Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1, 768 1, 643 rt
rt
10
(1)
Ratia gaze-titei RGT, se defineste ca fiind cantitatea totala de gaze (m3N sau Stm3) care
insoteste 1 m3 de titei mort. Practic ea se determina pe baza etalonarii sondei, impartind debitul de
gaze produs Qg , la debitul de titei al sondei Qt.
RGT
Qg
Qt
Fig. 2.
Avand in vedere ca la p = psat , toate gazele sunt dizolvate in solutie, rezulta ca rs = RGT. Deci,
psat poate fi determinat astfel:
2
O sonda care strabate intreaga grosime a stratului productiv si primeste fluid prin peretele ei
natural (intreg) se numeste sonda perfecta din punct de vedere hidrodinamic. Daca stratul productiv
este orizontal si are grosimea h constanta, iar sonda produce la o presiune dinamica de fund pd
constanta, dintr-o zona cilindrica coaxiala avand pe frontiera de raza rc , presiunea constanta pc ,
miscarea este plan-radiala stationara.
Curgerea omogena are loc atunci cand in intregul zacamant presiunea este mai mare decat
presiunea de saturatie ( p > psat ) iar de la rc la rs curge o singura faza, faza lichida.
Fig. 3.
Debitul sondei exprimat in conditii de zacamant, in cazul curgerii omogene este egal cu:
2k t h( pc p d )
Qt
(1)
t ln rc rs
In conditii de suprafata debitul va fi egal cu:
2kt h( pc pd )
Qt
bt t ln rc rs
In practica relatia (2) mai poate fi scrisa si sub forma:
Qt = IP(pc - pd) = IPp
unde IP este indicele de productivitate si este dat de relatia:
IP
2k t h
bt t ln rc rs
(2)
(3)
(4)
Indicele de productivitate se defineste ca fiind raportul dintre debitul de lichid produs de sonda si
caderea de presiune sub care are loc curgerea. De asemenea, indicele de productivitate arata cat
produce o sonda corespunzator unei presiuni diferentiale
( pc - pd) egala cu 1 bar.
Pentru a putea compara capacitatea de productie a doua strate trebuie sa se tina seama si de
grosimea lor. In acest sens s-a introdus notiunea de indice de productivitate specific, IPS, dat de
relatia:
IPS = IP / h
(5)
Deasupra presiunii de saturatie odata cu cresterea presiunii bt scade foarte putin (din cauza
compresibilitatii lichidului) in timp ce t creste foarte putin (datorita faptului ca lichidul cu gazele in
el se apropie tot mai mult de o stare complet lichida).
Fig. 4.
Asfel, s-a constatat ca pentru valori p > psat produsul btt este practic constant. De asemenea, in
relatia (4), kt = constanta, h = constanta, rc = constanta, rs = constanta si btt = constant.
Rezulta deci ca in cazul curgerii omogene indicele de productivitate este constant figura 5.
4
Fig. 5.
Fig. 6.
Qt1
Qt 2
tg
IP constnt
pc pd 1 pc pd 2
(6)
Qt 2 IP( pc p d 2 )
Rezolvand sistemul de mai sus rezulta pc si IP.
Fig. 7.
Daca dupa un anumit timp de exploatare a sondei se traseaza din nou curba de comportare a
stratului si aceasta porneste de la un pc1 < pc , dar este paralela cu prima ( = constant) figura 7,a
inseamna ca avem de-a face cu o depletare (scadere a presiunii) a zacamantului fara ca in jurul
sondei sa fi aparut o zona contaminata.
Daca curba de comportare a stratului porneste de la aceiasi valoare pc dar cu un unghi 1 < figura 7,b inseamna ca nu avem de-a face cu o depletare a zacamantului, ci doar cu o contaminare a
zonei din jurul gaurii de sonda care face ca IP sa fie mai mic.
Daca curba de comportare a stratului porneste de la o valoare pc1 < pc si un unghi
1 < figura 7,c inseamna ca in afara unei depletari a zacamantului, in jurul sondei a aparut o zona
contaminata care face ca IP sa fie mai mic.
Daca sonda produce titei si apa rezulta:
IP
Ql Qt Qa
p
p
(7)
Qa
2k a h( pc p d )
ba a ln rc rs
(8)
unde:
Echiparea sondei in dreptul startului productiv se face in functie de natura rocii din
care este constituit acesta si de gradul sau de consolidare. In acest sens exista doua cazuri
distincte:
- strate alcatuite din roci compacte bine consolidate cum ar fi gresiile, calcarele
dure etc.;
- strate alcatuite din roci slab consolidate sau neconsolidate (nisipuri).
In cazul stratelor alcatuite din roci compacte bine consolidate la care peretii gaurii de
sonda sunt suficienti de rezistenti pentru a nu se surpa se poate adopta solutia ca stratul
deschis prin foraj sa ramana netubat.
Sonda se sapa pana in acoperisul stratului productiv, dupa care se tubeaza si se
cimenteaza. Ulterior stratul productiv se sapa cu sapa largitor figura 1.
Fig. 1.
b
Fig. 2.
Fig. 3.
Daca prin metodele prezentate mai sus nu poate fi oprita patrunderea nisipului din
strat in gaura de sonda, atunci pot fi folosite urmatoarele scheme de echipare:
Fig. 4.
10
PREVENIREA SI COMBATEREA VIITURILOR DE NISIP
11
12
deplasarea nisipului din strat in sonda are loc ca urmare a aparitiei apei de
sinclinal care dizolva materialul de cimentare a granulelor de nisip (fenomen care
are loc in prezenta apei existente in momentul sedimentarii nisipului, apa a carei
compozitie este diferita de cea a apei de sinclinal);
deplasarea nisipului din strat in sonda are loc datorita scaderii presiunii de
zacamant, care are ca rezultat tasarea stratelor si distrugerea materialului de
cimentare.
13
14
15
In momentul in care sonda este pusa in productie granulele fine de nisip vor fi
antrenate din strat in sonda, iar cele cu dimensiuni mari se vor opri la intrarea in
deschiderea filtrului figura 3.
Granulele de nisip cu dimensiuni mai mari oprindu-se in fata deschiderii filtrului
formeaza aici un fel de filtru natural format din fractii de nisip care se aseaza in mod
16
17
do=3dn90%
In fig. 5, kpi este permeabilitatea efectiva initiala a pietrisului, iar kpt este
permeabilitatea efectiva a pietrisului dupa un timp t. Se observa ca daca diametrul
pietrisului este mare in interiorul filtrului cu pietris patrund particule de nisip care ii reduc
permeabilitatea. Pentru Rpn mai mici ca 6 conform fig. 5, practic nu exista pericol de
scadere a permeabilitatii pietrisului. Acest criteriu de alegere al pietrisului nu rezolva in
intregime problema, deoarece, dupa cum se vede, daca diametrul pietrisului este egal cu
diametrul nisipului din formatie, permeabilitatea pietrisului dupa un timp t raportata la
cea initiala este egala cu 1 (kpt / kpi = 1); in schimb productivitatea sondei va fi scazuta.
19
Dupa cum se observa din fig. 6, pentru R pn = 5...6 au loc podiri eficiente si
permeabilitatea pietrisului este maxima. La o valoare a lui R pn aproximativ egala cu 10,
particulele de nisip patrund in interiorul pietrisului si datorita migrarii greoaie prin acesta
conduc la blocarea cailor de curgere spre gaura de sonda si deci la micsorarea
productivitatii.
La valori ale lui R pn = 12 ori sau mai mari, nisipul patrunde in impachetarea cu
pietris si se misca din ce in ce mai usor prin acesta. Ca urmare, permeabilitatea pietrisului
creste si acelasi timp se produc cantitati mai mari de nisip. Are loc o scadere continua a
eficientei controlului nisipului.
Ulterior la aceleasi rezultate au ajuns si alti cercetatori din cadrul firmei Exxon
Production Research Company in urma experimentelor efectuate pe un model de
laborator (fig. 7).
Modelul de laborator folosit este un sector de 70 dintr-o sonda cu o coloana
perforata de 7in, echipata cu un filtru mecanic de 2 in, avand grosimea de 30cm si raza
de 1,5m (fig. 8).
Ca nisip de formatie s-a folosit un nisip uniform cu d 50 0,21mm si un coeficien t
de neuniformitate de 1,5, iar ca pietris de impachetare un nisip de cuart cu dimensiunile:
0,25 0,42; 0,42 0,84; 0,84 2,00 si 1,41 2,83 mm.
Fluidele vehiculate au fost apa sarata cu o concentratie de 2,5% NaCl si motorina
cu vascozitatea de 2,7 cP.
Pentru a simula curgerea a doua faze s-a folosit bioxidul de carbon.
20
22
coeficientul de neuni-formitate este mai mare, cu atat si caderea de presiune este mai
mare.
Efectul curgerii a doua faze. Experimentele de santier arata ca, odata cu cresterea
cantitatii de apa produsa, productivitatea sondelor scade, iar viiturile de nisip se
accentueaza. Aceasta se datoreaza aparitiei perturbatiilor locale de presiune, din cauza
numeroaselor interfete care se misca prin canalele rocii si provoaca miscarea particulelor
mici, precum si dizolvarii materialului de cimentare.
Astfel, experimentele efectuate in cazul filtrului impachetat in coloana fara
precompactare au aratat ca permeabilitatea perforaturilor nu a fost deteriorata in mod
permanent, atata timp cat debitul de apa nu a atins valoarea critica de antrenare a
nisipului din formatie (fig. 13)
Daca debitul scade, are loc o crestere a permeabilitatii perforaturilor catre
valoarea initiala. In momentul in care au aparut si gazele, productia de nisip a inceput sa
creasca, permeabilitatea a scazut brusc, iar blocajul a devenit permanent.
Experimentele efectuate cu nisip precompactat in spatele perfora-urilor au indicat
si in acest caz o crestere a cantitatii de nisip produsa odata cu aparitia curgerii bifazice
(fig. 14).
Cand ratia pietris-nisip are valori cuprinse intre 5 si 6 efectul curgerii bifazice este
mult atenuat. Se observa ca indiferent daca exista curgere apa-gaze sau apa-titei, efectul
de antrenare al particulelor solide a fost acelasi si a incetat odata cu disparitai curgerii
bifazice.
In cazul nisipurilor neuniforme efectul asupra cantitatii de nisip produs a fost
aproape acelasi, dar s-a observat o scadere a productivitatii insotita de o patrundere mai
adanca a particulelor fine in pietris. Daca dimensiunea pietrisului este necorespunzatoare,
curgerea multifazica poate duce la o infundare permanenta a perforaturilor.
In concluzie, rezulta ca cea mai eficienta metoda de a combate patrunderea
nisipului in sonda si de asigura in acelasi timp pierderi mici de presiune la curgerea
lichidului din strat in sonda este echiparea sondei cu un filtru metalic si impachetarea
acestuia cu pietris in gaura de sonda largita din timpul forajului
23
24
pietris nisip.
25
26
27
28
Tevile de extractie
Tevile de extractie se utilizeaza la toate sistemele de exploatare a
sondelor. Garnitura de tevi de extractie sustine echipamentul de fund si
asigura ascensiunea fluidelor din strat pana la suprafata. Aceasta indeplineste
mai multe roluri si anume :
- asigura, printr-o alegere judicioasa a diametrului si lungimii ei,
folosirea rationala a energiei de zacamant;
- permite circulatia fluidelor din coloana in tevi si invers, pentru
pornirea sau omorarea sondelor;
- protejeaza coloana de exploatare impotriva actiunii corozive sau
abrazive a fluidelor in miscare;
- permite efectuarea operatiei de pistonare la punerea in productie a
sondei;
- protejeaza coloana de exploatare (atunci cand se lucreaza cu packere),
in cazul unor operatii sub presiune in sonda.
Tevile de extractie se construiesc din tuburi de otel fara sudura, laminate
si trase la cald prin matrite.
Conditiile de lucru din sonde fiind foarte diferite, este necesar sa se
utilizeze tevi de extractie confectionate din oteluri capabile sa suporte
solicitarile la care sunt supuse si actiunile mediului in care lucreaza. In acest
sens, tevile de extractie se confectioneaza din :
- otel grad H 40 si J 55 pentru conditii normale de lucru si adancimi
medii;
- otel grad C 75 si C 95 pentru mediu coroziv salin, combinat cu H2S si
CO2 si adancimi medii si mari de lucru;
- otel grad N 80 pentru mediu coroziv salin si adancimi medii si mari;
- otel grad P 105 pentru mediu normal si adancimi foarte mari.
Caracteristicile de rezistenta ale otelurilor din care sunt confectionate
tevile de extractie sunt prezentate in tabelul 1.
Conform standardului Institutului American de Petrol (API) Spec. 5
CT tevile de extractie se executa in urmatoarele clase de rezistenta: H 40, J
55, L 80, N 80, C 90, T 95 si P110.
29
Tabelul 1
40
55
75
95
80
105
Rezistenta minima la
rupere,
N/mm2(kgf/mm2)
660
(66,0)
424
(42,4)
527
(52,7)
668
(66,8)
738
(73,8)
703
(70,3)
844
(84,4)
Limita minima de
curgere,
N/mm2(kgf/mm2)
380
(38,0)
281
(28,1)
387
(38,7)
527
(52,7)
668
(66,8)
562
(56,2
738
(73,8)
Observatii
c = (0,6 0,7) r
a = 0,8 c
a - rezistenta
admisibila (care
se ia in calcul)
r rezistenta
minima la rupere
30
31
Observatii :
1) In afara de forma filetului (rotunda, trapezoidala), pentru a se evita
infiletarea gresita a diverselor tipuri de filete, este necesar sa se cunoasca si
numarul de pasi pe in (25,4 mm) si anume :
- filetul API pentru tevi cu capete neingrosate are 10 pasi/in pentru
diametrele de 1,05 - 3 in si 8 pasi/in pentru diametrele de 4 - 4 in;
- filetul API pentru tevi cu capete ingrosate are 10 pasi/in pentru diametrele
de 1,05 - 1,9 in si 8 pasi/in pentru diametrele de 2 - 4 in;
- filetul trapezoidal Extreme-Line are 6 pasi/in pentru diametrele de 2 3 in;
- filetul trapezoidal Omega are 8 pasi/in pentru diametrele de 1,05 - 1,9 in
si 6 pasi/in pentru diametrele de 2 - 4 in;
- filetul trapezoidal Hydrill CS are 8 pasi/in pentru toate diametrele.
2) La sondele in eruptie naturala si eruptie artificiala care produc fluide
corozive (apa sarata, H2S, CO2) si la sondele de injectie de apa reziduala
32
33
CAPETE DE ERUPTIE
Pentru a realiza etansarea intre tevile de extractie si coloana de
exploatare si pentru dirijarea si controlul curgerii fluidelor prin tevile de
extractie, la gura sondei se foloseste o instalatie alcatuita din :
- dispozitivul de suspendare a tevilor de extractie ;
- capul de eruptie propriu-zis.
Dispozitivul de suspendare a tevilor de extractie. Dispozitivul de
suspendare a tevilor de extractie (denumit in santier si tubing head sau oala
de etansare se monteaza pe flansa de etansare a coloanei de exploatare si
serveste atat la suspendarea tevilor de extractie cat si la etansarea spatiului
inelar dintre acestea si coloana de exploatare.
Este prevazut cu doua brate laterale asezate la 1800 unul de altul, care
permit controlul presiunii din coloana sau pomparea de fluide in scopul
pornirii sau omorarii sondei.
Dispozitivele pentru suspendarea tevilor de extractie sunt de doua tipuri:
- tipul I, pentru presiuni de 140 si 210 bari, cu suspendarea tevilor in
flansa dubla (fig.1) ;
- tipul II, pentru presiuni de 210, 350, 700 si 1050 bar, cu suspendarea
tevilor de extractie in boneta (fig.2).
34
36
37
38
39
40
Packere
Packerele sunt dispozitive care impiedica comunicatia dintre tevile de
extractie, prajini de foraj, coloane pierdute, etc. si coloana de tubaj a sondei
sau peretii gaurii de sonda, in care acestea se fixeaza. Primele sunt cunoscute
sub numele de packere de coloana, iar ultimele, fixate in teren, sub numele
de packere de teren.
In tehnologia moderna de extractie a titeiului si gazelor packerele sunt
folosite la un numar foarte variat de operatii, cum ar fi:
- exploatarea simultana si separata a doua sau mai multe strate;
- executarea unor operatii de injectie sub presiune in strat pentru
protejarea coloanei de exploatare;
- injectarea de abur, pentru izolarea spatiului inelar;
- testarea stratelor cu ajutorul probatoarelor de strat;
- punerea in productie prin pistonare, pentru a realiza o pornire mai
rapida si mai economica.
Dupa modul de folosire, packerele se impart in doua categorii:
packere de tip permanent si packere de tip recuperabil.
Packerele de tip permanent se folosesc la probele de productie la
sondele de mare adancime si marine, la exploatarea simultana si separata a
doua sau mai multe strate etc. Odata introduse in sonda, acestea nu se mai
pot extrage; de aceea, se contruiesc din materiale frezabile, pentru a putea fi
indepartate din sonda in cazuri accidentale.
Dupa modul de fixare packerele se clasifica astfel:
- packere cu fixare mecanica, prin manevre de rotire, manevre
verticale sau o combinatie a acestora;
- packere cu fixare hidraulica, prin crearea unor presiuni in tevi;
- packere cu fixare prin actiunea unei explozii lente in special in
cazul packerelor permanente;
- packere cu fixare termica, provocata de injectia unui agent termic,
in special la sondele de injectie de abur.
Dupa sistemul de fixare avem:
- packere cu bacuri;
- packere fara bacuri (cu picior, cu ancora, cu actionare prin
expandare hidraulica sau termica).
41
D
4
2
i
d e2 p c
(1)
1.
2.
D
4
2
i
d e2 p t
(2)
42
F3
d
4
2
e
d i2 p t
(3)
in care:
Di diametrul interior al coloanei in care se fixeaza packerul, m;
di, de diamerul interior respectiv exterior al tevilor de extractie, m;
pt , pc presinea din interiorul tevilor respectiv din coloana calculata
la nivelul
packerului, N/m2.
pc Hg
unde pinj este preiunea deinjectie la suprafata, in metri , iar inj densitatea
lichidului injectat.
- operatii de denivelare, la care
pt = ( H H0 ) g
unde H0 este adancimea de denivelare.
5. Forta de umflare,Fu,datorita variatiei de presiune.
In timpul operatiilor in sonda,pe langa G,F1,F2 si F3,mai intervin si
fortele rezultate din variatia diferentei de presiune dintre interiorul si
exteriorul tevilor de extractie.
Presiunea interioara din tevile de extractie produce atat marirea
diametrului interior al acestora,deci o umflare (balonare),cat si o flambare
(buclare) a tevilor (fig.2).
Fenomenului de umflare generat de presiunea in tevi i se opune efectul
presiunii din coloana.Tevile de extractie fiind fixate in capul de eruptie tind
din cauza umflarii lor,conform legii generalizate a lui Hooke,sa traga in sus
de packer cu o forta Fu care rezulta din relatia:
ptm d i p cm * d e
at
2t
2t
Fu =
(4)
in care :
ptm - diferenta dintre presiunea medie din interiorul tevilor de
extractie in timpul operatiei si presiunea medie din tevi in momentul fixarii
packerului,N/m2;
pcm - are aceeasi semnificatie ca mai sus,cu deosebirea ca referirea se
43
face la coloana,N/m2;
t - grosimea peretelui tevilor de extractie,m;
at - aria sectiunii metalice a tevilor de extractie,m2;
- coeficientul lui Poisson ( = 0,3).
Presiunea medie se ia pe baza mediei aritmetice intre presiunile de la
suprafata si presiunile din dreptul packerului.
Fu este orientata in sus cand ptm > pcm .
6. Forta Ff,datorita efectului de flambaj in spirala (buclare).
Fenomenul de flambare apare ori de cate ori printr-un tub liber la un
capat se vehiculeaza un fluid sub presiune.
Intr-un fel,cazul tevilor de extractie libere,la capatul de jos si supuse la
presiune,este o reciproca a principiului manometrului: un tub incovoiat si
inchis la un capat,sub presiune tinde sa se indrepte.In cazul de fata,un tub
drept si liber la capat sub presiune, tinde sa se incovoaie (flambeze).Forta
care produce flambarea se poate pune in evidenta imaginandu-se situatiile
prezentate in fig.2.
d e2
4
pt
44
d e2
4
pt
(5)
de2 ( pt pc )
de2 ( pt pc )
(6)
Rezulta : Ft = at Etm
in care :
este coeficientul de dilatare termica al materialului
(7)
(8)
initial
(9)
46
tine sonda deschisa sub observatie. La stratele cu presiuni mari, dupa cateva ore sonda
incepe sa erupa. In acest caz fluidul din sonda este dirijat pe celalalt brat al capului de
eruptie, spre parcul de separatoare.
Presiunea la agregat depinde de debitul cu care se face inlocuirea si este maxima
in momentul in care apa ajunge la siul tevilor de extractie.
La inceput, imediat dupa punerea in productie a sondei, presiunea in coloana este
mai mica decat presiunea in tevi, coloana fiind plina cu apa, iar in tevi fiind titei si
gaze. Ulterior presiunea in coloana devine mai mare ca presiunea in tevi, in coloana
formandu-se o perna de gaze.
Punerea in productie prin denivelare cu gaze comprimate. Metoda consta in
introducerea gazelor comprimate in coloana sondei. Datorita acestei presiuni
echilibrul din sonda este modificat si o parte din lichid este evacuat, gazele dislocuind
lichidul din coloana pana la o adancime h (fig. 1, a) in functie de valoarea presiunii de
injectie. Astfel,
pinj = gh
de unde rezulta :
h H
pc
g
48
h h
Di d e d i
2
Di d e
iar
2
pinj
Di d e d i
2
Di d e
gh
unde : Di, de, di sunt diametrul interior al coloanei de exploatare, respectiv diametrul
exterior si interior al tevilor de extractie,m ;
pc, pinj - presiunea de strat, respectiv presiunea de injectie, N/m2 ;
H - adancimea sondei pana la perforaturi, m ;
- densitatea lichidului din sonda, kg/m3.
Considerand de di rezulta:
pinj
Di
2
Di d e
gh
Daca s-ar injecta gazele prin tevile de extractie, urmand acelasi rationament se
obtine:
di2 h= (Di2 de2 + di2) h
4
pinj
Di
di
g h
Deoarece Di2 de2 di2 , rezulta ca presiunea de pornire este mult mai mica in
cazul injectarii gazelor comprimate prin coloana sondei si de aceea in practica se
aplica numai aceasta metoda.
Punerea in productie prin pistonare. In acest caz denivelarea lichidului din
sonda se realizeaza cu ajutorul unui piston metalic (fig. 2) introdus in sonda cu cablu
( cablu 12-16 mm).
La introducerea prin tevi, garniturile 1, care au un diametru egal cu al
tevilor, se strang spre interior, bila 2 este saltata, iar pistonul trece prin lichid datorita
orificiilor 4 din partea inferioara si orificiilor 3 de la felinar. Pentru a cobori mai usor
prin lichid se ataseaza o tija grea la filetul inferior 5.
La extragere bila 2 se aseaza pe scaun, iar lichidul care a trecut deasupra
garniturilor le umfla etansandu-le pe tevi, astfel ca dopul de lichid de deasupra
pistonului este adus la suprafata. Lichidul iese printr-un brat al capului de eruptie,
intr-o haba plasata langa sonda.
49
50
51
53
ntr-un singur sens. Astfel se poate interveni pentru remedierea unor defeciuni la echipamentul
de la suprafa fr a mai omor sonda. Acest niplu se fixeaz la o adncime de 2000-2400 m,
pentru a permite efectuarea operaiei de pistonare.
Reduciile de rezisten sunt tuburi cu perei groi, cu lungimea de circa 1 m. Acestea
se monteaz n zonele de maxim turbulen, pentru a proteja evile de extracie de aciunea
eroziv a fluidului extras.
Locatorul G asigur etanarea evilor de extracie n packer i, de asemenea, cu ajutorul
lui se controleaz adncimea de fixare a packerului i se face proba fixrii acestuia. Pentru proba
fixrii packerului, se las pe acesta o greutate de 3-5 tf. Dac packerul nu rezist la aceast
greutate, se mpinge prin coloan pn n sacul sondei i se introduce altul.
Dup determinarea poziiei packerului i controlul fixrii lui, evile de extracie se retrag
cu locatorul la circa 2 m deasupra packerului. Acest spaiu este necesar deoarece, n timpul
diverselor operaii care se execut n gaura de sond, evile se pot alungi i pot exercita fore
suplimentare asupra packerului. Etanarea n acest caz este asigurat de ctre niplurile de
etanare care pot avea lungimi cuprinse ntre 3-5 m.
Att locatorul G ct i niplurile de etanare sunt prevzute cu garnituri de etanare n
form de V, cele inferioare cu deschiderea n jos, iar cele superioare cu deschiderea n sus,
pentru a asigura etaneitatea sistemului la presiuni difereniale din ambele sensuri.
Datorit variaiilor de lungime ale evilor de extracie care au loc n diferitele faze de
operare, sistemul de etanare al niplurilor este supus deteriorrii, din cauza deplasrii n corpul
packerului.
Pentru a nltura acest neajuns, n locul locatorului G, se folosete un locator cu ancore n
packer. Acesta se fixeaz n filetul (de la partea superioara) packerului prin intermediul bacurilor
filetate elastice, prin simpl apsare. Extragerea locatorului din packer se face prin rotirea la
dreapta a evilor de extracie, bacurile filetate elastice avnd filet stnga. n cazul folosirii
locatorului cu ancore n packer, deformaiile evilor de extracie vor fi preluate de ctre un
dispozitiv special telescopic numit receptacul, montat deasupra acestuia. Decuplarea tubului
exterior al receptacolului de tubul interior se face prin rotirea evilor de extracie la stnga tur
(la nivelul receptacolului).
n cazul n care este nevoie s se extrag evile, se introduce un dop de fund cu srma i
se fixeaz n niplul F din capul tubului interior al receptacolului, izolndu-se n acest fel zona de
sub packer, iar evile mpreun cu tubul exterior pot fi extrase la suprafa. Receptacolul poate
prelua variaii ale lungimii evilor de extracie de la 2 la 9 m.
Valva de circulaie lateral are rolul de a permite circulaia evi-coloan i invers, cnd
aceasta este necesar la pornirea sau omorrea sondei, sau n cazul injectrii sub presiune a
unor fluide n strat (acidizri, fisurri etc.).
Deschiderea i nchiderea ferestrelor valvei se face cu ajutorul unui dispozitiv manevrat
de la suprafa cu srma.
Valva de siguran. Se monteaz la o adncime mai mare de 100 m. Meninerea valvei
n poziie de lucru (deschis) se realizeaz prin presiunea transmis de la suprafa printr-o
conduct de control de in, ataat la evile de extracie. Scurgerea voit sau accidental a
presiunii provoac nchiderea valvei i, implicit, a sondei pe evile de extracie. Se folosete n
mod obligatoriu la sondele marine n exploatare. Valvele de siguran pot fi cu clap i sferice.
Pe traseul liniei de control (la suprafa) se gsesc dopuri fuzibile sau, n unele cazuri, un
regulator de presiune acionat de o conduct de joas presiune. Pe traseul conductei de joas
presiune se monteaz din loc n loc poriuni de conduct din plastic. n caz de incendiu, dopurile
fuzibile i poriunile din plastic se topesc, permind scurgerea presiunii din conducta de joas
presiune. Astfel, regulatorul de presiune se deschide permind scurgerea presiunii din linia de
control i nchiderea valvei de siguran.
eava lustruit. Se monteaz o singur bucat la partea superioar a garniturii de evi de
extracie. Aceasta este lustruit la exterior pentru a permite etanarea bacurilor prevenitorului de
erupie.
54
ANSAMBLUL BONETA-AGATATOR
Ansamblul boneta-agatator (fig. 1) face legatura intre tevile de extractie si ventilul
principal al capului de eruptie (agatatorul joaca rolul de piatra).
In interior agatatorul denumit si HANGER este prevazut cu un filet special, iar la
capete cu filet pentru tevile de extractie. In filetul special se poate introduce un dop sau o supapa
de contrapresiune.
Agatatorul se infileteaza la teava lustruita, care permite manevrarea garniturii de tevi
de extractie sub presiune prin bacurile inchise ale un prevenitorului CAMERON LD sau a
dispozitivului CAMERON F pe o distanta de 8-9 m (egala cu lungimea tevii lustruite). Aceasta
manevra este necesara atunci cand sonda manifesta si valva de circulatie nu poate fi deschisa
pentru realizarea circulatiei de fluide in sonda. In felul acesta niplele de etansare ies din packer
si circulatia in vederea omorarii sondei poate fi efectuata pe la partea inferioara a tevilor de
extractie.
55
56
57
Fig. 4.
Fig. 5
38. Daca sonda nu porneste nici in urma operatiei de denivelare cu azot, atunci se trece la
efectuarea unei operatii de stimulare a afluxului.
Pentru aceasta se procedeaza astfel:
- se deschide valva de circulatie si se umple sonda prin circulatie inversa
(coloana tevi) cu fluid de packer;
- se inchide valva de circulatie;
- se monteaza dispozitivul CAMERON UNIVERSAL 1000 si se fixeaza un
dop H in agatator;
- se demonteaza dispozitivul CAMERON UNIVERSAL 1000;
- se demonteaza boneta impreuna cu capul de eruptie;
- se monteaza peste prevenitorul CAMERON LD prevenitorul CAMERON
U;
- se extrag tevile de extractie si se dau la o parte dispozitivele speciale
(nipluri, valva, etc.);
- se introduc tevile de extractie prevazute la capatul inferior cu un sper
(teava de extractie cu diametrul mai mic decat diametrul interior al packerului) figura 5;
59
60
61
F p A p Ai pt A p Ae pc
(1)
Fig. 1.
n care:
Ap este aria interioar a packerului;
Ai, Ae - aria interioar respectiv exterioar a evilor de extracie.
Relaia (1) este valabil pentru ambele situaii din figura 1.
Sub aciunea forei Fp, are loc o scurtare a evilor de extracie L1 (de fapt o
micorare a alungirii sub proprie greutate), dat de legea lui Hooke:
L1
L
E at
Ai pt A p Ae pc
(2)
n care:
L este lungimea garniturii de evi de extracie;
a - aria seciunii metalice a evilor de extracie;
E-modulul de elasticitate al materialului.
Dac presiunea n evile de extracie i n coloan la nivelul packerului a variat
cu p i pc, relaia (2) devine:
L1
L
E at
Ai pt A p Ae pc
(3)
F f A p pt pc
(4)
62
L2
r 2 F f2
(6)
8 EI qg
n care: r este jocul radial dintre diametrul interior al coloanei i diametrul exterior al
evilor de extracie;
I - momentul de inerie axial al evilor de extracie
4
d di4
64 e
(7)
q q t q lt q lc
L2
r 2 A 2p pt pc
8 EI q t q lt q lc g
(9)
63
iar
L2
r 2 Ap2 pt pc
8 E I qt qlt qlc g
(11)
L2 L'2 L''2
(12)
Fig 2.
Prin urmare:
r 2 F f2
'
L2
8 EI q g
r 2 Ff L q g
''
L2
8 EI qg
(13)
(14)
Rezult deci:
r 2 F f2 L q g
Lq g
2
L2
8 EI q g F f
F f
(15)
8E I
Ff
(16)
64
L ptm d i pcm d e
E 2t
2t
(17)
L3
E
g lt R 2 lc
1 2
R2 1
L2
2 pts R 2 pcs
E
R2 1
(18)
n care:
(19)
tm iniial
(20)
operaiei
Variaia total a lungimii evilor de extracie cnd asupra acestora acioneaz toi
cei patru factori enumerai mai sus, va fi egal cu:
L L1 L2 L3 L4
(21)
65
L5 L*1 L*2
Fig.3
(22)
G L
E at
(23)
r2 G2
8 EI qg
(24)
L*2
L* L L5
(25)
G * L r 2 G *2
E at 8 EIqg
(26)
66
Fp* Fp Ft
(27)
(28)
Lt
L Ft
r 2 Ft 2
E at 8 E I q g
(29)
de unde rezult F.
- dac punctul neutru este situat deasupra captului superior al garniturii de
evi pe baza relaiilor (23) i (15) se poate scrie:
Lt
L Ft
r 2 Ft 2 L qg
L qg
2
E at 8 E I q g Ft
Ft
(30)
67
pt L pc g pts L t g
3050 1800 9,81 350 105 3050 870 9,81 628,26 105 N / m2
pc L t g pcs L t g 70 105 N / m2
L
E at
A A p A A p 2,110 3050
1166
,
10
p
11
68
ln
Ff
qg
298110
2561,7 m
11,46 9,81
64
64
D d e 0,154 0,073
r i
0,0405 m
2
2
0,04052 5,34 10 3
r 2 A p2 pt pc
8 E I q t q lt q lc g
2
628,26 10
70 105
1154
,
m
d e 0,073
1177
,
di 0,062
innd seama de relaia (18) pentru variaia lungimii datorit balonrii, rezult:
g lt R 2 lc
1 2
2 pts R 2 pcs
2
L
L
E
R2 1
E
R2 1
0,3 9,81 930 30502 2 0,3 350 105 1177
, 2 70 105 3050
0,886 m
2,1 1011 1177
, 2 1
2,1 1011 1177
, 2 1
L3
69
G L
88290 3050
11
, m
E at 2,1 1011 1166
,
10 3
r 2 G2
0,04052 88290 2
0,134 m
8 EIqg 8 2,1 1011 66,86 10 8 8,65 9,81
Deci:
G * 3050
0,04052 G *2
4,323
2,1 1011 1166
,
10 3 8 2,1 1011 66,86 108 8,65 9,81
70
Fp* Fp Ft
Ff* Ff Ft
De menionat c n cazul de fa Fp i Ff sunt orientate n sus, iar Ft este orientat
n jos (trage de evi n jos).
Conform relaiei (29):
3,089
3050 Ft
0,04052 Ft 2
Fp Ap Ai pt Ap Ae pc
5,34 10 3 3,019 10 3 3050 1800 9,81 350 105
packerului. La rndul lor evile trag n sus de packer cu for egal cu Fp* .
Ff* 298110 204418 93692 N - orientat n sus.
Ff* fiind orientat n sus, evile de extracie sunt supuse flambajului n spiral.
Datorit lui Fp* n evile de extracie va apare un efort unitar de traciune egal cu:
t
36332
311,6 10 5 N / m 2
1166
,
10 3
3050 Ft
0,04052 Ft 2
sau F = 270666 N
71
n aceast situaie:
Fp* 270666 168086 102580 N orientat n jos
F f* 298110 270666 27444 N orientat n sus
102580
879,75 10 5 N / m 2
1166
,
10 3
3050 9,67 9,81
879,75 10 5
336115
, 10 5 N / m 2
1166
,
10 3
t
t suprafata
i n aceast situaie, Ff* fiind orientat n sus, evile de extracie sunt supuse
fenomenului de flambaj.
Pentru ca s dispar fenomenul de flambaj trebuie ca Ff* 0 i deci Ft =
298110 N (Pentru aceasta trebuie ca nainte de nceperea operaiei de cimentare s se
trag de evile de extracie cu o for egal cu 27444 N).
n acest caz rezult:
t suprafata
Pe baza acestor date se poate aprecia dac oelul (calitatea) din care sunt
confecionate evile de extracie corespunde condiiilor de lucru.
De exemplu n cazul n care nu se las iniial pe packer nici o greutate
t suprafata 3361,15 10 5 N / m 2 .
n acest caz oelul J-55 nu corespunde i este necesar s se foloseasc evi de
extracie confecionate din oel N-80 care au c min =5513105N/m2, coeficientul de
siguran avnd valoarea cs = 1,64.
72
(1)
Fig. 1
(2)
n care: Ai2 i Ae2 reprezint aria interioar respectiv exterioar a evilor de extracie
corespunztoare celui de al doilea tronson; pt1 , pc1 , pt 2 , pc2 - diferena de presiune
din evile de extracie respectiv din coloan calculat n punctele A i B, n timpul
operaiei fa de momentul anterior operaiei.
73
L1 Fp1
E at1
L2 Fp1 Fp2
E at 2
(3)
n care: L1, L2 este lungimea primului, respectiv celui de la doilea tronson de evi;
at1 a t2 - aria seciunii metalice a evilor corespunztoare primului tronson respectiv celui
de al doilea tronson de evi.
2. Variaia lungimii datorit efectului de flambaj n spiral
Fora de flambaj la nivelul packerului (la baza seciunii 1) este aceeai ca i la
completarea uniform i este dat de relaia:
(4)
(5)
q t1 q lt1 q lc 1 ;
l1 - lungimea seciunii 1.
Fora de flambaj la baza seciunii 3 este:
Ff 3 Ff1 l1q1 g l2 q2 g
(6)
Ff1
(7)
q1 g
Ff1 l1q1 g
q2 g
l1
(8)
74
L2
r 2 Ff2 L qg
L qg
2
8 E I q g Ff
Ff
(9)
r 2 Ff2
8E I q g
(10)
8 E I q g F f
F f 8E I q g
i 1
i
m 1
m
L2
(11)
L ptm di pcm d e
E 2t
2t
(12)
sau relaia
L3
E
1 2
g lt R 2 lc
2
2
2 2 pts R pcs
L
L
E
R2 1
R2 1
(13)
(14)
Variaia total a lungimii evilor de extracie cnd asupra acestora acioneaz toi
cei patru factori de mai sus va fi egal cu:
75
(15)
L L1 L2 L3 L4
L5 L*1 L*2
(16)
L*1
G n Li
E i 1 ati
(17)
Ffi G
gl q
(18)
i 1
i 1
L* L L5
(19)
Fig. 2
76
- masa pe unitatea de lungime a evilor de 2 7/8 in, qt1 9,67 kg / m (L1 = 1220 m);
77
L1
L1 Fp1
E at1
L2 Fp1 Fp2
E at 2
1107
,
m
11
3
2,1 10 1166
,
10
2,1 1011 1,69 10 3
Ff1
q1 g
321746
3240,8 m l1
10,12 9,81
Ff1 l1q1 g
q2 g
l1
246295
760 3240,8 m l1 l2
10,12 9,81
Ff1 l1q1 g l2 q2 g
q3 g
l1 l2
200628
760 460 2635,3 m
14,45 9,81
78
I1
0,042 m
2
2
r2 0,075 m ; r3 0,067 m
Variaia lungimii (scurtarea) datorit efectului de flambaj conform relaiei (11) este:
r 2 F 2 l qg
f
L2
i 1 8 E I q g
Ff
L qg r 2 Ff2
2
Ff 8 E I q g
m 1
0,042 321746
760 10,12 9,81
760 10,12 9,81
2
11
0,0752 2462952
460 10,12 9,81
460 10,12 9,81
2
11
8
2,23 m
11
8 2,1 10 144,21 10 8 14,45 9,81
3. Variaia lungimii datorit efectului de balonare.
Variaia densitii fluidului din evi i din coloan:
innd seama de relaia (13) pentru variaia lungimii datorit balonrii, rezult:
1 2
g lt R lc
2 pts R 2 pcs
2
L3
L
R2 1
E
R2 1
i 1 E
1220
11
2
1177
,
1
2,1 1011 1177
, 2 1 2,1 10
2,1 1011 117
, 2 1
79
L*1
G n Li
88290 1220
1830
0,912 m
11
3
E i 1 ati 2,1 10 1166
,
10
1,69 10 3
G
88290
1087 m l1
q1 g 8,28 9,81
G l1q1 g
88290 760 8,28 9,81
l1
760 1087 m l1 l2
q2 g
8,28 9,81
80
8 E I1q1 g Ff1
Ff1 8 E I 2 q2 g
*
2
0,042 2 882902
760 8,28 9,81
760 8,28 9,81
2
11
8
0,180 m
11
8 2,1 10 66,86 10 8 8,28 9,81
iar
2 ,1 1011 1166
,
10 3 1,69 10 3 8 2,1 1011 66,86 10 8 8,28 9,81
2
*
*
Rezult G * 278156 N
Lsnd pe packer greutatea G* se va produce n mod evident o flambare a evilor
de extracie. n timpul operaiei, dup aplicarea presiunii, apsarea pe packer dispare,
dar evile rmn n continuare flambate (lungimea lor nu se schimb) pentru c fora Ff1
are aceeai valoare ca i n cazul a, Ff1 321746 N .
81
p h pi e
287 z m Tm
(1)
84
T0
Tm
de unde:
p T
(5)
V0 V1 m 0
p 0Tm
in care :
V0 este volumul azotului gazos la 0C si 1 bar, m3N ;
V1- volumul lichidului dislocuit de catre azotul gazos, m3.
-se calculeaza volumul de azot lichid LN2 necesar, stiind ca din 1,5443 l LN2 prin
evaporare se obtine 1 m3N GN2.
La acest volum se mai adauga pierderile prin evaporare a azotului in cisterna, in
timpul transportului, precum si consumul de LN2 necesar pentru racirea instalatiei de pompare
in timpul operatiei conform experientei acumulata in santier.
Observatii:
1. Volumul de azot lichid necesar se poate determina si cu ajutorul relatiei:
m
(6)
V0
22,4
M
in care: M este masa moleculara a gazului, kg / kmol ;
m cantitatea de gaz lichefiat, kg;
22,4 volumul ocupat de un kilomol de gaz in conditii normale m3/ kmol.
Pentru aceasta, din relatia (6) se calculeaza cantitatea de azot lichid necesar, m (Kg).
In continuare, tinand seama ca din 1kg LN2 se obtine 1,2439 l LN2 se calculeaza volumul de
azot lichid necesar.
2.Punerea in productie cu azot se poate aplica si la sondele obisnuite (fara packer)
in locul denivelarii cu ajutorul gazelor comprimate.In acest caz, daca pentru punerea in
85
productie trebuie dislocuit si o parte din fluidul din spatiul inelar, atunci pentru ph, se va
considera presiunea hidrostatica maxima ph max cand azotul gazos ajunge la siul tevilor de
extractie.
86
Ascensiunea fluidelor prin tevi verticale are loc datorita energiei hidraulice manifestata prin
presiunea fazei lichide (energia potentiala de presiune) si datorita energiei de expansiune a gazelor. In
cazul zacamintelor cu impingere de apa in perioada initiala energia hidraulica provoaca ascensiunea
lichidului la suprafata. La zacamintele care produc in regim de gaze dizolvate importanta energiei
hidraulice scade odata cu scaderea presiunii sub presiunea de saturatie. Ridicarea fluidelor la suprafata
are loc datorita energiei de expansiune a gazelor.
Acestea dupa ce ies din solutie se destind de la presiunea de saturatie pana la presiunea de la
talpa sondei si de la aceasta pana la presiunea de la suprafata p2. Ascensiunea lichidului datorita gazelor
comprimate se produce sub actiunea fortelor de presiune care lucreaza direct asupra lichidului la
interfata dintre lichid si gaze, precum si a fortelor de frecare dintre gaze si lichid.
Studiul miscarii fluidelor in procesul de ascensiune spre suprafata implica analiza
fenomenelor care au loc pe traseul parcurs de fluid intre punctele de presiune pd si p2.
Fazele care se deplaseaza in sonda
Pe portiunea unde se deplaseaza numai lichid ridicarea se face datorita energiei
hidraulice.Pe portiunea care incepe din p = psat unde gazele incep sa iasa din solutie la ridicare
participa gazele respective care pe masura ce se ridica in sus trec la presiuni din ce in ce mai mici se
destind si isi maresc volumul. Deoarece sectiunea tevilor este constanta gazele capata o viteza din ce in
ce mai mare.In procesul de ascensiune gazele se deplaseaza cu o viteza mai mare decat lichidul
antrenandu-l si pe acesta si cedandu-i o parte din energia de expansiune. In figura 1,c pe toata
lungimea tevilor de extractie gazele exercita asupra lichidului o actiune de ridicare.
Fig. 1.
87
Fig. 2.
Presiunea intr-un punct din lungul tevilor de extractie (fig. 2), avand in capul de eruptie
presiunea p2, este data de relatia:
p= p2 + gh
in care f ( Re , / d ) iar v =
hv 2
2d
(1)
4Q
d 2
vd
Re =
Pentru valori Re < 2300
64
Re
0,3164
Re
0 , 25
88
Daca tevile de extractie sunt fixate cu siul in capul perforaturilor, conform relatiei (1),
presiunea dinamica de fund va fi egala cu:
pd= p2+ gH
Hv 2
v2
p 2 H ( g
)
2d
2d
(2)
Se observa din relatia (2) ca presiunea variaza cu adancimea dupa o dreapta a carei panta
este egala cu:
2
tg = g v
2d
(3)
h
H
sau
p = p2 +
h
( pd p2 )
H
(4)
Relatia (4) ne permite sa determinam presiunea in orice punct din lungul tevilor de extractie
cunoscand presiunea dinamica de fund pd si presiunea in capul de eruptrie p2.
Daca din cercetarea sondei se cunosc IP si pc din relatia
Q = IP(pc - pd)
(5)
rezulta:
pd = pc -
Q
IP
(6)
Q
IP
Hv 2
= p2 + gH
2d
(7)
Relatia (7) ne permite ca pentru un anumit debit pe care vrem sa-l extragem sa determinam
ce presiune p2 trebuie mentinuta in capul de eruptie, sau invers pentru o presiune p2 care trebuie
mentinuta in capul de eruptie sa determinam cu ce debit va produce sonda.
89
Fig. 3.
- pentru diferite valori ale debitului Q, cu ajutorul relatiei (2) se calculeaza presiunile
dinamice de fund corespunzatoare. Se obtine astfel un set de perechi de valori Q, pd.
- pe aceiasi diagrama pe care s-a trasat curba de completare a stratului se reprezinta
grafic setul de perechi de valori Q, pd determinat mai sus. Se obtine astfel curba de
comportare a sondei Qsonda = f(pd) curba 2, care caracterizeaza curgerea prin sonda (prin
tevi).
Intersectia dintre cele doua curbe 1 si 2 ne da debitul maxim pe care poate sa-l produca
sonda Qmax sonda si presiunea de fund corepunzatoare.
Procedeul poate fi repetat si pentru alte valori ale presiunii p2 in capul de eruptie.
90
Asa dupa cum s-a demonstrat in cursul anterior, in cazul ascensiunii lichidelor prin
tevile de extractie (curgere omogena), presiunea in lungul acestora poate fi determinata cu
ajutorul relatiei .. si variaza liniar dupa o dreapta a carei panta este data de .. .
In cazul ascensiunii fluidelor bifazice, pentru a determina modul in care variaza
presiunea in lungul tevilor de extractie (de la talpa sondei pana la capul de eruptie) trebuie
calculata valoarea gradientului de presiune.
Gradientul de presiune dp/dh, reprezinta pierderea de presiune pe unitatea de lungime.
Principalii parametri de care depinde valoarea gradientului de presiune sunt: debitul
de lichid, debitul de gaze, diametrul tevilor de extractie, caracteristicile fizice ale fluidelor si
presiunea la care are loc curgerea.
Problema determinarii gradientului de presiune nu este deloc usoara avand in vedere
ca valorile acestor parametri se schimba in lungul tevilor de extractie ca urmare a variatiei
presiunii.
Astfel, debitul de lichid variaz foarte puin prin ieirea gazelor din soluie pe msur
ce presiunea scade. n schimb, debitul de gaze este foarte sensibil la aceast variaie. Ca urmare
a ieirii gazelor din soluie, ieiul devine mai vscos, modificndu-se astfel coeficientul de
frecare. Frecarea gazelor de pereii evilor de extracie este, de asemenea, influenat de variaia
de presiune. Un alt factor, care intervine i complic problema, este alunecarea, fenomen
caracteristic curgerii prin evi verticale a amestecului gaze-lichid. Acest fenomen de alunecare
(strecurare)se produce datorit diferenei dintre greutatea specific a gazului i a lichidului.
Gazele fiind mai uoare tind s se strecoare prin lichid, astfel nct viteza lor absolut fa de
un reper fix este mai mare dect cea a lichidelor. Dac se pompeaz debite constante de lichid
i de gaze, raportul lor R este constant, n permanen, ntr-un punct dat din interiorul evilor de
extracie. Prin urmare:
R
qg
ql
v g Ag
vl Al
constant [m3/m3]
Curgere cu segregare gravitaional, n care ambele faze sunt separate. Pot exista picturi
sau bule dintr-o faz n cealalt. Acest tip de curgere include:
- curgere stratificat cu suprafa de separaie neted sau ondulatorie (cu valuri);
- curgere inelar care cuprinde : film inelar i cea inelar cu picturi de lichid
intrate n miezul de gaz.
Curgere intermitent, n care una din faze este faz discontinu iar cealalt este faz
continu. Acest tip de curgere include:
- curgere bule alungite;
- curgere dop sau glon;
- curgere cea sau spum (o zon de tranziie ntre curgerea glon i curgerea cea
inelar).
Curgere uniform distribuit, n care faza lichid este faz continu iar faza gazoas este
faz discontinu. Acest tip de curgere include:
- curgere bule;
- curgere bule dispersate n care bulele de gaz sunt dispersate n faza lichid care
curge continuu.
Fig. 1 Regimurile de curgere in cazul ascensiunii fluidelor bifazice prin tevi verticale.
Apariia acestor regimuri de curgere este influenat de valoarea debitului de gaze
raportat la aria seciunii de curgere, respectiv viteza superficial a gazelor v sg , de valoarea
debitului de lichid raportat la aceiai arie, respectiv viteza superficial a lichidului v sl , de
geometria sondei, de presiunea din capul de erupie etc. n cazul sondelor cu devieri mai mari
de 50, curgerea bule uneori poate s nu mai apar, fiind influenat de diametrul evii i de
unghiul de nclinare al acesteia. Tranziia dintre acest regim de curgere i regimul de curgere
dopuri depinde de unghiul de nclinare al evii prin care curg fluidele.
92
93
Datorit acestor cauze, determinarea gradientului de presiune nu a fost posibil prin
utilizarea legilor din dinamica fluidelor, bazate pe ecuaiile Navier-Stokes. Cele mai bune
rezultate s-au obinut prin folosirea unor procedee semi-empirice, ce combin o ecuaie de
bilan energetic cu nite corelaii, determinate experimental, pentru factorul de frecare i
fraciunea din lichid din curentul de curgere. Aceast fraciune este exprimat prin raportul
dintre suprafaa ocupat de lichid ntr-un punct din evile de extracie i suprafaa total a evii.
Au fost astfel elaborate mai multe metode de determinare a gradientului de presiune,
dupa cum urmeaza:
- pentru tevi verticale:
- metoda H. DUNS si N. ROS;
- metoda A. HAGEDORN si K. BROWN;
- metoda K. AZIZ, G.W. GOVIER si M. FOGARASI;
- metoda J. ORKISZEWSKI;
- metoda A.R. HASAN si S.C. KABIR;
- metoda A.M. ANSARI, N.D. SYLVESTER, C. SARICA, O. SHOHAM
si J.P. BRILL;
- metoda A.S. KAYA, C. SARICA si J.P. BRILL.
- pentru tevi inclinate:
- metoda lui D. BEGGS si J.P. BRILL.
Gradientul total de presiune (dp/dh)total se compune dintr-un gradient static
(dp/dh)static, in care sunt incluse efectele alunecarii dintre faza gazoasa si cea lichida, un
gradient de frecare (dp/dh)fr si un gradient de acceleratie (dp/dh)acc.
Astfel:
dp
dp
dp
dp
dh total dh static dh fr dh acc
94
2
v am
v2
1
u 2 V2 p 2 g h2 am 2 Q L
2
2
(1)
am
v2
u (V p ) g h am 0
2
(2)
ca urmare a faptului c ntre cele dou seciuni exist o curgere omogen i staionar i deci
lucrul mecanic efectuat de lichid ctre exterior este zero.
Pe de alt parte din termotehnica se stie ca :
S2
V2
u TdS
S1
(3)
pdV
V1
adic variaia energiei interne ntre cele dou seciuni se face pe seama variaiei entropiei
sistemului i a lucrului mecaic de dilatare (expansiune). n ecuaia (3):
T este temeratura sistemului, K;
S entropia sistemului, Nm/kg.K;
De asemenea:
V2
pV
p2
(4)
pdV Vdp
V1
p1
p2
2
v am
TdS
Vdp
S1
p1
(5)
(6)
TdS Q F
S1
adic variaia entropiei se face pe seama unui transfer de cldur ctre exterior, Q, i a unei
pierderi de energie prin frecare F. n cazul de fa Q=0.
Deci, ecuaia (2) capt urmtoarea form:
p2
2
v am
Vdp
p1
F 0
(7)
innd seama c pierderea de energie prin frecare conform relatiei lui Darcy-Waisbach
este:
F V p fr unde V
am
i p fr
h v am 2
2d
am
96
rezult:
2
v am
h
(8)
2d
unde v am este viteza medie a amestecului intre cele doua puncte 1si 2;
Inlocuind (8) in (7) rezulta:
2
2
v am
v h
Vdp
am
0
p1
2
2d
2
v am
h
Inmultind termenul
cu raportul
rezulta:
2
h
p2
(9)
2
v am
v h
h
Vdp
am
0
p1
2 h
2d
Impartind relatia (10) la g si scotand h, rezulta:
p2
1
g
p2
p1
Vdp
v
v 2
1
1 am am
2dg
2 g h
(10)
1
g
p1
p2
Vdp
v
v 2
1
1 am am
2 dg
2 g h
(11)
m
g am g am M
(12)
M
Vm
Inlocuind (12) in (11) rezulta:
1 p1
Vm dp
M p2
(13)
h
2
2
v am
v am
1
1
2dg
2 g h
Din sonda intr-o zi se extrag Qt m3 de titei. Avand in vedere ca Vm reprezinta volumul
ocupat de 1 m3 de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc, daca inmultim Qt cu Vm
obtinem volumul total de fluide extras din sonda intr-o zi (Vtotal=QtVm). Impartind acest volum
la sectiunea de curgere aflam viteza. Deoarece ne intereseaza viteza medie a amestecului intre
cele doua puncte, se va lua in considerare valoarea medie a lui Vm intre cele doua puncte,
respectiv Vm .
Rezulta:
Qt Vm
v am
(14)
86400d 2 / 4
sau
am
97
Valoarea lui Vm rezulta prin integrarea lui Vm intre cele doua puncte de presiune p1 si
p2.
Suprafata
p1
ABCD= Vm dp = Vm (
p2
p1-p2)=
Vm p
(15)
Inlocuind (14) si (15) in (13) rezulta:
Vm
p
M
h
2
2
Qt2 Vm
v am
1
1
2 g h
2dg (86400 d 2 / 4) 2
(14)
Vm
p
M
2
2
Qt2 Vm
v am
1
1
10
5
2 g h
9 10 d
2
Qt2 Vm
M2
Inmultind termenul
cu
raportul
rezulta:
9 1010 d 5
M2
Vm
p
M
h
2
2
Qt2 M 2
Vm
v am
1
1
10
5
2
2 g h
9 10 d M
M
Deoarece am
rezulta
Vm
M
am
Vm
Inlocuind (16) in(15) rezulta:
p / am
h
2
2
2
Qt M
v am
1
1
1
10
5
2
2 g h
9 10 d
(15)
(16)
(17)
am
p
1
am
am
(18)
10
5
h
2 g h
9 10 d am
Relaia (18) pune n eviden faptul c gradientul total de presiune (p/h) se
compune dintr-un gradient static ( am ), un gradient de presiune datorit frecrilor i un
gradient de presiune datorit accelerrii masei de fluide .
98
(19)
Exemplu:
Se considera presiunea in capul de eruptie p2=10 bar. Se admite o cadere de presiune
p=10 bar si se rezolva ecuatia (19) pe intervalul p2=10 bar, p3=20 bar, rezultand un h1 care
reprezinta lungimea tevilor de extractie pe care se pierd cei 10 bar. Se marcheaza pe grafic
punctul respectiv.
Fig. 2.
Se admite o noua cadere de presiune p=10 bar si se rezolva ecuatia (19) pe intervalul
p3=20 bar, p4=30 bar, rezultand un h2, respectiv un nou punct care se marcheaza pe grafic.
Procedeul se repeta pana la adancimea dorita. Unind punctele respective se obtine curba de
variatie a presiunii in lungul tevilor de extractie numita si curba gradient.
Intersectia acestei curbe cu adancimea medie a perforaturilor ne va da presiunea
dinamica de fund pd.
Daca cunoastem presiunea dinamica de fund pd si vrem sa aflam cu ce presiune p2
ajunge fluidul in capul de eruptie se va proceda invers fata de cele prezentate mai sus.
99
Qt M
d l l l(1 l )
(21)
100
Relaia (21) permite utilizarea unui factor de frecare variabil n lungul evilor de
extracie datorit modificrii structurii amestecului.
In relatia (21): l reprezinta fractia de lichid sau procentul din suprafata de curgere a
tevilor de extractie care este ocupata de lichid.
g reprezinta fractia de gaze sau procentul din suprafata de curgere a
tevilor de extractie care este ocupata de gaze.
A=Al+Ag
(22)
Impartind relatia (22) la A rezulta:
Al Ag
1
A
A
dar tinand seama ca:
Ag
A
l l ; g
A
A
rezulta:
l+g=1
g=1-l
sau
l
coeficientul de vitez al gazelor;
g
(23)
N lv v sl 4
l
coeficientul de vitez al lichidului;
g
(24)
l g
coeficientul de diametru;
Nd d
(25)
g
coeficientul de vscozitate.
(26)
l 3
Pentru a determina valoarea lui l se procedeaza astfel :
Se calculeaza valoarea lui N l .
n funcie de valoarea lui N l se determin valoarea lui CN l , cu ajutorul
diagramei CN l f ( N l ) , figura 6.
Notnd cu p valoarea medie a presiunii absolute ntre cele dou puncte considerate i
cu p0 presiunea atmosferic, Hagedorn i Brown au reprezentat grafic corelaia pentru
fraciunea de lichid l n funcie de produsul adimensional dat de relaia:
N l l 4
N p
0,lv575
N gv p 0
0 ,1
CN l
Nd
(27)
p 2 p3
2
Astfel, cu ajutorul diagramei l / f ( ) figura 7, se detremin valoarea raportului
p
l / .
Valoarea lui se obine pe baza unei corecii de forma (figura 8).
101
N gv N l0,380
f
N 2,14
(28)
N 0,575 14,65 N d
gv
0,001066 ln * ]
102
Cand se lucreaza analitic valoarea lui se calculeaza cu ajutorul relatiei lui Jain:
1
21,25
1,14 2 log
0,9
d Re
bifazic
in care:
103
in care: v sl reprezinta viteza superficiala a lichidului si este egala cu raportul dintre debitul de
lichid si suprafata totala de curgere. A nu se confunda vl care reprezinta viteza lichidului si
Q
este egala cu raportul dintre debitul de lichid si sectiunea ocupata de acesta vl l cu v sl .
Al
p
Qt
p
1 0,2 d 0,8 d
Qt max
pc
pc
Curba 1 caracterizeaza curgerea in zacamant.
Fig. 1.
104
2. Din punctul de presiune p2, pentru diferite valori ale debitului, cu ajutorul unei
teorii de ascensiune (de exemplu Hagedorn si Brown) se traseaza curbele gradient (curbele 2,
2, 2 etc.). Intersectiile acestor curbe cu adancimea medie a perforaturilor ne vor da presiunile
dinamice de fund corespunzatoare.
De exemplu, pentru ca sonda sa produca debitul Qt1 avand in capul de eruptie
presiunea p2 este necesara o presiune dinamica de fund pd1. Acelasi lucru este valabil si in cazul
celorlalte debite. Se obtine astfel un set de perechi de valori Qt, pd.
Fig. 2.
3. Se reprezinta grafic setul de perechi de valori Qt, pd pe aceeasi diagrama pe care sa trasat curba de comportare a stratului. Se obtine astfel curba de comportare a sondei
Qsonda=f(pd) curba 3.
Curba 3 caracterizeaza curgerea prin tevile de extractie.
Intersectia dintre cele doua curbe ne va da debitul maxim pe care poate sa il
produca sonda si presiunea dinamica de fund corespunzatoare, avand in capul de eruptie o
presiune p2.
Procedeul se poate repeta si pentru alte valori ale presiunii p2.
Observatie:
In cazul in care p2<psat si pd>psat pe intervalul p2 psat avem o curgere bifazica, iar
pe intervalul psat pd o curgere omogena (lichid curat).
Pentru a determina debitul maxim si presiunea dinamica de fund corespunzatoare se
procedeaza astfel:
1. Se traseaza curba de comportare a stratului (curba 1) cu ajutorul relatiei:
Q = IP(pc-pd)
105
Fig. 3.
2. Din punctul de presiune p2, pentru diferite valori ale debitului, cu ajutorul unei
teorii de ascensiune, se traseaza curbele gradient (curbele 2, 2, 2 etc.) pe
intervalul p2 psat. Sub punctele de intersectie ale acestor curbe cu dreapta
corespunzatoare lui psat curgerea va fi omogena. Presiunea dinamica in acest caz
se va calcula cu ajutorul relatiei .. de la ascensiunea lichidului.
Hi v2
p di p sat l gH i
l
2d
Unind psat cu pd se obtine dreapta de variatie a presiunii in tevile de
extractie cand prin acestea curge lichid curat. Se obtine astfel un set de
perechi de valori Qt, pd.
Fig. 4.
106
107