PROCESUL DE COMPRIMARE

Procesul de comprimare trebuie realizat in asa fel

incat in interiorul cilindrului sa se creeze cele
mai
bune
conditii
pentru
arderea
amestecului de combustibil si aer.
De asemenea prezinta importanta prin cresterea
aportului termic al ciclului si a gradului de
destindere a gazelor (producere de lucru
mecanic).
La MAC parametrii finali ai procesului de
comprimare trebuie sa asigure autoaprinderea
combustibilului si o miscare turbulenta adecvata
pentru a facilita formarea amestecului si arderea
iar la MAS sa asigure omonegizarea amestecului
aer+combustibil pentru ardere cu eficienta
maxima

PROCESUL DE COMPRIMARE

Se
considera
ca
procesul
de
comprimare incepe dupa ISA si se
termina in momentul producerii
scanteii electrice (la MAS) sau la
inceputul injectiei de combustibil (la
MAC).
In cazul ciclului teoretic procesul
comprimarii se desfasoara adiabatic
(nu se schimba caldura, coeficient c)
dar in realitate datorita schimbului
de caldura dintre fluidul motor si
piesele motorului (cilindru, piston

PROCESUL DE COMPRIMARE

Schema procesului de comprimare

nc

nc,
c

Teoretic
p

Real

c
ad
a

p0
a
pms

pm
i

PROCESUL DE COMPRIMARE

Calculul parametrilor
comprimarii
Se aplica ecuatia unui proces
politropic

Exponentul politropic (nc) este egal

cu exponentul adiabatic (c) doar in
punctul de adiabatism. Daca
consideram:

PROCESUL DE COMPRIMARE

, unde:
R este constanta gazelor (8314J/kmolK);
cp, cv sunt caldurile specifice la presiune respectiv
volum constant.

Se considera ca pentru:
MAS nc=1,32...1,39;
MAC nc=1,36...1,40.

Experimental legatura intre turatie si

exponentul politropic este data de:

unde A=100...250 (valorile mai mari sunt

pentru motoarele cu turatii maxime mai mici)

PROCESUL DE COMPRIMARE

Parametrii de stare de la sfarsitul

procesului de comprimare se obtin cu
ajutorul relatiilor:

Tip motor

Presiunea pc
[daN/cm2]

Temperatura
Tc
[K]

MAS

10...20

600...750

MAC

30...50

800...950

PROCESUL DE COMPRIMARE

Variatia presiunii si temperaturii la sfarsitul compresiei in functie de raportul de comprimare

Tc
90
0 [K]

pc
[MPa]

70
0

Tc

50
0
4

pc
2

8
16

12

PROCESUL DE COMPRIMARE

INFLUENTE ASUPRA
COMPRIMARII
Influenta factorilor constructivi
1.Raportul de compresie
Parametrii de stare de la sfarsitul
procesului de comprimare depind de
raportul de comprimare (). Pentru
ca randamentul termic al ciclului sa
fie cat mai mare este indicat ca si
raportul de comprimare sa fie cat
mai mare dar apar limitari datorita
rezistentei
mecanice
a

PROCESUL DE COMPRIMARE

Astfel, raportul de compresie se alege

constructiv in functie de tipul si
destinatia motorului.
La MAS pentru automobile =6...10 iar
pentru automobile speciale =10...12.
La MAC cu camere de ardere nedivizate
(suprafata de racire a camerei de
ardere este minima) =14...17, iar la
MAC cu camere divizate =17...24.
La orice tip de motor se pot alege
(proiecta) rapoarte de compresie mai
ridicate prin (ce metode???):

PROCESUL DE COMPRIMARE

micsorarea diametrului cilindrului,

cresterea turatiei
scaderea sarcinii
Daca se ia in considerare destinatia
motorului, la motoarele care lucreaza la
sarcini apropiate de sarcina nominala
(autocamioane, autobuze) raportul de
compresie poate fi mai mic decat
raportul de compresie al motoarelor
care
lucreaza
la
sarcini
partiale
(autoturisme).

PROCESUL DE COMPRIMARE

Influenta factorilor de exploatare

La cresterea turatiei se micsoreaza
durata in timp a procesului de comprimare
(scade durata de contact a fluidului motor
cu piesele calde ale motorului).
Starea tehnica a motorului are influente
datorita uzurilor mecanice ce apar in timp
datorita procesului de comprimare (si
ardere) indeosebi cea a grupului cilindrupiston-segmenti. Apar scapari ce duc la
scaderea puterii motorului, cresterea
consumului de ulei, poluare etc.

PROCESUL DE COMPRIMARE

Miscarea fluidului motor in timpul

procesului de comprimare
Pentru a obtine eficienta a proceselor
de ardere este necesar ca la sfarsitul
procesului de comprimare sa se
realizeze o miscare ordonata a fluidului
in interiorul camerei de ardere.
La toate camerele de ardere miscarea
incarcaturii
imprimata
in
timpul
procesului de admisie se pastreaza intro masura mai mica sau mai mare si in
timpul procesului de comprimare

PROCESUL DE COMPRIMARE

Uneori intensitatea acestei miscari

este insuficienta pentru desfasurarea
optima a procesului de ardere si de
aceea
exista
diferite
solutii
constructive pentru camerele de
ardere si capul pistonului.

PROCESUL DE COMPRIMARE

Variatia vitezei tangentiale a fluidului in timpul compresiei pentru doua

rapoarte de comprimare diferite (MAS)

wt
[m/s
]
8

4
=7
=11

0
pmi

220
pms

260

300

340[oRAC]

PROCESUL DE COMPRIMARE

Variatia vitezei aerului in timpul compresiei pentru un MAC cu camera de ardere profilata

wt
[m/s
] 2
0
1
6
1
2
8
4
0

20
40
h [mm]

60

80

PROCESUL DE COMPRIMARE