentanţele franchiserilor.consolidarea şi crearea cadrului legal şi instituţional specific franchisingului. documentarea. Cele mai solicitate sunt sectoarele alimentar şi vestimentar. Mai modest ca dimensiune. servicii de turism. analiza francizelor. În calitate de forme mai simple de colaborare cu elemente de franchising pot servi agenţia comercială. .6 mlrd euro. serviciile sociale ş i unele ramuri din sfera producţiei. atunci cititi acest articol si scrieti-ne ce ar trebui de completat.Forma cea mai adecvată de fondare a întreprinderilor franchisee este cea bazată pe capitalul firmelor locale independente. utilizând subfranchiseri în cadrul sistemului de master franchising. în special.serviciile poştale. Lideri în implementarea sistemelor de franchising în ţările europene ex-socialiste sunt Cehia şi Ungaria. staţii PECO. servicii foto. închirierea autoturismelor. deşi acest domeniu de activitate este considerat relativ nou. Din cauza profitabilităţii semnificative şi a recuperării rapide a investiţiilor se preferă amplasarea francizei în zonele cu o putere de cumpărare relativ mai mare a populaţiei. de închiriere şi distribuţie. servicii legate de transportarea pasagerilor şi a încărcăturilor. sfera construcţiilor.agrement. copiere. se propun următoarele direcţii de sprijinire a dezvoltării franchisingului în Republica Moldova: . servicii de întreţinere casnică. sfera turism – sport .Reieşind din necesităţile actuale şi oportunităţile identificate. evaluarea franchiserului. produsele şi serviciile automate. industria hotelieră. aparatură. cu circa 79 sisteme de franchising şi 260 parteneri afiliaţi. Implementarea unui sistem de franchising necesită parcurgerea de către viitorul antreprenor a şapte etape de bază: autoevaluarea. prin care se oferă finanţare şi taxe de franciză mai joase şi contribuie la succesul afacerii. articole de fierărie şi menaj.serviciile medicale. elaborarea business planului. Bulgariei şi României. ceea ce constituie 5% din totalul vânzărilor cu amănuntul. există deja circa 250 sisteme de franchising cu peste 5. În acestor sector sunt angajaţi circa 45 mii de persoane şi se realizează peste 2.000 de franchisee. S-ar parea ca avem o mie si una de avantaje pentru care ar trebuie sa investeasca si totusi nu investesc. pe piaţa cehă au reuşit să pătrundă companiile cu renume din cele mai dezvoltate ţări din lume În Ungaria. managementul imobiliar.impulsionarea ofertei şi stimularea cererii de franciză pe piaţă. distribuţia prin dealeri. facilităţi de parcare. franchiza a început să se extindă şi pe piaţa Poloniei. Republica Cehă. serviciile menajere.dezvoltarea spaţiului informaţional al franchisingului “De ce se investeste atit de putin in Republica Moldova?” De ce se investeste atit de putin in Republica Moldova?” Daca stiti raspunsul la aceasta intrebare. de ce? Noi doar le oferim atitea avantaje: . De asemenea. producerea în bază de licenţă. se află la începutul unei dezvoltări promiţătoare a acestui domeniu de activitate. implementarea bus iness planului. Totodată există potenţial de dezvoltare şi în alte domenii de activitate. pot fi create francize pe bază de întreprinderi mixte. De multe ori ti se pare ca investitorii straini doresc niste lucruri contradictorii.Astfel. celelalte fiind în sectoarele vestimentaţie. daca nu atunci pur si simplu cititi cu atentie! Raspunsul la aceasta intrebare nu este unul simplu.

Ei doresc un cadru legal eficient. • Vecinatate cu UE – din 1 ianuarie2007. Si totusi cit de bune nu ar fi legile ele nu au valoare pina nu sunt aplicate. si atunci el cistiga timpul. care ii face ca companiile sa investeasca intr – o tara noua.• Localizare strategica – poziţia geografica avantajoasa intre est şi vest.investitorii işi pot plasa investiţiile in orice domeniu al activitaţii de intreprinzator. legile sa fie aplicate la fel pentru companiile straine si cele autohtone. multor companii straine li s-au expropriat activele fara vre-o compensare. • Condiţii climaterice favorabile pentru producerea unei varietaţi de produse agricole. aceastea reprezentind acel neobisnuit si specific avantaj fata de alte tari. care diferentiaza o natiune de alta si prin aceasta are avantaj in fata altor companii si tari. Dar care este partea obisnuita la care se asteapta investorii straini? Este vorba de un cadru legal bine pus la punct. Vom fi bucurosi sa aflam raspunsurile Dvs. Din pacate in Moldova s-au inregistrat mai multe cazuri in care necatind la legislatia in vigoare. adica unul care sa ofere in primul rind stabilitate pe termen lung –este un lucru normal si necesar ca fiecare investor sa-si planifice activitatea pentru citiva ani inainte. Aceasta este raspunsul meu la intrebarea de ce se investeste putin in RM. si aici apare cea mai importanta problema pentru institutiile imputernicite /legislative sa creeze astfel de legi si norme care ar contribui la dezvoltarea si mentinerea biznesului si nu la falimentarea acestuia sau intarirea economiei tenebre si a dublei contabilitati. Daca citam DEX-l: “Atitudinea caracterizată printr-o respectare exagerată a formalităţilor sau a regulilor scrise”. Aceasta este combinatia dintre obisnuit si neobisnuit. daca el poate face acelasi lucru in alta tara. conditii specifice. solurilor fertile si prin urmare a recoltelor ce pot fi prelucrate si exportate si al fortei de munca relativ ieftina si calificata. dar in care aceasta procedura dureaza maximum 2-3 zile. care poate are mai putine avantaje ca Republica noastra. iar pentru un investor adevarat timpul intr-adevar sunt bani. Si totusi se investeste putin. dar pentru a privi obiectiv lucrurile. • Forţa de munca ieftina cu un grad inalt de calificare şi cunoştinţe extinse in domeniul limbilor (in particular Romana şi Rusa). acest lucru fiind greu de obtinut cind normele legislative se schimba in cel mai bun caz in fiecare an. si bani grei. Exemplul companiei americane “Europharm” si celei Germane “Unistar” in cazul cu “ Air Moldova” vorbesc de la sine. intr-adevar Moldova are multe de oferit investorilor straini. In al doilea rind toate companiile doresc o dezvoltare durabila desfasurata legal. competent si democratic. cred ca ar fi bine sa aflam chiar parerea personala a acestor oameni de afaceri care ar dori sa investeasca in RM dar nu o fac. de exemplu niste standarde sau cai de conducere a biznesului pe care deja le cunosc si le-au practicat anterior. dar toate aceste avantaje se vor transforma in stimulenţi investiţionali numai intr-un cadru legal adecvat. Intr-adevar Moldova este atractiva pentru investitorii straini din punct de vedere al pozitiei geografice. • O mulţime de acorduri comerciale cu toate statele CSI si acorduri bilaterale de protecţie a investiţiilor. Dar intr-acelasi timp ei cauta ceva neasteptat. odata cu aderarea Romaniei la UE. de ce? Companiile doresc ceva ca le-ar fi cunoscut deja. Investorii in primul rind asteapta sa fie tratati corect. VINDEM sau NU VINDEM Teren agricol investitorilor straini? . Ca concluzie la toate cele mentionate pina acum as spune ca da. Inca un factor important care respinge investorii sraini este birocratia. Intr-un cuvint de ce un investor de success sa piarda citeva saptamini pentru a fonda o companie in Moldova. • Preferinţe comerciale oferite de UE. • Libertatea efectuarii investiţiilor .

din anumite cauze obiective/subiective. deci. inclusiv pentru lărgirea suprafeţelor. căci tehnologiile agricole intensive nu necesită prea multe braţe de muncă. iar radioul şi televiziunea de stat. situarea geografică a ţării este avantajoasă. existînd riscurile pierderii controlului asupra principalei resurse economice a statului – pămîntul. 2 – 4 la sută din populaţie. În această situaţie. adică de curăţare a acestor pămînturi (în genere a întregii republici) de populaţia „incapabilă”. Întîi de toate vom constata faptul că un investitor străin din start este în afara concurenţei în raport cu un potenţial investitor autohton. sîntem în drept să credem că pe undeva ar putea fi elaborată şi vre-o politică „sanitară”. Vînzarea terenurilor agricole către investitorii străini va ridica valoarea lor şi ţăranii vor putea să-şi dea terenurile în arendă în condiţii mult mai convenabile decît în prezent. În plus. Viitorii proprietari nu vor avea nevoie nici măcar de argaţi. ce evită problemele incomode puterii. 3000 de euro (cca. la noi. iar astfel de afaceri precum crearea plantaţiilor de vii şi livezi necesită cheltuieli mari şi investitorul nu va accepta să arendeze în acest scop terenuri agricole chiar şi pe un termen îndelungat. În această situaţie. un occidental cu un venit lunar. cea mai mare parte dintre agricultorii noştri experimentaţi. Numai dreptul de proprietate asupra terenului îl va atrage pe investitor. 36 mii lei pe lună).În Moldova pămînturile sînt fertile şi foarte ieftine. În plus. de o cam dată. dacă pămîntul va creşte în valoare. de peste 40 la . În cazul arendei terenurilor agricole. din anumite cauze obiective/subiective. deja au abandonat domeniul. Viitorii proprietari nu vor avea nevoie nici măcar de argaţi.Această problemă controversată a aparut ca rezultat la o recentă iniţiativă legislativă de a lipsi întreprinderile cu capital străin de posibilitatea de a procura terenuri agricole.nu prea cred în cele scrise/citite. care se află în proprietate privată. Cu asemenea venituri putem face un calcul cît se poate de exact privitor la potenţialul occidentalilor de a cumpăra pămînturile noastre? În Moldova pămînturile sînt fertile şi foarte ieftine. cea mai mare parte dintre agricultorii noştri experimentaţi. însă. iar populaţia. preţul căruia oscilează între 3 – 8 mii de lei. dar dacă o şi fac . adică de curăţare a acestor pămînturi (în genere a întregii republici) de populaţia „incapabilă”. Riscuri Să ne întrebăm: a cîta parte din populaţia republicii cunoaşte măcar ceva despre aceste riscuri? Şi de unde să cunoască dacă cetăţenii noştri nu prea citesc ziare.muncitori care cunosc tehnologiile înaintate şi sînt mai exigenţi faţă de sine şi muncile exercitate. investitorul străin nu poate să-şi vîndă afacerea altcuiva. Pierderea controlului statului asupra terenurilor agricole nu poate fi vorba. de o cam dată. să zicem. se descurcă cu greu în condiţiile economiei de piaţă. va fi nevoie de braţe de muncă calificate de peste hotare . În ţările dezvoltate din punct de vedere economic agricultura este practicată de cca. ne pun la dispoziţie doar informaţii „filtrate”. Spre exemplu. poate cumpăra de la 4 la 10 hectare de pămînt. el va fi acceptat de bănci în calitate de gaj şi ţăranii vor putea lua credite. iar populaţia. Totodată. singurele care acoperă întreg teritoriul republicii. sîntem în drept să credem că pe undeva ar putea fi elaborată şi vre-o politică „sanitară”. iar dezmoştenirea ţăranilor va avea drept consecinţă migrarea masivă a acestora în oraşe sau peste hotarele ţării. va fi nevoie de braţe de muncă calificate de peste hotare . de cca. iar prevederile speciale faţă de aceste terenuri se vor răspîndi şi asupra terenurilor agricole procurate de întreprinderile cu capital străin. se descurcă cu greu în condiţiile economiei de piaţă. deoarece astăzi statul nici nu are dreptul să controleze utilizarea resurselor funciare.muncitori care cunosc tehnologiile înaintate şi sînt mai exigenţi faţă de sine şi muncile exercitate. deja au abandonat domeniul. deci. situarea geografică a ţării este avantajoasă. căci tehnologiile agricole intensive nu necesită prea multe braţe de muncă.

În plus. Toate acestea erau proprietatea Bisericii ortodoxe greceşti. prevederile din SCERS şi Legea Republicii Moldova „Cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător”. Expert IDIS „Viitorul a constatat divergente in: . Se zice că două echipe de investitori străini-evrei. va accelera degradarea satelor noastre. care în mod expres stabilesc politica de stat în domeniul investiţional sunt „Strategia Investiţională a Republicii Moldova”. au cumpărat în mod clandestin pămînturile. Din cîte se ştie.politica de orientare a factorilor de producere din Republica Moldova in directia atragerii in tara a potenţialului productiv din exterior si producerea in Republica Moldova a bunurilor destinate pieţelor externe. spre exemplu. acesta are dreptul să-şi vîndă pămîntul doar unui evreu. unde se află şi unul dintre cele mai cunoscute locuri istorice din Ierusalim – Turnul lui David. pămîntul este declarat patrimoniu al poporului evreu dat lui de către Dumnezeu. Bunăoară. ce părere aveţi despre posibilitatea comercializării terenurilor arabile investitorilor străini? Ce putem face pentru a elimina divergentelel între actele legislative şi politica de investiţii Din pacate la moment o problema grava ramine a fi divergenta dintre actele regulatorii si politica de investitii. După cum scria ziarul evreiesc „Maariv”. Acest proces continuă şi în prezent. Ar mai fi si alte exemple de mentionat dar am dori sa aflam si parerea Dumneavoastra : Dumneavoastră. Codul Fiscal şi Codul Civil. De asemenea. Astăzi deja putem vorbi despre înjumătăţirea numărului populaţiei din unele sate. Porţile Iaffa sînt principala intrare dinspre Asfinţit în Oraşul Sfînt. Strategia Investiţională a Republicii Moldova a fost elaborată in conformitate cu prevederile Programului de activitate a Guvernului pe anii 2001-2005 “Renaşterea Economiei – Renaşterea . principii generale foarte importante sunt stipulate în Constituţie. În Statele Unite au fost cumpărate pămînturile indienilor locali. investitorii au avut scopul să păstreze aceste proprietăţi ale oraşului Ierusalim pentru poporul evreu. canalele mediatice arabe informează despre încercarea de a „fura Ierusalimul”. că în Israel este interzisă vînzarea pămîntului către cetăţeni neevrei. . iar dacă deţinătorul terenului este. în primul rînd. prevederi importante sunt în strategiile şi politicile sectoriale. utilizîndu-se pîrghii economice. cum ar fi Politica naţională în telecomunicaţii. hotelurile şi restaurantele din jurul porţilor Iaffa din cartierul vechi al oraşului.creşterea investiţiilor in regiunile care necesită susţinere in dezvoltarea lor social–economic. De menţionat. de către migranţii veniţi de pe aiurea. Documentele principale. . care au cumpărat pămînturile palestinienilor analfabeţi. ca cetăţean al acestei ţări. . care. Venirea necontrolată a investitorilor străini cred că. Dupa o cercetare minutioasa a acestei probleme Viorel Chivriga.sută. Civilizaţia cunoaşte multe cazuri de eliminare a populaţiilor aborigene. au fost leagănul naţiunii noastre.Codul Vamal al Republici Moldova. deja de cîteva săptămîni. altcîndva cu tradiţii şi oameni harnici şi mari gospodari. un arab. din cîte se ştie. Un alt exemplu ar fi colonizarea Palestinei de către evreii sosiţi din toată lumea.politica de Creşterea investiţiilor în scopul asigurării noilor locuri de muncă.

2 Intervenţia statului pe piaţa internă de capital sa soldat cu renaţionalizarea unor întreprinderi cu capital străin şi cu intimidarea investitorilor majori. investitorii care au activat în condiţiile Legii privind investiţiile străine sunt plasaţi într-o situaţie mai favorabilă. 1598 al Codului Civil. obiectivele principale propuse în strategie şi impactul deficienţelor legislative asupra realizării acestora. dar nerezultative în atragerea investiţiilor. situaţia în domeniul investiţional a devenit critică. la doi ani de la adoptarea strategiei. Garanţiile acordate investitorilor au fost şi sunt insuficiente pentru a reda o doză de credibilitate în bunele intenţii ale guvernului şi pe lângă aceasta sunt inferioare calitativ şi cantitativ celor acordate în statele vecine. În Legea cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător 3 această prevedere lipseşte şi este substituită cu dispoziţia din aliniatul (2). că beneficiază de un număr mai mare de facilităţi şi stimulente fiscale. Moldova în exterior. activitatea cărora devenise obiect de investigaţie pentru autorităţi. în care au fost incluse întreprinderile cu capital străin. De fapt. art. Această clauză prevede păstrarea pentru toată durata de activitate a investitorului străin a tuturor condiţiilor (garanţii din partea statului. în pofida unor realizări răzleţe obţinute în perfecţionarea mediului de afaceri. 25 cu următorul conţinut: „Investitorii străini care au efectuat investiţii şi au beneficiat de garanţii şi facilităţi în condiţiile Legii nr.” În primul rând. comparativ cu noii investitori datorită faptului. facilităţi şi stimulente) pe care le-a avut în faza iniţială.Ţării" si ale Strategiei de dezvoltare social–economică a Republicii Moldova pe termen mediu (până in anul 2005). fapt care a condus spre eliminarea ei din cursa cu statele vecine pentru atragerea investiţiilor în economia ţării şi la diminuarea drastică a întrărilor de capital. Prin această clauză. alte rezultate nici nu puteau fi aşteptate. care sunt cu prisosinţă mediatizate în interior şi exterior. 4 cităm: „persoana juridică străină desfăşoară in Republica Moldova activitate comercială si altă activitate reglementată de legislaţia civilă in conformitate cu dispoziţiile stabilite de aceasta legislaţie pentru o activitate . constatăm că obiectivele trasate. Situaţia creată a scos la iveală o mulţime de fisuri în legislaţia ce reglementează activitatea investiţională. În afară de aceasta în conformitate cu art. deşi au fost destul de realiste. declanşată după alegerile parlamentare şi transpusă în viaţă în conformitate cu lista de tristă faimă. au rămas în mare măsură nerealizate. „Creşterea investiţiilor în scopul asigurării noilor locuri de muncă. Mai mult ca atât. datorită impactului minimal al acestora asupra evoluţiei influxurilor investiţionale. Ca standard internaţional în domeniul reglementării juridice a investiţiilor străine este concepută clauza de stabilizare ( Gross Father Clause ). merge vorba de campania. urmărind scopul de a obţine pe aceasta cale o îmbunătăţire cardinala a calităţii vieţii populaţiei si de a atinge un grad înalt de ocupare in câmpul muncii 1 În prezent. care au anticipat procesul de elaborare a strategiei investiţionale a Republicii Moldova. Distorsiunea activităţii investiţionale a prejudiciat grav imaginea R. dacă analizăm situaţia creată prin retrospectiva evenimentelor. Obiectivul fundamental al strategiei respective este accelerarea dezvoltării economice a Republicii Moldova prin asigurarea unor ritmuri înalte de creştere a investiţiilor. inclusiv a influxului de investiţii străine directe. 998-XII din 1 aprilie 1992 privind investiţiile străine au dreptul să beneficieze în continuare de garanţiile şi facilităţile acordate de aceasta”.

controlul mărfurilor si a mijloacelor de transport.(2) din Legea privind preţul normativ şi modul de vânzare – cumpărare a pământului. investitorii dispun de dreptul de a alege între regimul naţional. în conformitate cu art. dacă pe numele unei persoane au fost înregistrate anterior întreprinderi care nu funcţionează şi care nu au fost lichidate în modul stabilit de lege sau care au datorii la bugetul public naţional. alin. care prevede aceleaşi drepturi pentru investitorii străini şi cei autohtoni şi clauza naţiunii celei mai favorizate.5 zile pentru obţinerea autorizaţiilor la export.4 zile (perioada 2001-2003). amenzile. Conform raportului „Costul reglementării afacerii în Republica Moldova”. 6 alin. costul înregistrării a rămas la nivelul anilor precedenţi şi este de $151. 6 Instituţiile financiare străine pot desfăşura activităţi pe teritoriul Republicii Moldova numai prin filiale şi sucursale şi numai dacă au fost autorizate de Banca Naţională a Moldovei. în medie. din care plăţi şi taxe oficiale $130. şi finanţat de către DAI-Bizpro/Moldova 8 cităm: „În ultimii trei ani (2001-2003). în ultimii trei ani întreprinderile au alocat 3. a documentelor. 29 din Legea cu privire la piaţa valorilor mobiliare.” Codul Vamal al Republici Moldova 9 conţine prevederi.similară a persoanelor juridice ale Republicii Moldova dacă legea Republicii Moldova nu prevede altfel pentru persoanele juridice străine”. 7 O altă problemă destul de dificilă pentru investitorii străini. care este reglementată prin Legea cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător. se înregistrează în Registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţilor şi este considerată persoană juridică naţională. De exemplu persoanele juridice străine sunt limitate în dreptul de a cumpăra terenuri cu destinaţie agricolă conform art. Bariera de ieşire: limitează posibilitatea agentului economic de a lichida întreprinderea care nu generează profit. creează bariere în iniţierea unei afaceri noi. care oferă drepturi egale cu a investitorilor din terţe state. Dreptul de a face o alegere între aceste două regimuri este o opţiune extrem de convenabilă pentru investitor şi în mod sigur că acesta va alege varianta optimală pentru el şi va investi în economia statului care-i va oferi acest drept. Costurile acestei proceduri au fost în medie de $223. Conform raportul pregătit de ProEra Grup S. Este important de a nu confunda persoana juridică străină cu întreprinderea cu investiţii străine. Întreprinderile cu capital străin au . dar care este tipică pentru tot mediul de afaceri din Republica Moldova este cadrul regulatoriu. din care plăţi şi taxe oficiale $125. În multe state. procedura de înregistrare a unui agent economic a durat în mediu 27.106. Lichidarea afacerii este o problemă destul de serioasă care. toate tipurile de plăţi şi pierderi din cauza staţionării şi nu includ taxele vamale. deoarece.R. Întreprinderea cu investiţii străine se constituie în Republica Moldova în una din formele societăţilor comerciale stabilite la art. Costurile legate de această procedură constituie $136. sau de 2 ori mai mult ca în perioada 2000-2002. Moldova şi a Federaţiei Ruse. până la înlăturarea circumstanţelor menţionate. Moldova numai cu respectarea dispoziţiilor art. persoanei în cauză i se refuză înregistrarea unei noi întreprinderi. sau de 2 ori mai mult ca în anii 2000-2002. care determină plafonul de timp pentru verificarea declaraţiei vamale.7 mai mult ca în perioada 2000-2002.6 zile. iar conţinutul ei a fost identic în ambele cazuri până la aprobarea Codului Vamal al Rusiei din 2003 10 în care termenul de timp pentru procedurile vamale a fost diminuat esenţial.L. Astfel de prevedere există numai în legislaţia R. 5 Societăţile pe acţiuni din statele străine pot plasa acţiuni în R. în opinia întreprinderilor chestionate poate dura mai mult de un an.(2) al Codului Civil. adică cu 1. Costurile includ plăţile oficiale. Legislaţia pune anumite limite persoanelor juridice străine. Timpul de modificare a documentelor de înregistrare s-a diminuat de la 25. În mediu. 6 şi 7 din Legea instituţiilor financiare.2 zile (perioada 2000-2002) la 24.

care printre altele se contrazic: . căreia îi revine mai puţin de 20% din volumul total de investiţii străine. după părerea noastră principalele impedimente în atragerea investiţiilor sunt legislaţia.poziţie geografică reuşită. care la prima vedere ar putea să fie determinative pentru investitori în luarea deciziei de a investi într-un stat sau într-o ramură economică : „. Întreprinderile ce exportă spre ţările OCDE au folosit 4 zile şi $237 la o operaţie de export. cît şi investitorilor străini. pentru a desfăşura activitate de întreprinzător. dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile de pe teritoriul Republicii Moldova.4 zile şi $113 pentru o procedură vamală. luând în consideraţie situaţia în domeniul investiţional în general pe ţară.4 (3) a Legii privind preţul normativ şi modul de vânzare – cumpărare a pământului cu următorul conţinut: „ Terenurile proprietate publică pot fi vândute atât persoanelor fizice şi persoanelor juridice ale Republicii Moldova.cheltuit în mediu 1. tradiţii în agricultură. diferenţierea considerabilă a potenţialului economic al capitalei şi al regiunilor a fost determinată de degradarea accelerată a industriei şi a infrastructurii micilor oraşe în perioada crizei din anii 90. care prin prevederile sale limitează drepturile investitorilor asupra proprietăţilor funciare şi lipsa unor proiecte investiţionale atractive în ramura vinicolă şi a tutunului. Art. Conform Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei pentru anii 2004-2006. Sunt o serie de avantaje. În Republica Moldova drepturile investitorilor asupra bunurilor imobile sunt stipulate în Legea cu privire la investiţiile in activitatea de întreprinzător şi în Legea privind preţul normativ şi modul de vânzare – cumpărare a pământului. clima e prielnică pentru creşterea unei largi varietăţi de culturi agricole. În regiuni locuieşte circa 80% din populaţia ţării.1997.. De exemplu în agricultură. investiţiile sunt nesemnificative. dispunem de resurse umane calificate şi braţe de muncă necostisitoare. mai puţin de 40% din export. În agricultură. investitorii dispun de dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile în conformitate cu următoarele prevederi legislative: Art. ramură cu condiţii dintre cele mai favorabile pentru o activitate profitabilă. în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova. În unele sectoare nici nu există premise pentru o evoluţie spre bine.. Compararea procedurilor de importexport arată că durata lor în Moldova în perioada 2001-2003 a fost mai mare ca în perioada 2000-2002. „creşterea investiţiilor in regiunile care necesită susţinere in dezvoltarea lor social–economica”. cernoziomurile ocupă 80% din suprafaţa ţării. 22.XIII din 25. nici nu poate fi vorba de o creştere a investiţiilor în regiuni. 6 ale Legii nr. cu excepţia terenurilor cu destinaţie agricolă şi a celor din fondul silvic. Astfel. de poziţia dominantă în structura economiilor regionale a sectorului agrar cu o eficienţă scăzută şi de lipsa condiţiilor şi a resurselor necesare pentru dezvoltare. a Legii cu privire la investiţiile in activitatea de întreprinzător. 07. Dreptul de vânzare-cumpărare a terenurilor cu destinaţie agricolă aflate în proprietate privată este stipulat în prevederile alin (2) şi (3) din art. nivelul salariului în periferie fiind de aproximativ două ori mai mic decât în capitală.1308. cu excepţia terenurilor cu destinaţie agricolă şi ale fondului silvic care se vând numai persoanelor fizice şi persoanelor juridice ale Republicii Moldova”..." 11 Însă constatăm. cităm: investitorii străini pot dobândi. În Republica Moldova există un decalaj enorm între nivelul social-economic al dezvoltării municipiului Chişinău în comparaţie cu restul ţării. Însă în prezent. că avantajele enumerate sunt mai mult decât insuficiente pentru a determina investitorii să-şi focuseze atenţia asupra sectorului agricol.

. Statul vecin. importate pentru a fi folosite la fabricarea articolelor pentru export. Codul Civil şi alte acte legislative. De altfel.36. După abrogarea legii privind investiţiile străine de aceste facilităţi pot beneficia în continuare numai agenţii economici care au activat în condiţiile. actul legislativ respectiv prevedea achitarea taxelor vamale in întregime. În boxa 3 este analizat un act regulatoriu adoptat recent – Regulamentul tip de funcţionare a pieţelor. aplicarea unui astfel de tratament investitorilor străini. inclusiv şi dobânda bancara aferenta in decursul primilor trei ani. în cazul cel mai rău – le contrazic.În cazul în care cetăţenii străini sau apatrizii devin proprietari de terenuri cu destinaţie agricolă sau ale fondului silvic prin moştenire legală sau testamentară. Întreprinderile care au întrat pe piaţă. în condiţiile prevăzute prin lege organică. oferind investitorilor drepturi asupra proprietăţilor funciare. Multe dintre actele regulatorii ale organelor de control nu sunt publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi nu au forţă juridică. prevederile căruia contravin principiilor fundamentale stipulate în Codul Fiscal. în cazul cel mai bun aceste documente dublează prevederile unor acte legislative. În conformitate cu prevederile alin (2) a art. dar oricum sunt impuse spre executare agenţilor economici de către organele de stat. investitorii străini nu dispun de dreptul de a procura bunuri funciare pentru a activa în agricultură şi în mod sigur. cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte. ei au dreptul de a le înstrăina prin acte juridice între vii numai cetăţenilor Republicii Moldova.alin (2) Dreptul de vânzare-cumpărare a terenurilor cu destinaţie agricolă aparţine statului. întreprinderea cu investiţii străine era scutită de plata taxelor vamale pentru acele bunuri (materie primă. fără o analiză preliminară judicioasă a impactului pe care poate săl aibă respectivul act regulatoriu.). semifabricate etc.998-XII din 1 aprilie 1992 privind investiţiile străine oferea unele facilităţi la importul bunurilor introduse în ţară ca aport la capitalul social. care presupune un maximum de beneficii pentru toate părţile este utilizat de majoritatea statelor. prevăzute de prevederile acestui act legislativ. Conform acestor prevederi legislative. în condiţiile prevăzute de legea cu privire la investiţiile in activitatea de întreprinzător sunt lipsiţi de această facilitate. precum şi prin moştenire legală. Regulamentul analizat în boxa 3 sus este o mostră de act normativ. alin (3) . precum şi persoanelor fizice şi persoanelor juridice autohtone. numai din aceste considerente nu vor investi în această ramură. pe bază de reciprocitate. În conformitate cu alin. condiţionând o serie de beneficii pentru investitorii români. Pentru a nu admite folosirea bunurilor importate în alte scopuri. Astfel prin omiterea în legea în vigoare a dispoziţiilor ce prevăd facilităţi în atragerea in tară a potenţialului productiv din exterior sau creat condiţii inegale pentru investitorii străini la crearea şi majorarea capitalului social a întreprinderilor. „orientarea factorilor de producere din Republica Moldova spre atragerea in tara a potenţialului productiv din exterior si producerea in Republica Moldova a bunurilor destinate pieţelor externe” Legea nr. (2) din articolul 44 a Constituţiei României. O bună parte din ele sunt adoptate în grabă. România care a avut probleme similare în agricultură a recurs la operarea unor amendamente în Constituţia ţării. Cadrul actelor regulatorii este extins şi complicat. care au aderat sau care sunt în curs de aderare la Uniunea Europeană.

documentul prevede că „la stabilirea costului locului de desfacere se va ţine cont de necesitatea asigurării accesului pe piaţă al diverselor categorii de consumatori. Regulamentul tip de funcţionare a pieţelor – mostră a inflaţiei juridice Regulamentul tip de funcţionare a pieţelor a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. acesta stipulând că „lucrările de proiectare şi construcţie. că Departamentul pentru Comerţ al Ministerului Economiei nu poate pretinde la promovarea unui „regulament-tip” de reglementare a unor asemenea relaţii şi instituţii. regulamentul conţine în mod alogic stipulări ce ţin de regimul străinilor (dreptul persoanelor străine la muncă).subiecţi ai antreprenoriatului” este incorectă deoarece pieţele ca atare. ci totalitatea de relaţii şi instituţii specifice dintre vânzător ca exponent al cererii de piaţă şi cumpărător ca exponent al ofertei de piaţă în urma cărora are loc stabilirea unui preţ liber de piaţă la obiectul tranzacţiei. intermedierea fiind una dintre acestea. condiţiile de funcţionare a pieţelor. Boxa 3. spaţii pentru lucru. în sensul spaţial-geografic utilizat de autorii regulamentului. Nu este clar de ce este necesară aprobarea autorităţilor publice locale după ce autorităţile de specialitate şi-au dat acordul. Codul Fiscal în articolul 5 defineşte piaţa ca „sistem de relaţii economice ce se formează în procesul producţiei. În al treilea rând. partea II). În primul rând. se aprobă prin decizia autorităţilor administraţiei publice locale”. Aceştia sunt obligaţi să acorde ajutor (nu este clar ce fel de ajutor. Acest regulament are foarte multe laturi slabe şi este criticabil. structură a Ministerului Economiei al Republicii Moldova. care se caracterizează prin libertatea subiecţilor la alegerea cumpărătorilor şi vânzătorilor. coordonate în prealabil cu serviciul sanitaroepidemiologic de stat teritorial şi. odată ce conform legislaţiei de protecţia consumatorilor sunt responsabile organe specializate. O altă remarcă care se impune este faptul că autorii documentului confundă administraţia pieţei cu proprietarul pieţei. de parcă în R. după caz. depozite sigilate?). care ar reglementa ansamblul normelor de bază privitoare la dreptul la muncă. Sintagma din punctul 2 partea I „pieţe . determinarea preţurilor. În teoria economică contemporană prin noţiunea „piaţă” se înţelege nu locul geografic unde are loc vânzarea legumelor. punctul 4 este extrem de ambiguu. anume Departamentul Comerţului şi a elaborat conceptul regulamentului. prestării serviciilor. „în scopul eficientizării funcţionării pieţelor”. urmărirea bănuiţilor. cu serviciul veterinar de stat teritorial. nu pot fi subiecţi ai antreprenoriatului. În al doilea rând. Astfel. Nu este clar de asemenea de ce administraţia pieţei trebuie să accepte reclamaţii asupra calităţii. Regulamentul prevede introducerea unor rapoarte fiscale noi (decizia administraţiei asupra costului locului de desfacere a mărfurilor). atunci această prevedere contravine prevederilor constituţionale fundamentale. Controlul asupra executării prevederilor hotărârii se pune în sarcina Departamentului Comerţului.Nu este clar cum şi de ce administraţia sau proprietarul pieţei ar trebuie să asigure „sporirea afluxului pe piaţă produselor agricole prin antrenarea în activitatea comercială a producătorilor acestora” (punctul 9. nu este clar dacă această stipulare se extinde şi la pieţele construite pe terenuri aflate în proprietate privată. De asemenea. Credem. denumirea documentului este nereuşită. circulaţiei şi distribuirii mărfurilor. Moldova nu ar exista legislaţie specială. precum şi circulaţiei mijloacelor băneşti. formarea şi folosirea resurselor. care garantează drepturile la practicarea liberă a activităţilor economice. Dacă este vorba de îngrădirea accesului pe piaţă a intermediarilor. De fapt. documentul este imprecis şi permite interpretări ambigue. deşi Codul Fiscal nu prevede existenţa unor asemenea tipuri de rapoarte fiscale. 955 din 21/08/2004. De asemenea. Acest lucru obligă administraţia pieţei fie să stabilească o taxă minimă care ar putea să nu . De asemenea. în mod prioritar al persoanelor care comercializează produse agricole cultivate pe terenul propriu”.

07.1996) [8] Raportul costul reglementării afacerii în Republica Moldova. nr.550. 160162/1201 din 23. R. fie să practice discriminarea prin preţ faţă de vânzătorii de pe piaţă.03.81-XV din 18. 2003 года. Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului din Moldova. M.1997 (M.md/analize-0-10-0. 2000) [10] Таможенный кодекс РФ от 28. 234 din 27 februarie 2002.199 – XIV din 18. M.1998 (M.05.O.XIII din 25. nr. 1149-XIV din 20. 82-86 din 22.2000 (MO al RM nr. 1999) [7] Legea nr.amn. Autor articol Josanu Victoria [1] Strategia Investiţională a Republicii Moldova aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.09. 64-66/344 din 23. nr. http://www. [9] Codul vamal al Republicii Moldova nr. Moldova nr. R. 12. R.04.2004 (M.2002 (M. [3] Legea R. Nr. 1995 (M. 08. 07.01. N 61-Ф3.2004) [4] Codul Civil nr. Of.O. 1/2 din 01.06. nr. [11] Vezi SCERS şi Strategia sectorială de reducere a sărăciei şi de dezvoltare a agriculturii. 27-28/123 din 23.11.06.O. M. O. 07. nr.1997) [6] Legea nr. [2] Vezi: Raportul privind respectarea drepturilor şi libertăţilor omului în Republica Moldova în anul 2002.XIII din 21.asigure un nivel optimal de rentabilitate. anul 2004. 57-58/515 din 04.html . 1107-XV din 6.2002) [5] Legea nr.1308. M. R.