MICUL BUSINESS ÎN REPUBLICA MOLDOVA – PAŞI SPRE AFIRMARE iunie 30 2005 - 14:03 (Centrul de Monitorizare şi Analiză Strategică) Micul business

în lume este supranumit „coloană vertebrală a economiei” graţie celei mai mari contribuţii la crearea noilor locuri de muncă, stimularea concurenţei, favorizarea inovaţiilor şi tehnologiilor. Cu toate acestea, nu putem vorbi despre o definiţie exhaustivă a micului business. Se poate spune că micul business întruneşte micro-întreprinderile şi întreprinderile mici. În practica mondială, cele mai răspîndite criterii de apreciere a mărimii întreprinderii sînt volumul anual al vînzărilor şi numărul de angajaţi. Astfel, întreprinderile cu un număr de angajaţi de 1 - 9 persoane şi un volum anual al vînzărilor de pînă la 3 mil. lei, sînt calificate, în legislaţia Republicii Moldova, drept micro-întreprinderi, iar întreprinderile cu 10-50 angajaţi şi un volum anual de vînzări de pînă la 10 mil. lei, se numesc întreprinderi mici. Limitele menţionate diferă de la o ţară la alta. Spre exemplu în SUA întreprinderi mici sînt considerate acelea care au pînă la 500 de angajaţi. Rolul social-economic al micului business În ţările dezvoltate din punct de vedere economic (unde micul business este considerat promotor al dezvoltării economice graţie avantajelor pe care le oferă), micul business cunoaşte o dezvoltare accelerată mai ales în domeniile serviciilor şi a producerii mărfurilor de larg consum. Întreprinderile mici sînt mai flexibile şi reacţionează mai rapid la schimbările mediului de afaceri şi la cerinţele pieţei. Din aceast considerent investiţiile în micul business aduc venituri mai mari decît investiţiile în întreprinderile mari. De altfel, acestea din urmă beneficiază din plin de serviciile întreprinderilor mici şi într-un fel sînt dependente de ele. Micul business este orientat spre satisfacerea necesităţilor pieţei locale şi utilizează resursele şi forţa de muncă locală, avînd o contribuie substanţială şi în soluţionarea problemei şomaului. Spre exemplu, 50 la sută dintre populaţia aptă de muncă a Germaniei şi 60 la sută a SUA sînt antrenate anume în micul business. Iar în Republica Moldova, potrivit unor surse din cadrul Proiectului BIZPRO Moldova, doar în doi ani de zile sectorul micului business a creat 40 de mii de locuri de muncă sau 70 la sută din cele 59 de mii în total pe economie. Totodată, micul business oferă posibilităţi reale de a pune în aplicare aptitudinile creative ale întreprinzătorului, dar şi inventivitatea şi capacitatea de lider – calităţi foarte necesare şi utile.

Sursa: Direcţia Principală Dezvoltarea Businessului Mic şi Mijlociu a Ministerului Economiei şi Comerţului Micul business în Republica Moldova

Sectorul micului business în Republica Moldova, ca şi în majoritatea statelor în curs de dezvoltare, a apărut ca urmare a reformelor structurale efectuate în procesul trecerii de la economia centralizată la cea de piaţă. Potrivit datelor Proiectului BIZPRO Moldova astăzi cca. 90 la sută din totalul de agenţi economici ai ţării reprezintă întreprinderile micului business, dintre care 73 la sută sînt micro-întreprinderi, iar 19 la sută sînt întreprinderi mici.

Sursa: datele DSS al Republicii Moldova Actualmente, structura micului business reflectă cu aproximaţie situaţia anului 2000: predomină activitatea comercială – 45 la sută; urmată de industria de prelucrare a materiei prime agricole şi extractivă – 13 la sută; tranzacţiile imobiliare – 11,8 la sută; transport şi telecomunicaţii – 6,5 la sută şi construcţii – 5,7 la sută. Micul business în profil teritorial Dezvoltarea micului business este sesizabilă, deocamdată, doar în mun. Chişinău, unde sînt concentrate 67 la sută din numărul total de întreprinderi mici şi micro-întreprinderi. Alte 3,7 la sută din întreprinderi ale micului business sînt înregistrate în mun. Bălţi, iar 2,7 la sută în UTA Găgăuz Yeri. De menţionat că întreprinderile micului business din Chişinău sînt mai mari decît celelalte, atît după cifra de afaceri şi numărul de salariaţi, cît şi după cheltuielile efectuate pentru întreţinerea personalului. Bunăoară, întreprinderile de acest tip din capitală realizează 72 la sută din întregul volum al vînzărilor nete realizate de micul business din întreaga ţară, aici fiind ocupaţi circa 57 la sută din toţi salariaţii întreprinderilor mici şi mijlocii.

Sursa: Direcţia Principală Dezvoltarea Businessului Mic şi Mijlociu a Ministerului Economiei şi Comerţului

Situaţia financiară a întreprinderilor din sectorul micului business Potrivit surselor oficiale, pe parcursul ultimilor doi ani se constată o ameliorare a situaţiei economico-financiare a întreprinderilor micului business. În acest sens, cele mai bune rezultate au fost înregistrate de întreprinderile comerciale, fiind urmate de cele ce practică tranzacţii imobiliare şi cele din industria de prelucrare a materiei prime agricole. Totuşi, statistica atestă un număr de numai 10 mii de întreprinderi care au obţinut profit (doar 36 la sută din totalul de întreprinderi a micului business), ceea ce ne face să tragem concluzia că „coloana vertebrală” a economiei noastre este deocamdată foarte şubredă. Din cîte se ştie, cele mai neprofitabile întreprinderi activează în agricultură, sector care necesită investiţii de lungă durată şi monitorizări frecvente de piaţă. Profituri mici au înregistrat şi antreprenorile mici din domeniul industriei. Această situaţie, într-o anumită măsură, este determinată de pregătirea profesională insuficientă a antreprenorilor, de multe ori fiind uimitoare uşurinţa cu care unele persoane, iniţiind o afacere, se desemnează în funcţia de director fără a avea cea mai elementară pregătire în domeniul managementului. Cercetătorii din domeniu susţin că doar 5 – 10 la sută din populaţia unei ţări posedă aptitudinile necesare de întreprinzător, dar mai există şi dificultăţile însuşirii relaţiilor de piaţă, absenţa culturii şi tradiţiilor întreprinderilor mici şi o serie de alte piedici, mult mai grave, în calea dezvoltării micului business în Republica Moldova.

Sursa: Direcţia Principală Dezvoltarea Businessului Mic şi Mijlociu a Ministerului Economiei şi Comerţului Problemele micului business în Republica Moldova Atunci cînd vine vorba despre problemele cu care se confruntă în activitatea de zi cu zi, businessmenii indică, în primul rînd, piedicile birocratice (vezi interviul cu dl Eugen Roşcovanu, Preşedintele Asociaţiei Micului Business din Republica Moldova): sutele de acte normative şi instrucţiuni, depăşite de timp, protejează traiul liniştit al funcţionarilor publici şi favorizează abuzurile şi corupţia organelor de control; politica fiscală nechibzuită cu multiplele impozite, taxe, penalităţi şi amenzi;

Altă piedică în calea dezvoltării micului business constă în insuficienţa mijloacelor financiare proprii ale întreprinderilor, atît pe termen scurt (capital circulant), cît şi pe termen lung (pentru investiţii) şi accesul limitat la sursele externe de finanţare. Piaţa financiară a ţării este alcătuită din 15 bănci comerciale şi instituţii de finanţare nebancare: organizaţii de microfinanţare, companii de leasing, factoring etc. Pe parcursul anului 2004 portofoliul de credite al băncilor comerciale a constituit peste 9 miliarde lei sau cu 13 la sută mai mult decît în anul 2003 şi de două ori mai mult decît în anul 2001. Scade continuu rata dobînzii la creditele solicitate de la băncile comerciale: 20,96 la sută

(în anul 2004) faţă de 28,46 la sută (în anul 2001), pentru creditele acordate în lei şi, respectiv, 11,4 la sută faţă de 13,64 la sută, pentru creditele acordate în valută liber convertibilă. Totuşi, deşi băncile sînt principalii deţinători de mijloace financiare, ele rămîn, deseori, reticente în acordarea creditelor subiecţilor micului business, din cauza solvabilităţii insuficiente a întreprinderilor micului business, insuficienţa garanţiilor, lipsa experienţei etc. În plus, rata dobînzii solicitată de bănci este considerată de micii antreprenori exagerată şi, deci, total neconvenabilă. Drept urmare, întreprinderile micului business continuă să întîmpine dificultăţi în accesul la finanţe. O dovadă e şi faptul că ponderea creditelor direcţionate pentru sectorul micului business nu depăşeşte 15 la sută din totalul de credite, iar majoritatea creditelor sînt acordate agenţilor economici din raza mun. Chişinău. Trebuie de menţionat şi faptul că majoritatea creditelor acordate micului business provin de la instituţiile financiare internaţionale care au deschis linii de creditare la băncile comerciale, acestea din urmă împrumutînd resursele financiare întreprinderilor din sector. Vom aminti că în anul 2004 asemenea linii de credit anume pentru întreprinderile micului business, au fost acordate de către BERD şi Banca Mondială, debitori fiind Moldindconbank, Victoriabank, Mobiasbancă. În Republica Moldova, în calitate de sursă alternativă de finanţare, au fost instituite Organizaţiile de Microfinanţare, inclusiv Asociaţiile de Economii şi Împrumut ale Cetăţenilor (AEIC), care se deosebesc prin dreptul de a accepta depozite. La moment, în ţară sînt înregistrate peste 535 de AEIC care activează în zonele rurale. Alte organizaţii de microfinanţare sînt ProCredit, Microinvest şi Corporaţia de Finanţare Rurală care se orientează spre satisfacerea cererii de finanţare a agenţilor micului business, deţinătorilor de patentă, gospodăriilor ţărăneşti etc. Dar şi în aceste cazuri condiţiile de creditare nu sînt considerate convenabile de către reprezentanţii micului business, fiind vorba şi de o rată a dobînzii ridicată. Printre partenerii finanţării business-ului rural se numără şi Proiectul Investiţii şi Servicii Rurale (RISP) şi Fondul Internaţional pentru Dezvoltarea Agriculturii (IFAD). Pentru facilitatea accesului la finanţare a agenţilor economici a fost creat şi fondul pentru Susţinerea Antreprenoriatului şi Dezvoltarea Micului Business, destinat garantării în proporţie de 50 la sută a creditelor acordate de băncile comerciale agenţilor economici. Fondul însă are o contribuţie prea nesemnificativă la dezvoltarea micului business, beneficiind de mijloace financiare foarte limitate: în anul 2004, conform Legii bugetului, acestui fond i-au fost transferate 1 mil. de lei şi tot 1 mil. de lei urmează a fi transferat în anul 2005. Soluţii Înlăturarea diferitelor bariere, în mare parte, depinde de voinţa statului de a realiza reforme reale în direcţia optimizării cadrului regulatoriu al micului busines şi perfecţionării politicii fiscale – reforme implementate în baza Programului de Stat de susţinere a micului business pentru anii 2002 – 2005 şi principiilor Cartei europene pentru întreprinderile mici, la care Republica Moldova a aderat în anul 2004. Reformarea cadrului regulatoriu: Perfecţionarea activităţii organelor de control, reorientarea funcţiilor de sancţionare spre acordarea ajutorului şi motivaţiei îndeplinirii corecte a prevederilor legislaţiei. În

comasarea mai multor organe de control. în contextul reformei regulatorii. acordate cu plată subiecţilor pieţei. nu în ultimul rînd. legate de efectuarea controalelor. au fost făcuţi şi anumiţi paşi în direcţia optimizării procesului de acordare a licenţelor. crearea sistemului informaţional unic de supraveghere şi control. Pînă la crearea sistemului unui „singur ghişeu” procedura de înregistrare conţinea 13 etape. şi deschiderea unui cont în bancă. 214-XV din 24 iunie 2004 a fost anulată obligativitatea autentificării notariale a documentelor necesare obţinerii licenţei. Acum au rămas doar două: Camera de Înregistrare de Stat. 424-XV (din 16 decembrie 2004).. a tuturor cheltuielilor. În prezent. frecvenţa controalelor efectuate de organele abilitate a fost redusă la o singură dată. întru diminuarea acestora. Alte 227 acte normative necesită unele modificări. Aceeaşi hotărîre mai prevede achitarea controalelor din contul bugetului de stat. examinează sistemul actual de dări de seamă financiare şi statistice în scopul optimizării acestuia. Pînă în prezent. inclusiv a serviciilor de evaluare a conformităţii. în funcţie de forma juridică de organizare a întreprinderii. cu anularea în perspectivă a acestei practici. 168 „Cu privire la activitate de supraveghere şi control” care prevede măsuri de perfecţionare a structurii şi funcţiilor organelor de control. În prezent o firmă poate fi înregistrată în cca. Prin Legea nr. asistaţi de consultanţi străini. Şi. prestate de către autorităţile publice. reforma regulatorie prevede şi optimizarea cadrului normativ de reglementare care va fi efectuată în conformitate cu legea nr. În paralel cu simplificarea procesului de înregistrare a întreprinderilor. iar controalele asupra respectării normelor tehnice. de ocrotire a muncii etc. Ministerul Economiei şi Departamentul de Statistică şi Sociologie. De asemenea. Este implementat sistemul „unui singur ghişeu”. Optimizarea sistemului de autorizaţii la etapa iniţierii activităţii antreprenoriale prin implementarea sistemului oficiilor unice. Taxa de înregistrare a întreprinderii este una dintre cele mai mici din lume: între 250 şi 550 lei. Ca urmare a adoptării Legii cu privire la documentul electronic şi semnătura digitală. a devenit posibilă trecerea treptată la evidenţa electronică a înregistrării întreprinderilor. Prin Hotărîrea Guvernului nr. nu mai des decît o dată pe an. sanitare. iar 300 de regulamente şi . Grupul de lucru naţional a acceptat 413 pentru a fi înscrise în registrul de stat al actelor normative. al instanţelor de evaluare a conformităţii. Guvernul revizuieşte nomenclatoarele şi tarifele la serviciile cu plată. către agentul economic. pe parcursul a doi ani la aceeaşi întreprindere. 10 zile. agentul economic fiind scutit de plata serviciilor notariale. limitarea accesului. efectuarea anumitor controale numai în baza unor informaţii prealabile privind posibilele încălcări a cadrului legislativ şi normativ. tehnologice. Antreprenorul se prezintă la acest oficiu teritorial al Camerei Înregistrări de Stat numai de două ori – pentru depunerea cererii de înregistrare şi pentru ridicarea certificatului de înregistrare. În anul 2004 (la 26 iulie). supranumită „Legea ghilotinei”.- - - acest sens primii paşi au fost făcuţi prin adoptarea (la 18 februarie 2003) Hotărîrii Guvernului nr. condiţiilor ecologice. 395 (din 1 aprilie 2003). actele de constituire şi ştampila întreprinderii. care a unit 12 etape.862 care prevede divizarea funcţiilor organelor de control de funcţiile instituţiilor de evaluare a conformităţii. din cele peste 1000 de acte normative prezentate de instituţiile administraţiei de stat şi publice. Oficiile teritoriale şi regionale sînt conectate într-o reţea unică care funcţionează în regim on-line. a fost adoptată şi Hotărîrea Guvernului nr. de trecere a organelor de control la activitate planificată. Micşorarea cuantumului şi nomenclatorului serviciilor publice.

1380 – XIII privind tariful vamal. Pentru anul 2006 Guvernul preconizează noi reduceri a impozitului pe venit ale persoanelor fizice. trebuie să recunoaştem că micul business se afirmă tot mai convingător în calitate de factor determinant al renaşterii economiei ţării şi face ca autorităţile statului să-şi aplece urechea la necesităţile sale. Investitorii autohtoni au fost egalaţi în drepturi şi stimulente financiare cu investitorii străini prin intrarea în vigoare a Legii cu privire la investiţiile din activitatea de întreprinzător nr. 2.instrucţiuni nu vor fi incluse în registrul menţionat. Codului Civil etc. reprezentanţii micului business privesc cu mari rezerve reformele preconizate de stat. Cu toate acestea. departamentelor. Cu toate acestea. Chiar în Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei este recunoscut faptul că "actualul cadru regulatoriu are un efect advers asupra dezvoltării economice. În scopul ieşirii agenţilor micului business din economia tenebră. atît prin mituirea judecătorilor. în special. Deci.2 mii lei şi 21 mii lei achită un impozit de 15 la sută. a fost modificat şi perfecţionat articolul 49 al Codului Fiscal privind scutirea agenţilor micului business de plata impozitului pe venit. iar cei cu venituri mai mari de 21 mii lei achită un impozit pe venit de 22 la sută. lei. deciziile lor sînt influienţabile.11. cît şi prin indicaţiile unor persoane sus-puse. cu condiţia că agentul economic nu are restanţe la plăţile pentru buget şi lucrează în profit. cu un număr de angajaţi de pînă la 19 lucrători şi o cifră de afaceri de 3 mil. Actele juridice adoptate la nivelul ministerelor. cei cu venituri între 16. beneficiază de scutirea integrală de la plata impozitului pe venit pe parcursul a 3 ani şi în mărime de 35 la sută pentru alţi 2 ani. inspectoratului fiscal. care a compromis ideea de justiţie în ţară.2 mii lei achită un impozit pe venit de 10 la sută. Agenţii micului business. deoarece procesele judiciare durează inadmisibil de mult. însă ele urmează a fi înlocuite cu regulamente şi instrucţiuni noi care ar corespunde rigorilor economiei de piaţă. Facilităţi fiscale: 1. Cetăţenii cu un venit mai mic de 16. deoarece în ţară nu există. deoacamdată. Actele normative care stabilesc împuternicirile organelor de control din Republica Moldova conîin mari deficienîe şi lacune. ceea ce e mai rău. în ceea ce priveşte activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii şi investiţiile". a fost redus şi impozitul pe venit al persoanelor fizice. Au fost micşorate tarifele vamale la importul mărfurilor în Moldova la circa 35 de poziţii tarifare prin adoptarea la 20. iar susţinerea statului este aproape insesizabilă pe lîngă impactul negativ al cadrului regulatoriu şi politicii fiscale. iar activitatea economică în ansamblu este sub potenţialul economiei. ca fiind învechite.1997 a Legii nr. . 3. A fost redus impozitul pe venit al persoanelor juridice de la 28 la 20 la sută. de multe ori. Codului Fiscal. 81 – XV din 18 martie 2004. 4. Cetăţenii nu apelează la organele de justiţie pentru a-şi apăra drepturile. necesită cheltuieli însemnate şi. contravin Constituţiei. lupta cu birocraţia şi corupţia încă nu este pierdută. Scutirea se oferă doar în baza cererii depuse de solicitant la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. Toate aceste flagele sînt încurajate de ineficienţa sistemului de drept. o experienţă de combatere eficientă a birocraţiei şi corupţiei.

Dupa demararea privatizarii paminturilor au aparut si Gospodariile de fermieri. Si iata de aici au inceput problemele. Student: Dicusar O. intr-o afacere proprie. etc. Asociatii. 3. Societati pe Actiuni.PROBLEMELE BUSINESSULUI Ministerul Educatiei si Stiintei al R.Veaceslav Mîţu http://mdn. 8. De obicei „particularii” erau priviti cu suspiciune ca pe niste afaceristi si demolatori ai sistemului. in locul lor aparind SRLuri.2002 Planul lucrarii: 1. Primele semne de viata ale privatilor au aparut odata cu fondarea primelor cooperative. Moldova Coordonator: Cobzari L.md/index. Introducere Businessul mic in statele dezvoltate Realizarile si problemele businessului mic si mijlociu in R. Acestea din urma au disparut cu timpul. Moldova Tema pentru Conferinta: Problemele businessului mic si mijlociu in R. . dupa liberalizarea gorbaciovista. Intreprinderi Individuale. 7. Oamenii primeau foarte greu in sufletul lor noul fenomen economic – businessul privat. 4. Businessul privat in R. Moldova Creditarea micului business ajuta bancile Cind nimeni nu-ti da. Grupa: BBV – 995 Chisinau . Moldova Academia de Studii Economice din R. 6. ia credite de la tine Franchising-ul si rolul lui in dezvoltarea micului business Incheiere Tabele Introducere. Moldova a inceput sa apara si sa se dezvolte pe la sfirsitul anilor 80. 2.php?view=viewarticle&articleid=1331 BUSINESS . 5. Primele probleme au fost de mentalitate. Scopul tuturor celor care au initiat afaceri proprii a fost cistigarea unui ban propriu.

licentiere. nu si-a pus intrebarea: dar ce facem cu micul business? Asta de unde sa ia bani pentru mita? De unde sa ia inca 10 ore (plus cele 24) ca sa treaca prin renumitul teasc al birocratiei sovietice din independenta R. dar si de companiile mari. E bine acolo unde nu suntem noi? In Italia de exemplu. etc. ele ocupindu-se doar cu asamblarea. care in tarile dezvoltate nu-s altcineva decit intreprinzatorii privati. cerinte igienice exagerate. etc. Cu toate ca istoria cunoaste cazuri cind si asemenea intreprinderi dadeau faliment din cauza legislatiei anapoda. macar foarte usor de realizat. Sunt foarte raspindite afacerile de familie. aceste probleme la fel erau si mai sunt foarte usor de rezolvat. pentru ca cea mica activeaza intr-un teritoriu restrins. astfel reactionind foarte repede la cererea clientului. business orientat spre o dezvoltare continua. Dezvoltarea pe aceasta cale a fost incurajata si stimulata nu numai de statul italian. controale frecvente. Si asta in conditiile in care destul de mult timp nici nu l-a observat. Si au inceput a pune piedici. Oamenii singuri au inteles ca este mai convenabil sa te adresezi dupa un serviciu la o firma mica decit la una mare. Impozite mari. Pentru cei cu pile. 90 % din intreprinderi sunt mici si mijlocii. Consumatorul despre care vorbeam mai sus nu este altceva decit clasa medie. autorizatii. sau daca nu. Aceste probleme aveau sa le para primelor businessmeni floare la ureche dupa ce au aparut altele. pe cind birocratia din marile companii. cu fini. Moldova? Businessul mic in statele dezvoltate O economie dezvoltata nu inseamna altceva decit intreprinderi sanatoase. cu mult mai complicate. Si asta pentru ca companiile mari sunt interesate sa plaseze unele comenzi de fabricare a materialelor de completare intreprinderilor mici. odata cu prosperarea primelor si aparitia multora care doreau sa aiba afaceri proprii. adica cu institutiile de stat. oameni care au afaceri proprii mici si mijlocii. si cel mai important – un consumator cu putere mare de cumparare. Efectul este bine cunoscut – productivitate inalta a muncii. . A aparut si o patologie noua la organele statale – frica cronica ca nu cumva cetatenii sa se imbogateasca prea tare. Un alt segment. pina nu demult. ceea ce si face ca sa raminem intr-o economie falimentara. altul decit producerea. standardizate. implementarea noilor tehnologii. Pentru niste intreprinderi mari aceste lucruri erau cunoscute. numarul mediu de angajati fiind de 3-4 persoane. il constituie serviciile. si care dureaza pina in ziua de astazi – relatiile cu statul. Ori la noi nici unul din aceste elemente nu este prezent.Dar aceasta stare de suspiciune a fost depasita destul de repede. Si nimeni. valoare adaugata a produsului mare. cauzeaza totdeauna la intirzieri neconvenabile. data fiind puterea financiara de care dispuneau. nanasi si cumetri din Guvern sau Parlament. in care activeaza doar membrii familiei. Brusc statul a inceput sa se intereseze foarte mult de activitatea businessului privat.

criza a fost depasita. in curind au inceput sa aiba probleme cu achizitionarea ciupercilor. traiesc 2-3.. Au cumparat si citeva camioane cu care transportau la doua companii din Marea Britanie ciupercile adunate. La noi ca totdeauna. Desigur. Avind in posesie doar tehnologia si informatia de unde pot procura utilaj necesar. majoritatea prevederilor nu au fost efectuate din lipsa resurselor financiare. Moldova. care transporta ciupercile de la crescatorie la minifabrica de prelucrare a fructelor.. au fost hotaririle de Guvern privind „Reglementarea controalelor activitatii agentilor economici” si adoptarea „Regulamentului cu privire la modul de incheiere. pe linga intreprinderile mari. iar cei doi irlandezi au ajuns sa se ocupe doar de gestiunea afacerii. Dispunind totusi de resurse financiare destul de modeste. subventioneaza activitatea lor in proportie de 70% Realizarile si problemele businessului mic si mijlociu in R. Astfel. Un caz povestit de un businessman care a vizitat aceasta tara ni s-a parut interesant. aplicare si reziliere a acordului privind creditul fiscal pentru subiectii micului business”. Astfel. alta. Totusi. Mai ales atunci cind vorbim de uzinele de asamblare a tehnicii de calcul. Evident. la inceput aveau numai ideea. Irlanda.. prelungit ulterior pentru 2001. iar ei doar sa le vinda. care cu 10 ani in urma era una din tarile slab dezvoltate din Europa. O alta particularitate a businessului mic in statele dezvoltate este sustinerea de care beneficiaza din partea guvernelor. Astfel ei au gasit circa 300 de persoane care au instalat pe paminturile lor utilajul necesar pentru producerea ciupercilor. dat fiind faptul ca nu le ajungeau automobile. Au mai intervenit probleme si la transportarea ciupercilor in Marea Britanie. Astfel. iar uneori pina la 100 de intreprinderi mici. La 5 august 1999. Principalele reusite in ceea ce priveste micul business. In aceeasi Italie sau Irlanda. Bunaoara a fost angajata. si asa mai departe. Una face piulite. . ba mai mult chiar. Acesta prevedea un sir de masuri destinate sa stimuleze crearea intreprinderilor mici si sa sustina intreprinderile deja existente. parteneri lor englezi erau cit pe ce sa renunte la ei. Iesirea din situatie a fost distribuirea activitatilor la diferite companii specializate deja existente. precum si a Standardului National de Contabilitate. Ei au cumparat citeva automobile cu care stringeau ciupercile de la crescatori (acestea erau dispersati practic pe tot teritoriul Irlandei). ei au inceput a cauta oameni care sa produca ciupercile. unde se prelucrau si se ambalau ciupercile pentru furnizare ulterioara.. tot datorita dezvoltarii businessului mic. astazi este una dintre cele mai dezvoltate. Taiwan si China. unele lucruri s-au facut. aparatelor de uz casnic. alta face carcasuri. statul stimuleaza crearea asociatiilor de intreprinderi mici care sa le reprezinte interesele.La fel stau lucrurile si in Japonia. guvernul a emis o Hotarire prin care a adoptat la nivel national Programul de sustinere a micului business pentru anii 1999-2000. Acesta este un caz clasic care demonstreaza eficienta existentei unui sector dezvoltat al micului business. In scurt timp afacerea a inceput sa mearga destul de bine. o mica intreprindere de transport. Doi irlandezi au hotarit sa produca ciuperci. s-a ajuns la situatia in care. etc.

Suma creditului fiscal este egala cu suma venitului impozabil. cu toate ca normal ar fi s-o faca. Desfasoara activitate de producere sau presteaza servicii populatiei. avem de a face cu citeva probleme importante. Organele fiscale nu-l instiinteaza. Cifra de afaceri anuala nu depaseste suma de 3000000 lei. Structurile publice care presteaza servicii catre sectorul privat sunt excesiv de birocratizate cu luarea de mita de catre oficiali responsabili pentru emiterea permiselor. numarul de angajati depaseste 19 persoane acesta nu este un motiv pentru a rezilia contractul. Creditul fiscal se legalizeaza prin semnarea unui acord creditar.Creditul fiscal constituie o forma de scutire temporara de plata la Buget a impozitului pe venit. din care cu statut de persoana fizica – 58267 si persoana juridica – 43720. Date ale Ministerului Economiei si Reformelor releva ca numarul intreprinderilor mici si mijlocii inregistrate s-a majorat in anul 2000 cu 5%. In caz de refuz. cosul minim de consum fiind de 1000 lei. De fapt. de exemplu. companiile ce importa materii prime si exporta produsele crediteaza permanent statul. De creditul fiscal poate beneficia orice intreprindere care intruneste urmatoarele conditii: • • • Are un numar de angajati de la 1 la 19. Daca pe parcursul creditului fiscal. numai cu conditia ca cel putin 80% din valoarea creditului acordat va fi investit in dezvoltarea productiei proprii de marfuri si servicii. Interpretarea unilaterala a legislatiei fiscale sau atitudinea preconceputa a inspectorilor fiscali induc in eroare platitorii de taxe. in acelasi termen. Daca intreprinderea intruneste toate conditiile de mai sus. Nivelul jos de coordonare intre institutiile de stat genereaza probleme semnificative pentru sectorul privat. Sunt cazuri cind agentul economic plateste mai multe taxe decit ar trebui si chiar daca acest lucru se stie. Ei abuza de autoritate ca organ suprem de control pentru a persecuta agentii economici. De exemplu. Institutiile de supraveghere financiara. Inspectoratul Fiscal este obligat sa examineze cererea in termen de 3 zile si sa-l perfecteze. ca. cele de administrare fiscala si vamala dau dovada de lipsa de profesionalism. TVA deductive acumulate la importul materiilor prime. incheiat intre intreprindere si Inspectoratul Fiscal teritorial. Poate chiar si de „ochii lumii” la noi nici asta nu se face. colectarea platilor. care este lasat agentului economic pentru dezvoltarea productiei proprii de marfuri si servicii. atunci ea depune o cerere la Inspectoratul Fiscal teritorial prin care solicita incheierea acordului creditar. Comportamentul persoanelor de drept atinge uneori limita anarhiei. In total sunt inregistrate 106719 de intreprinderi mici si mijlocii. atunci cind vorbim despre businessul mic la noi. Creditul fiscal se acorda pe o perioada de trei ani. in cazul . seful Inspectoratului Fiscal din Ucraina a iesit cu declaratia publica prin care multimea tuturor celor care au platit impozitele in anul 2000. Recent. pastrarea ordinii este un element frecvent si asta nici nu poate sa nu se intimple in situatia in care un oficial din Guvern are un salariu de 500 lei. Inspectoratul este obligat sa aduca la cunostinta intreprinderii refuzul in scris.

nu favorizeaza numai contrabanda. Refuzul. livrarea unor produse etc. Desi au fost facute multe promisiuni si a existat chiar un program de stat de sustinere a micului business. De exemplu. • Piata interna.cind depaseste TVA la livrarile locale. pentru ca coruptibilitatea vamesilor (desigur. de aceea in multe state se procedeaza la incadrarea lor in executarea comenzilor de stat: lucrari de constructie. conform carora ele se fac prin tender. despre care am mai vorbit. ca la acest capitol mai este o problema – comisioanele platite functionarilor. au ajuns sa exporte 90% din productia de lapte si 80% din cascavaluri tocmai prin intermediul asociatiilor de fermieri si asociatiilor fabricilor de prelucrare a laptelui. nu poate compensa TVA la importuri pentru lunile urmatoare. De aceea este necesar asociarea lor. Si trebuie de spus ca statul le creeaza toate conditiile ca ele sa activeze normal. era un act de sustinere a economiei nationale. modalitati care nu trebuie cautate cu luminarea. Specificul Moldovei il constituie lipsa mijloacelor banesti pentru investitii si o piata mica interna de desfacere. pe cind unii importatori pot plati din plin. de exemplu. rezultatele sunt departe de a fi optimiste. Mai mult de o treime din . contribuie la amplificarea evaziunii fiscale. Irlanda. Se pare. Dupa cum mentionam mai sus. Fara a mai descrie si alte modalitati de sustinere a businessului mic. care tot trebuie sa fie stimulata de catre stat. Uneori pentru deschiderea unei afaceri. vreau sa spun ca in toate actiunile guvernamentale se simte o frica cronica de a nu-si imbogati cetatenii. dar si dezvoltarea economiei tenebre. infim de mica determina sa ne orientam spre pietele externe. pierderile ar fi enorme. Micii intreprinzatorii. De exemplu. De acord. de altfel. nu pot singuri sa-si exporte productia. desigur. Ai nostri nu platesc (pentru ca n-au de unde). nu este ilegal. Astfel sistemul taxeaza direct intreprinderea si are ca scop sporirea veniturilor bugetare. pentru ca altfel. nu toti). ce nu suporta agentii economici. rolul statului in dezvoltarea businessului mic in statele cu economii avansate este enorm. o scoala de dans trebuie sa obtina permisiunea de la politie si toate astea pe bani intreprinzatorului. dar este un mod de a intelege unilateral deciziile guvernamentale privind achizitiile publice. La noi insa. insa. La noi au fost citeva propuneri din partea unor ateliere de incaltaminte sa incalte armata nationala. • Intreprinderilor mici le este destul de greu sa-si dezvolte singure afacerile. Uneori acest permis trebuie innoit anual si necesita taxe suplimentare. in cele mai multe cazuri statul nici nu stie cu ce-i poate ajuta pe micii intreprinzatori. dar cumpararile incaltamintei de la o intreprindere de a noastra si nu din Turcia. Marile cantitati de bunuri intrate ilegal in tara ii fac pe concurenti locali sa ascunda activitatea economica pentru a ramine competitive si astfel. Trebuie sa acordam o atentie deosebita activitatii vamei. deoarece organele vamale si Inspectoratul Fiscal nu coordoneaza colectarea taxelor. de fapt. dupa parametrii nostri. care este cistigat de cei care propun cele mai avantajoase conditii. pentru autorizarea unei activitati se cer mai multe acte decit sunt necesare. Raspunsul a fost negativ pe motiv ca este prea scump.

5. controlul si supravegherea excesiva asupra activitatii de antreprenoriat. 4. Dupa parerea d-lui Roscovan E. Orice s-ar produce nu poate fi vindut sau este comercializat un volum ce nu acopera cheltuielile pentru materia prima. Declaratiile privind deschiderea unei linii de creditare a micului business este o poveste de adormit copii.intreprinderi au incheiat anul 2000 cu venit zero. iar darile de seama la fisc si alte instante sa se faca o data pe an si nu trimestrial. . Aceasta ultima problema a fost rezolvata partial prin introducerea registrului de evidenta a controalelor agentilor economici. electricitate.. 2. Garda Financiara – 89%. lucru care a fost confirmat de mai multe ori de experti independenti. dar ele ramin doar cu denumirea. dificultatea si costul ridicat al inregistrarii noilor intreprinderi. Dar pina au fost elaborate instructiunile respective si modelul de contract cu inspectoratele fiscale a trecut anul si in fine au putut sa beneficieze de acest credit doar vreo treizeci de firme. Fiecare al 10-lea control este efectuat de reprezentantii primariei si politiei. iar ceilalti o duc de azi pe miine. Cele mai grave probleme care influenteaza negativ activitatea antreprenorilor sunt: imperfectiunea bazei legislative a activitatii de antreprenoriat. peste treizeci la suta au iesit cu pierderi. presedintele Asociatiei Micului Business este nevoie ca numarul de formulare contabile sa fie redus cu 60-70%. imperfectiunea sistemului se licentiere a activitatii de antreprenoriat. Moldova nu exista o politica de creditare a micului business. dificultatea si costul ridicat al certificarii si standardizarii productiei marfurilor si serviciilor. Aceasta se explica prin puterea mica de cumparare a populatiei. In R. etc. arenda. Ar fi de folos pentru intreprinderi mici simplificarea evidentei contabile. Directia Protectia Civila si Apararea impotriva incendiilor – 16%. centrul de Medicina Preventiva – 56%. inspectoratul Fiscal de Stat – 96% din respondenti. Astfel o idee buna a fost in ultima instanta compromisa. Nici o intreprindere mica nu are posibilitati de a lua credite in conditiile in care dobinda este de 33%. Cele mai des efectuate controale sunt executate de: 1. Sunt banci care au sectii speciale „Creditarea micului business”. 3. S-a vorbit de creditul fiscal stipulat in legea bugetului pe anul 2000. Politia Economica – 81%. neeficacitatea sistemului de impozitare.

care se ocupa exclusiv de acumularea si repartizarea resurselor financiare sau ca trebuie sa se ocupe si de coordonarea politicii de stat privind sustinerea micului business. garantarea creditelor. care ar impulsiona dezvoltarea intreprinderilor mici: • • • • Reducerea contributiei la Fondul social pina la cota de 10% plus 1%. altele falimenteaza sau din cauza impozitelor exagerate completeaza businessul «tenebru». Pe intreaga perioada de activitate Fondul a eliberat doar citeva zeci de credite. Elaborarea si adoptarea legii privind protectia proprietatii private. bancile sa fie sustinute de guvern.Crearea in anul 1994 a Fondului pentru sustinerea antreprenoriatului si dezvoltarea businessului mic in Republica Moldova. celelalte functii raminind nerealizate. Reducerea de acte necesare pentru evidenta contabila. care duce la faliment. incapacitatea de plata.bugetul de stat. detinatori de credite. inexactitatea rolului central al Fondului: fie aceasta o institutie. concentrarea activitatii Fondului asupra executarii unei singure functii . studierea. altor institutii financiare. fie ca efectueaza creditarea directa si garantarea creditelor sau activeaza prin intermediul bancilor. elaborarea unui sistem informational ce ar digitaliza majoritatea tranzactiilor intre institutiile publice si intreprinderi. lipsa controlului asupra acordarii. fenomen care a condus la reducerea sustantiala a capacitatilor de productie. Conditii necesare pentru dezvoltarea micului business in general: 1. fiind deferiti judecatoriei economice. fapt ce a condus la imobilizarea de resurse financiare si reducerea vitezei de rotatie a acestora. multe din intreprinderile inregistrate asa si nu si-au inceput activitatea antreprenoriala din lipsa de capital initial. fiind imputernicit de catre Guvern de a se ocupa cu diferite tipuri de activitati: creditarea businessului mic. nu si-a realizat pe deplin misiunea.asistenta financiara. lipsa transparentei si controlului asupra activitatii Fondului care a condus la incalcarea Regulamentului privind conditiile si ordinea acordarii creditelor si subsidiilor cu inlesniri. realizarea si coordonarea politicii de stat de sustinere a businessului mic. Crearea bancilor populare pentru creditarea micului business. la reducerea capacitatii de creditare a unui numar sporit de intreprinderi. utilizarii rationale si rambursarii creditelor. astfel relatiile vor deveni impersonale si vor . Propunerile Asociatiei Micului Business. In ultimii ani (1999-2000) finantarea de catre Fond a sustinerii si dezvoltarii micului business. accentul fiind pus asupra unei singure surse de finantare . practic s-a intrerupt. Problemele principale cu care se confrunta IMM pot fi sistematizate astfel: • • decapitalizarea acestora ca urmare a inflatiei. deservirea informationala si consultativa a antreprenorilor mici. Au iesit in evidenta unele lacune privind: • • • • • • imperfectiunea actelor normative ce reglementeaza activitatile antreprenoriale. lipsa unei strategii de dezvoltare a fondului si acordarea creditelor doar pe termen mediu si lung. 42 de agenti economici. Catre 6 martie 2000 au fost rambursate doar 44% din suma totala de credite alocate IMM.

Acestea por veni atit din partea altor agenti economici.exclude efectul negativ a implicarii factorului uman. Iar incepind cu acest an Moldova-Agroiondbank a inceput implimentarea unui produs propriu de creditare a intreprinderilor micii si mijlocii. Si daca la noi inceputul merge prost. serviciile de emitere a permisiunilor la toate nivelurile trebuie revizuite pentru a putea fi simplificate si reduse. adica creditul. micro. . mai bine zis nu merge deloc. 2. 3. 2. In afaceri orice inceput este sortit esecului daca nu este propulsat de un aport material. iar imprumutul poate fi convertit in actiunile Moldindconbank. el este mai reusit decit cele propuse deoarece ia in consideratie specificul afacerilor de la noi. dar. La noi problema se amplifica prin faptul ca institutiile bancare sunt inca destul de slabe si nu isi pot permite sa acorde credite oricui. putem trage concluzia ca sunt foarte putini acei care pot obtine aceasta temelie.5mln$. dobinzile mari. lipsa unei vacante de rambursare. MEC are trei programe de creditare: 1. Aceasta ar exclude circulatia inutila de documente si suprapunerea lor. pina la 2000$. CFI negociaza proiecte similare cu FinComBank si Mobiasbanca. Bancile supravietuiesc si prospera din aceste credite. iar in cazul unor proiecte atractive – 30000$ La inceputul anului 2001. Banii sunt usor de obtinut pentru cei care au deja o afacere si au mai profitat de imprumuturi de la banca. din pacate. este Victoriabank. adica au o istorie creditara. de la 10000 pina la 50000$˘. care a obtinut in 1996 o linie de credit de la BERD. fac creditarea imposibila pentru majoritatea „nou-nascutilor”. Credite mici ofera si Corporatia Micro Entreprise Credit. Pina in prezent banca a beneficiat de un imprumut al BERD pentru creditarea businessului mic si mijlociu. smail. Controlul si verificarea vor fi simplificate considerabil. Creditarea micului business ajuta bancile. In opinia presedintelui bancii. transferarea. de la 10000$. Alta banca. Acesta este primul proiect al CFI in sistemul financiar–bancar moldovenesc. Moldova-Agroindbank este printre bancile care se remarca la capitolul creditarea afacerilor mici si mijlocii. 3. foarte necesara pentru un incepator). Suma maxima acordata unei firme este 20000$. Dar ce sa facem cu ceilalti? Pentru ei sunt necesare garantii. acolo unde e posibil a functiilor statului sectorului privat. Aceasta va ridica eficienta si va reduce costurile. care a fost printre pionierii creditarii micului business. cit si din partea statului. care in perspectiva urmeaza sa se transforme intr-o institutie bancara. Moldindconbank a semnat cu Corporatia Financiara Internationala un acord de creditare a businessului mic si mijlociu in suma de 1. express micro. si conditiile impuse de banci (gajul trebuie sa depaseasca valoarea creditului.

cu conditia ca nu mai putin de 51% din capitalul solicitantului sa fie privat. Si astfel intram intr-un cerc vicios. In prezent volumul vinzarilor il depaseste pe cel al productiei cu aproximativ 300 mii lei. si. intreprinderea si-a majorat volumul productiei.3 mln lei. atunci ea va recurge la plasarea obligatiunilor vor fi utilizati pentru retehnologizarea intreprinderii si largirea sortimentului productiei.5 mln lei. cu 13. Pentru ca intreprinderea sa nu lucreze in pierderi. ia credite de la tine Presupunem ca exista o intreprindere care are nevoie de un credit. potrivit prognozelor preliminare. 98% din vinzarile intreprinderii sunt realizate pe piata interna. volumul anul al productiei. Pina la sfirsitul anului volumul productiei va ajunge la nivelul de 6 mln lei.6 mln lei. extruziune si suflare. Intreprinderea noastra are posibilitati de a produce mai mult. apoi la noi totul este invers. ei au reusit sa achite toate datoriile. Evidenta acestor obligatiuni va fi efectuata de un registrator independent. in anul trecut intreprinderea a produs marfuri in suma de 4. Dividendul lunar pentru o obligatiune va fi cu 1-2% mai mic decit la dobinda stabilita de bancile comerciale pentru credite (30%). In total. Aschim produce marfuri de uz casnic din masa plastica prin topire. In total. dar acest succes poate usor sa se transforme in insucces. vor fi emise 300 de obligatiuni in valoare de 10000 lei fiecare. insa starea financiara a cumparatorului nu-i permite sa faca prea des cumparaturi. iar pentru aceasta ai nevoie de mijloace circulante. Suntem o tara saraca. respectiv. Ar fi ideal ca in luna in care produci sa si vinzi. Principala cauza ca intreprinderile industriale nu-si pot mari volumul productiei este. Indiferent de operatiunea pe care o faci . in raport cu aceeasi perioada a anului curent. Pentru prima data in ultimii zece ani. din contul miscarii stocurilor din anii trecuti. intreprinderea va incheia anul cu profit. cel al vinzarilor nu trebuie sa fie mai mic de 5. Impozitele trebuie sa le achiti atunci cind procuri materia prima si nu dupa ce vinzi ceva si ai venituri. Ce-i drept in ultimii trei ani. insa lipsa surselor financiare nu ne permite acest lucru. iar in cazul intreprinderilor mixte capitalul majoritar trebuie sa fie autohton. fabrica va obtine in acest an venituri in suma de 100-120 mii lei. totul trebuie sa platesti in avans. lipsa mijloacelor circulante. Sortimentul include aproximativ 70 de produse.Creditele sunt acordate pe o perioada de pina la 3 ani cu o dobinda anuala de 22-23%. daca ei nu vor face investitii in dezvoltarea fabricii. In opt luni ale anului 2001. La ora actuala fabrica are in stocuri productie in valoare de 600-700 mii lei. De la procurarea materiei prime si pina la comercializarea productiei trece o perioada destul de lunga. sa mareasca numarul vinzarilor . .5%. Cind nimeni nu-ti da. pina la 4. in afara de piata mica de desfacere. Daca intr-o economie normala platile le faci dupa ce ai obtinut venituri. Cu patru ani in urma stocurile constituiau aproximativ 2 mln lei.

Daca acest lucru ei au reusit sa-l faca. S-ar parea ca ei ar trebui sa dispuna de mijloace circulante. Un actionar majoritar al intreprinderii. iar investitorul strain se obliga sa faca investitii in retehnologizarea fabricii. spatiile de producere. emisiunea de obligatiuni va fi efectuata in prima jumatate a anului viitor si numai dupa ce fabrica va avea garantia ca exista si un cumparator pentru ele. Dupa acest model lucreaza si bancile comerciale. Chiar daca am gasit investitori carora le conveneau conditiile noastre. Ei produc doar atit cit pot vinde. o solutie ar fi atragerea investitiilor straine. trebuie sa achiti TVA in valoare de 20% din valoarea lor. s-a facut ceva. In prezent ei produc lunar de 2. insa fiecare leu pe care ei l-au cistigat au trebuit sa-l dea pentru achitarea datoriilor istorice. Noi oferim cladirile. Am examinat posibilitatea de a atrage investitii straine. Este un non-sens. deci proiectul unei intreprinderi mixte a fost pentru moment exclus. In anul 1997. Investitorul local nu introduce nici un ban in industrie si in producere.Anual fabrica are nevoie. de surse de creditare in valoare de 1mln lei. sa faca tot posibilul pentru a nu disparea de pe harta economica a Moldovei. daca in fondul statutar au fost incluse cladirile. comparativ cu trei ani in urma. Anume aceasta situatie i-a facut sa caute noi modalitati pentru a investi in dezvoltarea fabricii – de a emite obligatiuni. Potrivit calculelor. banca vine cu conditia sa pui gaj de trei ori mai mult. Din acest punct de vedere. dintre care 3 mln fata de stat. Deoarece pretul de bilant al cladirilor al intreprinderii noastre este cu mult mai mare decit cel real (daca am efectua un audit independent. pretul real al unei cladiri care. astfel incit in ultimii zece ani nu au fost efectuate lucrari de reparatie. In concluzie.5-3 ori mai mult.1 mln lei. daca obtii un credit de 3 mln lei. iar venitul il obtii deodata dupa tranzactie. Cream o intreprindere mixta – 50% din capitalul statutar il transmitem investitorului strain. Volumul vinzarilor chiar il depaseste pe cel al productiei. Achitind aceste datorii ei nu au putut sa completeze mijloacele circulante. ci le vom utiliza pentru producere. principalul scop al lor era sa supravietuiasca. toti investesc banii in comert sau in businessul de o zi. fapt care nu li-a permis sa dezvolte intreprinderea. datoriile creditoare ale Aschim se cifrau la 4. termen minim pentru a cumpara o linie de producere noua si a obtine posibilitatea de rascumpara aceste investitii. dar ca sa mearga mai departe ei au nevoie de investitii. va fi stabilit la 200-250 mii lei). nu avem posibilitati sa platim aceste impozite si. trebuie sa pui in gaj de aproximativ 10 mln lei. imediat fiscul ne-a atentionat ca in conformitate cu prevederile Codului fiscal. Pentru a obtine un credit pe o perioada de trei ani de zile. In afara de aceasta. statul parca ar trebui sa fie interesat in realizarea unui asemenea proiect. dar si in acest domeniu nu exista o politica clara de stimulare a investitiilor in producere. apoi acum ei au intrat in alt impas – lipsa mijloacelor financiare. Investitiile de lunga durata pot fi rascumparate doar in decursul a trei sau patru ani si bancile acorda foarte rar astfel de credite. iar 50% actionarilor locali. deja si-a anuntat intentia de a procura 90% . Daca investitorii locali nu ne dau bani. pentru producere. la crearea unei intreprinderi mixte. doar nu vom demola aceste cladiri. fond de investitii. deoarece ei lichideaza stocurile. cu exceptia celor cosmetice. deoarece pe linga productia curenta au comercializat si din stocuri. conditiile de creditare sunt foarte dure. fara investitii in dezvoltare si retehnologizare. In 1997. pentru a mentine utilajul in stare de lucru. Astfel. pentru crearea unor noi locuri de munca. unde riscurile sunt mult mai mici. ca sa cumperi o linie noua trebuie sa pui in gaj fabrica. care erau destul de mari. si comercializeaza tot ce produc.

firma de baza va efectua instruirea operatorului privind toate aspectele sistemului pina la deschiderea businessului. dupa initierea afacerii. Doresc sa produca mai multe tipuri de folie. dar mai departe nu pot activa cu tehnologii sovietice de prin anii 70. marca comerciala. au un viitor destul de sumbru. in prezent fabrica nu poate produce vase din masa plastica care sa cintareasca mai mult de un kg. cind o companie (franchiser sau fransizor) trimite dreptul de vinzare a produsului propriu sau serviciului la o alta companie sau unei persoane particulare. dar au nevoie de bani. servicii de firma sau denumirea de firma. in care sunt indicate toate conditiile la care au ajuns partenerii. numita fransiza sau operator. Cu astfel de linie vor concura pe piata si vor putea face investitii in dezvoltarea intreprinderii. termenul de pastrare a lor este cel mult 24 ore. am vazut cit costa o linie de producere si in baza acestui studiu am constatat ca ei au nevoie de 3 mln lei. In prezent. Daca nu investesc macar ceva intr-un an ei devin necompetitivi. iar la fabrica au nevoie de cel putin 20-30 masini de acest fel. Operatorul nu dispune de dreptul intelectual al fransizorului. sa faca vase mari de 100-300 kg.de obligatiunile intreprinderii. De asemenea. Nu exclud. Franchising-ul este o forma deosebita de organizare a businessului. ci dispune doar de dreptul de a-l utiliza pentru o anumita perioada de timp. cu conditia ca acestea vor fi rascumparate in 3 ani. Am studiat piata. Aceasta nu le da posibilitatea sa mareasca volumul productiei. acest termen este pina la 7-8 zile. Practica mondiala a demonstrat ca franchising-ul este unul din cele mai eficiente metode de dezvoltare a businessului. practic. firma de baza va tine contacte permanente cu operatorul in scopul de a-l sustine pe toate directiile de activitate. reprezentata de marca comerciala. dar spera ca treptat prin investitii proprii sa reuseasca si acest lucru. Aduc un singur exemplu: daca produsele lactate sunt ambalate in pelicula ordinara. o intorc in 2-3 ani. Fransiza are unele particularitati care o deosebesc de alte forme de parteneriat de afaceri: • • • • • relatiile de antreprenoriat sunt bazate pe contract. Altfel. cumparatorul . se asigura si unele riscuri. Aceasta investitie. brandul. franisorul este proprietarul sistemului de afaceri. Pentru viitor au cimp de lucru foarte mare. in asa fel ca operatorul sa fie pregatit efectiv de afacere si de dezvoltarea ei. iar daca pelicula este in 2 straturi. sub controlul proprietarului. intreprinderea-operator are dreptul sa faca operatiuni utilizind imaginea. dezvoltate de firma de baza. Numai o masina de turnat masa plastica costa cel putin 200 mii $. serviciile de firma sau denumirea firmei. Real. care se identifica cu imaginea. Pentru a retehnologiza fabrica au nevoie de investitii enorme. daca ies pe piata cu produse noi si de o calitate superioara. toata folia de pe piata este de import. cu banii obtinuti de la comercializarea obligatiunilor vor procura o linie noua de producere a foliei de polietelena. Franchising-ul si rolul lui in dezvoltarea micului business. 10% din obligatiuni vor fi scoase pe piata. folosind efectul reputatiei firmei de baza. fiindca deja au spus: exista cerere pe piata.

2. firma de baza poate lui decizii fara a tine cont de parerea operatorului. In Moldova franchising-ul e la inceput de cale. cheltuieli minime de dezvoltare. dar astazi sunt si alte forme de finantare. cresterea nivelului de cultura antreprenoriala. servicii de inchiriere.• • fransizei se identifica cu fransizorul.Devizul relatiilor de franchising este: a fi in business de sinestatator. Sunt o multime de domenii in care functioneaza franchising-ul: produse alimentare. materie prima. de a creste fluxul de informatii despre .). Subway. un nume deja recunoscut in lume (McDonalds. Pentru antreprenorul-operator relatiile de fransiza sunt atragatoare prin faptul ca apare oportunitatea de a deveni proprietarul unui business bine aranjat. Franchising-ul clasic presupunea o finantare totala a afacerii din sursele operatorului. dar nu singur. sa utilizeze o marca comerciala. Punctele forte ale franchising-ului sunt: • • • • • • • un segment de piata pregatit. utilaj. unde producatorul si distribuitorul sunt companii diferite cu sisteme diferite de business. ceea ce nu se intimpla in relatiile simple dintre partenerii de distributie. pizzerii. servicii postale. publicitate la nivel international. se consolideaza pozitia antreprenoriatului national si independenta economiei nationale. servicii de selectare a personalului. Puncte slabe ale franchising-ului: 1. produse finite. servicii auto. servicii hoteliere. Arthur Andersen. Pentru economia Moldovei factorii atragatori ai franchising-ului constau in urmatoarele: • • • • o oportunitate de intensificare a businessului mic si mijlociu. al unei idei deja aprobate. Lideri sunt restaurantele fast-food. sistem de distributie. de exemplu. Afacerile se organizeaza si se dirijeaza in conformitate cu cerintele internationale de management. limitarea initiativei de antreprenoriat. operatorul efectueaza plati unice si curente in scopul compensarii drepturilor de utilizare si servicii permanente din partea firmei de baza. sursa de noi locuri de munca. date despre situatia curenta in cauza lipsesc. operatorul trebuie sa investeasca o parte simtitoare de capital din sursele proprii. dar de o incepe cu un suport foarte util. spalatorii. instruire in domeniul managementului eficient. Pentru initierea si dezvoltarea cu succes a sistemelor de franchising in Moldova e necesar de a spori informarea antreprenoriatului despre avantajele franchising-ului. Pizza Hut etc. fast-food. Franchising-ul da posibilitatea de a conduce o afacere de sinestatator. Sursele oficiale dau numai 2 exemple de franchising. servicii imobiliare. sisteme de activitate). un pachet de acte bine elaborate (instructiuni. posibilitatea de a procura utilaj si materiale cu rabaturi esentiale. cerinte. restaurante. viabilitatea si competitivitatea afacerii garantate de imaginea firmei de baza. Cercetari speciale.

3. comentarii legislative despre franchising. . facilitatilor fiscale.sustinerea economica indirecta prin intermediul garantiilor de stat in obtinerea creditului. activitatea antreprenoriala se atribuie nu numai agentilor economici privati. iar ca urmare se agraveaza si riscul antreprenorial. Anume acest fapt va contribui la repartizarea echitabila a materiei prime. generale pentru activitatea de antreprenoriat. 2. credite convenabile. . INCHEIERE O conditie indispensabila a renasterii economiei Republicii Moldova in relatiile de piata devine dezvoltarea activitatii antreprenoriale . etc. spre inovatie. Concomitent. anume din aceste motive creste actualitatea cercetarilor stiintifice la nivel economic si social privitor la activitatea de antreprenoriat. dar se creeaza si de catre fermieri. intrucit responsabilitatea asupra activitatii desfasurate si-o asuma antreprenorul. . In opinia noastra. prin acordare de subsidii. Manifestarea interesului fata de risc in noile conditii de gospodarire poarta un caracter firesc. legate de export-import. etc. dar si celor ce initial au activat in sectorul de stat. Dupa parerea noastra. dezvoltarea ei efectiva devine integrarea reala a producerii bunurilor agricole cu industria prelucratoare. formarea fransizelor notionali si nu in ultimul rind. 4. Este foarte dificil de a adapta o experienta straina la realitatea republicii noastre in virtutea caracterului ei specific. intrucit in realitate profitul revine industriasilor.protectia pietei autohtone. In rezultatul cercetarilor efectuate de catre noi s-a constatat urmatoarele momente: 1. Riscul in activitatea antreprenoriala devine inevitabil. rationalizatoare prin diverse metode: reducerea impozitului. Cercetarile noastre au demonstrat ca unul din mijloacele de baza in stabilizarea economiei. . ar fi rational ca legislatia cu privire la activitatea antreprenoriala sa tina cont de urmatoarele momente: . antibirocratic. Utilizarea experientei mondiale este posibila doar prin abordarea unei conceptii specifice. vamale. conditionate de o serie de factori economici si sociali specifici ei. precum si a profitului. a materiei prime. Cu tranzitia la economia de piata sporeste nivelul incertitudinii in economie. o activitate antreprenoriala poate fi considerata legala.incurajarea activitatii inovatoare.franchising si noi variante de franchiza.acel stil deosebit.sustinerea economica directa a antreprenorilor incepatori cu preponderenta in sferele prioritare. orientat spre noi cautari in dezvoltarea afacerii. cu scopul accelerarii dezvoltarii economice si obtinerii profitului maximal. daca a fost inregistrata in corespundere cu legislatia in vigoare. asigurarii obligatorii. Tranzitia la economia de piata in Republica Moldova este insotita de constienta faptului ca dezvoltarea antreprenoriatului in fiece tara isi are particularitatile sale. inovator.

precum si crearea posibilitatilor in realizarea bunurilor produse. antreprenor in ultima instanta este de a spori avutia. ca clasificarile existente ale riscului antreprenorial nu oglindesc pe deplin multitudinea lui.maximizarea profitului. In conditiile concrete ale republicii agraveaza riscul factorii externi. in crearea locurilor de munca. atit obiectiv. reorganizarii. Conform investigatiei sociologice efectuate de catre noi. ordinea inregistrarii. cit si subiectiv. . facilitatile prevazute de legislatie.5.legislatia in vigoare. resurselor energetice in republica. cu noi performante. lichidarii intreprinderilor. 8. 10. intrucit acestea nu depind de actiunile antreprenorului. Intrucit riscul este. 9. 6. introducerea inovatiilor. intrucit dorinta fiecarui individ. grupele de consumatori. reglementarii statale. succesul si nereusita unitatilor antreprenoriale pot fi precautate ca interdependenta a unui grup de factori externi si interni. nivelul inflatiei. cursul valutar al leului moldovenesc. in sporirea capacitatilor de productie.studiul pietei. Reiesind din faptul ca antreprenorii resimt o insuficienta considerabila de informatie. ce e natural. In scopul optimizarii riscului antreprenorial sunt utilizate diverse metode cu scopul de a atenua consecintele lui. insistenta in atingerea scopului vis-a-vis de activitatea desfasurata.disponibilitatea materiei prime. este si subiectiv in baza faptului. preferintele lor. am constatat ca scopul primordial in activitatea antreprenorilor devine . incertitudinea din activitatea agentilor economici este impusa intrucit constituie atributul realitatii obiective. Sursa venitului in activitatea unitatilor antreprenoriale deseori il reprezinta incertitudinea prezentului si viitorului. antreprenorul isi asuma un risc. cu cheltuieli minime devine problema cheie a antreprenorilor. cu atit mai mica trebuie sa fie impunerea fiscala si mai inalta protectia sociala a productiei autohtone. Un rol deosebit in optimizarea riscului antreprenorial ii revine statului: cu cit este mai inalta insistenta antreprenorului in accelerarea dezvoltarii productiei. Dat fiind. materialelor. ca riscul antreprenorial reprezinta rodul incertitudinii obiective a realitatii economice. economice. ca decizia este luata de catre antreprenor. 11. politice. balanta de plati si comertul exterior. Paralel cu faptul. Investitiile in activitatea antreprenorilor s-au plasat pe ultimul loc fapt ce ne ingrijoreaza intrucit investitiile au rolul de multiplicator: mai multe investitii mai mare venit mai multe locuri de munca dezvoltarea societatii mai inalta cresterea nivelului de trai 12. Metoda utilizata este in dependenta de experienta antreprenorului. . interesele si cerintele antreprenorilor. consideram rational de a clasifica riscul antreprenorial in dependenta de genurile lui. . Anume in scopul obtinerii unui venit. 7. Trecerea la noul sistem economic a schimbat radical orientarile valorice. Cu regret valorile antreprenorilor nu sunt . Antreprenorii si-au orientat activitatea spre inovatii.starea macroeconomica a republicii. etc. Producerea bunurilor si serviciilor de o inalta calitate. este rationala crearea unui sistem informational ce ar oferi antreprenorului prin intermediul computerului informatia necesara privitor la: . precum si de posibilitatile financiare de care dispune.

.care au dus la reducerea volumelor de productie şi la falimentul multor întreprinderi.fapt care a determinat creşterea şomajului şi scăderea bruscă a nivelului de trai al populaţiei inclusiv şi în Republica Moldova.stimularea interesului producatorului. În condiţiile trecerii la economia de piaţă . cele sociale si morale s-au plasat pe ultimul loc. procesele de reformare au fost efectuate în condiţiile de criză .deoarece acesta realizează un spectru larg de funcţii şi obiective.deoarece practic economia ţării noastre se află într-o criză profundă. • Participarea la dezvoltarea inovaţiilor.” În majoritatea ţărilor cu economia de tranziţie.stimularea intreprinderilor ce utilizeaza inovatii. Sondajele efectuate de Centrul Moldo American . îndelungată. Este rational de a mari cerintele fata de societatile pe actiuni si sectorul privat pentru pregatirea specialistilor si majorarea salariilor in scopul sporirii cointeresarii acestora. Actualmente este necesara o reorientare a antreprenorilor spre protectia sociala a consumatorilor. .com/referate/economie/online5/BUSINESS---PROBLEMELEBUSINESSULUI-referatele-com.dezvoltarea zonelor de materie prima. http://www. 13.php „Problemele Micului Business în Republica Moldova.reducerea cotei impozabile. Problema susţinerii antreprenoriatului şi educaţiei antreprenoriale în Republica Moldova este importntă. . . • Căutarea şi acumularea experienţei în activitatea de antreprenoriat. • Diversificarea structurii economice ş. Este necesar de a stimula motivarea conditionata de realizarea unor succese deosebite in munca.a.rolul Micului bussines a crescut esenţial.referatele.Soluţionarea acestei probleme ar fi o ieşire din criza economică şi ar contribui la creşterea economică. • Crearea locurilor de muncă şi dezvoltarea autoangajării. 14. Prognozele expertilor in problema antreprenoriatului denota faptul ca printre masurile ce s-ar putea intreprinde in scopul de a imbunatati starea antreprenoriatului si a economiei in ansamblu se pot enumera: .Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova au demonstrat că mediul în Republica Moldova este nefavorabil.echilibrate. spre ridicare nivelului de pregatire a cadrelor.

Structura Întreprinderilor mici în R. • Pregătirea slabă antreprenorială. În RM cele mai solicitate domenii de activitate sunt ramurile şi sferele ce presupun un risc minim. factori pozitivi şi negativi ce influenţează dezvoltarea micului bussines în RM. • Populaţia multilingvă a RM. • Condiţile climaterice etc. majoritatea întreprinderilor lucrează sub 30% din capacitatea de producţie. • Aşezarea geografică favorabilă. . o viteză înaltă de rotaţie a activelor .fiind mai competitive pe piaţa internă.1% din totalul Întreprinderilor pe republică. descreşterea ponderii SRL la 11. Există mai multe cauze. • Gradul de studii înalt pe ţară.factorii pozitivi ce influenţează aceasta sunt: • Resursele naturale .un nivel ridicat al rentabilităţii . • Absenţa capitalului primar. Însă ritmurile descreşterii Întreprinderior Individuale sunt mai mari decît ale SRL urilor.9%. În pezent o parte considerabilă a veniturilor populaţiei se formează în sectorul privat al economiei. Majoritatea Întreprinderilor mici existente în RM activează în comerţ.prin ruperea relaţiilor economice tradiţionale.termen scurt de recuperare a investiţiilor . • Gradul de impozitarea a micului bussines . • Psihologia trivială a populaţiei şi existenţa neîncrederii în deschiderea afacerii proprii. În celelalte sectoare ponderea întreprinderilor mici este nesemnificativă. În cadrul economiei Naţionale Întreprinderile Mici exportatoare oferă întreprinderilor locale posibilităţi de a stabili relaţii comerciale directe cu partenerii străini şi de a atrage noi investiţii şi ceea ce nu este mai puţin important oferă noi locuri de muncă. Dezvoltarea micului bussines în ţara noastră este lentă. la momentul actual economia ţării noastre n-a atins stabilitatea macroeconomică. Trecerea Republicii Moldova la economia de piaţă este caracterizată prin scăderi drastice ale producţiei . Printre factorii negativi se pot menţiona: • Costurile mari în înfiinţarea afacerii.prin inflaţie galopantă. Nivelul de trai al populaţiei este foarte redus.M. după forma organizatorico juridică se observă o diminuare a Întreprinderilor individuale pînă la 18. 40% din nr total de întreprinderi falimentează în primul an de activitate din cauza absenţei pregătirii profesionale în domeniul antreprenorial.Micile întreprinderi reprezintă veriga de bază a economiei ce contribue esenţial la realizarea obiectivelor de bază ce stau în faţa oricărei societăţi.reparaţii(50%) şi industria prelucrătoare (30%).

În plus. Ce putem face pentru a elimina divergentelel între actele legislative şi politica de investiţii Din pacate la moment o problema grava ramine a fi divergenta dintre actele regulatorii si politica de investitii. cum ar fi Politica naţională în telecomunicaţii. Dupa o cercetare minutioasa a acestei probleme Viorel Chivriga.în mod normal ele tebuie să faciliteze iniţiativele şi manifestările sănătoase conform legislaţiei economice de piaţă şi să anihileze fenomenele negative ce dereglează mersul firesc al activităţii de întreprinzător şi al altor activităţi cu caracter economic. • Politica monetară a RM. • Piaţa de dsfacere mică. prevederile din SCERS şi Legea Republicii Moldova „Cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător”. Cu regret mediul antreprenorial în RM este dezavantajos.dezvoltarea inovaţiilor. principii generale foarte importante sunt stipulate în Constituţie. prevederi importante sunt în strategiile şi politicile sectoriale.creşterea investiţiilor in regiunile care necesită susţinere in dezvoltarea lor social–economic. care în mod expres stabilesc politica de stat în domeniul investiţional sunt „Strategia Investiţională a Republicii Moldova”. Expert IDIS „Viitorul a constatat divergente in: -politica de Creşterea investiţiilor în scopul asigurării noilor locuri de muncă.dezvoltarea economiei în general şi ieşirea RM din criza economică. . Reglementările juridice nu trebuie să creeze obstacole iniţiativei de întreprinzător. Este necesar de perfecţionat sistemul de creditare .reducerea gradului de impozitare .diversificarea structurii economice . De asemenea. Strategia Investiţională a Republicii Moldova a fost elaborată in conformitate cu prevederile Programului de activitate a Guvernului pe anii 2001-2005 “Renaşterea Economiei – Renaşterea .Codul Vamal al Republici Moldova.politica de orientare a factorilor de producere din Republica Moldova in directia atragerii in tara a potenţialului productiv din exterior si producerea in Republica Moldova a bunurilor destinate pieţelor externe.crearea unei tendinţe pentru perfecţionarea capacităţii în domeniul antreprenorial. . . Documentele principale. Codul Fiscal şi Codul Civil. Dezvoltarea Micului bussines în RM ar duce la crearea locurilor noi de muncă .• Sistemul de creditare imperfect a micului bussines.

Moldova în exterior.” În primul rând. merge vorba de campania.„Creşterea investiţiilor în scopul asigurării noilor locuri de muncă. care au anticipat procesul de elaborare a strategiei investiţionale a Republicii Moldova. Distorsiunea activităţii investiţionale a prejudiciat grav imaginea R. la doi ani de la adoptarea strategiei. în care au fost incluse întreprinderile cu capital străin.Ţării" si ale Strategiei de dezvoltare social–economică a Republicii Moldova pe termen mediu (până in anul 2005). 2 Intervenţia statului pe piaţa internă de capital sa soldat cu renaţionalizarea unor întreprinderi cu capital străin şi cu intimidarea investitorilor majori. care sunt cu prisosinţă mediatizate în interior şi exterior. constatăm că obiectivele trasate. investitorii care au activat în condiţiile Legii privind investiţiile străine sunt plasaţi într-o situaţie mai favorabilă. dacă analizăm situaţia creată prin retrospectiva evenimentelor. Garanţiile acordate investitorilor au fost şi sunt insuficiente pentru a reda o doză de credibilitate în bunele intenţii ale guvernului şi pe lângă aceasta sunt inferioare calitativ şi cantitativ celor acordate în statele vecine. De fapt. În Legea cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător 3 această prevedere lipseşte şi este substituită cu dispoziţia din aliniatul (2). declanşată după alegerile parlamentare şi transpusă în viaţă în conformitate cu lista de tristă faimă. Situaţia creată a scos la iveală o mulţime de fisuri în legislaţia ce reglementează activitatea investiţională. 25 cu următorul conţinut: „Investitorii străini care au efectuat investiţii şi au beneficiat de garanţii şi facilităţi în condiţiile Legii nr. deşi au fost destul de realiste. 998-XII din 1 aprilie 1992 privind investiţiile străine au dreptul să beneficieze în continuare de garanţiile şi facilităţile acordate de aceasta”. datorită impactului minimal al acestora asupra evoluţiei influxurilor investiţionale. alte rezultate nici nu puteau fi aşteptate. art. că beneficiază de un număr mai mare de facilităţi şi stimulente fiscale. Ca standard internaţional în domeniul reglementării juridice a investiţiilor străine este concepută clauza de stabilizare ( Gross Father Clause ). . 4 cităm: „persoana juridică străină desfăşoară in Republica Moldova activitate comercială si altă activitate reglementată de legislaţia civilă in conformitate cu dispoziţiile stabilite de aceasta legislaţie pentru o activitate . fapt care a condus spre eliminarea ei din cursa cu statele vecine pentru atragerea investiţiilor în economia ţării şi la diminuarea drastică a întrărilor de capital. au rămas în mare măsură nerealizate. 1598 al Codului Civil. comparativ cu noii investitori datorită faptului. Prin această clauză. Mai mult ca atât. Obiectivul fundamental al strategiei respective este accelerarea dezvoltării economice a Republicii Moldova prin asigurarea unor ritmuri înalte de creştere a investiţiilor. urmărind scopul de a obţine pe aceasta cale o îmbunătăţire cardinala a calităţii vieţii populaţiei si de a atinge un grad înalt de ocupare in câmpul muncii 1 În prezent. în pofida unor realizări răzleţe obţinute în perfecţionarea mediului de afaceri. inclusiv a influxului de investiţii străine directe. facilităţi şi stimulente) pe care le-a avut în faza iniţială. situaţia în domeniul investiţional a devenit critică. dar nerezultative în atragerea investiţiilor. activitatea cărora devenise obiect de investigaţie pentru autorităţi. Această clauză prevede păstrarea pentru toată durata de activitate a investitorului străin a tuturor condiţiilor (garanţii din partea statului. obiectivele principale propuse în strategie şi impactul deficienţelor legislative asupra realizării acestora. În afară de aceasta în conformitate cu art.

procedura de înregistrare a unui agent economic a durat în mediu 27. Dreptul de a face o alegere între aceste două regimuri este o opţiune extrem de convenabilă pentru investitor şi în mod sigur că acesta va alege varianta optimală pentru el şi va investi în economia statului care-i va oferi acest drept. şi finanţat de către DAI-Bizpro/Moldova 8 cităm: „În ultimii trei ani (2001-2003). controlul mărfurilor si a mijloacelor de transport.L. care prevede aceleaşi drepturi pentru investitorii străini şi cei autohtoni şi clauza naţiunii celei mai favorizate. 5 Societăţile pe acţiuni din statele străine pot plasa acţiuni în R.5 zile pentru obţinerea autorizaţiilor la export.2 zile (perioada 2000-2002) la 24. a documentelor. Moldova şi a Federaţiei Ruse. 6 şi 7 din Legea instituţiilor financiare. De exemplu persoanele juridice străine sunt limitate în dreptul de a cumpăra terenuri cu destinaţie agricolă conform art. care oferă drepturi egale cu a investitorilor din terţe state. persoanei în cauză i se refuză înregistrarea unei noi întreprinderi. iar conţinutul ei a fost identic în ambele cazuri până la aprobarea Codului Vamal al Rusiei din 2003 10 în care termenul de timp pentru procedurile vamale a fost diminuat esenţial.similară a persoanelor juridice ale Republicii Moldova dacă legea Republicii Moldova nu prevede altfel pentru persoanele juridice străine”. adică cu 1. Legislaţia pune anumite limite persoanelor juridice străine.R. care determină plafonul de timp pentru verificarea declaraţiei vamale. sau de 2 ori mai mult ca în anii 2000-2002. În mediu. creează bariere în iniţierea unei afaceri noi. costul înregistrării a rămas la nivelul anilor precedenţi şi este de $151. În multe state. în ultimii trei ani întreprinderile au alocat 3.106. sau de 2 ori mai mult ca în perioada 2000-2002. Conform raportului „Costul reglementării afacerii în Republica Moldova”. Întreprinderile cu capital străin au . 6 Instituţiile financiare străine pot desfăşura activităţi pe teritoriul Republicii Moldova numai prin filiale şi sucursale şi numai dacă au fost autorizate de Banca Naţională a Moldovei. dacă pe numele unei persoane au fost înregistrate anterior întreprinderi care nu funcţionează şi care nu au fost lichidate în modul stabilit de lege sau care au datorii la bugetul public naţional. alin. dar care este tipică pentru tot mediul de afaceri din Republica Moldova este cadrul regulatoriu. 29 din Legea cu privire la piaţa valorilor mobiliare.” Codul Vamal al Republici Moldova 9 conţine prevederi. Bariera de ieşire: limitează posibilitatea agentului economic de a lichida întreprinderea care nu generează profit. în conformitate cu art.6 zile. până la înlăturarea circumstanţelor menţionate. Costurile includ plăţile oficiale. Timpul de modificare a documentelor de înregistrare s-a diminuat de la 25. toate tipurile de plăţi şi pierderi din cauza staţionării şi nu includ taxele vamale. investitorii dispun de dreptul de a alege între regimul naţional. se înregistrează în Registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţilor şi este considerată persoană juridică naţională. care este reglementată prin Legea cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător.(2) al Codului Civil. din care plăţi şi taxe oficiale $130. în opinia întreprinderilor chestionate poate dura mai mult de un an. Întreprinderea cu investiţii străine se constituie în Republica Moldova în una din formele societăţilor comerciale stabilite la art.4 zile (perioada 2001-2003). Este important de a nu confunda persoana juridică străină cu întreprinderea cu investiţii străine. Conform raportul pregătit de ProEra Grup S. Lichidarea afacerii este o problemă destul de serioasă care. deoarece. Moldova numai cu respectarea dispoziţiilor art. 7 O altă problemă destul de dificilă pentru investitorii străini.7 mai mult ca în perioada 2000-2002.(2) din Legea privind preţul normativ şi modul de vânzare – cumpărare a pământului. din care plăţi şi taxe oficiale $125. Costurile acestei proceduri au fost în medie de $223. amenzile. Costurile legate de această procedură constituie $136. în medie. 6 alin. Astfel de prevedere există numai în legislaţia R.

investiţiile sunt nesemnificative..cheltuit în mediu 1. care la prima vedere ar putea să fie determinative pentru investitori în luarea deciziei de a investi într-un stat sau într-o ramură economică : „. nici nu poate fi vorba de o creştere a investiţiilor în regiuni. Compararea procedurilor de importexport arată că durata lor în Moldova în perioada 2001-2003 a fost mai mare ca în perioada 2000-2002. Dreptul de vânzare-cumpărare a terenurilor cu destinaţie agricolă aflate în proprietate privată este stipulat în prevederile alin (2) şi (3) din art. tradiţii în agricultură. În Republica Moldova drepturile investitorilor asupra bunurilor imobile sunt stipulate în Legea cu privire la investiţiile in activitatea de întreprinzător şi în Legea privind preţul normativ şi modul de vânzare – cumpărare a pământului. Întreprinderile ce exportă spre ţările OCDE au folosit 4 zile şi $237 la o operaţie de export. căreia îi revine mai puţin de 20% din volumul total de investiţii străine. În Republica Moldova există un decalaj enorm între nivelul social-economic al dezvoltării municipiului Chişinău în comparaţie cu restul ţării. investitorii dispun de dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile în conformitate cu următoarele prevederi legislative: Art. care printre altele se contrazic: . În regiuni locuieşte circa 80% din populaţia ţării.. . De exemplu în agricultură. cernoziomurile ocupă 80% din suprafaţa ţării. Astfel. că avantajele enumerate sunt mai mult decât insuficiente pentru a determina investitorii să-şi focuseze atenţia asupra sectorului agricol. Însă în prezent. luând în consideraţie situaţia în domeniul investiţional în general pe ţară. dispunem de resurse umane calificate şi braţe de muncă necostisitoare. în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova. cu excepţia terenurilor cu destinaţie agricolă şi a celor din fondul silvic.XIII din 25.4 (3) a Legii privind preţul normativ şi modul de vânzare – cumpărare a pământului cu următorul conţinut: „ Terenurile proprietate publică pot fi vândute atât persoanelor fizice şi persoanelor juridice ale Republicii Moldova.1997. cu excepţia terenurilor cu destinaţie agricolă şi ale fondului silvic care se vând numai persoanelor fizice şi persoanelor juridice ale Republicii Moldova”. de poziţia dominantă în structura economiilor regionale a sectorului agrar cu o eficienţă scăzută şi de lipsa condiţiilor şi a resurselor necesare pentru dezvoltare. care prin prevederile sale limitează drepturile investitorilor asupra proprietăţilor funciare şi lipsa unor proiecte investiţionale atractive în ramura vinicolă şi a tutunului. a Legii cu privire la investiţiile in activitatea de întreprinzător. Sunt o serie de avantaje. În unele sectoare nici nu există premise pentru o evoluţie spre bine. ramură cu condiţii dintre cele mai favorabile pentru o activitate profitabilă. nivelul salariului în periferie fiind de aproximativ două ori mai mic decât în capitală. cităm: investitorii străini pot dobândi.4 zile şi $113 pentru o procedură vamală. pentru a desfăşura activitate de întreprinzător. Art. după părerea noastră principalele impedimente în atragerea investiţiilor sunt legislaţia. 6 ale Legii nr..1308. 22. diferenţierea considerabilă a potenţialului economic al capitalei şi al regiunilor a fost determinată de degradarea accelerată a industriei şi a infrastructurii micilor oraşe în perioada crizei din anii 90. dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile de pe teritoriul Republicii Moldova. mai puţin de 40% din export. 07." 11 Însă constatăm.„creşterea investiţiilor in regiunile care necesită susţinere in dezvoltarea lor social–economica”. cît şi investitorilor străini. Conform Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei pentru anii 2004-2006.. În agricultură. clima e prielnică pentru creşterea unei largi varietăţi de culturi agricole.poziţie geografică reuşită.

alin (2) Dreptul de vânzare-cumpărare a terenurilor cu destinaţie agricolă aparţine statului. în cazul cel mai bun aceste documente dublează prevederile unor acte legislative. Pentru a nu admite folosirea bunurilor importate în alte scopuri. În conformitate cu alin. cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte. De altfel. precum şi persoanelor fizice şi persoanelor juridice autohtone. actul legislativ respectiv prevedea achitarea taxelor vamale in întregime. Codul Civil şi alte acte legislative. O bună parte din ele sunt adoptate în grabă. inclusiv şi dobânda bancara aferenta in decursul primilor trei ani. în condiţiile prevăzute de legea cu privire la investiţiile in activitatea de întreprinzător sunt lipsiţi de această facilitate.36. Întreprinderile care au întrat pe piaţă. Conform acestor prevederi legislative. investitorii străini nu dispun de dreptul de a procura bunuri funciare pentru a activa în agricultură şi în mod sigur. .În cazul în care cetăţenii străini sau apatrizii devin proprietari de terenuri cu destinaţie agricolă sau ale fondului silvic prin moştenire legală sau testamentară. precum şi prin moştenire legală. semifabricate etc. alin (3) .998-XII din 1 aprilie 1992 privind investiţiile străine oferea unele facilităţi la importul bunurilor introduse în ţară ca aport la capitalul social. (2) din articolul 44 a Constituţiei României. oferind investitorilor drepturi asupra proprietăţilor funciare. Multe dintre actele regulatorii ale organelor de control nu sunt publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi nu au forţă juridică. prevederile căruia contravin principiilor fundamentale stipulate în Codul Fiscal. prevăzute de prevederile acestui act legislativ. în condiţiile prevăzute prin lege organică. După abrogarea legii privind investiţiile străine de aceste facilităţi pot beneficia în continuare numai agenţii economici care au activat în condiţiile. în cazul cel mai rău – le contrazic. ei au dreptul de a le înstrăina prin acte juridice între vii numai cetăţenilor Republicii Moldova. În conformitate cu prevederile alin (2) a art. fără o analiză preliminară judicioasă a impactului pe care poate săl aibă respectivul act regulatoriu.„orientarea factorilor de producere din Republica Moldova spre atragerea in tara a potenţialului productiv din exterior si producerea in Republica Moldova a bunurilor destinate pieţelor externe” Legea nr. care presupune un maximum de beneficii pentru toate părţile este utilizat de majoritatea statelor. În boxa 3 este analizat un act regulatoriu adoptat recent – Regulamentul tip de funcţionare a pieţelor. Regulamentul analizat în boxa 3 sus este o mostră de act normativ. aplicarea unui astfel de tratament investitorilor străini.). . importate pentru a fi folosite la fabricarea articolelor pentru export. întreprinderea cu investiţii străine era scutită de plata taxelor vamale pentru acele bunuri (materie primă. dar oricum sunt impuse spre executare agenţilor economici de către organele de stat. pe bază de reciprocitate. condiţionând o serie de beneficii pentru investitorii români. care au aderat sau care sunt în curs de aderare la Uniunea Europeană. Astfel prin omiterea în legea în vigoare a dispoziţiilor ce prevăd facilităţi în atragerea in tară a potenţialului productiv din exterior sau creat condiţii inegale pentru investitorii străini la crearea şi majorarea capitalului social a întreprinderilor. România care a avut probleme similare în agricultură a recurs la operarea unor amendamente în Constituţia ţării. Statul vecin. numai din aceste considerente nu vor investi în această ramură. Cadrul actelor regulatorii este extins şi complicat.

nu este clar dacă această stipulare se extinde şi la pieţele construite pe terenuri aflate în proprietate privată. partea II). „în scopul eficientizării funcţionării pieţelor”. prestării serviciilor. cu serviciul veterinar de stat teritorial. Moldova nu ar exista legislaţie specială. Regulamentul prevede introducerea unor rapoarte fiscale noi (decizia administraţiei asupra costului locului de desfacere a mărfurilor). denumirea documentului este nereuşită. De fapt. condiţiile de funcţionare a pieţelor. depozite sigilate?). în mod prioritar al persoanelor care comercializează produse agricole cultivate pe terenul propriu”. atunci această prevedere contravine prevederilor constituţionale fundamentale. acesta stipulând că „lucrările de proiectare şi construcţie. Acest regulament are foarte multe laturi slabe şi este criticabil. regulamentul conţine în mod alogic stipulări ce ţin de regimul străinilor (dreptul persoanelor străine la muncă). Nu este clar de ce este necesară aprobarea autorităţilor publice locale după ce autorităţile de specialitate şi-au dat acordul. documentul este imprecis şi permite interpretări ambigue. care garantează drepturile la practicarea liberă a activităţilor economice. documentul prevede că „la stabilirea costului locului de desfacere se va ţine cont de necesitatea asigurării accesului pe piaţă al diverselor categorii de consumatori. Controlul asupra executării prevederilor hotărârii se pune în sarcina Departamentului Comerţului. se aprobă prin decizia autorităţilor administraţiei publice locale”. precum şi circulaţiei mijloacelor băneşti. O altă remarcă care se impune este faptul că autorii documentului confundă administraţia pieţei cu proprietarul pieţei. În al doilea rând. anume Departamentul Comerţului şi a elaborat conceptul regulamentului. Dacă este vorba de îngrădirea accesului pe piaţă a intermediarilor. determinarea preţurilor. care se caracterizează prin libertatea subiecţilor la alegerea cumpărătorilor şi vânzătorilor. care ar reglementa ansamblul normelor de bază privitoare la dreptul la muncă. Nu este clar de asemenea de ce administraţia pieţei trebuie să accepte reclamaţii asupra calităţii. de parcă în R. spaţii pentru lucru. punctul 4 este extrem de ambiguu. circulaţiei şi distribuirii mărfurilor. Acest lucru obligă administraţia pieţei fie să stabilească o taxă minimă care ar putea să nu . după caz. formarea şi folosirea resurselor. Regulamentul tip de funcţionare a pieţelor – mostră a inflaţiei juridice Regulamentul tip de funcţionare a pieţelor a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. nu pot fi subiecţi ai antreprenoriatului. structură a Ministerului Economiei al Republicii Moldova. odată ce conform legislaţiei de protecţia consumatorilor sunt responsabile organe specializate. De asemenea. Aceştia sunt obligaţi să acorde ajutor (nu este clar ce fel de ajutor. deşi Codul Fiscal nu prevede existenţa unor asemenea tipuri de rapoarte fiscale. De asemenea. ci totalitatea de relaţii şi instituţii specifice dintre vânzător ca exponent al cererii de piaţă şi cumpărător ca exponent al ofertei de piaţă în urma cărora are loc stabilirea unui preţ liber de piaţă la obiectul tranzacţiei. În teoria economică contemporană prin noţiunea „piaţă” se înţelege nu locul geografic unde are loc vânzarea legumelor. 955 din 21/08/2004. Sintagma din punctul 2 partea I „pieţe . Astfel. coordonate în prealabil cu serviciul sanitaroepidemiologic de stat teritorial şi. Credem. Boxa 3. În primul rând. De asemenea.subiecţi ai antreprenoriatului” este incorectă deoarece pieţele ca atare. Codul Fiscal în articolul 5 defineşte piaţa ca „sistem de relaţii economice ce se formează în procesul producţiei. În al treilea rând. intermedierea fiind una dintre acestea.Nu este clar cum şi de ce administraţia sau proprietarul pieţei ar trebuie să asigure „sporirea afluxului pe piaţă produselor agricole prin antrenarea în activitatea comercială a producătorilor acestora” (punctul 9. că Departamentul pentru Comerţ al Ministerului Economiei nu poate pretinde la promovarea unui „regulament-tip” de reglementare a unor asemenea relaţii şi instituţii. urmărirea bănuiţilor. în sensul spaţial-geografic utilizat de autorii regulamentului.

[3] Legea R. M. 2003 года. nr.XIII din 25. Cum stam la capitolul “Leasing” in Republica Moldova? Obiectivul primar de a contribui la o dezvoltare economică a Moldsovei este susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii. Moldova nr.2002) [5] Legea nr. 27-28/123 din 23. 160162/1201 din 23.XIII din 21. Leasingul ca afacere ar putea fi considerat cel mai pătimit domeniu din Moldova. 64-66/344 din 23. N 61-Ф3.1997 (M. 1149-XIV din 20. nr. R.incertitudinea regulilor şi normelor impozitării. . nr.evidenţei contabile ale tranzacţiilor de leasing. R. M. [2] Vezi: Raportul privind respectarea drepturilor şi libertăţilor omului în Republica Moldova în anul 2002. M.07. printre altele.1996) [8] Raportul costul reglementării afacerii în Republica Moldova.2002 (M. R.O. instabilitatea financiară şi blocajul financiar din economia Moldovei. Aceasta poate avea loc prin accesul întreprinderilor mici şi mijlocii la metode moderne de afaceri şi promovarea tehnicilor noi în implimentarea unei politici investiţionale coerente.mediul investiţional nefavorabil. Autor articol Josanu Victoria [1] Strategia Investiţională a Republicii Moldova aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.2004) [4] Codul Civil nr. nr.instabilitatea legislativă şi insuficienţa aplicării legilor.09.06. 1107-XV din 6. . nr.199 – XIV din 18.05. [9] Codul vamal al Republicii Moldova nr. neaderarea la Convenţia de la Ottava.2004 (M. R. anul 2004. fie să practice discriminarea prin preţ faţă de vânzătorii de pe piaţă. determinarea spectrului celor mai grave probleme cum sunt: .1998 (M.550.03. Principalele impedimente juridice în dezvoltarea leasingului în RM sunt neconcordanţa între actele normative în vigoare. 234 din 27 februarie 2002. 82-86 din 22. 1/2 din 01.1997) [6] Legea nr.asigure un nivel optimal de rentabilitate. 57-58/515 din 04.04. Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului din Moldova. 07. Intervievarea selectivă a managerilor companiilor de leasig din Moldova a permis.necesitatea unor surse de finanţare mai ieftine şi mai durabile.01. M. 1999) [7] Legea nr.06. 2000) [10] Таможенный кодекс РФ от 28. Una din modalităţile eficiente de finanţare a procesului de renovare şi modernizare a potenţialului de producere a bussinesului mic şi mijlociu este leasingul. 1995 (M. Nr.O.care generează anumite rezerve din partea companiilor străine de a .1308.2000 (MO al RM nr.81-XV din 18. [11] Vezi SCERS şi Strategia sectorială de reducere a sărăciei şi de dezvoltare a agriculturii. O.O. 12.11. 08. 07. Of.

Este necesar a concretiza şi denumirea însăşi a legii. .în consecinţă. activitatea de leasing. organele fiscale alături de bunurile proprii ale utilizatorului sechestrează şi bunurile deţinute în leasing. Premiza instituţională de formare şi promovare a afacerilor de leasing ca o componentă a activităţii investiţională este fondarea unei asociaţii naţionale de non-profit.executarea silită conform dispoziţiilor Codului de procedură civilă . Astfel. pe un termen limitat şi în anumite condiţii stipulate în contract.deoarece ea trebuie să reflecte raporturile de natură financiară între părţi şi. determinate de aceste acte normative. Legislaţia Germaniei şi Elveţiei prevede opţiunea care transformă leasigul în contract de cumpărare. Toate modificările şi completările legislative privind activitatea de leasing trebuie efectuate în strictă concordanţă cu prevederile Convenţiei de la Ottava cu privire la leasingul financiar internaţional. de tranzacţia de cumpărare-vînzuare în rate. Ar fi oportun a se prezenta noţiunea de leasing ca formă de activitate investiţională privind achiziţionarea bunurilor şi transmiterea lor în temeiul contractului de leasing financiar persoanelor fizice şi juridice contra plată.de aceea ar fi fost corect ca în titlul legii să se specifice”cu privire la leasingul financiar”.vînzare în rate de tip special: în cazul leasingului proprietar al bunurilor rămîne locatorul. argumentate economic.definirea leasingului ca o componentă a activităţii investiţionale. ci pe forma care corespunde normelor juridice. Este necesară clarificarea în legislaţie şi a situaţiei în care bunurile utilizatorului sunt sechestrate la cererea organelor de stat ca urmare a executării silite a creanţelor bugetare sau la cererea altor creditori în contul datoriilor utilizatorului.Codului fiscal.restituirea voluntară de către utilizator a obiectului leasingului în temeiul prevederilor contractuale. . nu se reglementează şi nu se limitează. La fel.încheia operaţiuni de leasing internaţional. iar în cazul vînzării-cumpărării în rate. Contractul de leasing se bazează în esenţă nu pe criterii economice.legislaţia nu determină clar deosebire între noţiunile de leasing financiar şi cel operaţional. dreptul de proprietate trece la utilizator odată cu încheierea contractului. care sunt efectuate de structurile afiliate sau subordonate Parlamentului.ceea ce conduce la diverse interpretări ale acestora. Practica judiciară privind executarea silită a obligaţiilor debitorului dovedeşte că se apelează la sechestrarea şi vînzarea bunurilor debitorului. dat fiind faptul că prevederile Legii cu privire la leasing(art. Adeseori. nu sunt aplicabile deoarece contravin altor acte normative.17 puntul (2) şi punctul (3)).înlăturarea dimensiunilor dintre Legea cu privire la leasing şi actele normative din domeniul vamal şi valutar. natura raporturilor lor juridice. Tranzacţia de leasing diferă de tranzacţia de încheiere-vînzare. conduc la o interpretare neunitară a operaţiunilor de leasing. Principalele divirgenţe între locator şi utilizator apar în cazul neefectuării plăţilor contractuale. Din punct de vedere juridic relaţiile de leasing sunt reglementate de cîteva acte normatve. Acţiunile primordiale ce pot fi aplicate în domeniul legislativ ar fi: . În asemenea situaţii locatorului trebuie să i se asigure prin lege dreptul de a prelua (ridica) bunul de la partea care se face vinovată. Avantajele si dezavantajele dezvoltarii unei afaceri in Franchisa in Republica Moldova. cu drept de răscumpărare a bunului de către utilizator. Una din soluţiile actuale o constituie amortizarea Legii cu privire la leasing cu toate dispoziţiile Codului civil. . codului vamal ale RM. Legislaţia din RM prevede două modalităţi de asemenea preluare: . de tranzacţia prin garanţie în general prin mărimea plăţilor.Dar diferitele regimuri juridice. În Germania băncile controlează doar tranzacţiile de leasing.

Cu cât conţinutul contractului va fi mai temeinic elaborat. să contribuie la menţinerea identităţii comune şi a reputaţiei francizei sau reţelei de franciză. Barierele şi problemele întâlnite în activitatea unei întreprinderi ce activează în sistem de franchising sunt similare problemelor celorlalte tipuri de întreprinderi şi.accesul limitat la credite. Atât în plan mondial. franciza constituie o afacere care în esenţă deja şi-a dezvoltat pe piaţă produsul de succes. cât şi în cel european. Totodată există şi un nivel scăzut al puterii de cumpărare. permite reglarea optimă a raporturilor de franchising. pentru că îmbină resursele proprietarului cu măiestria managerială şi succesul produsului franchiserului. contractele de franchising includ un şir de compartimente standard care trebuie determinate astfel încât să reflecte interesele părţilor în contract şi/sau a membrilor reţelei de franciză.Germania. precum şi calitatea joasă a serviciilor pe piaţă. presiunea fiscală.Cu toate acestea. să protejeze drepturile de proprietate industrială sau intelectuală ale franchiserului. unde franchisingul a căpătat o evoluare stabilă şi ascendentă şi se manifestă printr-un succes considerabil.Pentru antreprenori şi alţi oameni de afaceri mai experimentaţi. cu atât riscul de apariţie a litigiilor şi de neîndeplinire a lui se diminuează în mod corespunzător. posibilitatea „copierii” unei afaceri de succes de la o firmă care are o reputaţie înaltă şi posedă o experienţă bogată. accesul la tehnologie. volumul de vânzări al acestora vor depinde în mare parte de situaţia economică din ţară şi creşterea puterii de cumpărare a populaţiei. Un loc aparte îl ocupă barierele legate de accesul la tehnologii noi. activitatea de antreprenoriat etc. utilizând in acest scop franchisingul. În alte ţări (Franţa.Franchisingul oferă astfel. Legea Republicii Moldova cu privire la franchising conţine în sine dispoziţii care. Beneficiile pentru operare în Republica Moldova includ forţa de muncă ieftină şi costurile scăzute pentru publicitate. schimbările recente înregistrate în mediul de afaceri din ţară inspiră optimism în ce priveşte dezvoltarea businessului în general şi a franchisingului în particular.riscul relativ mare de ţară şi alte impedimente. insuficienţa capitalului autohton.) sau este reglementat prin acte normative adoptate de guvern sau organizaţii neguvernamentale specializate. raporturile de franchising sunt supuse şi prevederilor altor acte normative care reglementează raporturi similare franchisingului. chestiunea dată deocamdată nu a avut efectul scontat. accesul la sursele de finanţare.Franchisingul este larg răspândit în sectorul serviciilor şi este în creştere.Spre deosebire de ţările occidentale.Indiferent de domeniul francizei. ţinând cont de importanţa primordială a tehnologiilor în franchising. fiind considerată o afacere prosperă. . criminalitatea. franchisingul are şanse reale de aplicare la scară largă în viitor. eventual. Deoarece o bună parte a bunurilor şi serviciilor oferite de întreprinderile ce reprezintă companii străine sunt destinate clienţilor cu venituri medii şi mari. Aceştia ar putea. . Dat fiind faptul că sistemul de franchising este complex. Până în prezent. deşi există „de jure” şi „de facto” o lege specială şi posibilitatăţi reale de implementare a ei. în cazul iniţierii unei afaceri de franciză. Dezvoltarea franchisingului pe piaţa acestor ţări este împiedicată de următoarele bariere: . să sporească nivelul de colaborare cu partenerii. în mare măsură. cadrul juridic al francizei a constituit mult timp o zonă neexplorată şi nereglementată.cadrul legal inadecvat. Această atmosferă este influenţată de cadrul legal. Rusia) cadrul legal se conţine în alte legi (cod civil. . în Republica Moldova. depind de condiţiile macroeconomice dintr-o anumită ţară şi de atmosfera generală a businessului.Contractul de franchising este documentul principal care necesită prevederea tuturor clauzelor ce vor reglementa întreg spectrul raporturilor dintre părţile unei francize. De asemenea. România şi Republica Moldova au fost adoptate legi speciale pentru activitatea de franchising. numai în SUA. deoarece există un număr impunător de agenţi economici care activează în bază de contracte ce conţin elemente de franchising. etc.

serviciile auto. serviciile menajere. Principalele domenii de activitate economică cu un potenţial înalt de aplicare a sistemului de franchising în Moldova sunt: comerţul cu amănuntul. Cele mai solicitate sunt sectoarele alimentar şi vestimentar. S-ar parea ca avem o mie si una de avantaje pentru care ar trebuie sa investeasca si totusi nu investesc. analiza francizelor. industria hotelieră. negocierea contractului. de ce? Noi doar le oferim atitea avantaje: . atunci cititi acest articol si scrieti-ne ce ar trebui de completat. Mai modest ca dimensiune.serviciile medicale. articole de fierărie şi menaj. distribuţia prin dealeri. documentarea. Lideri în implementarea sistemelor de franchising în ţările europene ex-socialiste sunt Cehia şi Ungaria. Republica Cehă. copiere. servicii legate de transportarea pasagerilor şi a încărcăturilor. În calitate de forme mai simple de colaborare cu elemente de franchising pot servi agenţia comercială. dar mai intensiv în ritmuri. se află la începutul unei dezvoltări promiţătoare a acestui domeniu de activitate. serviciile sociale ş i unele ramuri din sfera producţiei. De multe ori ti se pare ca investitorii straini doresc niste lucruri contradictorii. . de închiriere şi distribuţie. prin care se oferă finanţare şi taxe de franciză mai joase şi contribuie la succesul afacerii. daca nu atunci pur si simplu cititi cu atentie! Raspunsul la aceasta intrebare nu este unul simplu. închirierea autoturismelor. celelalte fiind în sectoarele vestimentaţie. utilizând subfranchiseri în cadrul sistemului de master franchising. servicii de turism. reprezentanţele franchiserilor. elaborarea business planului. Totodată există potenţial de dezvoltare şi în alte domenii de activitate. pe piaţa cehă au reuşit să pătrundă companiile cu renume din cele mai dezvoltate ţări din lume În Ungaria. cu circa 79 sisteme de franchising şi 260 parteneri afiliaţi. În scurt timp. servicii hoteliere.agrement. sfera construcţiilor. alimentaţia publică. servicii de întreţinere casnică.serviciile poştale. franchiza a început să se extindă şi pe piaţa Poloniei.000 de franchisee.impulsionarea ofertei şi stimularea cererii de franciză pe piaţă.Reieşind din necesităţile actuale şi oportunităţile identificate. implementarea bus iness planului. educaţia şi cursurile de perfecţionare. .Franchiserii prosperi şi-au modificat strategia de abordare a pieţei ungare.6 mlrd euro.dezvoltarea spaţiului informaţional al franchisingului “De ce se investeste atit de putin in Republica Moldova?” De ce se investeste atit de putin in Republica Moldova?” Daca stiti raspunsul la aceasta intrebare. staţii PECO. se propun următoarele direcţii de sprijinire a dezvoltării franchisingului în Republica Moldova: . cum ar fi serviciile de curăţire.Forma cea mai adecvată de fondare a întreprinderilor franchisee este cea bazată pe capitalul firmelor locale independente. evaluarea franchiserului. există deja circa 250 sisteme de franchising cu peste 5. Implementarea unui sistem de franchising necesită parcurgerea de către viitorul antreprenor a şapte etape de bază: autoevaluarea. producerea în bază de licenţă. produsele şi serviciile automate. De asemenea. În acestor sector sunt angajaţi circa 45 mii de persoane şi se realizează peste 2.educaţie. facilităţi de parcare. pot fi create francize pe bază de întreprinderi mixte. în special. ceea ce constituie 5% din totalul vânzărilor cu amănuntul.consolidarea şi crearea cadrului legal şi instituţional specific franchisingului. pentru copii etc. managementul imobiliar. aparatură. Majoritatea afacerilor sunt stabilite în sectorul fast-food. sfera turism – sport . Din cauza profitabilităţii semnificative şi a recuperării rapide a investiţiilor se preferă amplasarea francizei în zonele cu o putere de cumpărare relativ mai mare a populaţiei. Bulgariei şi României.Extinderea franchisingului pe piaţa s-a realizat preponderent în domeniul comerţului cu amănuntul şi alimentar.Astfel. servicii foto. deşi acest domeniu de activitate este considerat relativ nou.

si atunci el cistiga timpul. Daca citam DEX-l: “Atitudinea caracterizată printr-o respectare exagerată a formalităţilor sau a regulilor scrise”. Vom fi bucurosi sa aflam raspunsurile Dvs. • O mulţime de acorduri comerciale cu toate statele CSI si acorduri bilaterale de protecţie a investiţiilor. Ei doresc un cadru legal eficient. Si totusi cit de bune nu ar fi legile ele nu au valoare pina nu sunt aplicate. care poate are mai putine avantaje ca Republica noastra. Investorii in primul rind asteapta sa fie tratati corect. Din pacate in Moldova s-au inregistrat mai multe cazuri in care necatind la legislatia in vigoare. acest lucru fiind greu de obtinut cind normele legislative se schimba in cel mai bun caz in fiecare an. • Vecinatate cu UE – din 1 ianuarie2007. Dar care este partea obisnuita la care se asteapta investorii straini? Este vorba de un cadru legal bine pus la punct. care diferentiaza o natiune de alta si prin aceasta are avantaj in fata altor companii si tari. de exemplu niste standarde sau cai de conducere a biznesului pe care deja le cunosc si le-au practicat anterior. si bani grei. legile sa fie aplicate la fel pentru companiile straine si cele autohtone. competent si democratic. iar pentru un investor adevarat timpul intr-adevar sunt bani. aceastea reprezentind acel neobisnuit si specific avantaj fata de alte tari. Aceasta este raspunsul meu la intrebarea de ce se investeste putin in RM. • Preferinţe comerciale oferite de UE. solurilor fertile si prin urmare a recoltelor ce pot fi prelucrate si exportate si al fortei de munca relativ ieftina si calificata. • Condiţii climaterice favorabile pentru producerea unei varietaţi de produse agricole. si aici apare cea mai importanta problema pentru institutiile imputernicite /legislative sa creeze astfel de legi si norme care ar contribui la dezvoltarea si mentinerea biznesului si nu la falimentarea acestuia sau intarirea economiei tenebre si a dublei contabilitati. Inca un factor important care respinge investorii sraini este birocratia. Intr-adevar Moldova este atractiva pentru investitorii straini din punct de vedere al pozitiei geografice. de ce? Companiile doresc ceva ca le-ar fi cunoscut deja. dar in care aceasta procedura dureaza maximum 2-3 zile. • Forţa de munca ieftina cu un grad inalt de calificare şi cunoştinţe extinse in domeniul limbilor (in particular Romana şi Rusa). VINDEM sau NU VINDEM Teren agricol investitorilor straini? . Si totusi se investeste putin. conditii specifice. dar pentru a privi obiectiv lucrurile. Intr-un cuvint de ce un investor de success sa piarda citeva saptamini pentru a fonda o companie in Moldova.investitorii işi pot plasa investiţiile in orice domeniu al activitaţii de intreprinzator. care ii face ca companiile sa investeasca intr – o tara noua. Dar intr-acelasi timp ei cauta ceva neasteptat. odata cu aderarea Romaniei la UE. adica unul care sa ofere in primul rind stabilitate pe termen lung –este un lucru normal si necesar ca fiecare investor sa-si planifice activitatea pentru citiva ani inainte. dar toate aceste avantaje se vor transforma in stimulenţi investiţionali numai intr-un cadru legal adecvat. Ca concluzie la toate cele mentionate pina acum as spune ca da. daca el poate face acelasi lucru in alta tara. In al doilea rind toate companiile doresc o dezvoltare durabila desfasurata legal. Aceasta este combinatia dintre obisnuit si neobisnuit. cred ca ar fi bine sa aflam chiar parerea personala a acestor oameni de afaceri care ar dori sa investeasca in RM dar nu o fac. Exemplul companiei americane “Europharm” si celei Germane “Unistar” in cazul cu “ Air Moldova” vorbesc de la sine.• Localizare strategica – poziţia geografica avantajoasa intre est şi vest. intr-adevar Moldova are multe de oferit investorilor straini. • Libertatea efectuarii investiţiilor . multor companii straine li s-au expropriat activele fara vre-o compensare.

se descurcă cu greu în condiţiile economiei de piaţă. În ţările dezvoltate din punct de vedere economic agricultura este practicată de cca. Cu asemenea venituri putem face un calcul cît se poate de exact privitor la potenţialul occidentalilor de a cumpăra pămînturile noastre? În Moldova pămînturile sînt fertile şi foarte ieftine. el va fi acceptat de bănci în calitate de gaj şi ţăranii vor putea lua credite. investitorul străin nu poate să-şi vîndă afacerea altcuiva. ne pun la dispoziţie doar informaţii „filtrate”. căci tehnologiile agricole intensive nu necesită prea multe braţe de muncă. adică de curăţare a acestor pămînturi (în genere a întregii republici) de populaţia „incapabilă”. iar astfel de afaceri precum crearea plantaţiilor de vii şi livezi necesită cheltuieli mari şi investitorul nu va accepta să arendeze în acest scop terenuri agricole chiar şi pe un termen îndelungat. deci. situarea geografică a ţării este avantajoasă. preţul căruia oscilează între 3 – 8 mii de lei. În această situaţie. existînd riscurile pierderii controlului asupra principalei resurse economice a statului – pămîntul. Totodată. singurele care acoperă întreg teritoriul republicii. Viitorii proprietari nu vor avea nevoie nici măcar de argaţi. se descurcă cu greu în condiţiile economiei de piaţă. Viitorii proprietari nu vor avea nevoie nici măcar de argaţi.Această problemă controversată a aparut ca rezultat la o recentă iniţiativă legislativă de a lipsi întreprinderile cu capital străin de posibilitatea de a procura terenuri agricole. cea mai mare parte dintre agricultorii noştri experimentaţi. În această situaţie. Vînzarea terenurilor agricole către investitorii străini va ridica valoarea lor şi ţăranii vor putea să-şi dea terenurile în arendă în condiţii mult mai convenabile decît în prezent. În cazul arendei terenurilor agricole. din anumite cauze obiective/subiective. poate cumpăra de la 4 la 10 hectare de pămînt. sîntem în drept să credem că pe undeva ar putea fi elaborată şi vre-o politică „sanitară”. Întîi de toate vom constata faptul că un investitor străin din start este în afara concurenţei în raport cu un potenţial investitor autohton. În plus. de o cam dată. iar populaţia. va fi nevoie de braţe de muncă calificate de peste hotare . Spre exemplu.În Moldova pămînturile sînt fertile şi foarte ieftine. iar dezmoştenirea ţăranilor va avea drept consecinţă migrarea masivă a acestora în oraşe sau peste hotarele ţării. care se află în proprietate privată. Pierderea controlului statului asupra terenurilor agricole nu poate fi vorba. sîntem în drept să credem că pe undeva ar putea fi elaborată şi vre-o politică „sanitară”. 3000 de euro (cca. deoarece astăzi statul nici nu are dreptul să controleze utilizarea resurselor funciare. Numai dreptul de proprietate asupra terenului îl va atrage pe investitor. situarea geografică a ţării este avantajoasă. 36 mii lei pe lună). de cca. la noi. însă. cea mai mare parte dintre agricultorii noştri experimentaţi. Riscuri Să ne întrebăm: a cîta parte din populaţia republicii cunoaşte măcar ceva despre aceste riscuri? Şi de unde să cunoască dacă cetăţenii noştri nu prea citesc ziare.muncitori care cunosc tehnologiile înaintate şi sînt mai exigenţi faţă de sine şi muncile exercitate. dacă pămîntul va creşte în valoare. un occidental cu un venit lunar. adică de curăţare a acestor pămînturi (în genere a întregii republici) de populaţia „incapabilă”. deja au abandonat domeniul. dar dacă o şi fac . de o cam dată. să zicem. iar populaţia.muncitori care cunosc tehnologiile înaintate şi sînt mai exigenţi faţă de sine şi muncile exercitate. ce evită problemele incomode puterii. căci tehnologiile agricole intensive nu necesită prea multe braţe de muncă. de peste 40 la . iar radioul şi televiziunea de stat. deci. iar prevederile speciale faţă de aceste terenuri se vor răspîndi şi asupra terenurilor agricole procurate de întreprinderile cu capital străin.nu prea cred în cele scrise/citite. va fi nevoie de braţe de muncă calificate de peste hotare . din anumite cauze obiective/subiective. În plus. deja au abandonat domeniul. inclusiv pentru lărgirea suprafeţelor. 2 – 4 la sută din populaţie.

hotelurile şi restaurantele din jurul porţilor Iaffa din cartierul vechi al oraşului. ce părere aveţi despre posibilitatea comercializării terenurilor arabile investitorilor străini? Ce putem face pentru a elimina divergentelel între actele legislative şi politica de investiţii Din pacate la moment o problema grava ramine a fi divergenta dintre actele regulatorii si politica de investitii. au cumpărat în mod clandestin pămînturile. un arab. Ar mai fi si alte exemple de mentionat dar am dori sa aflam si parerea Dumneavoastra : Dumneavoastră. Venirea necontrolată a investitorilor străini cred că. Toate acestea erau proprietatea Bisericii ortodoxe greceşti.politica de orientare a factorilor de producere din Republica Moldova in directia atragerii in tara a potenţialului productiv din exterior si producerea in Republica Moldova a bunurilor destinate pieţelor externe. Expert IDIS „Viitorul a constatat divergente in: . . investitorii au avut scopul să păstreze aceste proprietăţi ale oraşului Ierusalim pentru poporul evreu. va accelera degradarea satelor noastre. . pămîntul este declarat patrimoniu al poporului evreu dat lui de către Dumnezeu. Documentele principale. de către migranţii veniţi de pe aiurea. care au cumpărat pămînturile palestinienilor analfabeţi. deja de cîteva săptămîni. prevederile din SCERS şi Legea Republicii Moldova „Cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător”.creşterea investiţiilor in regiunile care necesită susţinere in dezvoltarea lor social–economic. Astăzi deja putem vorbi despre înjumătăţirea numărului populaţiei din unele sate. că în Israel este interzisă vînzarea pămîntului către cetăţeni neevrei. De menţionat. au fost leagănul naţiunii noastre. cum ar fi Politica naţională în telecomunicaţii. canalele mediatice arabe informează despre încercarea de a „fura Ierusalimul”. Codul Fiscal şi Codul Civil. Bunăoară. Se zice că două echipe de investitori străini-evrei. Strategia Investiţională a Republicii Moldova a fost elaborată in conformitate cu prevederile Programului de activitate a Guvernului pe anii 2001-2005 “Renaşterea Economiei – Renaşterea . prevederi importante sunt în strategiile şi politicile sectoriale. Din cîte se ştie. Un alt exemplu ar fi colonizarea Palestinei de către evreii sosiţi din toată lumea. altcîndva cu tradiţii şi oameni harnici şi mari gospodari. acesta are dreptul să-şi vîndă pămîntul doar unui evreu. Civilizaţia cunoaşte multe cazuri de eliminare a populaţiilor aborigene. . După cum scria ziarul evreiesc „Maariv”. principii generale foarte importante sunt stipulate în Constituţie.politica de Creşterea investiţiilor în scopul asigurării noilor locuri de muncă. Acest proces continuă şi în prezent. spre exemplu. În plus.Codul Vamal al Republici Moldova. În Statele Unite au fost cumpărate pămînturile indienilor locali. utilizîndu-se pîrghii economice. care. De asemenea. ca cetăţean al acestei ţări. iar dacă deţinătorul terenului este. Porţile Iaffa sînt principala intrare dinspre Asfinţit în Oraşul Sfînt.sută. Dupa o cercetare minutioasa a acestei probleme Viorel Chivriga. din cîte se ştie. în primul rînd. unde se află şi unul dintre cele mai cunoscute locuri istorice din Ierusalim – Turnul lui David. care în mod expres stabilesc politica de stat în domeniul investiţional sunt „Strategia Investiţională a Republicii Moldova”.

Ţării" si ale Strategiei de dezvoltare social–economică a Republicii Moldova pe termen mediu (până in anul 2005). 25 cu următorul conţinut: „Investitorii străini care au efectuat investiţii şi au beneficiat de garanţii şi facilităţi în condiţiile Legii nr. comparativ cu noii investitori datorită faptului. urmărind scopul de a obţine pe aceasta cale o îmbunătăţire cardinala a calităţii vieţii populaţiei si de a atinge un grad înalt de ocupare in câmpul muncii 1 În prezent. la doi ani de la adoptarea strategiei.” În primul rând. activitatea cărora devenise obiect de investigaţie pentru autorităţi. Distorsiunea activităţii investiţionale a prejudiciat grav imaginea R. Ca standard internaţional în domeniul reglementării juridice a investiţiilor străine este concepută clauza de stabilizare ( Gross Father Clause ). Mai mult ca atât. Situaţia creată a scos la iveală o mulţime de fisuri în legislaţia ce reglementează activitatea investiţională. fapt care a condus spre eliminarea ei din cursa cu statele vecine pentru atragerea investiţiilor în economia ţării şi la diminuarea drastică a întrărilor de capital. dacă analizăm situaţia creată prin retrospectiva evenimentelor. în pofida unor realizări răzleţe obţinute în perfecţionarea mediului de afaceri. alte rezultate nici nu puteau fi aşteptate. inclusiv a influxului de investiţii străine directe. „Creşterea investiţiilor în scopul asigurării noilor locuri de muncă. 998-XII din 1 aprilie 1992 privind investiţiile străine au dreptul să beneficieze în continuare de garanţiile şi facilităţile acordate de aceasta”. în care au fost incluse întreprinderile cu capital străin. care sunt cu prisosinţă mediatizate în interior şi exterior. Garanţiile acordate investitorilor au fost şi sunt insuficiente pentru a reda o doză de credibilitate în bunele intenţii ale guvernului şi pe lângă aceasta sunt inferioare calitativ şi cantitativ celor acordate în statele vecine. În afară de aceasta în conformitate cu art. declanşată după alegerile parlamentare şi transpusă în viaţă în conformitate cu lista de tristă faimă. au rămas în mare măsură nerealizate. Prin această clauză. 4 cităm: „persoana juridică străină desfăşoară in Republica Moldova activitate comercială si altă activitate reglementată de legislaţia civilă in conformitate cu dispoziţiile stabilite de aceasta legislaţie pentru o activitate . care au anticipat procesul de elaborare a strategiei investiţionale a Republicii Moldova. 1598 al Codului Civil. De fapt. deşi au fost destul de realiste. că beneficiază de un număr mai mare de facilităţi şi stimulente fiscale. merge vorba de campania. 2 Intervenţia statului pe piaţa internă de capital sa soldat cu renaţionalizarea unor întreprinderi cu capital străin şi cu intimidarea investitorilor majori. Această clauză prevede păstrarea pentru toată durata de activitate a investitorului străin a tuturor condiţiilor (garanţii din partea statului. În Legea cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător 3 această prevedere lipseşte şi este substituită cu dispoziţia din aliniatul (2). investitorii care au activat în condiţiile Legii privind investiţiile străine sunt plasaţi într-o situaţie mai favorabilă. Obiectivul fundamental al strategiei respective este accelerarea dezvoltării economice a Republicii Moldova prin asigurarea unor ritmuri înalte de creştere a investiţiilor. art. obiectivele principale propuse în strategie şi impactul deficienţelor legislative asupra realizării acestora. Moldova în exterior. situaţia în domeniul investiţional a devenit critică. datorită impactului minimal al acestora asupra evoluţiei influxurilor investiţionale. constatăm că obiectivele trasate. facilităţi şi stimulente) pe care le-a avut în faza iniţială. dar nerezultative în atragerea investiţiilor.

În mediu.L. care determină plafonul de timp pentru verificarea declaraţiei vamale. deoarece.5 zile pentru obţinerea autorizaţiilor la export. controlul mărfurilor si a mijloacelor de transport. alin.(2) din Legea privind preţul normativ şi modul de vânzare – cumpărare a pământului. dacă pe numele unei persoane au fost înregistrate anterior întreprinderi care nu funcţionează şi care nu au fost lichidate în modul stabilit de lege sau care au datorii la bugetul public naţional. 6 Instituţiile financiare străine pot desfăşura activităţi pe teritoriul Republicii Moldova numai prin filiale şi sucursale şi numai dacă au fost autorizate de Banca Naţională a Moldovei.2 zile (perioada 2000-2002) la 24. şi finanţat de către DAI-Bizpro/Moldova 8 cităm: „În ultimii trei ani (2001-2003). creează bariere în iniţierea unei afaceri noi.” Codul Vamal al Republici Moldova 9 conţine prevederi. 6 alin. în ultimii trei ani întreprinderile au alocat 3. a documentelor.R. Moldova numai cu respectarea dispoziţiilor art. din care plăţi şi taxe oficiale $125. amenzile. 29 din Legea cu privire la piaţa valorilor mobiliare. Este important de a nu confunda persoana juridică străină cu întreprinderea cu investiţii străine. Costurile includ plăţile oficiale. Bariera de ieşire: limitează posibilitatea agentului economic de a lichida întreprinderea care nu generează profit. iar conţinutul ei a fost identic în ambele cazuri până la aprobarea Codului Vamal al Rusiei din 2003 10 în care termenul de timp pentru procedurile vamale a fost diminuat esenţial. 6 şi 7 din Legea instituţiilor financiare. În multe state. persoanei în cauză i se refuză înregistrarea unei noi întreprinderi. Moldova şi a Federaţiei Ruse.6 zile. Întreprinderile cu capital străin au . Astfel de prevedere există numai în legislaţia R. se înregistrează în Registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţilor şi este considerată persoană juridică naţională. De exemplu persoanele juridice străine sunt limitate în dreptul de a cumpăra terenuri cu destinaţie agricolă conform art. Lichidarea afacerii este o problemă destul de serioasă care.7 mai mult ca în perioada 2000-2002. Dreptul de a face o alegere între aceste două regimuri este o opţiune extrem de convenabilă pentru investitor şi în mod sigur că acesta va alege varianta optimală pentru el şi va investi în economia statului care-i va oferi acest drept. adică cu 1. 7 O altă problemă destul de dificilă pentru investitorii străini. sau de 2 ori mai mult ca în anii 2000-2002. procedura de înregistrare a unui agent economic a durat în mediu 27. până la înlăturarea circumstanţelor menţionate. Întreprinderea cu investiţii străine se constituie în Republica Moldova în una din formele societăţilor comerciale stabilite la art. costul înregistrării a rămas la nivelul anilor precedenţi şi este de $151. Conform raportului „Costul reglementării afacerii în Republica Moldova”. Timpul de modificare a documentelor de înregistrare s-a diminuat de la 25. toate tipurile de plăţi şi pierderi din cauza staţionării şi nu includ taxele vamale. 5 Societăţile pe acţiuni din statele străine pot plasa acţiuni în R. Costurile acestei proceduri au fost în medie de $223. dar care este tipică pentru tot mediul de afaceri din Republica Moldova este cadrul regulatoriu.4 zile (perioada 2001-2003).similară a persoanelor juridice ale Republicii Moldova dacă legea Republicii Moldova nu prevede altfel pentru persoanele juridice străine”. care este reglementată prin Legea cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător. care prevede aceleaşi drepturi pentru investitorii străini şi cei autohtoni şi clauza naţiunii celei mai favorizate. în medie. Costurile legate de această procedură constituie $136. Conform raportul pregătit de ProEra Grup S. în opinia întreprinderilor chestionate poate dura mai mult de un an.106. care oferă drepturi egale cu a investitorilor din terţe state. Legislaţia pune anumite limite persoanelor juridice străine.(2) al Codului Civil. în conformitate cu art. din care plăţi şi taxe oficiale $130. investitorii dispun de dreptul de a alege între regimul naţional. sau de 2 ori mai mult ca în perioada 2000-2002.

Art. căreia îi revine mai puţin de 20% din volumul total de investiţii străine. care la prima vedere ar putea să fie determinative pentru investitori în luarea deciziei de a investi într-un stat sau într-o ramură economică : „.4 zile şi $113 pentru o procedură vamală. cităm: investitorii străini pot dobândi. clima e prielnică pentru creşterea unei largi varietăţi de culturi agricole. Compararea procedurilor de importexport arată că durata lor în Moldova în perioada 2001-2003 a fost mai mare ca în perioada 2000-2002. 22.1997.. tradiţii în agricultură. „creşterea investiţiilor in regiunile care necesită susţinere in dezvoltarea lor social–economica”. Însă în prezent. Sunt o serie de avantaje. În unele sectoare nici nu există premise pentru o evoluţie spre bine.XIII din 25. care prin prevederile sale limitează drepturile investitorilor asupra proprietăţilor funciare şi lipsa unor proiecte investiţionale atractive în ramura vinicolă şi a tutunului. diferenţierea considerabilă a potenţialului economic al capitalei şi al regiunilor a fost determinată de degradarea accelerată a industriei şi a infrastructurii micilor oraşe în perioada crizei din anii 90.. nici nu poate fi vorba de o creştere a investiţiilor în regiuni.1308. după părerea noastră principalele impedimente în atragerea investiţiilor sunt legislaţia. ramură cu condiţii dintre cele mai favorabile pentru o activitate profitabilă. De exemplu în agricultură. că avantajele enumerate sunt mai mult decât insuficiente pentru a determina investitorii să-şi focuseze atenţia asupra sectorului agricol. mai puţin de 40% din export. cernoziomurile ocupă 80% din suprafaţa ţării. Astfel. pentru a desfăşura activitate de întreprinzător. Dreptul de vânzare-cumpărare a terenurilor cu destinaţie agricolă aflate în proprietate privată este stipulat în prevederile alin (2) şi (3) din art. Întreprinderile ce exportă spre ţările OCDE au folosit 4 zile şi $237 la o operaţie de export.. 6 ale Legii nr. În Republica Moldova drepturile investitorilor asupra bunurilor imobile sunt stipulate în Legea cu privire la investiţiile in activitatea de întreprinzător şi în Legea privind preţul normativ şi modul de vânzare – cumpărare a pământului. În agricultură." 11 Însă constatăm. cu excepţia terenurilor cu destinaţie agricolă şi a celor din fondul silvic. dispunem de resurse umane calificate şi braţe de muncă necostisitoare. investiţiile sunt nesemnificative. investitorii dispun de dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile în conformitate cu următoarele prevederi legislative: Art. de poziţia dominantă în structura economiilor regionale a sectorului agrar cu o eficienţă scăzută şi de lipsa condiţiilor şi a resurselor necesare pentru dezvoltare. 07. cu excepţia terenurilor cu destinaţie agricolă şi ale fondului silvic care se vând numai persoanelor fizice şi persoanelor juridice ale Republicii Moldova”.poziţie geografică reuşită. nivelul salariului în periferie fiind de aproximativ două ori mai mic decât în capitală. În regiuni locuieşte circa 80% din populaţia ţării.cheltuit în mediu 1. în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova. În Republica Moldova există un decalaj enorm între nivelul social-economic al dezvoltării municipiului Chişinău în comparaţie cu restul ţării. a Legii cu privire la investiţiile in activitatea de întreprinzător. dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile de pe teritoriul Republicii Moldova. cît şi investitorilor străini. care printre altele se contrazic: . luând în consideraţie situaţia în domeniul investiţional în general pe ţară.4 (3) a Legii privind preţul normativ şi modul de vânzare – cumpărare a pământului cu următorul conţinut: „ Terenurile proprietate publică pot fi vândute atât persoanelor fizice şi persoanelor juridice ale Republicii Moldova.. Conform Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei pentru anii 2004-2006.

În cazul în care cetăţenii străini sau apatrizii devin proprietari de terenuri cu destinaţie agricolă sau ale fondului silvic prin moştenire legală sau testamentară. numai din aceste considerente nu vor investi în această ramură. precum şi prin moştenire legală. fără o analiză preliminară judicioasă a impactului pe care poate săl aibă respectivul act regulatoriu. care au aderat sau care sunt în curs de aderare la Uniunea Europeană. Multe dintre actele regulatorii ale organelor de control nu sunt publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi nu au forţă juridică. În conformitate cu prevederile alin (2) a art. care presupune un maximum de beneficii pentru toate părţile este utilizat de majoritatea statelor. cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte. Statul vecin. De altfel. semifabricate etc. Codul Civil şi alte acte legislative. Conform acestor prevederi legislative. După abrogarea legii privind investiţiile străine de aceste facilităţi pot beneficia în continuare numai agenţii economici care au activat în condiţiile. în cazul cel mai bun aceste documente dublează prevederile unor acte legislative. precum şi persoanelor fizice şi persoanelor juridice autohtone. ei au dreptul de a le înstrăina prin acte juridice între vii numai cetăţenilor Republicii Moldova. în condiţiile prevăzute prin lege organică.998-XII din 1 aprilie 1992 privind investiţiile străine oferea unele facilităţi la importul bunurilor introduse în ţară ca aport la capitalul social. Întreprinderile care au întrat pe piaţă. În conformitate cu alin. importate pentru a fi folosite la fabricarea articolelor pentru export. actul legislativ respectiv prevedea achitarea taxelor vamale in întregime. dar oricum sunt impuse spre executare agenţilor economici de către organele de stat. „orientarea factorilor de producere din Republica Moldova spre atragerea in tara a potenţialului productiv din exterior si producerea in Republica Moldova a bunurilor destinate pieţelor externe” Legea nr. Astfel prin omiterea în legea în vigoare a dispoziţiilor ce prevăd facilităţi în atragerea in tară a potenţialului productiv din exterior sau creat condiţii inegale pentru investitorii străini la crearea şi majorarea capitalului social a întreprinderilor. în cazul cel mai rău – le contrazic. În boxa 3 este analizat un act regulatoriu adoptat recent – Regulamentul tip de funcţionare a pieţelor. oferind investitorilor drepturi asupra proprietăţilor funciare. Regulamentul analizat în boxa 3 sus este o mostră de act normativ.alin (2) Dreptul de vânzare-cumpărare a terenurilor cu destinaţie agricolă aparţine statului. Pentru a nu admite folosirea bunurilor importate în alte scopuri.).36. aplicarea unui astfel de tratament investitorilor străini. alin (3) . România care a avut probleme similare în agricultură a recurs la operarea unor amendamente în Constituţia ţării. prevăzute de prevederile acestui act legislativ. întreprinderea cu investiţii străine era scutită de plata taxelor vamale pentru acele bunuri (materie primă. pe bază de reciprocitate. Cadrul actelor regulatorii este extins şi complicat. prevederile căruia contravin principiilor fundamentale stipulate în Codul Fiscal. . O bună parte din ele sunt adoptate în grabă. investitorii străini nu dispun de dreptul de a procura bunuri funciare pentru a activa în agricultură şi în mod sigur. inclusiv şi dobânda bancara aferenta in decursul primilor trei ani. condiţionând o serie de beneficii pentru investitorii români. (2) din articolul 44 a Constituţiei României. în condiţiile prevăzute de legea cu privire la investiţiile in activitatea de întreprinzător sunt lipsiţi de această facilitate.

subiecţi ai antreprenoriatului” este incorectă deoarece pieţele ca atare. care garantează drepturile la practicarea liberă a activităţilor economice. Regulamentul prevede introducerea unor rapoarte fiscale noi (decizia administraţiei asupra costului locului de desfacere a mărfurilor). documentul este imprecis şi permite interpretări ambigue. determinarea preţurilor. Credem. Acest lucru obligă administraţia pieţei fie să stabilească o taxă minimă care ar putea să nu . Aceştia sunt obligaţi să acorde ajutor (nu este clar ce fel de ajutor. Boxa 3. circulaţiei şi distribuirii mărfurilor. „în scopul eficientizării funcţionării pieţelor”. Astfel. în sensul spaţial-geografic utilizat de autorii regulamentului. partea II). De asemenea. atunci această prevedere contravine prevederilor constituţionale fundamentale. după caz. O altă remarcă care se impune este faptul că autorii documentului confundă administraţia pieţei cu proprietarul pieţei. De fapt. că Departamentul pentru Comerţ al Ministerului Economiei nu poate pretinde la promovarea unui „regulament-tip” de reglementare a unor asemenea relaţii şi instituţii. De asemenea. Moldova nu ar exista legislaţie specială. nu pot fi subiecţi ai antreprenoriatului. regulamentul conţine în mod alogic stipulări ce ţin de regimul străinilor (dreptul persoanelor străine la muncă). Regulamentul tip de funcţionare a pieţelor – mostră a inflaţiei juridice Regulamentul tip de funcţionare a pieţelor a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. În al treilea rând. De asemenea. Sintagma din punctul 2 partea I „pieţe . coordonate în prealabil cu serviciul sanitaroepidemiologic de stat teritorial şi. intermedierea fiind una dintre acestea.Nu este clar cum şi de ce administraţia sau proprietarul pieţei ar trebuie să asigure „sporirea afluxului pe piaţă produselor agricole prin antrenarea în activitatea comercială a producătorilor acestora” (punctul 9. punctul 4 este extrem de ambiguu. depozite sigilate?). condiţiile de funcţionare a pieţelor. odată ce conform legislaţiei de protecţia consumatorilor sunt responsabile organe specializate. În teoria economică contemporană prin noţiunea „piaţă” se înţelege nu locul geografic unde are loc vânzarea legumelor. care ar reglementa ansamblul normelor de bază privitoare la dreptul la muncă. urmărirea bănuiţilor. deşi Codul Fiscal nu prevede existenţa unor asemenea tipuri de rapoarte fiscale. prestării serviciilor. În primul rând. precum şi circulaţiei mijloacelor băneşti. Controlul asupra executării prevederilor hotărârii se pune în sarcina Departamentului Comerţului. în mod prioritar al persoanelor care comercializează produse agricole cultivate pe terenul propriu”. documentul prevede că „la stabilirea costului locului de desfacere se va ţine cont de necesitatea asigurării accesului pe piaţă al diverselor categorii de consumatori. spaţii pentru lucru. Nu este clar de ce este necesară aprobarea autorităţilor publice locale după ce autorităţile de specialitate şi-au dat acordul. În al doilea rând. de parcă în R. care se caracterizează prin libertatea subiecţilor la alegerea cumpărătorilor şi vânzătorilor. Acest regulament are foarte multe laturi slabe şi este criticabil. Nu este clar de asemenea de ce administraţia pieţei trebuie să accepte reclamaţii asupra calităţii. Dacă este vorba de îngrădirea accesului pe piaţă a intermediarilor. 955 din 21/08/2004. cu serviciul veterinar de stat teritorial. se aprobă prin decizia autorităţilor administraţiei publice locale”. structură a Ministerului Economiei al Republicii Moldova. nu este clar dacă această stipulare se extinde şi la pieţele construite pe terenuri aflate în proprietate privată. acesta stipulând că „lucrările de proiectare şi construcţie. anume Departamentul Comerţului şi a elaborat conceptul regulamentului. denumirea documentului este nereuşită. Codul Fiscal în articolul 5 defineşte piaţa ca „sistem de relaţii economice ce se formează în procesul producţiei. ci totalitatea de relaţii şi instituţii specifice dintre vânzător ca exponent al cererii de piaţă şi cumpărător ca exponent al ofertei de piaţă în urma cărora are loc stabilirea unui preţ liber de piaţă la obiectul tranzacţiei. formarea şi folosirea resurselor.

07. 82-86 din 22. R. nr.md/analize-0-10-0. nr. R. 1995 (M.1996) [8] Raportul costul reglementării afacerii în Republica Moldova.amn.2004 (M. O.1997) [6] Legea nr.199 – XIV din 18. anul 2004.html .XIII din 21. M.81-XV din 18.2004) [4] Codul Civil nr. R. 234 din 27 februarie 2002. Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului din Moldova. 1149-XIV din 20. M.11. [3] Legea R. Of.O. R. Moldova nr. 1107-XV din 6. nr. [11] Vezi SCERS şi Strategia sectorială de reducere a sărăciei şi de dezvoltare a agriculturii.550.04. 27-28/123 din 23. nr. Nr.03. 57-58/515 din 04. 1999) [7] Legea nr.06.07.2002) [5] Legea nr. nr. fie să practice discriminarea prin preţ faţă de vânzătorii de pe piaţă.2002 (M. http://www. 64-66/344 din 23. 12.XIII din 25.O. 07.05.09. M. [2] Vezi: Raportul privind respectarea drepturilor şi libertăţilor omului în Republica Moldova în anul 2002. 2003 года. 1/2 din 01.O. M.1998 (M.06.2000 (MO al RM nr.01. 160162/1201 din 23. 2000) [10] Таможенный кодекс РФ от 28.1997 (M. [9] Codul vamal al Republicii Moldova nr. Autor articol Josanu Victoria [1] Strategia Investiţională a Republicii Moldova aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.1308.asigure un nivel optimal de rentabilitate. 08. N 61-Ф3.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful