Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi”, Iași

Facultatea de Mecanica
Departament:IMAR

Procese și caracteristici ale

motoarelor cu ardere internă

Student:

Grupa:

Prof :

An universitar:
2013/2014
 Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi”, Iași
Facultatea de Mecanica
Departament:IMAR

Cuprins
Date initiale:...........................................................................................................................................3
Parametri constructivi si marimi de baza:...............................................................................................3
Calculul procesului de admisie a motoarelor in patru timpi...................................................................4
Calculul procesului de comprimare........................................................................................................9
Calculul arderii.......................................................................................................................................9
Trasarea diagramei indicate..................................................................................................................14
Calculul parametrilor indicati si efectivi..............................................................................................17
A. Calculul parametrilor indicati...................................................................................................17
B. Calculul parametrilor efectivi ai motorului...............................................................................18
 Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi”, Iași
Facultatea de Mecanica
Departament:IMAR

Date initiale:
 Turatia : n p =6200 rpm
 Numarul de cilindri: i=4 ;
 Alezaj: D=79mm ;
 Cursa : S=81.5mm;
 Raportul de comprimare : ε =10,5 ;

Parametri constructivi si marimi de baza:

π D2 −6 3
a) Cilindreea unitara , V s = S ∙10 dm
4
V S =¿0,399486 dm3

b) Cilindreea totala, V t =V s ∙i[dm 3 ]

V t =1,597944 dm3 ;

c) Volumul cilindrului, V a =V s +V c [ dm3 ]

V a =0.4415371dm3 ;

Vs
d) Volumul camerei de ardere , V C = ;
ε−1
V c =0.04205115 dm3 ;

S∙n m
e) Viteza medie a pistonului, w p=
30
∙10−3
s[ ]
;
m
w p=16,84333
s

Pe baza acestui criteriu s-a stabilit ca motorul face parte din categoria motoarelor rapide la
m
care w p ≥ 9 ;
s

S
f) Valoarea raportului dintre cursa si alezaj , ψ= ;
D
81,5
ψ= =1,0316455
79
In baza clasificarii motoarelor cu ardere interna cu piston in functie de raportul ψ
(subpatrate, patrate si suprapatrate), motorul calculat este suprapatrat (ψ >1 ¿ .

S
g) Raza manivelei arborelui cotit , r = [ mm ] ;
2
81,5
r= =40,75 mm
2
 Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi”, Iași
Facultatea de Mecanica
Departament:IMAR

r
h) Raportul dintre raza manivelei si lungimea bielei , Λ= ;
l
Este un parametru constructiv al motorului. Pentru motoarele de autoturism
1 1
semirapide si rapide Λ= … ;
3 3,8
1
Λ= =0,285714
3,5
i) Unghiul de rotatie al arborelui cotit –reprezinta unghiul facut de manivela cu axa
cilindrului. Originea unghiului se alege corespunzator pozitiei pistonului in PMI . o
cursa completa a a pistonului corespunde unui unghi de 180°RAC, iar pentru un unghi
de 360°RAC arborele cotit efectueaza o rotatie completa in timp ce pistonul parcurge
doua curse simple.

j) Ciclul motor-reprezinta succesiunea proceselor care se repeta periodic in cilindrii

motorului.

k) Timpul motor, τ ,-reprezinta partea din ciclul motor care se efectueaza intr-o cursa
simpla a pistonului. τ =4 timpi;

Calculul procesului de admisie a motoarelor in patru timpi

Ipoteze de calcul:
 Fluidul proaspat si gazele reziduale sunt considerate gaze ideale.
 Dupa intrarea in cilindru, energia cinematica a incarcaturii proaspete se
transforma integral in caldura.
Conditii initiale de stare (au valori standardizate: STAS 6635-87):
p0=0,1 MPa

T 0=293 K

 Presiunea si temperatura gazelor reziduale.

Presiunea acestor gaze ,numite si gaze arse restante, la motoarele in patru timpi, se
considera ca este egala cu presiunea medie din colectorul de evacuare. Valorile pentru
calculele aproximative relativ la diferite tipuri de motoare se pot adopta din recomandarea
urmatoare:
pr =( 1,20 …1,25 ) p0

pr =1,22∙ p0=0,122 MPa ;

Presiunea gazelor reziduale variaza in functie de turatia motorului; pentru un calcul mai
riguros, variatia se poate aprecia prin relatia:

pr ( n)= p0 ( 1,035+C ∙ 10−8 ∙ n2 ) [ MPa ] ;

 Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi”, Iași
Facultatea de Mecanica
Departament:IMAR

In care:
pr

C=
( p0 )
−1,035 108
=0.4217 ;
n2

*Calculul si graficul sunt efectuate in Microsoft Excel

0,10874 0,11413
n pr(n) 1900 0,105237 3300 1 4700 1 6100 0,121408
0,10906 0,11458
600 0,103673 2000 0,105425 3400 3 4800 8 6200 0,122
0,10939 0,11505
700 0,103736 2100 0,105622 3500 6 4900 5
0,10973 0,11553
800 0,103808 2200 0,105829 3600 7 5000 2
0,11008 0,11601
900 0,10389 2300 0,106046 3700 9 5100 8
0,11651
1000 0,103981 2400 0,106272 3800 0,11045 5200 4
0,11701
1100 0,104082 2500 0,106508 3900 0,11082 5300 9
0,11753
1200 0,104193 2600 0,106753 4000 0,1112 5400 4
0,11805
1300 0,104313 2700 0,107008 4100 0,11159 5500 8
0,11859
1400 0,104443 2800 0,107273 4200 0,11199 5600 3
0,11239 0,11913
1500 0,104583 2900 0,107547 4300 9 5700 6
0,11281
1600 0,104732 3000 0,107831 4400 7 5800 0,11969
0,11324 0,12025
1700 0,104891 3100 0,108125 4500 6 5900 3
0,11368 0,12082
1800 0,105059 3200 0,108428 4600 4 6000 6
0.13

0.12

0.12

0.11
Pr [MPa]

0.11

0.1

0.1

0.09
0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000

Pr(n) n [rpm]
 Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi”, Iași
Facultatea de Mecanica
Departament:IMAR

Temperatura gazelor reziduale depinde de tipul motorului, de raportul de comprimare

si de coeficientul excesului de aer ; valorile uzuale ale temperaturii pentru motoarele cu
aprindere prin scanteie (m.a.s) se incadreaza in urmatoarele limite : T r=900 …1100 K

 Coeficientii gazelor reziduale, γ r , se definesste prin:

v r ( nr . de kmoli de gaze reziduale pe ciclu )
γr= ;
v fr ( nr . de kmoli de fluid proaspat pe ciclu )

kmol
γ r =0,07 [ ]
ciclu
;

 Cresterea de temperatura a fluidului proaspat ,∆ T .

Fluidul proaspat se incalzeste in contact cu peretii sistemului de admisie si ai
cilindrului precum si datorita gazelor reziduale. Cresterea de temperatura depinde in principiu
de viteza fluidului proaspat, de durata admisiei, de temperatura peretilor si a fluidului
proaspat.
∆ T N =20 ° C=293,15 K

Variatia lui ∆ T in functie de turatie, in vederea unui calcul mai complet, poate fi
stabilita orientativ cu relatia:
110−0,0125 ∙n
∆ T n=∆ T N ∙ [ K ];
110−0,0125 ∙n p

In care, T N este cresterea de temperatura corespunzatoare turatiei nomonale n p , in relatia

prezentata n fiind argumentul (variabila) functiei.
*Calculul si graficul sunt efectuate inegral in Microsoft Excel

n ∆T 2400 721,6 4400 496,1

600 924,55 2500 710,325 4500 484,825
700 913,275 2600 699,05 4600 473,55
800 902 2700 687,775 4700 462,275
900 890,725 2800 676,5 4800 451
1000 879,45 2900 665,225 4900 439,725
1100 868,175 3000 653,95 5000 428,45
1200 856,9 3100 642,675 5100 417,175
1300 845,625 3200 631,4 5200 405,9
1400 834,35 3300 620,125 5300 394,625
1500 823,075 3400 608,85 5400 383,35
1600 811,8 3500 597,575 5500 372,075
1700 800,525 3600 586,3 5600 360,8
1800 789,25 3700 575,025 5700 349,525
 Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi”, Iași
Facultatea de Mecanica
Departament:IMAR

1900 777,975 3800 563,75 5800 338,25

2000 766,7 3900 552,475 5900 326,975
2100 755,425 4000 541,2 6000 315,7
2200 744,15 4100 529,925 6100 304,425
2300 732,875 4200 518,65 6200 293,15

4300 507,375

1000

900

800

700

600
T [K]

500

400

300

200

100

0
0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000

T(n) n [rpm]

 Presiunea din cilindru la sfarsitul cursei de admisie, pa.

pa= p 0−∆ pa [ MPa ]
pa=0.088826 MPa

2 w 2a
in care:−∆ p a=( φ + ξ a ) ∙ ∙ ρ0 ∙ 10−6 =0.011174 MPa
2
−φ-coeficientul de reducere a vitezei in sectiunea minima a sistemului de admisie.
−ξ a-coeficientul de rezistenta gazodinamica al sistemului de admisie raportat la
sectiunea minima a sistemului de admisie. In baza recomandarilor, ( φ2 +ξ a )=2,5 … 4
 Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi”, Iași
Facultatea de Mecanica
Departament:IMAR

( φ2 +ξ a )=3
m
−w a []- (recomandat cu valori intre 50...130 m/s), reprezinta viteza fluidului
s
proaspat prin sectiunea minima a sistemului de admisie, stabilita pentru viteza maxima a
pistonului.
m
w a=80
s
kg
−ρ0 [ ]-reprezinta densitatea fluidului proaspat. Pentru temperatura aerului t=20°C ,
m3
densitatea fluidului proaspat la presiunea p0 este:
kg
ρ0 =1,164 ;
m3

 Temperatura la sfarsitul cursei de admisie,T a .

Temperatura la sfarsitul cursei de admisie se poate determina din relatia bilantului
termic aplicat fluidului proaspat inainte si dupa amestecare cu gazele arse. Daca se considera
ca amestecarea se produce la presiune constanta , iar capacitatea calorica specifica a
amestecului este egala cu a fluidului proaspat, temperatura se calculeaza cu relatia:
T 0 ∙ ∆ T + ζ ∙ γ r ∙T r
T a= [K ]
1+ γ r
T a=658,1128 K

C pr
Unde:ζ = , iar C pr si C pfp sunt caldurile specifice la presiune constanta a gazelor reziduale,
C pfp
respectiv a fluidului proaspat ; ζ =1 la motoarele cu formarea amestecului in exterior, valoare
care se poate utiliza, cu aproximatie si la celelalte motoare.

 Gradul de umplere, η v , denumit si randament al umplerii, coeficient de umplere, sau

chiar randament volumetric este definit prin raportul dintre cantitatea (masica,
gravifica, molara, volumica) de fluid proaspat retinut in cilindru la sfarsitul admisiei si
cantitatea posibila de a fi introdusa in cilindree , in conditiile de presiune si
temperatura de la intrarea in motor, adica fara pierderi.
pa T 0 ε 1
η v= ∙ ∙ ∙ ;
p 0 T a ε−1 1−φ pu +γ r
η v =0,53 ;
 Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi”, Iași
Facultatea de Mecanica
Departament:IMAR

∆ v fp
in care,φ pu= ,reprezinta gradul de postumplere sau raportul dintre numarul de kmoli de
v fp
fluid proaspat care patrunde in cilindru dupa P.M.E (dupa terminarea cursei de admisie) si
numarul total de kmoli de fluid proaspat retinut in cilindru.
Pentru motoarele in patru timpi, la sarcini ridicate φ pu=0,08 … 0,25 , valorile fiind
dependente de turatia si de perfectiunea umplerii.
φ pu=0,25

Calculul procesului de comprimare

Procesul si temperatura la sfarsitul comprimarii se pot calcula , aproximand
comprimarea cu o evolutie cu exponent constant m c .

pc = pa ∙ ε m [ MPa ]
c

pc =1,5281 MPa

T c =T c ∙ ε m −1 [ K ]
c

T c =1078,326 K

Exponentul m c reprezinta de fapt o valoare medie pe durata procesului de comprimare.

Valorile exponentuluipolitropic mediu depind de schimbul de caldura dintre fluidul motor si
peretii cindrului. Dintre toti factorii de influenta, ponderea principala o are turatia; la cresterea
turatiei ,mc are o crestere importanta. Motoarele racite cu lichid au un regim termic mai redus
decat cele racite cu aer si, ca urmare, au valori pentru m c mai mici.

Determinarea exponentului mediu m c s-a facut pe baza exponentului adiabatic de

comprimare n c. Valorile lui n c se determina din nomograma in functie de raportul de
comprimare ε.
m c =n c −0.04

m c =1,21

Calculul arderii

 Ipoteze de calcul:
-caldurile specifice depind numai de temperatura
 Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi”, Iași
Facultatea de Mecanica
Departament:IMAR

-arderea se desfasoara dupa evolutii simple: izocore, izobare si izoterme ; in cadrul

lucrarii se considera ca arderea se desfasoara izocor si izobar (adica mixt)
-compozitia fluidului motor la sfarsitul arderii depinde de coeficientului excesului de
aer
-gazele reziduale au compozitia produselor de la sfarsitul arderii
-caldura dezvoltata prin ardere este egala cu caldura de reactie chimica la presiunea si
temperatura mediului inconjurator, degajata pana la formarea produselor de ardere,
neglijandu-se variatia caldurii cu temperatura.
-variatia energiei interne a fluidului motor si efectuarea lucrului mecanic exterior in
timpul arderii sunt efectul caldurii utile masurate prin coeficientul de utilizare a caldurii ξ z,
care tine seama de caldura degajata prin ardere pana in punctul z si de pierderile de caldura
aferente.
Tab.1:Caracteristicile combustibilului petrolier
Combustibil Compozitia Omin Lmin kJ
Hi[ ]
kmol kmol kg
[ ] [ ]
kg kg
c h o
Benzina 0.85 0.142 0.00 0.1065 0.5073 43529 43500
4 4

 Aerul necesar arderii.

Combustibilii lichizi au urmatoarea compozitie elementara:
c +h+ o+ s=1 [ kg ]
-c,h,o,s, sunt participantii masici de carbon, hidrogen, oxigen,sulf,etc.
Cantitatea de aer teoretica necesara arderii sau cantitatea minima de aer necesara
arderii complete, tinand seama de proportia volumica de oxigen in aer (21 procente), este:
1 c h o
Lmin = ( + −
0,21 12 4 32 )[ kgkmolcombaer. ] ;
cantitatea reala de aer, disponibila pentru arderea unui kg de combustibil este :
(λ=0.98 ¿
kmol aer
L=λ ∙ Lmin =0,4971 ;
kg comb
Numarul de kmoli de substanta initiala care participa la reactia chimica este:
kmol aer
vi =λ Lmin + v c ;
kg comb
 Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi”, Iași
Facultatea de Mecanica
Departament:IMAR

kmol aer
vi =0,5059 ,
kg comb .
1 kmol aer
unde: v c = =0,00877 ;
Mc kg comb .

kg
M c =114 ;-masa molara a combustibilului (valoare de 114 atribuita in calcule
kmol
datorita inlocuirii benzinei ci n-octanul)

 Produse de ardere.
cantitatile lor se stabilesc din ecuatia chimica de ardere, pentru cazul arderii
incomplete a combustibilului (cand λ<1)
c 1−λ kmol
vC O = −2 0,21 Lmin =0,06832 ;
2
12 1+θ kg comb .
1−λ kmol
vCO =2 0,21 Lmin =0,002841 ;
1+θ kg comb .
h 1−λ kmol
v H O= −2 θ 0,21 Lmin =0,06958 ;
2
2 1+ θ kg comb .
1−λ kmol
v H =2 θ 0,21 Lmin =0,00142 ;
2
1+θ kg comb.
kmol
v N =0,79 λ Lmin=0,400767 ;
2
kg comb.
vH h
in care:θ= 2
valorile sale alegandu-se in functie de raportul al combustibilului.
v CO c

Pentru combustibili petrolieri cu h/c=1,17...0,19 , inclusiv benzina, se aleg valori in

intervalul 0,45...0,5 (valoarea aleasa in calcule a fost θ=0,5 ¿
Numarul total de kmoli de produse de ardere:
c h
v pa =c cO + v CO + v H O + v H +v N = + +0,79 λ Lmin
2 2 2 2
12 2
kmol
v pa =0,542934
kg comb .
 Variatia molara.
Variatia numarului de kmoli in urma arderii este:
Δ v=v pa−v i ;

kmol
Δ v=0,037008 ;
kg comb .
 Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi”, Iași
Facultatea de Mecanica
Departament:IMAR

v pa
coeficientul chimic de variatie molara este exprimat prin raportul μc = ;
vi
h o
0.21 ( 3.76 λ+1 ) L min + +
4 32
μc = ;
λ Lmin + v c

μc =1,07394

Daca se iau in considerare gazele reziduale, coeficientul total al variatiei molare

devine:
μ c+ γr
μt = ;
1+ γ r
μt =1,068363 ;

 Puterea calorica a combustibilului

Pentru calculetermice se poate folosi formula lui D.I.Mendeleev:
kJ
H i=34013 ∙ c+ 125600∙ h−10900∙ ( o−s )−2512 ∙ ( 9 ∙h+u ) [ ]
kg
;

Pentru combustibilii petrolieri din Romania, sunt date orientativ compoziitiile lor
necesare arderii complete, precum si puterile calorice inferioare H i (vezi Tab.1).
In cazul in care motorul functioneaza cu lipsa de aer, arderea fiind incompleta, in
produsele de ardere apar CO si H2.. Astfel, caldura degajata fiind mai mica , puterea calorica
pentru arderea incompleta se determina cu relatia:
kJ
H ¿ =H i−120000 ∙ ( 1−λ ) ∙ Lmin [ ]
kg
;

kj
H ¿ =42282,48 ;
kg
 Calculul temperaturii maxime de ardere.
Temperatura T z la sfarsitul arderii se determina cu ajutorul relatiei de ardere care
reprezinta de fapt bilantul energetic al procesului respectiv.
Temperatura T z va fi solutia pozitiva a urmatoarei ecuatii de gradul doi:

a 2 ∙ T 2z +a1 ∙T z+ a0=0

a 2=( 0,21+1,05∙ λ ) 10−3 ;

a 1=1,49−0,21 ∙10−3 ∙ T 0+ ( 11,47−1,05 ∙10−3 ∙ T 0) ∙ λ

 Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi”, Iași
Facultatea de Mecanica
Departament:IMAR

v pa ( 6912,31 ∙ λ−1953,31 ) ∙103 ∙ ξ z

a 0=
μt{ [ ( 57,83 λ +1 ) ( 1+ γ r ) ] }
+ ( 19,67+2,51 ∙ 103 ∙ T c ) ∙ ( T c −T 0 ) + ( 1,49+11,49 ∙ λ ) ∙ T 0 ;

a 2=0,001239

a 1=12,36757

a 0=−51294,5

T z 1=−13134
{T z 2=3152,11
;

Coeficientul ξ z din relatiile de mai sus reprezinta coeficientul de utilizare a caldurii in

procesul de ardere si a fost considerat ca: ξ z=0.85

Raportul λ z este, la nivelul ciclului de calcul nerotunjit, raportul de crestere a presiunii

pz
in procesul de ardere si se defineste ca λ z= ;in cara p zreprezinta presiunea la sfarsitul
pc
arderii iar pc este presiunea la sfarsitul comprimarii.
La m.a.s acest raport mai poate fi calculat cu urmatoarea relatie:
Tz
λ z=μ t ;
Tc
λ z=3,122993;

p z=4,772525 MPa

 Calculul presiunii maxime a ciclului rotunjit (corectat).

La nivelul ciclului rotunjit, valoarea presiunii maxime, pmax ,difera de valoarea p z
determinata la nivelul ciclului nerotunjit , fiind mai mica. Corectarea ciclului teoretic conduce
la valori ale presiunii maxime reprezentand circa (0,85...0,92) p z.
pmax =ξ z ∙ p z ;

pmax =4,056646 MPa ;

 Calculul destinderii.
In conditiile unui permanent schimb de caldura intre gazele care evolueaza in cilindru
si exterior, pentru evaluarea procesului, destinderea este asimilata unei transformari
politropice, cu exponent politropic m d constant, egal cu valoarea medie.
130
m d =1,22+ ;
n
m d =1,240968;
 Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi”, Iași
Facultatea de Mecanica
Departament:IMAR

Relatia de calcul pentru presiunea si temperatura de la sfarsitul cursei de destindere

sunt urmatoarele:
pz
pd = [ MPa ]
εm d

pd =0,25729 MPa ;

Tz
T d= [ K ];
ε m −1
d

T d=1788,663 K ;

Cunoscand presiunea si temperatura la sfarsitul destinderii, se poate verifica

temperatura admisibila a gazelor reziduale, T r adm . :
Td
T r adm .= [K ];
pd
√
3

pr
T r adm .=1093,649 K

Trasarea diagramei indicate.

Diagrama indicata a motorului cu ardere interna se construieste pe baza calculului

proceselor de lucru. Se traseaza mai intai diagrama nerotunjita, apoi se rotunjeste in raport cu
cotele de reglaj ce se adopta. Trasarea se face in coordonate p-V.
Se alege o scara a presiunilor si o scara a volumelor.
Trasarea liniilor de evacuare si admisie se face prin cate o izobara de valoare p= p r si
p= p a .

In ceea ce priveste politropele de destindere si comprimare, deoarece in abscisa apare

si cursa pistonului, se traseaza variatia presiunilor in functie de cursa pistonului.
Pentru politropa de comprimare:

S+ s mc
k1
pcx = p a ∙ ( ) = ( x + s)
x+s mc
[ bari ] ;

Pemtru politropa de destindere:

S md
k2
pdx = p z ∙ ( ) x +s
=
( x+ s )m d
[ bari ] ;

unde:
 Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi”, Iași
Facultatea de Mecanica
Departament:IMAR

pcx −¿presiunea corespunzatoare deplasarii x a pistonului in timpul cursei de

comprimare;
pdx −¿presiunea corespunzatoare deplasarii x a pistonului in timpul cursei de
destindere
pa−¿presiunea la sfarsitul cursei de admisie;

p z−¿presiunea teoretica la sfarsitul procesului de ardere

x- cursa pistonului, masurata din PMI;

1−cos φ λ' 2
x=S ∙( + sin φ)
2 2
φ−¿unghiul de rotatie al arborelui cotit, considerat zero la inceputul ciclului motor.

λ ' −¿raportul dintre lungimea bielei si lungimea bratului arborelui cotit.

λ ' =0,25 ( adoptat ) ;

s−¿inaltimea cilindrului de diametru D (alezajul) si acelasi volum cu camera de ardere
S
s= [ mm ] ;
ε−1
Intimpul unui ciclu de functionare , arborele cotit efectueaza doua rotatii complete,
deci φ variaza intre 0 si 720°. Legatura dintre variatia unghiului φ de rotatie a arborelui motor
si procesele de lucru este data explicit in rumatorul tabel:
Tab.2
φ Procesul de lucru Legea de variatie a presiunii
0°- 180° Admisie p= p a
180° - Comprimare p= p cx
360°
360° - Ardere si destindere p= p dx
540°
540° - p= p r
720°

Pentru trasarea diagramei indicate nerotunjite, se calculeaza urmatoarele marimi:

s=8,5789 mm

k 1=p a ∙ ( S+ s )m =20,5888
c

k 2=p z ∙ s m =68,7242
d

*Calculul si graficul sunt efectuate inegral in Microsoft Excel

φ cos φ x p
180 -1 81,5 0,088826
 Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi”, Iași
Facultatea de Mecanica
Departament:IMAR

195 -0,96593 80,45269 0,090091

210 -0,86603 77,31397 0,09409
225 -0,70711 72,11148 0,101479
240 -0,5 64,94531 0,113567
ss255 -0,25882 56,04941 0,132746
270 -1,8E-16 45,84375 0,163433
285 0,258819 34,95566 0,214113
300 0,5 24,19531 0,301882
315 0,707107 14,48227 0,461897
330 0,866025 6,732902 0,758139
345 0,965926 1,729739 1,223647
360 1 3,06E-31 1,528189
375 0,965926 1,729739 3,799768
390 0,866025 6,732902 2,325566
405 0,707107 14,48227 1,398997
420 0,5 24,19531 0,904445
435 0,258819 34,95566 0,635871
450 3,06E-16 45,84375 0,482017
465 -0,25882 56,04941 0,389433
480 -0,5 64,94531 0,331841
495 -0,70711 72,11148 0,295669
510 -0,86603 77,31397 0,273609
525 -0,96593 80,45269 0,261691
540 -1 81,5 0,25792

Diagrama indivata nerotunjita

4 3.8

3.5

2.5
p [bar]

1.53
1.5

0.5
0.26
0.09 0.26
0.09
0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90

x [mm]
 Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi”, Iași
Facultatea de Mecanica
Departament:IMAR

3.5

2.5
p [bar]

1.5

0.5

0
150 200 250 300 350 400 450 500 550 600

a[°RAC]

Calculul parametrilor indicati si efectivi

A. Calculul parametrilor indicati
1. Presiunea medie indicata pe ciclul pi ,este o marime conventionala si poate fi definita
astfel:
-presiunea constanta ca marime, care actionand asupra pistonului in timpul cursei de
destindere ar produce un lucru mecanic egal cu lucrul mecanic indicat al cuclului
-inaltimea unui dreptunghi avand baza egala cu cilindreea si aria cu lucrul mecanic
indicat.
Li
pi = ;
Vs
Li−¿ lucrul mecanic al diagramei de presiune inalta;lucrul mecanic de presiune joasa,
sau lucrul mecanic de pompaj, se considera in consumul propriu de lucru mecanic al
motorului, sau in randamentul mecanic al motorului.
Pentru calculul presiunii medii indicate a ciclului conventional de calcul, se determina
presiunea medie indicata pi ' a ciclului de calcul rotunjit ; in continuare se micsoreaza aceasta
presiune, tinand seama de diagrama indicata rotunjita, si de aria negativa datorita curselor de
pompaj.
 Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi”, Iași
Facultatea de Mecanica
Departament:IMAR

pc β 1 1 1
p'i=
[
ε −1 m d −1 ε (
∙ 1− m −1 −
)
m c −1
d (
∙ 1− m −1 ;
ε c )]
p'i=¿0,60308 Mpa;

Presiunea medie indicata a ciclului de calcul rotunjit este data de relatia:

pi=φr p 'i+ ∆ pi ;
pi=5,5021 ¯;

∆ pi =ξ 0 ( pa − pr ) ;

∆ pi =−0,332 ¯;

∆ pi -lucrul mecanic de pompaj pentru motoarele in patru timpi nesupraalimentate

ξ 0=1

φ r=0,97−¿coeficientul de rotunjire

2. Puterea indicata , N i reprezinta puterea motorului corespunzatoare lucrului mecanic

indicat al ciclului:
pi ∙ V s ∙ n
Pi= ;
30 ∙ τ
Pi=12,4518 kW ;
3. Randamentul indicat, ηi , se defineste prin caldura disponibila a unitatii de cantitate de
combustibil.
103 ∙ pi ∙ Lmin ∙ λ
ηi = ;
H i ∙ ρ 0 ∙ ηv
ηi =0,26109;
kg
ρ0 =1,189 3 ;
m

4. Consumul specific indicat,c i este cantitatea de combustibil consumata de motor in

unitatea de timp , pentru unitatea de putere dezvoltata de motor.
ρ0 ∙η v g
c i=3,6 ∙ 10
3
[ ]
pe ∙ λ ∙ Lmin kWh
;

g
c i=247,048 ;
kWh
B. Calculul parametrilor efectivi ai motorului.
1. Presiunea medie efectiva , pe este o presiune conventionala, constanta ca marime ,
care actionand asupra pistonului , in timpul cursei de destindere, ar produce un lucru
mecanic egal cu lucrul mecanic efectiv al motorului.
 Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi”, Iași
Facultatea de Mecanica
Departament:IMAR

pe =η m ∙ p i ;
pe =5,55 bari ;
ηm =0,92- randamentul mecanic.

2. Peterea efectiva , Pe ,este puterea transmisa arborelul motor consumatorului.

p e ∙ V s ∙n ∙ i
Pe = [ kW ] ;
30 ∙ τ
Pe =45,8225 kW ;

3. Consumul specific efectiv, c e :

ρ0 g
c e =3,6 ∙ 10
3
[ ]
pe ∙ λ ∙ L min kWh
;
g
c e =287,272 ;
kWh
4. Consumul orar de combustibil, C h :
P e ∙ c e kg
C h=
103 h [ ] ;
kg
C h=13,1635
h
5. Puterea litrica, P L :
P kW
P L= e
VS∙i l [ ]
;
kW
P L=28,6759 ;
l