Anexa nr.

2:Invenii
1. Ceasul
Inainte de aceasta descoperire, timpul era inseparabil de evenimente, cel mai
important fiind considerat rotirea Pamantului in jurul Soarelui. Pe vremuri, in
antichitate, exista doar "timpul local", nu se stia de GMT. Daca iti dadeai intalnire cu
cineva, nu exista "sfertul academic", ci eventual "ne vom vedea la apusul soarelui".
Miscarea astrelor era cea mai sigura cale spre determinarea si organizarea timpului.
Omul obisnuia pe vremuri sa citeasca informatiile in functie de fenomenele naturii,
gesturile si obiceiurile animalelor s.a., pana la crearea unor obiecte rudimentare, dar
care indicau cu precizie fiecare secunda. In jurul anului 300 i.C, preotii si astronomii
asiro-babilonieni au impartit ziua in 24 de ore cu durata egala si au divizat orele in 60
de minute.
Se pare ca primul instrument folosit de om pentru a masura timpul a fost un
orologiu solar, un fel de meridian inventat in Egipt in 2000 i.C. Acesta consta dintr-un
obiect plat luminat de soare, care isi proiecta umbra pe un cadran pe care erau
desenate punctele orare. Cateva secole mai tarziu s-a nascut adevaratul ceas, format
dintr-un ax drept, numit gnomon, care isi proiecta umbra pe un plan orizontal.
Observand pozitia umbrei, care se muta de la est spre vest, urmarind traiectoria
soarelui, oamenii reuseau sa stabileasca ora. Tot egiptenii au inventat un alt ceas, si
anume orologiul cu apa.
Apoi, s-a ajuns la inventarea clepsidrei si, ulterior, a ceasului care
functioneaza pe baza unui sistem mecanic. Primele ceasuri mecanice au fost
construite in Europa in jurul secolului al XlII-lea. Acestea masurau timpul actionand o
sonerie in anumite momente ale zilei si inca nu aveau cadrane sau sageti. Cadranul a
fost aplicat pentru prima data unui orologiu mecanic in 1364, de italianul Giovanni
Dondi. Orologiul sau era dotat cu sapte cadrane care, in afara de faptul ca indicau ora,
aratau si miscarea planetelor.
De o buna apreciere in epoca s-au bucurat ceasul cu pendula sau ceasul cu cuc.
Si n-a mai fost decat un pas pana la aparitia ceasurilor electronice, orologii
ultrasofisticate sau afisajele de pe desktop-ul computerului. Si asta pentru ca astazi
traim in "era vitezei", cand totul este planifica strict in agende, trebuie sa fim "la timp"
undeva si avem mereu deadline-uri. Oare ce ne-am face fara ticaitul secundarului sau
alarma ceasului?

2.Stiloul Petrache Poenaru

In anul 1821, braileanul Petrache Poenaru, pandur, creator al steagului
Romaniei moderne, inginer, matematician, inventator si membru titular al Academiei
Romane din 1870, a fost secretarul lui Tudor Vladimirescu in timpul revolutiei.
Aceasta era o functie publica, activitatea lui fiind legata de pana si calimara. Poate ca
si de aici i-a venit ideea conceperii primului stilou din lume . Desi dupa infrangerea
lui Tudor Vladimirescu pandurii erau vanati si decapitati, Petrache Poenaru scapa, iar
in 1826 primeste o bursa franceza si isi completeaza studiile la Ecole Polytechnique
din Paris.
In 1827, la data de 25 mai, obtine Brevetul francez 3208 pentru "plume
portable sans fin, qui s'alimente elle-mme avec de l'encre" (condei portaret fara
sfarsit, alimentandu-se el insusi cu cerneala). Aceasta inventie a revolutionat domeniul
instrumentelor de scris, contribuind la crearea unui obiect folosit si in prezent de
milioane de oameni. Tocul cu rezervor al lui Poenaru elimina zgarieturile de pe hartie
si scurgerile nedorite de cerneala si propunea solutii pentru imbunatatirea partilor
componente spre a asigura un debit constant de cerneala, precum si posibilitatea
inlocuirii unor piese.

3.Hrtia i tiparul

Cai Lun, un funcionar la curtea imperial la nceputul secolului al II-lea, este

creditat cu inventarea hrtiei moderne. Hrtia era deja folosit n China de mai mult
timp, dar era o variant obinut din bambus sau mtase printr-un proces de producie
mai complicat. Cai Lun vine cu o formul nou, bazat pe fibre de in i cnep, coji
de copac i plase de pescuit. La nceput, chinezii au folosit hrtia pentru mpachetat,
dar din secolul al III-lea aceasta devine instrument de scris.
Ulterior, din secolul al VI-lea, chinezii ncep s foloseasc i hrtia igienic.
Din timpul dinastiei Tang (618907), hrtia e folosit i pentru confecionarea
pliculeelor de ceai, cu scopul conservrii aromelor, iar dinastia Song (9601279) e
prima care emite bani sub forma bancnotelor de hrtie.
Odat inventat hrtia, chinezii au conceput i o modalitate de imprimare, prin
intermediul unui bloc din lemn gravat. Acesta era mult mai potrivit caracterelor
chinezeti dect imprimarea mobil (inventat tot de chinezi, bineneles) i a dus la
dezvoltarea acestei maniere de comunicaii care domin lumea de azi (sau, mai bine
spus, o domina pn la inventarea computerelor i a internetului). Tehnica era
urmtoarea: pe un bloc de lemn erau sculptate litererele, dup care ele erau acoperite

cu vopsea, apoi imprimate pe hrtie. Aceai metod era folosit pentru imprimarea
textilelor nc din secolul III.
Tiparul european, invenia lui Gutenberg, a ajuns de asemenea n China, n
secolul al XVI-lea, dar chinezii, fideli propriilor tradiii, nu l-au adoptat la scar larg
dect n secolul al XIX-lea.

4.Porelanul
Nu degeaba n limba englez cuvntul pentru porelan este china. Acest tip
valoros de ceramic, cunoscut pentru frumuseea sa, este originar din China dinastiei
Sui (581-618). Tehnica a fost perfecionat apoi n timpul dinastiei Tang, cnd
porelanul e exportat i n lumea islamic, unde devine un bun foarte preuit.
Producia de porelan atinge apogeul n timpul dinastiei Song (960-1279),
cnd chinezii au construit cuptoare n care ncpeau pn la 25.000 de buci.
Porelanurile s-au extins n Europa mai ales n timpul dinastiei Ming (1368-1644),
cnd ceramica alb-albastr, faimoas azi n ntreaga lume, a ajuns s fie unul dintre
cele mai cutate obiecte de pre din saloanele aristocraiei.

Avnd toate aceste invenii chinezeti n minte, nu putem s nu ne punem

urmtoarea ntrebare: cum se face c aceast mare civilizaie nu a cunoscut o revoluie

tiinific i tehnologic precum Europa?! Istoricii au propus diverse ipoteze,

acordnd atenie fie factorilor socio-economici, fie celor culturali.
Una dintre cele mai cunoscute teorii i aparine lui Joseph Needham, autorul
celei mai cunoscute lucrri despre istoria tiinei n China. Sinologul britanic era de
prere c factorii culturali au fost cei care au mpiedicat transformarea realizrilor
chinezeti n ceea ce n termeni europeni am putea numi tiin. Potrivit lui Needham,
gndirea religioas i filosofic a intelectualilor chinezi nu le-a permis acestora s
cread n legile naturii: nu se pune problema c pentru chinezi nu ar fi existat o
ordine n natur, dar aceasta nu era o ordine hotrt de o fiin ra ional; de aici i
lipsa convingerii c fiinele raionale pot traduce n limbile lor inferioare,
pmnteti, codul de legi divin.
O ipotez cunoscut referitoare la factorii socio-economici i aparine lui Mark
Elvin. Acesta a ncercat s neleag de ce China, n pofida bogiei sale, a stabilitii
interne i a reuitelor tiinifice, nu a avut la rndul ei o Revoluie Industrial.
Explicaia, crede el, const n faptul c economia preindustrial din China era
autosuficient, neexistnd nicio motivaie pentru profit care s duc la dezvoltarea
tehnologic. Elvin consider c reelele comerciale i metodele de producie erau
eficiente, iar munca era foarte ieftin, n aa fel nct economia a ajuns la un punct de
echilibru ntre cerere i ofert, eliminnd presiunea economic care duce, de obicei, la
creterea eficienei.

5.Ochelarii de citit n pat

Daca iti place sa stai in pat si sa te uiti la televizor sau sa citesti, dar nu iti
gasesti niciodata pozitia confortabila, Ochelarii acestia iti intorc privirea cu 90 de
grade, facand posibil cititul chiar daca esti intins in pat. In 1936, anul in care au fost
inventati, lumea i-a vazut drept o ciudatenie .

Cu ajutorul a doua oglinzi speciale, cititul devine mult mai usor cu orice fel de
ochelari. Aceasta inventie se gaseste in magazinele online in jurul pretului de 20 de
dolari.

6.GPS-ul: ciudat atunci, banal acum

Pentru multi soferi, GPS-ul din masina nu reprezinta un gadget SF acum.
Inainte, conducatorii auto erau mandri ca detineau asa un dispozitiv. Desi astazi,
acestea sunt foarte avansate si unele contin toata harta lumii, pe vremuri un GPS avea
doar harta unui oras, si nu te indruma cu ajutorul satelitului, ci cu ajutorul volanului,
tinand cont de viteza.

Acest prototip de GPS a fost realizat in anul 1932 si a avut succes chiar de la
aparitie. Harta era imprimata pe o hartie, deoarece atunci nu existau display-uri.

7.Diorama Grigore Antipa

Diorama este o reprezentare spaial a unei poriuni de peisaj, n care se expun,
n muzee, animale mpiate, manechine i diverse alte obiecte asemntoare, n scopul
nfirii unui ecosistem i crerii impresiei unui peisaj real. Primul care s-a gndit la
aceast form de ncadrare a naturii n peisajul citadin a fost naturalistul Grigore
Antipa, biolog, zoolog, ecolog i profesor universitar roman. El este ntemeietorul
Muzeului Naional de Istorie Natural din Bucureti, care i poart numele i care,
pornind de la reorganizarea s, n 1907, prezint pentru prima oar dioramele
biologice.

8.Calculatorul (PC)
Nu departe de televizor si efectele sale negative determinate de folosirea in
exces este computerul. El poate fi considerat cel mai bun prieten al omului modern:
iti ofera jocuri online sau stocate pe hard-disk, te lasa sa-ti faci playlist-uri cu
melodiile preferate, iti gazduieste foldere cu tot felul de informatii personale, iti
permite sa corespondezi prin emailuri cu o multime de prieteni si cunostinte si iti tine
evidenta cheltuielilor lunare. E un fel de factotum, nu-i asa?
Prima masina veritabila de calcul a fost inventata de matematicianul Blaise
Pascal in anul 1642. Pentru realizarea calculelor de adunare si scadere era folosit un
sistem de roti dintate, deci principiul de functionare era mecanic. In 1671, Leibnitz a
construit o masina care putea sa efectueze si operatii de inmultire, iar in 1820 De
Colma a realizat prima masina cu patru operatii. Matematicianul englez Charles
Babbage a introdus in masina sa analitica si un bloc de memorare care consta din
perforatii in cartela si care pastra datele care urmau sa fie prelucrate si respectiv datele
de calcul intermediare. In America, in 1879 James Ritty a inventat prima masina de
marcat care calcula, inregistra si controla vanzarile.
In 1924 a fost creat International Business Machines Corporation IBM fiind si astazi cea mai mare companie de calculatoare din lume, careia i se datoreaza
deschiderea pietei de computere personale (PC - IBM compatibile). Profesorul
Howard Aiken de la Universitatea Havard, impreuna cu specialistii firmei IBM, a
construit in 1940 prima masina electromecanica complexa de calculat, numita Mark 1.

La cererea armatei SUA a aparut primul calculator electronic, ENIAC

(Electronic Numeric Integrator and Computer). El a fost realizat la Universitatea din
Pennsylvania sub conducerea savantilor Mauchly si Eckert si a intrat in functiune in
anul 1955. Acest calculator cantarea 30 tone, avea cca. 45 m lungime si era construit
din18.000 de tuburi electronice. Putea sa execute 5.000 de adunari sau scaderi cu 10
cifre pe secunda, depasind de 1.000 de ori rapiditatea celor mai performante masini de
calcul electromecanice.

9.Fotografia
Inventatori : Louis Daquerre,francez si Fox Talbot, englez
An : 1838
Aparatul de fotografiat s-a dezvoltat dintr-o inventive mai veche, camera
obscura. Sintagma camera obscura inseamna camera intunecata, ceea ce si era.
Putea fi o incapere intr-un turn sau o structura portabila de felul cabinei victoriene
pentru scaldat sau o caruta cu coviltir. Lumina intra in camera obscura printr-un
orificiu micut si putea fi concentrate printr-o lentila pe o masa sau pe perete. Acolo
era proiectata imaginea peisajului in perspectiva perfecta si putea fi folosita de
artist ca baza pentru o pictura. Camera obscura constituia si o cale sigura si comoda
de observare a eclipselor solare. Aparatul de fotografiat s-a nascut din dorinta lesne de
inteles de a pastra imaginea proiectata. Un pionier al fotografiei a fost litograful
Joseph Niepce, care a inceput in 1813 sa experimenteze diverse tehnici fotografice. In
1822, a utilizat o combinatie de bitum si ulei de levantica pentru a obtine o fotografie
primitiva. O placa expusa la lumina solara printr-un cliseu transparent a reactionat
intr-un mod semnificativ ; zonele de bitum atinse de lumina s-au solidificat si fixat, in
timp ce zonele expuse la mai putina lumina au putut fi spalate. Mai tarziu, in 1826,
Niepce a utilizat acest proces intr-o camera obscura si, cu o expunere de opt ore si o
camera continand o placa tratata cu un aliaj de cositor si plumb, a creat o imagine
fotografica a curtii casei sale. A fost prima imagine din istorie, dar nu a putut sa o
fixeze si, in timp, s-a sters. Niepce si-a denumit fotografia heliografie , sau desen
solar.

10.Mnui activate vocal

Patru studeni ucrainieni au creat mnui care permit oamenilor cu probleme
de auz i de vorbire s comunice cu cei care nu neleg limbajul semnelor. Mnuile
sunt echipate cu senzori care recunosc limbajul semnelor i traduc aceste gesturi ntrun text afiat pe ecranul unui smartphone, care apoi transform textul n cuvinte
vorbite.

11.Tastatura virtual
Desi inca ni se pare un gadget din viitor, tastatura virtuala incepe sa sa-si faca
curaj si sa se lanseze pe piata. Utilizatorul poate sa-si conecteze tastatura la aproape
orice dispozitiv smart sau PC. Imaginea butoanelor poate fi proiectata pe orice
suprafata.
Unele companii deja au lansat cateva dispozitive, care se vand in jurul pretului
de 100 de dolari.

12.Maina zburtoare
Arata ca un avion, dar nu are probleme sa se deplaseze nici pe sosele, si nici in
aer. Conceputa pentru cei care nu au timp sa stea in ambuteaje, masina avion te ajuta
sa-ti iei gandul, departe in aer de la cel care schimba banda fara sa semnalizeze.

13.Telefonul
Nu-i asa ca e fantastic sa poti vorbi cu cineva dintr-un alt oras fara sa fie
nevoie sa iesi din casa? Sau sa te plimbi pe strada si sa vorbesti la telefon cu oricine
doresti?
In 1870, doi inventatori, Elish Gray si Alexander Graham Bell, amandoi in

mod independent, sunt considerati inventatori ai telefonului. Dupa o batalie faimoasa

in justitie, Bell a fost declarat inventator al telefonului. In 1878 a fost infiintata prima
centrala manuala. Dupa 1893 au inceput sa apara mai multe companii de telefonie si
dezvoltarea acestui serviciu a luat amploare. S-au inventat centralele automate si
amplificatoarele, dispozitive care primeau semnalele electrice si le trimiteau mai
departe.
La putin timp dupa inceperea celui de-al doilea razboi mondial, apare si prima
varianta (este adevarat, extrem de primitiva ) a telefonului mobil. Oficial insa, pe 3
aprilie 1973, dr. Martin Cooper (unul dintre managerii companiei americane
Motorola), a fost prima persoana care a initiat primul apel de pe un telefon mobil.
Abia in 1983 a aparut primul telefon mobil destinat comercializarii.

14.Gerovital Ana Aslan

Medic roman specialist in gerontologie, academician din 1974 si director al
Institutului National de Geriatrie si Gerontologie, Ana Aslan a evidentiat importanta
procainei in ameliorarea tulburarilor distrofice legate de varsta, aplicand-o pe scara
larga in clinica de geriatrie, sub numele de Gerovital sau vitamina H3. Produsul
geriatric a fost preparat in anul 1952 si brevetat in peste 30 de tari. In acelasi an ia
fiinta Institutul National de Geronto-Geriatrie Dr. Ana Aslan, primul institut de
geriatrie din lume , model pentru tarile dezvoltate, prin asistenta clinica si cercetare.

15.Busola
Cea mai timpurie referin la un instrument magnetic folosit pentru indicarea
direciei se afl ntr-o carte din anii 1040-1044, din timpul dinastiei Song. ns aceast
prim busol a fost gndit n aa fel nct s arate Sudul, deoarece pentru chinezi,
spre deosebire de occidentali, Sudul este direcia principal. Aceast invenie de secol
XI se baza pe instrumente mai vechi, realizate din roci magnetice, folosite nc din
secolul al IV-lea.
Spre sfritul secolului al XI-lea, apar n cri primele referiri la busolele cu ac
magnetic. Acestea erau ns diferite de busolele contemporane. Timp de mai multe
secole, chinezii au folosit ace magnetice plutind pe ap. Europenii au fost cei care i-au
dat busolei forma pe care o cunoatem astzi, iar aceasta a ptruns n China abia n
secolul al XVI-lea, unde a fost folosit n paralel cu modelul tradiional.

16.Seismograful
Seismograful, un instrument esenial n studierea cutremurelor, nu e cum am
putea crede o invenie recent. Acest obiect are n spate o istorie de aproape 2000 de
ani ce a nceput n China antic.
Astfel, chinezii sunt cei care au inventat primul detector de cutremure. Spre
deosebire de seismografele recente, cele chinezeti nu msurau scara cutremurelor,
dar ele erau la fel de eficiente n nregistrarea micrilor scoarei terestre. Chang
Heng, astronom la curtea imperial a dinastiei Han, este cel care a inventat

seismograful, n anul 132. Potrivit surselor, primul exemplar era realizat din bronz
masiv.
Cum funciona acest seismograf? Vasul din bronz, cu un diametru de aproximativ
2 metri, era ornat, de jur mprejur, cu capete de dragoni care aveau, n gur, cte o bil
de bronz. La baza vasului, n dreptul fiecrui dragon sttea cte o broasc cu gura
deschis. n interiorul vasului se afla un pendul sensibil la orice micare, iar cnd avea
loc un cutremur, acesta se deplasa punnd n micare un mecanism: gura unuia dintre
dragoni (teoretic, n funcie de direcia cutremurului) se deschidea din cauza
micrilor, iar bila cdea n gura broatei. Sursele spun c invenia lui Chang Heng
chiar funciona, nregistrnd un cutremur pe care oamenii de la curtea imperial nu lau simit (probabil c este vorba de marele cutremur de la Gansu din anul 143).

17.Mtasea

China i-a ctigat faima n Europa Medieval datorit unor produse

necunoscute occidentalilor. Cel mai valoros dintre acestea a fost, cu siguran,
mtasea. Nu degeaba istoriografia vorbete de importana Drumului Mtsii, un drum
comercial care a legat ndeprtata Chin de Orientul Mijlociu, Europa Occidental i
Africa musulman.
Mtasea este una dintre cele mai vechi invenii chinezeti, metoda prelucrrii
materialului produs de viermii de mtase existnd de circa 4700 de ani: cea mai veche
mrturie privind producia de mtase dateaz din perioada Liangzhu (3300-3200
.Hr.).
Timp de secole, cheia produciei de mtase a fost unul din cele mai bine
pstrate secrete ale civilizaiei chineze. Asta pn cnd misionarii cretini din Europa
au descoperit secretul, aducnd larve de viermi de mtase n Occident. Cu toate
acestea, cererea pentru mtsurile orientale, de o calitate mult superioar celor
europene, a rmas la fel de mare.

18.Penicilina
Descoperirea acestui antibiotic ii este atribuita omului de stiinta scotian,
laureat al Premiului Nobel, Alexander Fleming. El a aratat in 1928 cum poate fi
produsa penicilina din fungusul Penicillium. Responsabili de transformarea sa intr-un
medicament sunt australianul Howard Walter Florey, germanul Ernst Chain si
britanicul Norman Heatley. Trebuie precizat ca inaintea lui Fleming medicul englez
John Scott Burdon-Sanderson a incercat obstinerea unui antibiotic pe baza de
Penicillium, insa nepurificarea sa suficienta a dus la o serie de intoxicatii.
Penicilina a avut un puternic impact asupra medicinei. Pana la descoperirea
antibioticelor, infectiile produse de rani si boli precum sifilisul erau deseori mortale.
In mai putin de un secol de cand exista, antibioticele au salvat sute de milioane de
vieti.

19.Tiparul cu litere mobile

Desi metoda de tiparire cu caractere mobile era cunoscuta de chinezi cu mult

inaintea sa, metalurgistul german Johann Gutenberg este cel care a pus la punct prima
tiparnita functionala.
Presa cu litere mobile a inlocuit-o pe cea fixa, in care foile de hartie erau presate de
blocuri de lemn in care fusesera gravate textul sau ilustratiile. Prima carte tiparita in
masa este Biblia lui Gutenberg.
Tiparirea sa a inceput in februarie 1455.

20.Televiziunea
Dupa ce au vazut ca vocea poate fi transmisa la distanta oamenii si-au dat
seama ca acelasi lucru este posibil si cu imaginea. Primii care au realizat un sistem de
televziune mecanic, in 1925, sunt Ch. Jenkins si J. Bird. In acelasi an Bird a pus
bazele primei firme de televiziune din lume, Television Limited. Calitatea imaginilor
era foarte slaba insa puteau fi distinse fetele umane. Ulterior televiziunea electronica
avea sa fie dezvoltata de catre Vladimir Zvorykin si Philo Fransworth. Primul a
inventat in 1927 cinescopul iar in 1931 tubul analizator al camerei. In acelasi an
Fransworth a realizat prima telecamera electronica.