Lucrare de laborator

Nr-1
La
Asamblarea si depanarea
calculatorului personal

Elev:BURUIAN MIHAIL
GRUPA:WEB-011

*Reguli de proteectie a muncii*

REGULI DE PROTECŢIA MUNCII SPECIFICE LABORATOARELOR DE
ELECTRONICĂ

Se interzice folosirea instalatiilor electrice provizorii, cu exceptia

alimentarii cu energie electrica la locurile de munca unde se
executa reparatii.
La tablourile de distributie a energiei electrice se vor folosi numai
sigurante calibrate.

Aparatele si echipamentul electric 212k106c în stare defecta se

vor deconecta imediat de la reteaua electrica.

Utilajul electric, dupa terminarea lucrului, se scoate de sub

tensiune.

Conectarea la reteaua electrica a diferitelor aparate si/sau

montaje electrice se va face numai dupa verificarea de catre
conducatorul lucrarii de laborator a montajului efectuat.

Deoarece aparatura electrica de masurare este sensibila la socuri

mecanice si/sau electrice, nu trebuie trântita pe masa si nu se va
lucra la valori mai mari decât cele nominale. Orice defect
functional al aparaturii trebuie semnalat personalului de
conducere a lucrarii. Studentii nu vor încerca sa remedieze singuri
defectul respectiv.

Aparatele de masura se aseaza pe masa astfel încât sa fie

accesibile manevrei sau astfel ca citirea sa se faca în conditii
normale de lucru.

Dupa ce a fost hotarât locul aparatelor, se trece la executarea

legaturilor electrice conform schemei de montaj cu ajutorul
cordoanelor de legatura.

Montajul se executa fara a se porni sursa de energie electrica.

Dupa executarea montajului, se verifica pozitia de începere a

experimentarilor pentru aparatura de masura si control (de
exemplu: pozitia cursoarelor reostatelor si
autotransformatoarelor, pozitia comutatoarelor aparatelor cu
scari de masura multiple etc.).

În momentul conectarii stecherelor în prize, degetele nu trebuie

sa atinga partile metalice ale stecherelor.

Înainte de a începe executarea lucrarii, montajul va fi controlat

de cadrul didactic; nimeni nu are voie sa faca punerea sub
tensiune înainte de acest control. În caz contrar, studentii sunt
responsabili de pagubele produse.
Este interzis a se umbla la alte butoane ale aparatelor electronice,
în afara celor cu care se lucreaza si care vor fi indicate de cadrul
didactic.

În timpul experimentarilor este interzis studentilor plimbarea de

la o masa la alta, de a circula prin laborator sau a întretine
discutii în afara temei de studiat.

Persoanele care deservesc instalatiile electrice trebuie sa

îndeplineasca urmatoarele conditii:

a)     sa fie sanatoase din punct de vedere psihic;

b)    sa posede cunostinte profesionale si de tehnica securitatii

muncii corespunzatoare;

c)     sa cunoasca procedeele de scoatere de sub tensiune a

persoanelor electrocutate si de acordare a primului ajutor.

În timpul desfasurarii experimentului nu se vor atinge piesele

conductoare aflate sub tensiune.

Desfacerea montajului experimental se va face numai dupa

decuplarea alimentarii tuturor aparatelor.

Daca se observa un defect ce ar avea drept consecinta

distrugerea unui aparat sau a unui element din schema, se scoate
imediat montajul de sub tensiune.

Este interzisa abandonarea instalatiei aflate sub tensiune si

lasarea ei nesupravegheata.

Pe mesele de lucru nu se vor pune alte obiecte si se vor îndeparta

conductoarele de prisos.

Lucrarile care urmeaza a se efectua trebuie studiate cu atentie

pentru a se cunoaste punctele din montaj cu tensiune ridicata,
precum si modul de lucru corect cu fiecare montaj realizat.

Datorita nerespectarii acestor norme de protectia muncii se pot

produce doua feluri de accidente:

a)     electrocutarea prin atingerea directa a partilor conductoare

aflate sub tensiune, sau prin atingeri indirecte, ca urmare a
defectarii izolatiei;
b)    defectarea sau distrugerea aparatelor din lucrare.

Aceste instructiuni au un caracter permanent si nerespectarea lor

constituie contraventie si se pedepseste, dupa gravitatea cazului,
conform legilor privitoare la protectia muncii.

*PROTECTIA ECHIPAMENTELOR ELECTRICE*

Defectele care apar in instalatiile electrice sunt foarte complexe,
atat ca desfasurare, cat si din punctul de vedere al efectelor pe
care le pot produce. Desi este posibila o impartire a defectelor
dupa cauza si dupa natura lor, in practica este greu de distins
carei categorii ii apartine defectul care a avut loc, dat fiind ca cel
mai adesea apar defecte combinate si nu se poate sti care a fost
cauza. Trebuie mentionat ca intamplarea joaca, adesea, un rol
important in evolutia defectului.

Eliminarea rapida si selectiva a defectelor ca apar in instalatiile

electrice este impusa de urmatoarele aspecte:

– necesitatea continuitatii in alimentarea cu energie electrica a

consumatorilor nedefecti;

– protejarea consumatorilor de efectele distructive (din punct de

vedere termic si electrodinamic) ale regimurilor anormale
(suprasarcina, scurtcircuit sau supratensiune);

– protejarea operatorilor umani de efectele regimerilor anormale

de functionare a instalatiilor electrice;

– reducerea timpului de remediere a defectelor din instalatiile

electrice.

Protectiile se pot clasifica dupa numeroase criterii, dintre care

cele mai importante sunt:

A. Dupa tipul echipamentului protejat, putem avea:

– protectii ale motoarelor electrice (asincrone, sincrone, motoare

de c.c. etc.);

– protectia generatoarelor sincrone;

– protectia transformatoarelor electrice;

– protectia retelelor de distributie de joasa tensiune (radiale);

– protectia retelelor de medie si inalta tensiune (cu alimentare

bilaterala);

– protectia instalatiilor de iluminat;

– protectia instalatiilor casnice;

– protectia instalatiilor electronice, etc.

B. Dupa tensiunea nominala a echipamentului protejat:

– protectia instalatiilor de joasa tensiune;

– protectia instalatiilor de medie tensiune;

– protectia instalatiilor de inalta tensiune;

– protectia instalatiilor de foarte inalta tensiune.

C. Dupa tipul de defect putem avea:

– protectie la suprasarcina;

– protectie la supracurenti;

– protectie la scurtcircuit;

– protectie la supratensiune;

– protectie la tensiune minima;

– protectie la disparitia tensiunii;

– protectie la supratensiuni atmosferice;

– protectie impotriva iesirii din sincronism;

– protectie la degajarea de gaze;

– protectie impotriva alimentarii cu tensiune asimetrica;

– protectie impotriva functionarii la frecventa redusa, etc.

D. Dupa timpul de actionare al protectiei:

– ultrarapide;

– rapide;

– normale;

– lente;

– temporizate;

– temporizate in trepte, etc.

E. Dupa echipamentul de protectie:
– protectii prin relee electromecanice;

– protectii prin relee electronice;

– protectii prin declansatoare;

– protectii prin automate programabile;

– protectii prin calculator, etc.

F. Dupa modul de conectare in circuitele protejate;

– protectii cu conectare directa in circuitul echipamentului

protejat;

– protectii prin traductoare (de curent, tensiune, directionale,

etvc.);

– protectii mixte.

G. Dupa modul de actionare in circuitul protejat:

– actionare directa (prin contactoare sau intrerupatoare);

– actionare directa prin sigurante fuzibile;

– actionare indirecta prin relee intermediare sau contactoare, etc.

H. Dupa gradul de automatizare:

– protectii locale automate (sigurante fuzibile, relee sau

declansatoare);

– protectii numerice;

– protectii de la distanta prin sisteme de telecomanda;

– protectii prin dispecderat.

La proiectarea circuitelor de protectie trebuie sa se tina cont de

faptul ca regimurile de avarie pot dauna nu doar echipamentului
supravegheat ci si instalatiei electrice in ansamblul ei. De multe
ori pagubele datorate intreruperii alimentarii cu energie electrica
a unor consumatori sunt mult mai mari decat costul echipamen-
tului deteriorat prin regimul anormal de functionare.
In clasificarea defectelor din instalatiile electrice dupa natura lor,
trebuie mentionate in primul rand cele care constau in
deteriorarea (strapungerea sau conturnarea) izolatiei.

Scurtcircuitul este cel mai grav defect; el se poate produce intre

trei faze, intre doua faze sau intre o faza si pamant (in retelele cu
punctul neutru legat la pamant).

Curentul de scurtcircuit, avand o valoare mare, provoaca o

crestere a caderii de tensiune in generatoare si in toate
impendantele pe care le parcurge, ducand astfel la o scadere a
tensiunii in retea, cu efecte daunatoare asupra consumatorilor si
asupra functionarii in paralel a centralelor.

Pe linga aceste neajunsuri in functionarea consumatorilor,

curentul de scurtcircuit provoaca si deteriorari in instalatii, care
pot fi foarte grave, datorita actiunii sale dinamice si termice.

In general, scurtcircuitul apare sub doua forme : scurtcircuit

net (atingerea directa intre faze) siscurtcircuit prin arc

Un alt defect des intalnit in instalatiile electrice, si care consta tot

in deteriorarea izolatiei, este punerea la pamant. Intr-o retea cu
punctul neutru izolat, punerea la pamant a unei faze nu
constituie, prin ea insasi, un defect, neconducand la perturbari
importante ale functionarii. Ea este de cele mai multe ori doar
inceputul unui defect mai grav, caci de obicei degenereaza in
scurtcircuit, cu urmarile cunoscute; de aceea, aparitia punerii la
pamant trebuie cunoscuta, pentru a se lua masurile necesare de
indepartare a acestei stari anormale. In afara de aceasta, ea
produce totusi unele mici perturbari care, desi nepericuloase, nu
sunt de dorit.

Curentul de punere la pamant poate duce la o incarcare

nesimetrica a generatoarelor, incarcare care, fiind capacitiva
poate provoca ridicari de tensiune care in anumite conditii devin
periculoase. De asemenea, circulatia unui curent prin pamant
poate provoca perturbari in liniile electrice din apropierea celei
defecte, in special in cele de telecomunicatii, prin inducerea unor
tensiuni ce pot atinge valori periculoase.

La fel ca si la scurtcircuit, punerea la pamant poate fi neta sau

prin arc. Arcul poate sari la alte faze, transformand punerea la
pamant in scurtcircuit. Deosebit este arcul intermitent, care
consta in stingerea si reaprinderea repetata a arcului de punere la
pamant, stingerea producandu-se in momentele de trecere a
curentului prin valoarea zero, iar reaprinderea in momentele cand
tensiunea alternativa atinge valori suficiente pentru reamorsarea
arcului in mediul inca ionizat. Arcul intermitent poate produce,
supratensiuni care ating valori de aproximativ 3Ufaza.

*Structura Procesului*
*Tehnologic de Asamblare*
Asamblarea este imbinarea a doua sau mai multe piese intr-o
anumita succesiune, astfel incat sa formeze un produs finit, care
sa corespunda scopului pt care a fost proiectat.
Procesul de asamblare reprezinta etapa finala a procesului
tehnologic si este executat in general in aceeasi intreprindere in
care au fost executate si piesele.
Procesul tehnologic de asamblare cuprinde totalitatea aperatiile
de imbinare de verificare a pozitiei lor relative si de receptie dupa
asamblarea definitive, a pieselor avand drept scop obtinerea unui
produs care sa corespunda in totalitate activitatii pt care a fost
proiectat.
Elemente ale asamblarii
1. Piesa este elementul cel mai simplu al asamblaruu executat
dintr-o singura bucata: pedalarulment.
2. Piesa de baza reprezinta unitatea cea mai simpla a asamblului
sau a subansamblului format din mai multe piese.
3. Subansamblul: este o unitate de asamblare mai complexa,
compusa din mai multe piese dintre care una sau mai multe piese
de baza sunt asamblate intr-un tot.
4. Ansamblul: constituie o unitate asamblare, formata din doua
sau mai multe subansambluri si piese, unite intr-un tot unitary si
avand un rol functional bine determinat.
5. Mecanismul: reprezinta o unitate de asamblare cu rol bine
determinat din punct de vedere functional care participa integral
la functionarea utilajului sau a masinii, avand rolul de transmitere
si de transformare a miscarii
6. Asamblul general: este reprezentat de masina sau de instalatia
propriu-zisa si este format din toate elementele descries anterior.
Fiecare element participa la indeplinire rolului pt care ansamblul a
fost proiectat.
Documente Tehnologice Necesare
Realizari Operatiei de Asamblare
Acestea sunt: fisa tehnologica, planul de operatii ciclograma
asamblarii.
Schema lanturilor de dimensiuni este necesara pt stabilirea
succesiunii operatiilor de asamblare, dar si pt realizarea
functionalitatii asamblului
Schema de asamblare este succesiunea si logica a operatiilor de
asamblare, intocmita dupa o analiza completa a operatiilor de
asamblare a grupelor si a subansamblurilor.
Realizarea ansamblului propus spre stadiu se face in modul
urmator: coroana melcata este imbinata cu butucul prin
intermediul flansei, care are rol de centrare. Dupa ce a fost
intocmita schema de asamblare se trece la realizarea de catre
tehnolog a fisei tehnologice si a planului de operatii.
Documentele tehnologice necesare proiectarii procesului de
asamblare sunt: fisa tehnologica , planul de operatii si ciclograma
asamblarii.
Fisa tehnologica este intocmita atunci cand produsul este realizat
in productie de unicat sau in serie mica.
Planu de operatii este intocmit la productia de serie si de masa.
Planurile de operatii contin:
* numerele de ordine ale operatiilor
* fazele succesive ale montarii
* indicatii privind sculele, dispozitivele si verificatoarele necesare
realizarii unei operatii
* morna de timp si gradul de calificare a celui ce executa aparitia
Precizia de prelucrare si asamblare
Precizia de prelucrare reprezinta gradul de asamblare piesei sau a
produsului realizat fata de piesa sau produsul proiectat.
Lipsa preciziei a reperelor asamblate este cauzata de:
* Abateri ale organelor asamblate rezultate din erorilede
prelucrare
* Abateri datorate asezarii necorespunzatoare a reperelor
* Abateri ale grupelor pieselor in miscare
Erorile de prelucrare ale reperelor sunt limitate de tolerante
prescrise pentru dimensiunile suprafetelor si de corelatiile dintre
ele.
Erorile de pozite apar ca erori ale lanturilor de dimensiuni ale
carui element de inchidere va avea o erare ce nu trebuie sa
depaseasca toleranta prescrisa.
Precizia dimensionala:DIMENSIUNEA-este marimea care exprima
vaoare numerica a unei marimi in unitatea de masura aleasa
ABATERI DIMENSIONALE DE FORMA SI POZITIE
Abateria(A) reprezinta diferenta algebrica dintre dimensiunea
considerata si dimensiunea nominala corespunzatoare.