Academia de Studii Economice

Facultatea de Economie Teoretica si Aplicata

Master Economie Europeana

Intelegeri anticoncurentiale pe o piata

de tip oligopol
Studiu de caz: Piata cmentului in
Romania

Stundeti :
Fluture Oana Denisa
Iosif Florina Madalina
Grupa 1425

09 decembrie 2014

Cuprins

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

Piata relevanta 4
Structura pietei 6
Organizarea vanzarilor pe piata cimentului 8
Stabilirea pretului pe piata cimentului ....8
Bariere de intrare ..9
Analiza evolutiie pietei cimentului ..10
Date empirici Piata cimentului in Romania ......11
Intelegeri anticoncurentiale in Romania ..19
Comportamente anticoncurentiale din alte tari 23

 Cartelurile reprezinta cea mai grava

incalcare

concurentei

prin

deturnarea

mediului de afaceri si exploatarea financiara a

consumatorilor anuland astfel beneficiile unei
piete functionale. Afacerile de tip cartel sufoca
productivitatea si anuleaza castigurile pe care
le-ar aduce o piata normala, a spus Neelie
Kroes Comisarul European pentru Concurenta.

Cele mai daunatoare fenomene

asupra concurentei le reprezinta intelegerile
intre firme sau organizatii profesionale care
au ca efect fixarea preturilor, stabilirea
nivelului

productiei,

impartirea

pietei.

Termenul generic utilizat in acest sens este

cel de CARTEL, a precizat domnul Mihai
Berinde

Presedintele

Concurentei.

Consiliului

PIATA RELEVANTA
Definirea pieei relevante este un instrument de identificare i de stabilire a granielor ntre
care se exercit concurena ntre ntreprinderi. Scopul definirii pieei relevante este de a identifica
produsele i concurenii existeni ai ntreprinderilor n cauz, concureni care sunt capabili s
constrng comportamentul respectivelor ntreprinderi i s le mpiedice s acioneze independent
de presiunile unei concurene efective.
Definirea pieei relevante este fundamental pentru toate domeniile acoperite de legislaia n
domeniul concurenei, aplicarea acesteia nefiind posibil fr referire la piaa pe care se desfoar
concurena. ndeosebi n cazurile de posibil abuz de poziie dominant, este necesar ca piaa
relevant (a produsului i geografic) s fie riguros i precis definit, deoarece piaa relevant are un
rol determinant n stabilirea poziiei dominante deinut de o ntreprindere, n scopul evalurii unui
posibil abuz al acesteia.
Definirea pieei relevante este o precondiie pentru orice analiz a unui presupus
comportament anticoncurenial, deoarece, naintea constatrii unui abuz de poziie dominant este
necesar s se stabileasc existena unei poziii dominante pe o pia dat, ceea ce presupune c o
asemenea pia a fost deja definit.
n scopul definirii pieei relevante se analizeaz constrngerile concureniale cu care se
confrunt ntreprinderile pe o pia, respectiv substituibilitatea la nivelul cererii, substituibilitatea la
nivelul ofertei i concurena potenial. Relevante pentru definirea pieei sunt substituibilitatea la
nivelul cererii i substituibilitatea la nivelul ofertei.
Produsul
Cimentul este un produs omogen ce se foloseste la prepararea betoanelor, sapelor si
mortarelor, la executia prefabricatelor din beton, la lucrarile de executie a cladirilor civile si
industriale, la executia drumurilor, cailor ferate, podurilor, barajelor, hidrocentralelor, etc. Practic,
cimentul se utilizeaza la executia tuturor tipurilor de lucrari de constructii.
Producatorii de ciment din Romania
S.C. LAFARGE ROMCIM S.A.Bucuresti, membra a grupului francez LAFARGE
S.C. HOLCIM (Romania) S.A.Bucuresti, membra a grupului elvetian HOLCIM
S.C. CARPATCEMENT HOLDING S.A. Bucuresti, membra a grupului german
HEILDELBERGERCEMENT
4

Fiecare din cei trei producatori detine cate trei fabrici de ciment.
Piata relevanta a produsului
Piata produsului este piata cimentului gri. Productia de ciment alb nu reprezinta decat
aproximativ 0,6% din productia totala de ciment din Romania.
Piata relevanta geografica
In Romania exista noua fabrici de ciment (puncte de lucru) controlate de urmatorii agenti
economici:
LAFARGE ROMCIM detine fabricile: Medgidia, Hoghiz si Tirgu Jiu,
HOLCIM (Romania) detine fabricile: Turda, Alesd si Campulung iar
CARPATCEMENT HOLDING detine fabricile: Bicaz, Deva si Fieni.
Pentru ciment, ponderea costurilor de transport in pretul produsului este semnificativa.
Raportul foarte scazut pret/masa limiteaza piata de desfacere a acestui produs, motiv pentru care
analiza pietei cimentului necesita o abordare zonala.
Avand in vedere faptul ca, teoretic, livrarea cimentului se face, in general, in conditii Ex
works, distanta optima pana la care cimentul poate fi comercializat in conditii de rentabilitate este
determinata in raport cu amplasarea fabricilor, fata de beneficiarii care reprezinta ponderea cea mai
insemnata a consumatorilor.
In situatia specifica a dispunerii fabricilor de ciment pe teritoriul Romaniei, se poate afirma
ca din punct de vedere teoretic, piata geografica a cimentului consta intr-o suprafata circulara cu
raza de 200 km in jurul fabricii. Acesta este motivul pentru care pentru fiecare dintre agentii
economici producatori de ciment, piata geografica se defineste ca o reuniune a pietelor geografice
ale tuturor fabricilor de ciment detinute, respectiv teritoriul intregii tari.
Rezulta deci ca, pentru fiecare dintre cei trei producatori de ciment, piata geografica este
reprezentata de intregul teritoriu al Romaniei.

STRUCTURA PIETEI
1. Pozitiile celor trei societati comerciale pe piata nationala
Segmentele de piata calculate dupa vanzarile de ciment pe piata interna exprimate
in unitati valorice aveau in anul 2003 urmatoarele valori:
S.C. LAFARGE ROMCIM S.A. Bucuresti un segment de 35%,
S.C. HOLCIM (Romania) S.A. Bucuresti un segment de 30%,
S.C. CARPATCEMENT HOLDING S.A. Bucuresti un segment de 33%.
Aceasta structura a pietei a fost relative constanta de-a lungul intregii perioade analizate.
2. Caracteristicile pietei cimentului din Romania
Piata din Romania este controlata de cei trei producatori de ciment si reprezinta un oligopol.
Acest lucru nu este contestat de catre parti. In plus, exista bariere semnificative la intrarea pe piata.
In primul rand, productia de ciment este foarte capitalizata. Pentru infiintarea unei noi societati in
Romania ar fi necesara o investitie importanta (de peste 200 milioane EUR). In al doilea rand,
nivelurile actuale ale cererii impun ca societatile sa foloseasca numai o parte din capacitatile de
productie instalate ale fabricilor lor. In al treilea rand, datorita marimii tarii noastre, a infrastructurii
6

deficitare si a distantei de la sursele de ciment alternative, importurile de ciment sunt relativ

scumpe.
Concurentii
Singura concurenta manifestata fata de cei trei producatori: LAFARGE ROMCIM,
HOLCIM si CARPATCEMENT HOLDING este cea reprezentata prin importuri, care reprezinta
0.2% din piata in 2012.
Clientii
Clientii sunt reprezentati de consumatorii de ciment, agenti economici si persoane fizice.
Exista agenti economici mari distribuitori de ciment, societati care activeaza pe pietele derivate cum
sunt producatorii de mortare, sape si betoane sau de prefabricate din beton, precum si societati care
consuma ciment pentru realizarea lucrarilor de constructii montaj.
De asemenea, o parte din productie este destinata exportului. Acest export este realizat de
catre LAFARGE ROMCIM si reprezinta 60% din productia fabricii de la Medgidia (singura care
produce pentru export) si 40% din totalul productiei obtinuta de LAFARGE ROMCIM in cele trei
fabrici ale sale.
Organizarea vanzarilor
Toti cei trei agenti economici producatori de ciment din Romania vand direct, comunica
preturi de lista si practica politici de discount-uri, dupa cum urmeaza:
S.C. HOLCIM (Romania) S.A. Bucuresti acorda discount-uri la semnarea contractului,
discounturi logistice pentru transport si discount-uri promotionale, in cazul produselor noi.
S.C. CARPATCEMENT HOLDING S.A. Bucuresti acorda discount-uri in functie de
volumul vanzarilor si de zona clientului.
SC LAFARGE ROMCIM SA Bucuresti acorda la randul sau discount-uri pentru plati in
avans, discount-uri de cantitate si discount-uri de promovare, in cazul produselor noi sau la
dobandirea de noi pozitii locale comerciale.
Vanzarile de ciment se fac pe baza de contracte, incheiate pe perioada determinate si apoi
prelungite prin acte aditionale, dupa caz.
Stabilirea pretului pe piata cimentului
7

La stabilirea nivelului preului, cel mai important factor luat n considerare este costul de
producie, cost ce difer n funcie de sortimentul de ciment produs i de performanele specifice ale
acestuia. Prin urmare, preul de vnzare va fi diferit pentru fiecare sortiment de ciment, cu att mai
mult cu ct pe lng costul de producie exist i ali factori (interni sau externi ntreprinderii), care
pot influena nivelul preului (concurena, cererea etc.). n cazul sortimentului de ciment CEM I
52,5R, costurile de producie sunt mai ridicate comparativ cu costurile de producie ale altor
sortimente de ciment (consumul de energie este mai mare, productivitatea este mai mic), costuri
care se reflect n nivelul mai ridicat al preului acestui sortiment de ciment, comparative cu alte
sortimente. n procesul decizional de alegere a sortimentului de ciment, beneficiarii au n vedere
reglementrile tehnice, cerinelor proiectanilor i/sau ale clienilor, n funcie de specificul
aplicaiei.
Cota de piata
Ani/Societate
2003
2004
2012

Lafrage
35%
34%
32.76%

Holcim
30%
32%
36.34%

Carpatcement
33%
31%
30.88%

Importuri
2%
3%
0.02%

Aceasta impartire a pietei in proportii egale a avut loc in ciuada diferentelor dintre costurile
de productie existente in fabricile societatilor . In plus, in conditii normale de piata scaderea
costurilor de productie ca urmae a invetsitiilor in modernizarea fabricilor ar permite societatii sa
scada preturile pentry a-si majora cota de piata. Faptul ca acest lucru nu s-a intamplat in Romania
poate fi explicat prin intekegerea societatilor de a mentine cote de piata egale si constituie o dovada
a lipsei de concurente in industria cimentului din Romania. 1
Indicele HH = 36.34 + 32.76 + 30.88 = 1320.59+1073.21+953.57
Indicele HH = 3347.37
1800 < indicele HH < 4000 , ceea ce inseamna ca piata cimentului se incadreaza la tipul
de concurenta numita oligopol puternic.
Rata de concentrare CR = 33.32%, insemnand ca pe piata cimentului este o
concentrare redusa.
1 http://www.docstoc.com/docs/115128231/Practici-Anticoncurentiale-si-Politicaprivind-Concurenta
8

Bariere de intrare
Pe pia de oligopol cererea este atomizat, iar barierele de intrare pentru noii concureni
sunt foarte puternice. Ele constau n bariere tehnice (deinerea de licene, brevete etc.), financiare i
organizatorice (contracte de exclusivitate cu furnizorii de anumite materii prime, cu reeaua
comercial etc.).Cnd produsele diferitelor firme sunt omogene intrinsic (ciment, oel, var, energie
electric, energie termic, iei), exist un oligopol pur.
Piata cimentului este caracterizata de importante bariere la intrare, de absena concurenilor
rebeli, de un grad sczut de inovare, de o cerere inelastic i relativ stabil, de lipsa presiunii
importurilor i de existena unor asociaii de afaceri sau patronale puternice.
Exista bariere de intrare pe piata, de exemplu exista o singura companie care ofera servicii
de incarcare-descarcare pentru transporturile care sosesc in Portul Constanta; sunt costuri mari la
intrarea pe piata, dar si la iesirea de pe piata.
Exista bariere semnificative la intrarea pe piata. In primul rand, productia de ciment este
foarte capitalizata. Pentru infiintarea unei noi societati in Romania ar fi necesara o investitie
importanta (de peste 200 milioane EUR). In al doilea rand, nivelurile actuale ale cererii impun ca
societatile sa foloseasca numai o parte din capacitatile de productie instalate ale fabricilor lor. In al
treilea rand, datorita marimii tarii noastre, a infrastructurii deficitare si a distantei de la sursele de
ciment alternative, importurile de ciment sunt relativ scumpe.
ANALIZA EVOLUTIEI PIETEI CIMENTULUI

Romania are o lunga istorie n productia cimentului fiind mai veche de 100 de ani.
Prima fabrica de ciment a intrat n functiune in 1890 n Braila urmand ca pana in 1950 sa fie
construite 10 fabrici. Aceasta situatie a ramas neschimbata pana la sfarsitul anului 1989, cand in
Romania in cadrul Centralei Cimentului Bucuresti, functionau urmatoarel eunitati: C.L.A. Bicaz,
C.L.A. Fieni, C.L.A. Medgidia, C.L.A. Tg. Jiu, C.L. Campulung, C.L.A. Alesd, C.L. Deva, I.L.
Hoghiz, C.L. Turda. In anul 1990 productia de ciment se realiza cu un numar de 38 cuptoare. Dupa
Revolutie a inceput o lenta perioada de tranzitie, corespunzand unui progres economic scazut pentru
Romania in ceea ce priveste industria cimentului. Aceasta piata a scazut de la 12,2 milioane de tone
9

in 1989 la 6,3 milioane de tone n 1992. De atunci productia totala a ramas la acelasi nivel pana n
2003, urmand ca in 2004 sa se inregistreze circa 6,1 milioane de tone, cresterea productiei fiind mai
sustinuta dupa aceasta data.
n 1995 a inceput procesul de privatizare astfel incat intr-o perioada relativ scurta (4 ani)
intreaga industrie de ciment a Romaniei a fost integral privatizata. A fost prima industrie privatizata
prin participarea celor mai puternice grupuri industriale din acest domeniu din lume: LAFARGE
(Franta ), HOLCIM (Elvetia ) si HEIDELBERG (Germania), fapt care a constituit un avantaj
comparativ cu alte sectoare industriale, iar prin capacitatea tehnica, financiara si manageriala, au
asigurat premizele unei dezvoltari accelerate ale acestei ramuri industrial fiind atins un nivel
tehnologic foarte nalt, companiile concentrandu-se pe dezvoltarea durabila. Intre 1997-2011 a fost
cea mai frumoasa perioada din industria cimentului in Romania investindu-se masiv in special in
modernizare, dezvoltare durabila si protectia mediului.

10

DATE EMPIRICE - PIATA CIMETULUI

Evoluia indicatorilor financiari ai celor trei productori de ciment (sume exprimate n lei)
Lafarge Romcim
Holchim
Carpatcement Holding
Anu Cifra de
Profit Brut
Cifra de
Profit Brut
Cifra de
Profit Brut
l
afaceri
afaceri
afaceri
200 470.069.745
146.074.06 394.075.065
31.700.348 3
9
200 580.365.280
220.400.21 527.354.014
126.575.07 259.470.882
85.590.647
4
5
8
200 633.489.938
188.243.69 603.387.143
147.073.00 567.817.181
110.668.975
5
4
0
200 822.346.392
331.015.911 774.723.654
207.327.05 796.706.881
262.014.77
6
4
1
207 1.081.378.61 524.154.39 989.998.690
138.905.64 981.018.805
391.565.71
7
7
8
2
4
200 1.362.347.01 710.271.78 1.370.950.04 126.013.21 1.083.097.35 380.151.96
8
3
1
2
2
9
8
200 886.162.144
370.549.89 1.043.142.47 102.627.09 884.238.007
338.010.70
9
1
5
0
4
201 715.582.135
288.184.56 826.701.661
50.619.256 793.560.640
287.597.66
0
9
6
2011 764.608.960
222.310.49 943.855.284
93.580.531 812.746.577
167.820.75
9
1
201 853.878.685
200.479.23 948.750.263
21.349.953 807.945.334
184.011.909
2
4
201 685.432.372
57.210.036 893.261.834
1.141.436
726.540.566
82.835.029
3
Sursa: Ministerul de finante. Mfin.ro
Se poateobserva, o cretere a profiturilor brute mai rapiddect a cifrelor de afaceri (deci, implicit, a
marjelor de profit) pentru celetreicompanii amendate, ulterior aplicrii sanciunilor de ctre
Consiliul Concurenei, respective nanii 2006 i 2007. Acest lucru denot cel puin faptulc nu
aavutloc o intensificare a concurenei ntre cei trei operatori din piadupsancionare.
Grafic 1.1

11

Preluare din:
Eficiena sanciunilor dispuse de autoritile de concuren n cazurile antitrust,Paul Prisecaru-2013.ASE

Mai mult, n mod aparent paradoxal, se observ o cretere semnificativ a marjelor brute de
profit obinute de cele trei companii n anul 2006, imediatdupsancionarea de ctre Consiliul
Concurenei. Nu n ultimul rnd, estegreu de crezut faptul c o simpl coinciden a fcut ca marja
brut de profit medie n pia s creasc cu aproape 8 puncte procentuale, suficient pentru a acoperi
amenzile dispuse de ConsiliulConcurenei de 6,5% (Lafarge), 5,5% (Holcim) i 6%
(Carpatacement) din cifrele de afaceri.
Piata cimentului se caracterizeaza prin bunuri omogene, elasticitate scazuta a cererii
si bariere ridicate la intrare.
Profitul cumulat al juctorilor de pe piaa cimentului a sczut n 2013 cu peste 60%
Profitul cumulat nregistrat n Romnia de productorii de ciment de HeidelbergCement
(Germania), Lafarge (Frana) i Holcim (Elveia) s-a redus anul trecut cu 63% fa de 2012, de la
278 de milioane de lei la 101 milioane de lei.
Subsidiarele celor trei grupuri sunt cei mai importani juctori pe piaa de ciment din
Romnia i printre cele mai puternice companii din industria local a materialelor de construcii.
Carpatcement Holding, parte a HeidelbergCement, a raportat pentru 2013 un profit net de 63,5
milioane de lei, n scdere cu aproape 60% fa de ctigul din 2012, afacerile companiei cobornd
n aceast perioad de la 807,9 milioane de lei la 726,5 milioane de lei. Grupul german este prezent
n Romnia i prin companiile Carpat Beton i Carpat Agregate. Holcim (Romnia) a finalizat anul
12

2013 cu o pierdere de 6,1 milioane de lei, la afaceri de 893,2 milioane de lei. Comparativ, n 2012,
compania raporta afaceri de 948,7 milioane de lei i un rezultat negativ de 37,7 milioane de lei.
Subsidiara Holcim este i productor de betoane i agregate, cimentul avnd ns ponderea cea mai
important n rulaj. Profitul companiei Lafarge Ciment (Romnia) s-a redus cu peste 70% n 2013,
la 44,2 milioane de lei, de la 163,6 milioane de lei n anul precedent, n vreme ce afacerile au
cobort de la 853,8 milioane de lei la 685,4 milioane de lei. Grupul francez Lafarge activeaz n
Romnia i pe segmentele produciei de agregate i betoane.

Holcim i Lafarge au convenit la

nceputul lunii aprilie o fuziune prin schimb de aciuni, care va crea cel mai mare productor de
ciment din lume i va presupune vnzarea de active, mai ales n Europa, pentru a obine aprobrile
autoritilor de reglementare.
Tranzacia este evaluat la circa 29 de miliarde de euro (40 de miliarde de dolari), incluznd
i datoriile nete.

Cei trei productori care i impart piaa cimentului au

investit, n anii premergtori crizei economice, sute de
milioane de euro n extinderea capacitilor de producie.
Dup patru ani de criz i o scdere cu circa 30% a
consumului de ciment, productorii lucreaz la sub 50% din
capacitatea de producie instalat, ca medie anual. 2013 se
previzioneaz a fi al treilea an consecutiv de stagnare, pe o
pia evaluat la peste 600 mil. euro.
Este ngrijortor c ponderea acestui sector n produsul
intern brut al rii a sczut la 8%, spune Mihai Rohan,
preedintele patronatului din industria cimentului CIROM.
Anul trecut, producia de ciment a fost de 7,6 mil. tone, nivel comparabil cu cel din 2011.

13

Preluat de pe capital.ro: Cu ct s-au ieftinit materialele de construci inecesare

pentru o cas n ultimiidoi ani-2 mai 2013

14

Productia de ciment Romania comparativ cu state de la nivel mondial

Sursa:insse.ro Raportul mondial 2013

15

CEREREA CIMENTULUI LA NIVEL GLOBAL

Criza financiar a modificat dramatic creterea consumului mondial de ciment. Performana
solid a industriei de-a lungul anilor a fost ntrerupt deoarece consumul mondial a crescut cu
numai 3,4%, n anul 2008, fiind n scdere de la 7,6% n anul 2007 i 9,9% n anul 2006.

Sursa:Insights from the Global Cement Report 10th Edition,2013

Volumele globale s-au dublat n ultimii zece ani, de la 1.8bnt n 2002 la 3.7bnt n 2012,
reflectnd o cretere anual de 7,4% se compar cu un CAGR de 4,3% n deceniul precedent (19922002).
Scaderea cererii de ciment este vizibila in anul 2008, atunci cand odata cu criza financiara,
piata imobiliara a scazut dramatic.Declinul accentuat al consumului mondial de ciment, n anul
2008, a fost atribuit unei reduceri fr precedent a cererii n rile dezvoltate, cu 9,6%.
Se ramarca o usoara redresare a consumului in anul 2012, datorita unei usoare echilibrari a
economiei mondiale.

Top 15 consumatori de ciment

16

China, India i SUA sunt, n acelai timp, cei mai mari productori, dar i consumatori de
ciment. China deine primul loc mondial la producia de ciment, cu un volum estimat de 2.160
milioane tone, n anul 2012, producnd de 8 ori mai mult dect oricare dintre colegii si, producia
sa fiind aproximativ echivalent cu producia combinat din restul lumii. Pe locul doi, se situeaz
India, cu o producie de 242 milioane tone, urmat de SUA cu 79 milioane tone.2

2 Sursa:Insights from the Global Cement Report 10th Edition,2013

17

Sursa:idem anterior

Sursa:ibidem
Capacitatea de productie de ciment al companiilor de top
Industria mondial a cimentului este dominat de 6 productori majori Lafarge (Frana),
Holcim (Elveia), Heidelberg (Germania), Cemex (Mexic), Italcementi (Italia) i Buzz
Unicem(Italia).Aceste companii sunt prezente pe toate pieele importante, realiznd
aproximativ20% din producia mondial de ciment.

18

ntre principalii productori, Cemex a fost singurul productor important aflat ntr-o ar n
curs de dezvoltare care a avut cea maimare rat de utilizare a capacitii (90.6%), n timp ce ceilali
au avut rate de utilizare care auvariat de la 73,7% pentru Holcim la 86,4% pentru Heidelberg.

Topul 6 al companiilor cu cea mai buna perfomanta

19

Se poate remarca ca atat la nivel global cat si la nivelul Romaniei, principalii jucatori pe
piata cimentului sunt Lafrage,Holcim si Heidelberg.

INTELEGERI ANTICONCURENTIALE
Cei trei producatori au fost amendati de Consiliul Concurentei in 2005 (procent din cifra de
afaceri din 2004), pentru formarea unui cartel i stabilirea n comun a preului cimentului. Cei de la
Consiliul Concurentei au analizat activitatea celor trei in perioada 31.12.2004 - 31.03.2004. In
raportul publicat in 26 mai 2005 s-a constatat ca infiintarea in anul 2001 a Comitetului Cimentului
in cadrul CIROM a oferit mai multe oportunitati pentru incheierea unor intelegeri secrete. Comitetul
CIMENTUL ii are ca membri doar pe cei trei producatori de ciment si pe CEPROCIM, Institutul
National de Cercetare si Proiectare in domeniul cimentului.
O dovada suplimentara a existentei unei intelegeri secrete intre societati este nota olografa a
dlui. Kurt Habersatter, director de tara al HOLCIM din perioada respectiva (Anexa 112 la Raportul
de Investigatie).
In observatiile la raport depuse de catre HOLCIM (Romania) aceasta societate recunoaste
ca inscrisul olograf apartine dl Kurt Habersatter si ca a fost intocmit in 2001.
Continutul anexei 112:
Creterea Preurilor

Heidelberg: Anunul pe 25 iunie ->(intr) n vigoare + 7 zile, Reducerea discountului

Holcim: Anunul pe 30 iunie -> (intr) n vigoare + 7 zile ; acord discounturi promoionale

dac concurenii nu aplic noile preuri

Fieni : asteptat pentru 28 iunie

20

L R : va reduce discounturile trebuie urmat cu foarte mare atenie

Preul sacilor la Bucureti :
-

85000 lei sptmna urmtoare

95000 lei dup creterea preurilor (prima sptmn a lui iulie)

Informatiile exacte continute in inscrisul olograf Anexa 112 sunt dovada clara aexistentei
unui schimb continuu si detaliat de informatii intre LAFARGE, HOLCIM si CARPATCEMENT, cu
privire la cresterile de pret viitoare cat si la datele la care vor fi operate in viitor cresterile stabilite.
In fapt, pe acest document nu este o simpla insiruire de date exacte ci, in mod evident, o strategie
comuna a celor trei.
Referitor la date, ele nu puteau fi obtinute de Presedintele HOLCIM dintr-o analiza a pietei,
oricat de documentata ar fi fost ea. Intr-un mediu concurential, strategiile de pret adoptate de
competitori sunt elemente de marketing strict confidentiale. Astfel de informatii nu pot fi pur si
simplu deduse, in nici un mod, din documente, elemente sau cifre care au caracter public.
Aceasta nota dovedeste existenta unei strategii comune, a unei intelegeri intre societatile
producatoare de ciment de pe piata romaneasca (LAFARGE ROMCIM, HOLCIM Romania,
CARPATCEMENT) in vederea coordonarii cotelor de piata prin practici de stabilire a preturilor.
Amenda aplicata de Consiliu Concurentei celor 3 mari producatori de ciment din Romania a
fost de 98.050.045,29 lei , pentru participarea la un cartel de fixare a preturilor.
Conform datelor Concurentei, Lafarge a fost amendata cu peste 377,2 miliarde lei vechi
(constatandu-se rolul de initiator ale acestei companii), respectiv 6,5% din cifra sa de afaceri pe
anul 2004, Holcim a primit amenda de peste 290 miliarde lei, respectiv 5,5 % din cifra sa de afaceri
pe anul 2004, iar Carpatcement a primit o amenda de peste 313,2 miliarde lei, adica 6% din cifra sa
de afaceri pe anul 2004.
Holcim nu a formulat actiune in instantaimpotriva acestei decizii a Consiliului Concurentei,
Lafarge Romcim si-a retras cererea de chemare in judecata pe care o inaintaseCurtii de Apel
Bucuresti, Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal (in septembrie 2005), iar Carpatcement a
atacat in instanta decizia Consiliului Concurentei si a castigat.
Aceste practici anticoncurentiale au avut ca efect excluderea unei concurente reale prin pret
pe intreaga piata relevanta. Cei trei producatori au fost sanctionati anterior pentru practice similare
si de alte autoritati in domeniul concurentei (ex: Germania, Italia).

21

Pentru refacerea mediului concurenial pe piaa cimentului, afectat de existena unui cartel
de fixare a preurilor, celor trei producatori li s-a impus desfiintarea Comitetului CIMENTUL din
cadrul Asociatiei Patronale a Cimentului CIROM, pentru eliminarea posibilitatii intrunirii in cadru
restrans a celor trei producatori de ciment din Romania, prin declararea nulitatii procesului verbal
prin care s-a infiintat,
Ca masura de refacere a mediului concurential li s-a mai cerut si transmiterea lunar, pana la
data de 15 ale lunii curente, a preturilor la ciment practicate in luna anterioara (pe o perioada de 2
ani).
A doua acuzatie impotriva societatilor este abuzul de pozitie de dominanta colectiva cu
incalcarea art. 6, litera a) din Legea concurentei. Plenul CONSILIULUI CONCURENTEI nu isi
insuseste punctul de vedere formulat in raport.
In primul rand, este dificila cuantificarea unei acuzatii de abuz prin practici de stabilire a
preturilor. In acest caz, raportul nu a prezentat o analiza economica detaliata cu privire existenta
unui abuz de pozitie dominanta, in timpul perioadei respective.
Dovezile existente pe piata din Romania
Conform art. 5, alin. 1, litera a) din Legea 21/1996, restrangerea concurentei poate constitui
fie obiectul, fie efectul comportamentului societatilor. Astfel, nu este necesara manifestarea
unui efect real pe piata; simpla intentie de a restrange concurenta este suficienta.
In termeni de politica de stabilire a preturilor, cele trei societati au manifestat in aparenta un
comportament paralel de stabilire a preturilor pe perioada respectiva .
Acest lucru se refera la preturile de lista care, dupa cum reiese de mai sus, ofereau preturi de
referinta la care societatile urmau sa aplice discounturi pentru a obtine si mentine cote de piata egale
(ceea ce, dupa cum s-a prezentat mai sus, era necesar pentru ca societatile sa isi mentina un pret
artificial al cimentului).
Mai mult, in timpul perioadei respective, cu anumite exceptii nesemnificative si de durata
scurta, preturile la ciment au crescut constant. Acest lucru s-a produs in ciuda faptului ca,
datorita investitiilor in modernizarea fabricilor, costurile reale de productie erau in scadere.
Acest lucru inseamna ca profiturile cresteau chiar si mai repede decat preturile, indicand in
mod clar comportamentul societatilor de stabilire artificiala a preturilor.Aceasta impartire a pietei in

22

proportii egale a avut loc in ciuda diferentelor dintre costurile de productie existente intre fabricile
societatilor si, prin urmare, aceasta nu este fireasca.
In plus, in conditii normale de piata, scaderea costurilor de productie ca urmare a
investitiilor in modernizarea fabricilor ar permite societatii sa scada preturile pentru a-si majora cota
de piata.
Faptul ca acest lucru nu s-a intamplat in Romania poate fi explicat prin intelegerea
societatilor de a mentine cote de piata egale si constituie o dovada suplimentara a lipsei concurentei
in industria cimentului din Romania.
Dupa cum s-a prezentat mai sus, desi este posibil sa fi avut loc anumite migratii ale
clientilor, acestea nu sunt semnificative deoarece cotele de piata ale celor trei societati au ramas
relativ constante.
Un alt aspect relevant este legat de achizitionarea SC TAGRIMPEX ROMCIF SA Fieni de
catre HEIDELBERGCEMENT AG (devenita ulterior CARPATCEMENT) de la SC TAGRIMPEX
SRL Bucuresti .
Din datele prezentate in raport reiese faptul ca, la inceputul anului 2001, TAGRIMPEX
ROMCIF FIENI a crescut preturile concomitant cu ceilalti trei competitori si la un nivel comparabil
cu acestia . Dupa declansarea investigatiei, in martie 2001, TAGRIMPEX scade preturile si
continua acest trend descrescator pana in octombrie 2001 cand se stabilizeaza pe un pret care va fi
in permanenta mai mic decat al competitorilor . Aceasta nealiniere este intrerupta la sfarsitul
anului 2002 cand fabrica de ciment FIENI este cumparata de catre HEIDELBERGCEMENT
(CARPATCEMENT).
La 1 februarie 2003, HEIDELBERGCEMENT (CARPATCEMENT) creste preturile la
cimentul produs la fabrica din Fieni cu 30% si il aliniaza in marja de pret a competitorilor.
In acest fel a fost eliminat un competitor devenit incomod si s-a realizat echilibrul optim
intre cei trei mari producatori. Astfel, HEIDELBERGCEMENT (CARPATCEMENT) a consolidat
cartelul si i-a asigurat stabilitatea in timp.

23

Comportamente anticoncurentiale din alte tari

Comportamentul anti-concurential manifestat in alte tari de catre societati apartinand
grupurilor ce sunt prezente si pe piata romaneasca a cimentului, ofera un indiciu clar asupra faptului
ca repetarea unei astfel de practici este posibila si chiar s-a realizat pe piata din Romania.
Intr-un caz recent din Germania, Oficiul Federal de Cartel a hotarat ca partile implicate,
printre care si societati din grupurile LAFARGE si HEIDLBERGERCEMENT, sunt vinovate de un
comportament de cartel motiv pentru care a aplicat o amenda de 660 milioane EUR.
Acesta a hotarat ca partile s-au angajat intr-un comportament anti-concurential inca din anii
1970, inclusiv in aranjamente de repartizare a pietei si contracte privind cota de piata.
Ulf Boege, Presedintele Oficiului Federal de Cartel, a declarat: Din cauza contractelor
dintre producatorii de ciment din Germania, care au functionat decenii intregi, concurenta a fost
aproape complet exclusa de pe aceasta piata. Astfel, preturile puteau fi majorate la un nivel care nu
ar fi putut fi atins in conditii de concurenta.
Intr-un alt caz recent, care implica de asemenea societatile implicate, autoritatea de
concurenta din Italia a aplicat amenzi de 40 milioane EUR pentru comportament anticoncurential,
inclusiv pentru fixarea preturilor si schimburi ilegale de informatii.
Partile acuzate controlau 80% din piata relevanta a betoanelor si au fost gasite vinovate
de incheierea de intelegeri pentru impartirea pietei in vederea maximizarii profiturilor.
In sfarsit, in cazul Cembureau din anii 1990, Comisia Europeana a descoperit un cartel
ilegal care implica 76 de agenti economici, inclusiv societatile din acest caz. Partile au fost gasite
vinovate de numeroase incalcari ale Articolului 85(1) al Tratatului CE, inclusiv de folosirea
Cembureau (Asociatia Europeana a Cimentului) drept vehicul pentru repartizarea intre ele a pietelor
cimentului, pentru schimbul de informatii cu privire la stabilirea preturilor si pentru transferurile
regulate de ciment dintr-o tara in alta.
Acestea au fost de asemenea gasite vinovate de practici concertate pentru comunicarea
informatiilor cu privire la preturile minime, preturile cu discount, pragurile de preturi individuale si
modalitatile de a atinge preturile dorite.
In plus, prin infiintarea societatiilor detinute in comun, acestea au participat la o intelegere
avand ca obiect aplicarea de masuri impotriva celor care amenintau stabilitatea pietelor relevante
ale cimentului.
24