Sunteți pe pagina 1din 17

Acumulatoare de tip Zn-Aer

Acumulatoarele Zn-aer utilizează ca electrod pozitiv O2 din aer. Acesta


difuzează prin catod şi, după ce a ajuns la interfaţa catodului cu electrolitul
alcalin, este redus catalitic. Deoarece materialul activ al unui electrod (O2)
este în afara celulei, celalalt electrod (Zn) ocupa cea mai mare parte a
volumului unei celule.

Capacitatea celulei
depinde numai de mărimea
anodului şi de cantitatea de
Zn care poate fi stocata într-
un volum dat. Densitatea de
energie si energia specifica
in cazul unei celule Zn-aer
au valori ridicate.

Energia teoretică a celulei


Zn-aer este 1350Wh/kg.
Acumulatoare de tip Zn-Aer
Anodul este format din regiuni cu suprafeţe exterioare mari pe care se afla
pulberea de Zn amestecat cu electrolit şi, în unele cazuri, cu un agent de
coagulare.
•Reacţia globala:
 o
descarcare
Zn  1/2O 2 ZnO
m 
incarcare

ELECTRODUL POZITIV

descarcare

- o
1/2O 2  H 2 O  2e 2OH -
m 
incarcare

ELECTRODUL NEGATIV

descarcare
- o
Zn  4(OH) ZnO  H 2O  2OH -  2e-
m 
incarcare
Acumulatoare de tip Zn-Aer
Utilizarea acestui acumulator este limitată de problemele legate de
stabilitatea electrodului de Zn în soluţia alcalină a electrolitului (este solubil),
de depunerile din timpul încărcării si de desprinderile la descărcare. Există si
alte probleme tehnologice date de utilizarea electrodului O2 , care justifica
succesul comercial limitat al acestui sistem.

Se folosesc mai multe tehnologii pentru fabricarea electrodului de Zn si


exista diverse configuraţii ale celulelor care pot conţine structuri cu mai mulţi
electrozi. În aceste celule, Zn poate fi incarcat/descarcat la aproape 100% din
capacitatea teoretica a sa.

Electrodul de aer are ca si componentă structurală primara carbonul. Într-o


configuraţie uzuală de acumulator cu doi electrozi de aer, electrodul este
făcut din negru de fum amestecat cu un liant, placat cu Ni pe partea dinspre
colectorul de curent, cu un strat hidrofob de difuzie de gaze pe partea de aer
şi cu un strat hidrofil catalizator pe partea dinspre electrolit.
Acumulatoare de tip Zn-Aer
Curentul maxim pe care il poate furniza celula depinde de disponibilitatea
O2. Dacă accesul aerului nu este controlat, excesul de O2 ar putea ajunge la
catod şi s-ar produce o descărcare profundă. Prin urmare este necesara o
limitare a pătrunderii vaporilor de H2O si a altor gaze care ar putea degrada
celula.

Electrolitul este de obicei o soluție de KOH de 30% în apă. În zilele uscate,


soluția tinde să piardă din apă, iar in zilele umede procesul este inversat. În
ambele cazuri, durata de funcționare a celulei este afectata, aceasta explică
de ce sunt necesare găurile din membrana de difuzie.

În funcție cu procedura de reîncărcare acumulatoarele Zn-aer pot fi cu


încărcare electrica sau mecanică. Aceasta din urmă implică înlocuirea
întregului compartiment cu Zn sau numai a pulberii de Zn.

Reîncărcarea electrica a bateriei se bazează pe funcționalitatea duală a


electrodul O2. Electrodul negativ poate fi o folie de Zn, masa de Zn cu o
porozitate ridicata sau o pastă de Zn. Aceasta este preferata pentru
acumulatoarele de mare capacitate.
Acumulatoare de tip Zn-Aer

Durata de viață depinde în mare măsură de adâncimea ciclurilor de


descărcare şi este, în general redusă la cicluri adânci. În timpul ciclului de
descărcare, se poate observa o scădere a capacității la echilibru, care are
legătură cu carbonatarea electrolitului și pierderea H2O. Prin urmare, pentru
celulele de acest tip trebuie să asigure mijloace pentru îndepărtarea de CO2
permițându-se în același timp absorbția unui anumit nivel de umiditate din
aer.

Alte dezavantaje sunt date de limitarea capacității data de durata de viață


redusă a separatorului.

Acumulatoarele realizate pentru tracțiune electrică se bazează pe o


substituire mecanică a electrozilor epuizaţi de Zn. Astfel de baterii au fost
testate pe autobuze şi microbuze electrice.
Acumulatoare de tip Zn-Br
Aceste acumulatoare şi următoarele (redox vanadiu) aparţin clasei de
acumulatoare cu flux, adică sistemele cu electrolit recirculat.

descarcare
 o
•Reacţia globala: Zn  Br2 ZnBr2
m 
incarcare

ELECTRODUL POZITIV

 o
descarcare
Br2  2e - 2Br -
m 
incarcare

ELECTRODUL NEGATIV

descarcare
 o 
Zn Zn  2e-
m 
incarcare
Acumulatoare de tip Zn-Br
Tensiunea electrochimica a unei celule este de 1,85 V.

Difuzia Br2 spre depozit Zn este în mare parte împiedicată de separatorul cu


micropori. Cu toate acestea, pentru a menţine concentraţia de Br2 coroziv la un
nivel scăzut se foloseşte un aditiv (o sare de alchilamoniu) care asigură o
solubilitate redusa in faza lichida. Acesta este depozitat in rezervor unde se
sedimentează prin gravitaţie.

Electrozi de tipul bipolar, sunt


realizaţi dintr-un compozit de
carbon, polietilenă de înaltă
densitate şi fibra de sticlă pentru
consolidare.

Separatorul este fabricat din


polietilena umpluta cu siliciu.
Pompele, rezervoarele şi tubulatura
sunt făcute din materiale plastice,
pentru a evita atacul de la Br2.
Acumulatoare de tip Zn-Br

Performanţei bateriei pot fi sintetizate astfel:


- energia specifică este in limite acceptabile;
- toleranţă la cicluri de descărcare profunde (baterie poate fi descărcată la
100% fără o deteriorare);
- ciclu de viaţă lung (baterie poate depăşi 2000 de cicluri de încărcare /
descărcare pe durata sa de funcţionare).

Performanţele acumulatorului sunt diminuate de:


- auto-descărcarea.
- energie solicitată de sistemele auxiliare.

Acumulatorul Zn/Br2 este folosit in aplicaţii staţionare: managementul sarcinilor,


sisteme de stocare a energiei solare şi eoliene, sisteme de rezervă de putere şi
UPS. Aceste sisteme pot avea capacităţi mai mari de 2 MWh.
Acumulatoare Vanadium Redox - VRB
Acumulatoarele Redox cu recircularea electrolitului se caracterizează prin
faptul că toate elementele care participa la reacţia chimică sunt ioni. Lipsa
fazelor solide şi circulaţia electrolitului permite obținerea unor acumulatoare cu
putere foarte ridicată.

Alte caracteristici pozitive sunt:


(1) Capacitatea poate fi mărită doar prin creșterea volumului electrolitului;
(2) Descărcarea completa este posibilă fără efecte negative;
(3) Soluția de electrolit poate fi folosită pentru un timp nedefinit;
(4) Auto-descărcare este neglijabilă;
(5) Răspunsul bateriei este instantaneu (<1 ms).
Acumulatoare Vanadium Redox - VRB
  o 2
incarcare
•Reacţia globala: V 3  VO 2  H 2 O V  VO 2  2H 
m 
descarcare
Tensiunea electrochimica pe
celula este de 1,6 V.

Sistemul de celule este similar cu


cel al acumulatorului Zn-Br2 şi este
prezentat în figura alăturată.

Electrozi folosiți sunt de tip


cilindric. În exterior se afla două
rezervoare cu electrolit.

Celula conține o membrană care


asigură schimbul de cationi si
reprezintă un separator eficient
intre cele două părți.
Acumulatoare Vanadium Redox - VRB

•Reacţia globala: 2 2  o 3


descarcare
V  VO  2H V  VO   H 2 O
m 
incarcare
2
Acumulatoare Vanadium Redox - VRB

Acumulatorul poate avea mai mult de 3000 de cicluri de


incarcare/descarcare daca funcționează în intervalul de temperatură 10-45º C.

Energia specifica şi densitatea de energie au valori reduse .

În general, puterea unei VRB poate fi mărită prin creșterea debitului de


electrolit sau numărului de celule din stivă. În stadiul actual de dezvoltare,
membrana este componenta cea mai predispusa la deteriorare şi trebuie să fie
înlocuită la o perioadă de 5 ani.

VRB poate fi folosit în mai multe aplicaţii staţionare, de exemplu, pentru


acoperirea vârfurilor de sarcina, căderile accidentale de tensiune, alimentarea
de urgenta, stocarea/stabilizarea surselor de energie eoliene si solare, controlul
cererii şi furnizării de energie.
Acumulatoare Sodiu-Sulf Na/S

• Aceste acumulatoare funcţionează la temperaturi ridicate si au electrodul negativ


realizat din Na iar cel pozitiv din S. Ca electrolit se foloseşte o soluţie de Al2O3 care
conţine ioni de Na+.

• Densitatea de energie a acumulatorilor Na-S este foarte mare, depăşind cu mult


pe cea a acumulatoarelor (Pb-acid Ni-Cd) utilizate până în prezent in sistemele de
stocare a energiei.
• Alte avantaje distincte ale acumulatorilor Na-S sunt:
- densitate de putere ridicată;
- durata de utilizare mare;
- independenta fata de temperatura exterioară;
- costuri moderate.

Temperatura de funcţionare a unui sistem cu celule Na-S este între 300º-350ºC.


În acest interval de temperatură, atât Na şi S sunt lichide, în timp ce electrolitul este
solid. Doparea cu ioni de Na+ electrolitului ii asigura o conductivitate ridicată.
Acumulatoare Sodiu-Sulf Na/S
Pe perioada de descărcare Na+ migrează de la electrodul de Na la cel de S
şi se formează polisulfuri. Formarea de Na2S3 produce o tensiune de 1.78 V.
La o descărcare de C/3 media tensiunii electrochimice produse este de 1,9 V.

•Reacţia globala:

descarcare
 o
2Na  3S Na 2 S 3
m 
incarcare

În timpul încărcării, reacţia de


formare a Na2S3 este inversată
şi, în etapele finale apare o
creştere a marcantă a rezistenţei
datorita caracterului de izolare
electrică a sulfului. Prin urmare,
încărcarea trebuie să fie oprită
înainte de recuperare completă
Na, iar la descărcările ulterioare
se va furniza in jur de 85-90% din
capacitatea teoretica.
Acumulatoare Sodiu-Sulf Na/S
După cum sa menţionat, acest sistem are un număr mare de cicluri de încărcare /
descărcare (pana la 5000 la 6000 de cicluri). Limitarea se datorează în principal
stări lichide de produşilor de reacţie care permite dezvoltarea de modificări
morfologice care duce la îmbătrânirea electrozilor.

O cerinţă esenţială pentru electrodul Na este ca acesta sa aibă o puritate ridicată.


Nu este permisă existenţa altor metale sau compuşii ai Na. Contaminanţi tind să se
concentreze la interfaţa cu electrolitul reducând suprafaţa activa a electrodului
putând provoca chiar distrugerea sa.

Electrodul de sulf este impregnat într-un strat de carbon sau pe o pâsla grafit.
Fibrele de carbon asigura o bună conductivitate electrică, sulful fiind un izolator
pentru atât pentru electroni cat şi pentru ioni. Din fericire, polisulfurile de Na sunt
bune conductoare de ioni.

Electrolitul din Al2O3 pur este greu de obţinut si este instabil chimic. Acesta se
stabilizează cu Mg sau ioni de Li care substituie parţial ionii de Al.
Acumulatoare Sodiu-Sulf Na/S

Producţia de acumulatori Na-S pentru aplicaţii staţionare s-a dezvoltat în


Japonia, unde există sisteme de stocare a căror putere însumată depăşeşte
270 MW. Se pot construi sisteme de stocare de energie de putere foarte mare.
S-au realizat sisteme de la 57MWh. Ele au o durată de viaţă de până la 15 de
ani si pot realiza câteva de mii de cicluri de încărcare descărcare.
Caracteristicile acumulatoarelor utilizate in
sistemele de stocare a energiei

S-ar putea să vă placă și