Legea lui Arhimede.

Aplicaţii

1. Forța arhimedică

Dacă introducem un corp într-un lichid, lichidul acționează cu forțe de presiune pe toată
suprafața lui.

Def. Rezultanta tuturor forțelor de presiune cu care lichidul, datorită presiunii hidrostatice,
uur
acționează asupra unui corp scufundat în lichid se numește forță arhimedică ( FA ).
Valoarea forței arhimedice o putem afla astfel :
Măsurăm cu dinamometru greutatea corpului în aer, iar apoi măsurăm greutatea aparentă
(corpul aflat în lichid)

FA = F1 - F2 = Gl

Caracteristicile forței arhimedice sunt:

- punctul ei de aplicație (A) se numește centru de presiune;
- direcția ei este verticala;
- sensul ei este de jos în sus;
- modulul ei este egal cu greutatea lichidului dezlocuit de corp
FA  Gl
Gl  ml  g
ml  FA  l Vc  g
l   ml  l  Vl  Gl  l  Vc  g
Vl  ml  l  Vc
Vl  Vc
unde FA = forța arhimedică
ρl = densitatea lichidului
Vc = volumul corpului
g = accelerația gravitațională.
 Factorii care influențează forța arhimedică:
 Valoarea forței arhimedice nu depinde de adâncimea la care este scufundat corpul.
 Valoarea forței arhimedice depinde de natura lichidului, fiind cu atât mai mare cu
cât densitatea lichidului este mai mare.
 Valoarea forței arhimedice nu depinde de masa corpului scufundat dacă volumul
corpului nu se modifică.
 Valoarea forței arhimedice crește cu volumul corpului scufundat.

2. Legea lui Arhimede

O consecinţă a principiului fundamental al hidrostaticii este şi legea lui Arhimede.

Legea lui Arhimede: Un corp scufundat într-un lichid aflat în repaus este împins de jos în
sus cu o forţă egală cu greutatea volumului de lichid dezlocuit de acel corp.

Obs. Legea lui Arhimede este valabilă în fluide, adică și în gaze.

3. Plutirea corpurilor
ur
Un introdus într-un lichid este supus acțiunii a două forțe: greutatea G și forța
uur
arhimedică FA . Pentru corpul omogen punctele de aplicație ale celor două forțe coincid.
Se pot realiza trei cazuri :
a) G > FA  ρC > ρl

Rezultanta celor două forțe se numește

greutate aparentă, este orientată vertical în
jos și are modulul:

Ga  G  FA  Vc  g  corp  l 

Sub acțiunea greutății aparente corpul se

scufundă (cade pe fundul vasului).

b) G = FA  ρC = ρl

Rezultanta celor două forțe este nulă.

În acest caz corpul plutește în interiorul lichidului.

 b) G < FA  ρC < ρl
Rezultanta celor două forțe se numește forță
ascensională, este orientată vertical în sus și are
modulul:

Fa  FA  G  Vc  g  l  corp 

Sub acțiunea forței ascensionale corpul se ridică și

plutește la suprafața lichidului.

4. Aplicaţii ale legii lui Arhimede

 Densimetrul

Densimetrul este un dispozitiv de

măsurare a densității lichidelor. În funcție de
natura lichidelor măsurate, densimetrele
specializate se numesc alcoolmetru, lactometru,
salinometru etc.
Funcționarea densimetrului se bazează pe
legea lui Arhimede. Dispozitivul pătrunde în lichid
până când greutatea lichidului dezlocuit devine
egală cu greutatea sa proprie. Dacă lichidul are
densitate mai mare, se cufundă o parte mai mică
a densimetrului, iar în lichide mai puțin dense,
cufundarea este mai accentuată.

Greutatea densimetrului este concentrată

 Plutirea navelor în capătul său inferior, astfel încât el păstrează o
poziție verticală stabilă. Densitatea se citește la
nivelul suprafeței libere a lichidului, pe scala
Navele maritime plutesc la
gradată situată pe tija aparatului, care emerge din
suprafața apei datorită formei lor.
lichid. Forma navelor permite stabilitatea lor
și existenta unei mari cantități de aer
A A în cala navelor. Astfel, ele pot fi
O încărcate până la linia de plutire .
O Dacă navele sunt supraîncărcate, ele
se pot scufunda pentru că linia de
plutire este depășită.

Dacă linia de plutire este situată mult deasupra apei , greutatea navei și forța arhimedică
formează un cuplu de forțe care are ca efect rotația navei, deci răsturnarea ei.
  Submarinul

Submarinul se poate scufunda și poate

reveni la suprafață pentru ca are rezervoare în care
se introduce apă atunci când se scufundă și aer
atunci când revine la suprafață.

 Baloanele cu aer cald

Baloanele cu aer cald zboară pentru că

densitatea aerului cald este mai mică decât
densitatea aerului rece. În acest caz, forța
ascensională face balonul să urce. Baloanele revin la
sol atunci când aerul se răcește sau când este eliminat
aerul cald din balon.

 Flotorul rezervoarelor de apă

  Baloane meteo

Balonul meteo este un balon (în special un tip de balon

de înaltă altitudine ) care transportă instrumente în straturile
superioare ale atmosferei pentru a trimite informații cu privire
la presiunea atmosferică , temperatura , umiditatea și viteza
vântului.

Link-uri
https://www.youtube.com/watch?time_continue=1&v=ijj58xD5fDI&feature=emb_logo
https://www.youtube.com/watch?time_continue=1&v=fp3PjQAOnw4&feature=emb_logo
https://www.youtube.com/watch?time_continue=1&v=05WkCPORlj4&feature=emb_logo
https://www.youtube.com/watch?v=2RefIvqaYg8&feature=emb_logo