PROIECT DESPRE LEGEA

LUI ARHIMEDE.
PLUTIREA CORPURILOR

Proiect realizat de :
Pavel Roberta Andreea
Specializarea :AIA
 Data:18.01.2022

Cuprins

1. Cine a fost Arhimede?

2. Principiul lui Arhimede
3. Factori care influientează forţa Arhimedică
4. Cauze
5. Plutirea corpurilor
6. Plutirea navelor portcontainer
7. Modele de eșuare ale navei portcontainer
8. Bibliografie
 Legea lui Arhimede

Arhimede (287-212 î.H.) s-a născut la Siracuza, în Sicilia. El

este unul dintre cei mai cunoscuţi învăţaţi ai Greciei antice,
considerat părintele mecanicii.

Întâmplarea care a condus la descoperirea legii care-i poartă

numele este următoarea: după ce a câştigat puterea în Siracuza,
Hieron a hotărât să pună într-un templu o coroană de aur pe
care să o închine zeilor care l –au ajutat în obţinerea victoriei.
Aurarul care a confecţionat-o i-a adus o coroană minunată. La
urechea regelui au ajuns însă zvonuri că aurarul ar fi furat o
parte din aur şi l-ar fi înlocuit cu argint. Regele i-a cerut lui
Arhimede să stabilească cu certitudine dacă a fost înşelat sau
nu.

Principiul lui Arhimede

Un corp cufundat partial într-un lichid (forta arhimedica este egala cu greutatea): G este
centrul de greutate, C1 este punctul de aplicare a fortei arhimedice)

Legea lui Arhimede sau principiul lui Arhimede este o lege empirica în fizica fluidelor, care
afirma ca un corp scufundat într-un fluid este împins de catre fluid, de jos în sus, cu o forta
egala cu greutatea volumuluiide fluid dezlocuit de catre corp. Aceasta forta se numeste forta
arhimedica sau forta lui

Arhimede.

Forta arhimedica apare în situatia în care sistemul este plasat într-un câmp gravitational si
are aceeasi directie si sensul opus directiei câmpului gravitational. Punctul de aplicatie al
fortei arhimedice este centrul de masa al fluidului dezlocuit de corp. Valoarea si directia
fortei arhimedice nu depinde
de forma sau densitatea corpului. Legea lui Arhimede este denumita în cinstea savantului
grec Arhimede.

Factori care influientează forţa Arhimedică

• valoarea forţei arhimedice nu depinde de adâncimea la care estescufundat corpul;

• valoarea forţei arhimedice depinde de natura lichidului fiind cu atât mai

mare cu cât densitatea lichidului este mai mare;

• valoarea forţei arhimedice nu depinde de masa corpului scufundat dacă

volumul corpului nu se modifică;

• valoarea forţei arhimedice creşte cu volumul corpului scufundat.

Cauza

Forta arhimedica este cauzata de variatia presiunii hidrostatice cu adâncimea.Asupra

suprafetei unui corp scufundat într-un fluid actioneaza presiunea hidrostatica a fluidului.
Presiunea hidrostatica fiind egala în punctele situate la aceeasi adâncime, forta rezultata din
presiunea exercitata pe fetele laterale este nula. În schimb, deoarece presiunea hidrostatica la
nivelul partii inferioare a corpului scufundat este mai mare decât cea la nivelul partii
superioare, forta exercitata în sus pe fata inferioara este mai mare decât forta exercitata în jos
asupra fetei superioare, diferenta celor doua forte fiind forta arhimedica.

Plutirea corpurilor

Exista 3 situaţii distincte:

• corpul cade la fund : G>F;

• corpul rămâne în echilibru în interiorul lichidului : G=F;

• corpul se ridică la suprafaţa lichidului ajungând în final să plutească la

suprafaţa acestuia : G<F.

Plutirea navelor portcontainer

Daca forta arhimedica nu este suficienta pentru a provoca plutirea, ea provoaca micsorarea
greutatii aparente a corpului.

Studiul teoretic are la bază fenomenele fenomenul de rezonanță în oscilațiile navei în condiții
de valuri.

Mișcarea navei în raport cu masa de apă în mod evident ca influențează frecvența valurilor
pe care nava le întâlnește, în funcție de viteza cu care se deplasează, dar și direcția relativă
față de direcția din care vine valul.

Oscilațiile transversale sau de ruliu sunt considerate mișcări periodice de rotație pe care
nava, considerată un corp rigid, le efectuează în jurul axei longitudinale centrale de inerție a
masei sale.

Navele portcontainer, în special cele de ultimă generație, au o carenă specifică, cu forme

subțiate și alungite la extremitatea prova și pupa, iar puntea principală de formă dreptunghică
pe aproape toată lungimea pentru a permite încărcarea unui număr cât mai mare de unități pe
punte. Numărul containerelor care pot fi încărcate pe punte este cel puțin egal cu cel încărcat
în magaziile navei.

Când nava portcontainer este parțial încărcată și navigă în condiții de mare agitată, datorită
faptului că înălțimea metacentrică transversală, GM, poate avea valori excesiv de mari,
solicitările pe care le suportă amarajul containerelor pot conduce la cedarea legăturilor și
căderea containerelor peste bord. Aceiași factori care contribuie la avarierea mărfii și
containerelor sunt răspunzători însă și pentru posibile avarii la corpul navei, lucru cu mult
mai grav deoarece pot afecta rezistența structurală a navei.

Modele de eșuare ale navei portcontainer

Păstrând cadrul general al designului acestui tip de accident maritim, o împărțire a eșuării în
două mari categorii, date de natura fundului mării, care are consecințe directe asupra
rezultatelor, ar fi:

- eșuarea pe fund “moale” al mării – nisip, nămol, pietriș mărunt – care produce avarii relativ
puține învelișului de tablă al corpului navei dar, foarte important, poate induce momente de
încovoiere și forfecare, ce pot duce la slăbirea sau ruperea unor elemente din osatura navei;
- eșuarea pe fund “tare” al mării – stânci (rocă) – mai mult sau mai puțin omogen, care
produce ruperea tablelor de pe corpul navei și distrugerea sau slăbirea elementelor de osatură
și care de asemenea, pot induce momente suplimentare de forfecare.

Există însă, completări recente ale acestei clasificări, care includ și “reciful” în tipologia
fundului mării, pentru a putea încadra mai multe tipuri de interacțiune dintre acesta și corpul
navei.

Abordările actuale tratează rezistența globală a corpului navei la momentele de încovoiere în

cazul eșuării pe fund moale (pe suprafață mai mare) și tăierea sau ruperea tablelor de fund
ale navei datorită eșuării pe stânci.

În acest caz, datorită suprafeței de contact mai mici, apar momente tăietoare în corpul navei și studiul
sarcinilor locale este de asemenea aprofundat.

Contribuţii la creşterea siguranţei în exploatarea navelor portcontainer.

 Surse bibliografice:

1. https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Special:DownloadAsPdf&page=For%C8%9B

%C4%83_arhimedic%C4%83&action=show- download-screen

2. http://manualul.info/Fizica_VII_1998/Fizica_VII_1998.pdf

3. Stabilitatea navelor (http://www.capitainedepeche.com/page8.htm)Petrescu-Prahova, M.,

Buzu, I., Fizică. Manual pentru clasa a VII-a, Ed. Didactică și Pedagogică R. A., București,

1998, pag. 74 (http://manualul.info/Fizica_VII_1998/Fizica_VII _1998.pdf)

4. https://www.google.com/search?

q=plutirea+corpurilor&rlz=1C1CHBD_roRO930RO930&sxsrf=AOaemvLOnu0xl4kcrz5Jq-

KoII1YYNQhQA:1639671069253&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=2ahUKEwje7YXd2uj

0AhWngP0HHS1uApQQ_AUoAXoECAIQAw&biw=1280&bih=577&dpr=1.5#imgrc=rnykCa

AFrlkFKM