Freze agricole.

Partea 2

Determinarea vitezei absolute a unui punct de pe tăișul cuțitului de freză

Viteza absolută va a vârfului cuțitului (fig. 1) se determină prin compunerea geometrică
a componentelor vx și vy ale acestei viteze.

Figura 1. Determinarea vitezei absolute va a cuțitului și componentele acestuia

Derivând ecuațiile parametrice ale mișcării vârfului cuțitului în raport cu timpul t se

obțin:
𝑑𝑥 𝑑(𝑣𝑚 𝑡 + 𝑅 𝑐𝑜𝑠 𝜔 ∙ 𝑡)
𝑣𝑥 = = = 𝑣𝑚 − 𝑅𝜔 sin 𝜔𝑡
𝑑𝑡 𝑑𝑡
(1)
𝑑𝑦 𝑑 (𝑅 𝑠𝑖𝑛 𝜔 ∙ 𝑡 )
𝑣𝑦 = = = 𝑅𝜔 cos 𝜔𝑡
𝑑𝑡 𝑑𝑡
Ca urmare viteza absolută se poate scrie:

𝑣𝑎 = √𝑣𝑥2 + 𝑣𝑦2 = √(𝑣𝑚 − 𝑅𝜔 𝑠𝑖𝑛 𝜔𝑡)2 + (𝑅𝜔 𝑐𝑜𝑠 𝜔𝑡)2

Rezultă:
2 − 2𝑣 𝑅𝜔 sin 𝜔𝑡 + 𝑅 2 𝜔 2
𝑣𝑎 = √𝑣𝑚 (2)
𝑚
𝑅𝜔
Dacă în această relație se face notația 𝜆 = 𝑣𝑚
, se obține:

𝑣𝑎 = 𝑣𝑚 √𝜆2 − 2𝜆 sin 𝜔𝑡 + 1 (3)

Din această relație se poate trage concluzia că viteza absolută a vârfului cuțitului crește
odată cu creșterea lui λ și variază cu unghiul de rotație la centru φ. Cu cât λ este mai mare cu
atât viteza absolută este mai mare având ca rezultat creșterea consumului de energie.
Pentru o valoare a indicelui cinematic λ prea mică grosimea așchiei de sol desprinsă de
un cuțit devine prea mare.
Problema care se pune este de a găsi relația între grosimea așchiei în suprafața solului
și parametrii cinematici ai frezei.
 Dacă se notează cu ”s” grosimea așchiei la suprafața solului și cu Δt intervalul de timp
între două cuțite se obține:
∆𝜑 2𝜋𝑣𝑚
𝑠 = 𝑣𝑚 ∙ Δt = 𝑣𝑚 ∙ = (4)
𝜔 𝑧𝜔
unde: ∆𝜑 – unghiul cuprins între două cuțite din același plan;
z – numărul de cuțite.
Dacă în relația (4) se înmulțește cu r la numitor și la numărător se obține:
2𝜋𝑣𝑚 𝑟 2𝜋𝑟
𝑠= = (5)
𝑧𝜔𝑟 𝑧𝜆
Din relația (5) se poate concluziona că grosimea așchiei desprinsă de un cuțit la
suprafața solului este invers proporțională cu valoarea indicelui cinematic λ.
Grosimea așchiei, pentru un anumit diametru al rotorului, poate fi influențată prin
valoarea indicelui cinematic λ și prin numărul de cuțite z dispuse în același plan.
Pentru ca s să aibă valori mari trebuie ca numărul de cuțite z să fie cât mai mic.
În general avem z > 1 pentru echilibrarea rotorului și în același timp z trebuie să fie un
număr impar deoarece în acest caz vibrațiile care se transmit la întreaga mașină au frecvențele
și amplitudinile mici.

Acoperirea între trohoide

Acoperirea între trohoidele succesive relevă calitatea lucrului efectuat de freză,
evidențiind gradul de mărunțire al solului și uniformitatea fundului brazdei. Acești indici depind
în mare măsură de avansul pe cuțit, deci de acoperirea traiectoriilor a două cuțite succesive.
Din expresia avansului pe cuțit se poate trage concluzia că variația uneia din viteze
atrage după sine creșterea sau descreșterea avansului s.
În fig. 2 sunt reprezentate patru situații de funcționare a frezei la viteze de avans diferite.
Ținând cont de notațiile din figură, lungimea feliei de sol tăiate de cuțit este determinată de
abscisa punctului ce caracterizează momentul intrării cuțitului în sol și cea a punctului ce
caracterizează momentul ieșirii din sol.
Notând cu Δx lungimea feliei de sol se poate scrie:
Δ𝑥 = 2(𝑥1 − 𝑥′) (6)
unde:
𝑥1 = 𝑣𝑚 𝑡1 + 𝑅 𝑐𝑜𝑠 𝜔 ∙ 𝑡1 - abscisa punctului de intrare în sol
𝑥 ′ = 𝑣𝑚 𝑡′ + 𝑅 𝑐𝑜𝑠 𝜔 ∙ 𝑡′ - abscisa punctului de ieșire din sol
Înlocuind se obține:
Δ𝑥 = 2[(𝑣𝑚 𝑡1 + 𝑅 𝑐𝑜𝑠 𝜔 ∙ 𝑡1 ) − (𝑣𝑚 𝑡′ + 𝑅 𝑐𝑜𝑠 𝜔 ∙ 𝑡′)]
(7)
= 2[𝑣𝑚 (𝑡1 − 𝑡′) + 𝑅(𝑐𝑜𝑠 𝜔 ∙ 𝑡1 − 𝑐𝑜𝑠 𝜔 ∙ 𝑡′)]
Figura 2. Schemele pentru determinarea acoperirilor între trohoide
 Dar:
𝑎
𝜔𝑡1 = arcsin (1 − )
𝑅
1 𝑎
𝑡1 = arcsin (1 − )
𝜔 𝑅
iar:
𝜋
𝜔𝑡 ′ =
2
1 𝜋
𝑡′ = ∙
𝜔 2
Înlocuind expresiile lui 𝑡1 și 𝑡 ′ în expresia lui Δx se obține:
1 𝑎 1 𝜋 𝑎
Δ𝑥 = 2 {𝑣𝑚 [ 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 (1 − ) − ∙ ] + 𝑅 𝑐𝑜𝑠 [𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 (1 − )]}
𝜔 𝑅 𝜔 2 𝑅
Deoarece pe o parte a rotorului lucrează z1 cuțite, lungimea totală a feliilor de sol tăiate
la o rotație este dată de relația:
𝐿 = 𝑧1 ∙ ∆𝑥
În același timp, discul, pe care sunt montate cuțitele, avansează cu spațiul:
𝑙 = 𝑣𝑚 ∙ 𝑇
unde: T – reprezintă perioada după care un cuțit revine în poziția de tăiere.
Însă,
2𝜋
𝑇=
𝜔
ca urmare avansul realizat este:
𝑣𝑚
𝑙= ∙ 2𝜋
𝜔
Pentru un cuțit se obține avansul s:
𝑙 2𝜋 𝑣𝑚
𝑠= = ∙
𝑧1 𝑧1 𝜔
Diferența dintre lungimea feliei de sol Δx și avansul pe cuțit reprezintă acoperirea între
două traiectorii succesive:
τ = ∆𝑥 − 𝑠 (8)
Înlocuind Δx și s se obține:
2𝑣𝑚 𝑎 𝜋(𝑧1 + 2) 𝑎
𝜏= [𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 (1 − ) − ] + 2𝑅 𝑐𝑜𝑠 [𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 (1 − )]
𝜔 𝑅 2𝑧1 𝑅
Făcând notațiile:
2 𝑎 𝜋(𝑧1 + 2)
𝐴= [𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 (1 − ) − ]
𝜔 𝑅 2𝑧1
 𝑎
𝐵 = 2𝑅 𝑐𝑜𝑠 [𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 (1 − )]
𝑅
se obține:
τ = 𝐴 ∙ 𝑣𝑚 + 𝐵 (9)

Crestele de la fundul brazdei

Crestele c rămase la fundul brazdei (fig. 3) reprezintă porțiuni de sol nelucrat, deci pot
fi considerate greșuri. Cerințele impuse procesului tehnologic de lucru al frezelor prevăd ca
valoarea înălțimii acestora să fie cât mai mică: c < 0,2a, unde a reprezintă adâncimea de lucru
a frezei.

Figura 3. Schema de formare a feliei de sol și înălțimea c a crestelor de la fundul brazdei

Valoarea înălțimii crestei c, precum și corelația dintre parametrii constructivi și

funcționali ai frezei și mărimea c, se determină cu relația:
c = 𝑅 − 𝑦𝐴 (10)
Punctul A de intersecție a celor două trohoide învecinate rămâne în urma punctului
inferior al trohoidei 1 cu o valoare sa/2.
Ca urmare:
𝑠𝑎
𝑥𝐴 = 𝑥𝐵 +
2
𝑥𝐵 = 𝑣𝑚 𝑡 + 𝑅𝑐𝑜𝑠 𝜔𝑡
Din figură rezultă că 𝜔𝑡 = 𝜋/2, deci 𝑡 = 𝜋/2𝜔
 Ca urmare, 𝑥𝐴 se poate scrie:
𝑣𝑚 𝜋 𝑣𝑚 𝜋
𝑥𝐴 = +
2𝜔 𝑧1 𝜔
Dar:
𝑣𝑚 𝑦𝐴
𝑥𝐴 = arcsin + √𝑅2 − 𝑦𝐴2
𝜔 𝑅
Se obține:
𝑣𝑚 𝜋 𝑣𝑚 𝜋 𝑣𝑚 𝑦𝐴
+ = 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 + √𝑅2 − 𝑦𝐴2 (11)
2𝜔 𝑧1𝜔 𝜔 𝑅
Știind că:
𝑦𝐴 = 𝑅 − 𝑐
Rezultă:
𝑣𝑚 𝜋 𝑣𝑚 𝜋 𝑣𝑚 𝑅−𝑐
+ = 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 + √𝑅 2 − (𝑅 − 𝑐 )2
2𝜔 𝑧1 𝜔 𝜔 𝑅
Deci:
𝑣𝑚 𝜋(𝑧1 + 2) 𝑅−𝑐
𝑅∙ [ − arcsin ] = √2𝑅𝑐 − 𝑐 2 (12)
𝑣𝑝 2𝑧1 𝑅
Pornindu-se de la valorile date pentru adâncimea de frezare a, avansul pe cuțit s și
înălțimea crestelor c se pot determina parametrii de baza ai rotorului frezei.
Din relația (12) se poate stabili valoarea indicelui cinematic λ:
𝑣𝑝 𝑅 𝜋(𝑧1 + 2) 𝑅−𝑐
𝜆= = [ − arcsin ] (13)
𝑣𝑚 √2𝑅𝑐 − 𝑐 2 2𝑧1 𝑅
Relația (13) se poate folosi pentru verificarea valorii alese a indicelui cinematic λ în
cazul în care se cunosc valorile c, R și 𝑧1.

Determinarea parametrilor energetici ai frezelor agricole

Puterea necesară acționării frezelor agricole poate fi divizată în patru componente:
𝑃𝑓 = 𝑃𝑑𝑓 + 𝑃𝑡 + 𝑃𝑎 ± 𝑃𝑖 (14)
unde: 𝑃𝑓 - puterea necesară pentru acționarea frezei;
𝑃𝑑𝑓 - puterea consumată pentru deplasarea frezei;
𝑃𝑡 - puterea necesară pentru tăierea și desprinderea feliilor de sol;
𝑃𝑎 - puterea necesară pentru aruncarea feliilor de sol;
𝑃𝑖 - puterea împingere a frezei.
 a. Puterea necesară pentru deplasarea frezei
Puterea necesară pentru deplasarea frezei se calculează cu relația:
𝑓 ∙ 𝐺𝑓 ∙ 𝑣𝑚
𝑃𝑑𝑓 = , [𝑘𝑊 ] (15)
1000
când freza este prevăzută cu roți, sau cu relația:
𝜇 ∙ 𝐺𝑓 ∙ 𝑣𝑚
𝑃𝑑𝑓 = , [𝑘𝑊 ] (16)
1000
când freza este echipată cu patine pentru limitarea adâncimii de lucru
Elementele care intervin în relațiile (15) și (16) sunt:
𝐺𝑓 - greutatea frezei, [𝑁];
𝑣𝑚 - viteza de înaintare a mașinii, [𝑚/𝑠];
𝑓 = 1,2 ÷ 2 - coeficient de rezistență la rulare;
𝜇 = 0,4 ÷ 0,5 - coeficient de rezistență la alunecare.

b. Puterea necesară pentru tăierea și desprinderea feliilor de sol

Puterea necesară pentru tăierea și desprinderea feliilor de sol se determină cu relația:
𝐿1 ∙ 𝑧
𝑃𝑡 = , [𝑘𝑊 ]
2𝜋 (17)
𝜔 ∙ 1000
în care: 𝐿1 - lucrul mecanic consumat pentru a tăia o așchie de sol;
𝑧 - numărul de cuțite ce echipează rotorul;
2𝜋
- timpul în care se efectuează o rotație completă.
𝜔
Lucrul mecanic consumat se poate calcula, presupunând că așchia este tăiată în plan
vertical de cuțit urmărind curba buclei, cu relația:
𝜋
𝐿1 = 𝑘𝑠 ∙ 𝑠 ∙ 𝑏 ∙ ∙ 𝑎 (18)
2
în care: 𝑘𝑠 - rezistența specifică a solului, [𝑁/𝑐𝑚3 ];
𝑎, 𝑏, 𝑠 - dimensiunile feliei de sol;
𝜋
𝑘𝑠 ∙ = 𝑘𝑓 - coeficient de rezistență a solului la frezare (𝑘𝑓 ≅ 1,5).
2
Ca urmare:
𝑘𝑓 ∙ 𝑠 ∙ 𝑏 ∙ 𝑎 ∙ 𝑧 ∙ 𝜔
𝑃𝑡 = , [𝑘𝑊 ] (19)
2𝜋 ∙ 1000
 c. Puterea necesară pentru aruncarea feliilor desprinse din sol
Această putere poate fi considerată ca fiind energia cinetică imprimată feliilor de sol și
se calculează cu relația:
2
𝑞 ∙ 𝑣𝑎𝑟
𝑃𝑎 = , [𝑘𝑊 ] (20)
2 ∙ 1000
în care: 𝑞 - masa de sol aruncată într-o secundă;
𝑣𝑎𝑟 - viteza de aruncare a solului;
Masa de sol aruncată într-o secundă, ținând cont de suprafața prelucrată la o trecere este:
𝑞 = 𝜎𝑠 ∙ 𝑎 ∙ 𝐵 ∙ 𝑣𝑚 (21)
unde: 𝜎𝑠 = 1300 ÷ 2000 𝑘𝑔/𝑚3 - densitatea solului;
𝑎 - adâncimea de lucru;
𝐵 - lățimea de lucru a frezei;
𝑣𝑚 - viteza de înaintare a mașinii.
Viteza de aruncare a feliilor de sol, din relația (20), poate fi considerată aproximativ
egală cu viteza periferică a cuțitelor (𝑣𝑎𝑟 ≅ 𝑣𝑝 ).
Ca urmare, relația de calcul pentru puterea necesară antrenării feliilor de sol în mișcare
de rotație, devine:
2
𝜎𝑠 ∙ 𝑎 ∙ 𝐵 ∙ 𝑣𝑚 ∙ 𝑣𝑎𝑟
𝑃𝑎 = , [𝑘𝑊 ] (22)
2 ∙ 1000
În urma încercărilor efectuate cu mașinile de frezat solul s-a constatat că 𝑃𝑎 ≅
(0,1 ÷ 0,2)𝑃𝑡 , unde 𝑃𝑡 este puterea necesară pentru tăierea și desprinderea feliilor de sol.

d. Puterea de împingere a frezei

În procesul de lucru al frezei, în cazul frezării de sus în jos, asupra acesteia acționează
următoarele forțe (fig. 4): Gf – greutatea frezei; R1, R2 – reacțiunile din punctele de contact ale
roților sau patinelor cu solul; Rf – rezultanta rezistențelor opuse la tăierea și desprinderea feliilor
de sol, creată datorită celor z cuțite ce acționează la un moment dat în sol; M f – momentul la
rotor transmis prin priza de putere a tractorului; Mo – momentul rezistent datorită rezistențelor
opuse la tăierea și azvârlirea feliilor de sol desprinse de cuțite.
Considerând că direcția rezultantei Rr este determinată de unghiurile φ și 𝜓, momentul
Mo este dat de expresia:
𝑀𝑜 = 𝑅𝑟 ∙ 𝑏 = 𝑅𝑟 ∙ 𝑅 ∙ 𝑐𝑜𝑠𝜓 (23)
R fiind raza rotorului.
Acest moment este egal cu momentul MR, transmis la rotor prin priza de putere.
𝑃𝑡 + 𝑃𝑎
𝑀𝑅 = (24)
𝜔
 Figura 4. Forțele și momentele care acționează în lucru asupra frezei

Aplicând în axa rotorului două forțe Rr, egale și de sens contrar, se constată că momentul
MR este anulat de momentul Rr · b, rămânând neechilibrată o forță Rr.
̅̅̅
𝑅𝑟 = ̅̅̅̅̅
𝑅𝑟𝑥 + ̅̅̅̅̅
𝑅𝑟𝑦 (25)
Componenta 𝑅𝑟𝑦 micșorează valoarea reacțiunilor R1 și R2, iar componenta Rrx
acționează asupra agregatului prin împingere.
Ca urmare, o parte din puterea transmisă rotorului pentru efectuarea procesului de lucru
este utilizată pentru deplasarea acestuia.
Puterea de împingere Pi este dată de relația:
𝑅𝑟𝑥 ∙ 𝑣𝑚 𝑅𝑟 ∙ 𝑣𝑚 ∙ sin(𝜎 + 𝜓)
𝑃𝑖 = = , [𝑘𝑊 ] (26)
1000 1000
Componenta Rrx poate avea valori cuprinse între 2000 și 6000 N/m, în cazul frezelor
care lucrează în terenuri înțelenite, având un efect de împingere a tractorului. Dacă 𝑅𝑟𝑥 > 2𝑓𝐺𝑡 ,
Gt fiind greutatea tractorului, apare fenomenul de patinare al roților tractorului, sub acțiunea
acestei forțe de împingere.