(Cursde consiuct subterane an I ACH R Sarghiua CURSURILE 13-14 Introducere Dezyoltarea activitatii in domeniul constructiilor subterane, in ultimii ani, este reflectata pe de o parte de potentialul structurilor subterane de imbunatatire a unor facilitati urbane, prin asigurarea mijloacelor de transport (tuneluri rutiere si metrouri, galerii hidro- edilitare) si suplimentarea unor facilitati supraterane, iar pe de alta parte de progresele tehnologice inregistrate in acest domeniv. Foarte multe dintre aceste proiecte sunt realizate in conditii dificile, atit datorita naturii geologice a terenului, prezentei apei subterane, precum si constringerilor impuse de aglomerarea spatiului urban. Pentru a face fata acestor dificultati trebuiau gasite noi echipamente si tehnologii de executie, Timp de patra secole, tehnologiile de excavate subterana au ramas telativ neschimbate, find marcate doar ocazional de salturi neasteptate precum introducerea prafului de pusca la excavarea in roca in 1600, sau folosirea scutului in 1825. In ciuda acestor progrese excavatiile subterane au ramas de-a lungul vremii, 0 munca foarte periculoasa, plina de rise, foarte scumpa cu multe intgr7ieri si costuri suplimentare. In ukimile decenii, activitatea de constructii subterane extinzindu-se la o scara foarte mare, tehnologiile de executie au inregistrat schimbari spectaculoase. Ca in multe alte domenii aparitia unor noi materiale, perfectionarea utilajelor, si nu in ultimul rind beneficiile aduse de IT, au determinat aceste importante modificari. Utilizarea scutului in terenurile slabe nu numai ca a marit viteza de executie, in conditii dificile, dar a facut posibila constructia ‘unor tuneluri care fara aceste mijloace nu ar fi putut fi realizate. Tehnologiile de executie a lucrarilor subterane in terenuri slabe, specifice in general zonelor urbane pot fi grupate in doua mari categori: 1, Tebnologii de executie in procedeu deschis — sapatura deschisa executata de la suprafata terenului (cut and cover) 2, Tehnologii de executie in procedeu inchis (sapatura inchisa) folosind metode de executie specifice tunelurilor realizate in roca (scut, NATM,..). Alegerea celei mai potrivite metode de executie a constructiilor subterane este deosebit de importanta in conditiile marilor aglomerari urbane si a unor terenuri slabe din punct de vedere geologic. Stabilirea unei solutii economice care sa afecteze cit mai putin zona construita din Vecinatatea amplasamentului devine practic o problema de interes public general. Nu pot fi stabilite reguli generale de aplicare a uneia dintre cele dou metode; decizia va fi luata in functie de mai multi factori initiali ca de exemplu: = structura orasuluis = sistemul de transport; = dezvotatea in petspectiva a orasului; — geologia si topografia amplasamentului; — interferenta cu structurile edilitar-urbane din zona; = costurile lucrarilor de constructie; = durata de proiectare si executie a constructiei Dintre toti acesti factori o importanta hotaritoare o are adesea factorul geologic.(Cursde consiuct subterane an I ACH R Sarghiua Criteriile pe care trebuie sa le satisfaca metoda aleasa pot fi rezumate astfel: fezabilitate; siguranta; eficienta operationala; ‘compatibilitate cu mediul, Evaluarea in parte a fiecarui criteriu si conditie initiala este un proces complex in care foarte multe aspecte sunt interdependente. Cea mai buna solutie nu este optimizare unui subsistem cum ar fi de exemplu costurile, ci evident, optimizarea intregului sistem. Tehnologii de executie in procedeu deschis In cazul constructiilor subterane a caror realizare incepe prin sapatura de Ia suprafata terenului, unul dintre criteriile determinante in alegerea solutiei de ansamblu il reprezinta amplasarea lucrarii, Din stabilirea amplasamentului si a traseului deriva ulterior intregul flux tchnologic de realizare a lucrarii - direct dependent de amprizele disponibile, de lansare pe verticala a constructiei, de restrictile ce se pot impune traficului rutier urban pe durata executici Metodele de executie in sapatura deschisa pot fi grupate, in functie de conlucrarea elementelor de contur (sprijinite) ale incintei cu constructia propriu-zisa (definitiva), in doua categorii: 1. Metode in care sprijinirea (elementele de contur ale incintei) este independenta de constructie: 2. Metode in care sprijinirea sau elemente ale ei conlucreaza sau fac parte in final din structura definitiva. Potrivit acestei clasificari, in prima categorie pot fi incadrate metodele de executie: — in incinta taluzata (Figura 3); — in incinta cu pereti din palplanse metalice (Figura lc); = imincinta cu pereti de tip berlinez-hamburghez (Figura 6) In cea de a doua categorie se incadreaza metodele de executie in incinte protejate cu pereti ingropati de contur (sprijinire) din beton armat = pereti mulati (Figura 1a); = pereti din coloane forate (Figura Ib), = pereti din panouri prefabricate, tumati pe loc sau respectiv lansati in transei excavate sub protectia noroiului bentonitic (Figura 2), Dintre toate aceste metode de executie specifice constructiilor subterane, metoda berlineza-hamburgheza si metoda peretilor ingropati s-a dezvoltat in strinsa legatura cu extinderea constructiei de metrouri Metoda berlineza-hamburgheza utilizata prima data in Germania la constructia metroului din Berlin, si apoi dezvoltata pe parcursul realizarii metrourilor din Munchen si Hamburg, are o larga raspindire atit in Europa cit si in JaponiaCurse construct subterane an ACH R Sarghiua Metoda realizarii peretilor de incinta prin excavarea transeelor sub protectia noroiului de foraj, a fost utilizata pentru prima data in 1938, la executia unor pereti ingropati din piloti forati, la Milano, Primele lucrari importante in tehnica peretilor mulati au fost aplicate tot in Talia in 1950, la realizarea nor ecrane de etansare. Rezultatele cercetarilor privind perfectionarea metodei au condus la extinderea aplicarii ei si pe celelalte continente, astfel incit astazi practic in toate zonele globului, peretii ingropati (mulati sau din piloti forati) sunt utilizati in realizarea celor mai diverse si complexe lucrari din domeniul constructiilor subterane, avantajele acestei tehnologii devenind general recunoscute si in mod special acolo unde conditiile specifice ale zonei reclama viteza mare de execute, Figural Notatii:I-perete mular; late metalice: 3-suruburi: 4-coloane nearmate; S-coloane armate; 6- pperete din palplanse. Figura 2 Notatii:l-perete prefabricat continu lansat in suspensie autointaritoare; 2-panou de pereteprefabricat; 3-beton monolit; 4-dop de etansare; S-radier; 6-planseu acoperis; 7-reazeme din betonarmat; 8:-sistem de aerare; 9-sistem de iluminare; 10-pasaj rutier subteran; I-umplutura; CAF- cotaapelor freatice; AC- rgila calcaroasa; C-calcare,(Cursde consiuct subterane an I ACH R Sarghiua Metode de executie in incinte taluzate Cea mai simpla metoda de executie a lucrarilor subterane este cea in sapatura deschisa avind malurile taluzate. Solutia permite un inalt grad de mecanizare a excavatiilor si a executiei in general, conducind de regula Ia un cost redus. Aplicatea acestei metode este insa conditionata de o serie de factori precum: = conditii de teren disponibil, care sa permita ocuparea suprafetelor de teren necesare tehnologiei = coboratea nivelului panzei freatice, de preferinta sub cota de fund a sapaturii, pentru climinarea necesitatii epuismentelor = stratificatia terenului din zona sa fie avantajoasa din punct de vedere al etanseitatii si stabilitaii taluzelor (straturi coezive) = constructia subterana sa fie amplasata la mica adancime. Figura 3, In functie de conditiile locale, metoda poate fi combinata cu solutia cu sprijiniri (clemente de contur) verticale, conducind la incinte mixte partial taluzate si partial sprijinite cu pereti verticali de contur. In astfel de rezolvari, se utlizeaza de regula taluze pina la nivelul apelor freatice de la aceasta cota in jos sapatura continuindu-se sub protectia peretilor verticali de contur Sunt si situatii in care zonatea celor doua metode combinate se tealizeaza in plan, conditionata de structurile deja existente in zona si de distributia lor: amplasamente cu dotari urbane in imediata apropiere pe o Iatura (drumuri, retele edilitare) si libere pe celelalte laturi; astfel de cazuri au fost intalnite Ia constructia metroului din Bucuresti Ia statiile IMGB si Politehnica (Figura 3). Pentru obtinetea unor taluzuri mai abrupte decit cele normale in vederea reducerii suprafetelor ocupate la executie si in general pentru imbunatatirea stabilitatii taluzelor, se poate aplica toreretarea sau stabilizarea chimica Dintre variantele constructive relative Ia amenajarea complexa a riului Dimbovita, cea din Figura 4 reprezinta o sectiune tipica pentru tronsonul Ciurel-Abator. Solutia constructiva este simpla si cuprinde doua parti componente: galeria hidrotehnica casetata (cu drenul lateral) si albia betonata.(Cursde consiuct subterane an I ACH R Sarghiua Figura 4 Notatii:- I-taluz de lucra; 2-pamant prafos-argilos compactat; 3-strat suport (nisip); 4-egalizare de befon, S-radier urnat: 6-pereti prefabricati; 7-monolitizare respectiv, scliviseala inferioara, 8: planseu prefabricat; 9-monolitizari cu beton; 10-orifiit de acces in dren: 1-prism filtrant; 12- vost etans; 13-pavaj de beton; 14-nivel in albie; IS-compartiment drenant: 16-cuve transport apa neepurata Caseta este fundata pe un strat prafos sau prafos-argilos, la o adancime de circa 8 m fata de cota carosabilului adiacent albici. Dupa excavarea, curatirea, taluzarea, nivelarea si compactarea terenului de fundare, s-a astemut un strat-suport de pietris si nisip grosier in grosime de 30-40 cm, care are si un rol drenant Deasupra stratului-suport s-a tuamat o sapa de egalizare in grosime de 15-20 cm cu rol de preradier. Structura se realizeaza in modul urmator: = radierul se toarna monolit, lasind forme adincite longitudinale si mustati de armatura pentru solidarizarea prin monolitizare cu peretiis = peretii prefabricati se fixeaza si monolitizeaza la baza, ca intr-o fundatie de tip pahar; — planseele sunt de tip "predala” cu colturile sicanate si prevazute cu. mustati, duble, inchise pe laturile longitudinale - pentru realizatea monolitizarii planseu-perete- planseu, cu beton, In plan transversal, jonctiunea tronsoanelor de pereti si plansee adiacente se realizeaza cu benzi de tip BIC, avand muchiile inglobate in beton, Intre plansecle cuvelor si fundul albiei (turnat monolit), se lasa de o parte si de alta cate un rost de circa 20 cm - pentru elasticizarea contactului, Inaintea fazei de dare in exploatare, aceste rosturi se etanseaza cu banda BIC sau cu mastic biturinos. Compartimentul drenant prevazut cu otificii pentru accesul apei este protejat de terenul natural printr-un prism de material filtrant sau cu un invelis geotextil. In Figura 5 este prezentata o sectiune transversala prin canalul de evacuare a apei calde ((°=28.. 35°C) de la Centrala Nuclearo-Electrica "Cernavoda" - executat in anii 1985- 1986. Spre deosebire de caseta de ape neepurate de pe Dimbovita, caseta pentru evacuarea apei calde de la Cemavoda, lucreaza sub presiune (2.5 atm) si este executata din beton armat turnat monolit. Marca betonului este B300 cu grad de permeabilitate PS.(Cursde consiuct subterane an I ACH R Sarghiua Si Figura $ Notatii: I-sapa de egalizare: 2-hidroizolatie: 3-structura beton armat monolit; 4-predale beton armat; Sctencuiala sclivisitza; 6-evacuare apa calda; 7-umplutura bine compactata, Cateva particularitatile tehnologice de realizare a casetei ce pot fi mentionate, sunt: = folosirea predalelor din beton armat cu dublu rol - de coftaj orizontal la turmarea acoperisului si de element cu fateta interioara neteda; = sclivisirea fundului casetelor si rotunjirea tencuielii la colturi, pentru obtinerea unor conditii cat mai bune de curgere. Metoda de executie in solutie berlineza-hamburgheza Metoda berlineza — aplicata prima data la constructia metroului din Berlin (Figura 6a), consta in principiu, din = batetea unor piloti metalici din profile "I’ pe conturul viitoarei constructii 1a interdistante de 1.50-2.50 m si adancimi de circa 2.00-3.00 m fata de fundul viitoarei sapaturis = introducerea pe masura avansarii sapaturii a dulapilor orizontali care se prind de profile; = dupa tumarea radierului executia zidurile de protectic ale izolatiei peretilor si a restului constructiei; = recuperatea, ulterior, prin extragere, a pilotii metalici. Principalul avantaj al metodei ill constitue economicitatea, dar are si dezavantajul nerecuperarii in totalitate a pilotilor in cazul anumitor terenuri sat la intalnirea unor obstacole, din motive de necompromitere a hidroizolatiei, precum si pierderea dulapilor de Jemn ai peretilor de incinta, Varianta miincheneza - reprerinta 0 adaptare a metodei berlineze la conditiile de teren din Manchen (teren mai tare) si consta in inlocuirea profilelor "I" cu profile cu talpa lata (Peine), ptecum si inlocuitea baterii pilotilor prin introducerea lor intr-o coloana forata in pamant si baterea lor numai pe ultimii 2 m. Metoda hamburaheza. - este 0 dezvoltare a metodei berlineze si consta din utilizarea ptofilelor Peine indoite, precum si a dulapilor orizontali; hidroizolatia va lucta in conditii mai bune datorita umpluturilor de nisip ce se executa in spatiul lateral dupa cum se poate vedea in Figura 6b.(Cursde consiuct subterane an I ACH R Sarghiua ‘Aceasta metoda, cu variantele sale, se utilizeaza in conditii economice atit in Europa cat si in Japonia, Metoda a fost utilizata la noi in tara, in Bucuresti, la executia pe portiuni mai restrinse a unor statii de metrou, precum si la Iucrarile de canalizare pe un tronson al colectorului A3, a z o) Figura 6 Incinte cu pereti din palplanse Ca si in cazul incintelor realizate dupa metoda berlineza-hamburgheza, incintele cu pereti din palplanse metalice se utilizeaza la executia constructiilor subterane, in conditiile impuse de zonele urbane: teren dens construit, prezenta retelelor edilitare si a arterelor de citculatie, toate acestea obligind la aplicarea unor solutii tehnologice care sa duca la ocuparea de suprafete cit mai mici posibil. Peretii de incinta se realizeaza prin baterea palplanselor (sau batere combinata cu vibrare) in (eren, pas cu pas, pina la inchiderea completa a incintei, urmarindu-se pe parcurs realizarea corespunzatoare a pasuirii sia imbinarii intre palplansele succesive (Figura 1 c) Peretele de palplanse se poate realiza fie la limita viitoatei constructi, fie in afara acesteia la cca. 0.80- 1.00 m, ca in cazul metodei hamburgheze Fata de incintele cu sprijinire berlineza-hamburgheza, incintele din palplanse metalice prezinta avantajul mentinerii in conditii mai bune a terenului alaturat (neexcavat), iar in conditii dificile datorate prezentei apelor subterane se impun in fata acestora, Principalele dezavantaje constau in primul rand in costul ridicat al palplanselor metalice si in trepidatiile suparatoare pentru riverani produse in timpul baterii, De aceea se recomanda aplicarea tehnologiei doar in cazul cind utilizarea palplanselor este inevitabila, Aceasta solutie a fost aplicata in Bucuresti la constructia metroului pe magistrala 1 tronson I, in zona Gradina Botanica, Incinte cu elemente de contur ce conlucreaza in final cu structura Incintele din aceasta categorie se caracterizeaza prin existenta unor clemente de sprijinire amplasate pe contur, formate din pereti ingropati de beton armat. Se disting vurmatoarele tipuri = incinte cu pereti de sprijinire din piloti forati; = incinte cu pereti mulati alcatuiti din panouri tumate pe loc; = incinte cu pereti mulati alcatuiti din panouri prefabricate(Cursde consiuct subterane an I ACH R Sarghiua Un element comun, in diversitatea de procedee aplicate in ptezent pentru realizarea peretilor ingropati din beton armat (cu exceptia peretilor din piloti forati cu tubaj recuperabil), il constituie utilizarea - in faza de excavare a transeei - a unei suspensii de argila bogata in ‘montmorillonit in apa, numita bentonita, Principalul rol al acestei suspensii de bentonita in apa (noroi bentonitic sau noroi de foraj) este asiguratea stabilitatii peretilor transeii forate. Suspensia colmateaza porii pamintului pe o adancime de cativa centimetti, formind o ‘membrana etansa ce o separa de masa pamatului si impiedica apa freatica sa patrunda in transee. Preventa acestei membrane etanse si presiunea exercitata asupra peretilor transeei excavate sunt cele doua elemente carora li se atribuie capacitatea noroiului bentonitic de a ‘mentine pe verticala peretii transeei, in orice fel de pamlnturi, Faza de excavare odata incheiata, in faza de betonare peretele este armat si betonat pe panouri sau pe coloane (piloti) obtinindu-se in final un perete ingropat, inchis pe conturul incintei Incinte cu pereti din piloti forati Peretii din piloti forati (coloane forate) se realizeaza cu tehnicile specifice pilotilor executati pe loc prin forare si pot fi alcatuiti in doua variante: = pereti din piloti joantivi - varianta HOCHSTRASSER-WEISER; = pereti din piloti secanti (coloane secante) - varianta BENOTO. In cazul peretilor din pereti joantivi impingerea pamintului este preluata, in toate fazele, atit la executie cat si dupa realizarea constructiei, de catre acestia, Problema prezentei apei subterane se rezolva la executie prin coborirea nivelului pinzei fieatice, iar in situatia definitiva presiunea hidrostatica generata de pinza de apa subterana va fi preluata de constructia subterana ce se executa in interiorul acestei incinte, clanseitatea asigurindu-se prin masuri specilice (hidroizolati, etansari prin injecti, retete de betoane cu permeabilitate redusa) ‘Metoda incintei cu peretii din piloti joantivi (alaturati) a fost aplicata Ia metroul din Bucuresti (pereti din coloane cu (4400 mm precum si la realizarea metroului din Viena) In cazul incintelor din piloti secanti (varianta BENOTO), acestia preiau atit impingerea pamintului cat si presiunea hidrostatica (in cazul executarii lor perfect etanse). Si aceasta metoda a fost aplicata Ia metroul din Bucuresti pe tronsonul Tal magistralei 1 La incintele cu sprijinire din piloti secanti exista si o varianta PAPROTH, in cate peretii forati secanti se umplu la inceput cu pietris, transformfindu-se apo in beton prin injectare cu mortar de ciment. Instalatiile de foraj utilizate in mod curent la noi in tara la executia peretilor din piloti sunt: instalatii BENOTO, CIS, ICOS, FAN, DEMAG, FA 12 In ceea ce priveste betonarea si armarea peretilor din piloti forati sunt de mentionat, pe tipuri, urmatoarele aspecte: La peretii din piloti joantivi betonarea se face pilot cu pilot, iar armarea acestora in functic de impingerile ce trebuiese preluate, se poate efectua pilot cu pilot (toti pilotii sunt armati) sau din doi in doi piloti (un pilot armat unul nu) in acest din urma caz, calculul si dimensionarea pilotilor armati facindu-se in consecinta (un pilot armat preia impingerile aferente unei lungimi de perete delimitata de interaxul a doi piloti consecutivi nearmati) (Figura 1b). La peretii de incinta din piloti forati secanti betonarea se face in doua faze: = fara T- forarea si betonarea pilotilor nearmati; — faza Ila - forarea in interspatiile dintre pilotii betonati in faza I, a pilotilor ce se vor arma prin "secantarea” primilor; = fara Tib - armarea si betonarea pilotilor forati in faza UL(Cursde consiuct subterane an I ACH R Sarghiua Armarea pilotilor in ambele variante se realizeaza cu bare montate in catcase pteasamblate ce se lanseaza in coloane, blocate la partea superioara (pretransee). Betonarea se realizeaza de jos in sus cu coloana de betonare, prin metoda contractor, evacuadu-se norojul bentonitic din foraj, pe masura inaintarii betonarii. Incinte cu pereti mulati din panouri betonate pe loc Peretele mulat in teren este o tehnica larg aplicata astazi, constand in realizarea unei transei adanci fara sprijinirea obisnuita a peretilor sai, aceasta realizidu-se prin intermediul ‘unui noroi de foraj (bentonitic). Armarea si betonarea transeei astfel excavate duc in final Ia realizarea unui perete subteran continua Procedeul reprezinta o faza superioara in evolutia perdelelor (peretilor) ingropate din piloti forati, puse la punct inca din 1934, Inlocuieste de asemenea in mod avantajos, palplansele metalice in anumite cazuri si mai ales in cazul saparii unor incinte de mari dimensiuni Ia cote ce se gasesc sub nivelul panzei freatice. Intr-adevar peretii de palplanse metalice, pe linga costul lor ridicat, prezinta inconvenientul ca nu sunt etanse si-ca de asemenea nu pot fi batute in straturi mai dure in apropierea altor lucrari fragile De multe ori este mult mai economic sa se realizeze direct un ecran (perete) definitiv de beton armat care ulterior sa poata fi utilizat ca perete portant in structura viitoarei constructii (Figura 2). Toate aceste considerente au condus Ja aplicarea larga a acestui tip de incinta. In tara noastra erau reatizati in 1991, numai la Metrou, 73 km lungime de pereti mulati, respectiv o suprafata de circa 1.500.000 m’, Principalele caracteristici functionale ale peretilor mulati pot fi definite astfel = de etansare; de stabilitate: = de sustinere: — de structura definitiva; = de limitare a amprizei lucrarii. Rolul de cofraj necesar turnarii betonului il joaca peretii sapaturii, betonul muladu-se practic pe forma si neregularitatile acestora, de unde si denumirea de "perete mulat" In cazul peretilor mulati, atat excavatia (forarea) transeei, cat si atmatea si betonarea, se efectueaza pe panouti, a caror dimensiuni depind pe de o parte de adancime, de conformarea structurii si de conditiile impuse de calculul de rezistenta al incintei, iar pe de alta parte de caracteristicile tipului de instalatie de sapa utilizat Executia unui perete mulat, aleatuit din panouri betonate pe Toc parcurge mai multe etape ce se desfasuara cronologic dupa cum urmeaza: Executia pretranseii - constind dintr-o transee preliminara de adancime mica (de regula 1.0 m) ai carei pereti sunt sustinuti de grinzi de ghidaj sau de pretransee de regula prefabricate (Figura 7}(Cursde consiuct subterane an I ACH R Sarghiua Figura 7 Notati: I-limita excavatiei: Ibis-umplutura compactata; 2-cofraj din tabla groasa; 3-bara de otel; 4- capat infletat cu piulita; 5-sprait; 6-armaturi; 7-grinda de ghidaj din beton arma; 8-viitoral perete mula, Constructia pretranseei bordate cu grinzi de ghidaj, corespunde primului stadiu al excavarii si se realizeaza pentru asigurarea ghidarii sculelor de sapa, evitarea surparii transeii Ja partea superioara datorita barbotarii norojului de foraj in timpul lucrului si in special pentru siguranta manevrarii mijloacelor de betonare Adancimea sa este mica, inscriindu-se intre 0.80-1.50 m si depinde in primul rind de metoda de excavare utilizata. Astfel ea va fi ceva mai mare in cazul procedeelor de sapare cu instalatii de foraj cu circulatic inversa, necesitinda o buna circulatie noroiului bentonitic. Grinzile de ghidaj ce bordeaza pretranseea se executa de regula din beton monolit cu dozaj de ciment de 200-300 kg/m* armat cu retea sudata de armatura usoara, elemente de beton armat prefabricat, elemente metalice, pereti de caramida, pereti de piatra intre stalpisori de beton armat legati la cap prin grinzi (sau dulapi de lemn). In toate cazurile, este importanta asigurarea unei bune aderente a peretilor (grinzilor) de pretransee cu terenul, iar Iucrarea in ansamblu trebuie sa fie solida, sa reziste in bune conditii 1a sarcinile mari date de presiunea utilajelor si de socurile provenite din lovirea instrumentelor de sapat Grinzile de ghidaj ce bordeaza pretranseea se executa de regula din beton monolit cu dozaj de ciment de 200-300 kg/m’ armat cu retea sudata de armatura usoara, elemente de beton armat prefabricat, elmente metalice, pereti de caramida, pereti de piatra intre stalpisori de beton armat legati la cap prin grinzi (sau dulapi de lemn) In toate cazurile, este importanta asigurarea unei bune aderente a peretilor (grinzilor) de pretransee cu terenul, iar lucrarea in ansamblu trebuie sa fie solida, sa reziste in bune conditii la sarcinile mari date de presiunea utilajelor si de socurile provenite din lovirea instrumentelor de sapat. In cazul unui teten cu stabilitate redusa (umpluturi recente, insuficient consolidate), taluzarea transeei in care urmeaza a se monta sau tuma pe loc grinzile de ghidaj si realizarea ingrijita a rambleelor are o mare importanta in raport cu asigurarea stabilitati pretranseii, impiedicind infiltrarea noroiului bentonitic, al carui nivel este variabil, in spatele peretilor de ghidaj si evitindu-se eventuale rupturi si prabusiri de maluri Excavarea transeei pentru peretele mulat - sub protectin noroiului bentonitic, este realizata pe panouri de lungimi limitate 4-6(8) m in functie de capacitatea de betonare a santierului si de caracteristicile geotehnice ale terenului din zona. Excavarea se poate face pe panouri succesive sau panouti altemative in functie de taria terenului. ‘Metodele de excavare pot fi grupate in doua mari categori:Curse construct subterane an ACH R Sarghiua = excavare cu instalatii echipate cu bene speciale, tip cupa sau greifer fixate pe tije de ghidare; = excavatii cu instalatii de foraj de tip percutant, rotativ percutant sau mai rar rotativ, de regula utilizind circulatia inversa. Metodele din prima categorie se aplica pentru terenuri moi avand in aceste conditii rezultate maxime, iar metodele din categoria a doua se aplica cu prioritate in terenuri compacte si mai dure, unde primele nu daw rezultate Din prima categorie fac parte procedeele ELSE, COFOR, "SPTC" si "BATILONG". In cazul in care incinta de pereti mulati se executa intr-un teren cu o permeabilitate mare, in cate pierderile de noroi bentonitic prin pori nu ar permite stabilizarea sapaturii, se impune realizarea unci impermeabilizari prin injectarea solului Aceste solutii au fost aplicate frecvent de societati specializate in pereti mulati ca ICOS, SOLETANCHE sau ALIAKMON. Practica a demonstrat ca diversitatea de conditii geotehnice si hidrogeologice ale amplasamentelor nu poate fi acoperita de un singur utilaj universal valabil, solutia find diversificarea parcului de utilaje pentru o adaptare cit mai facila la fiecare situatie concreta ‘S-a constatat astfel, ca atunci cind excavarea transeei trebuie sa se faca in terenuri moi sau mobile (nisipuri), randamentul instalatiilor cu bena este de cel putin dowa ori mai mate decat al utilajelor derivate din echipamentul clasic de foraj; in schimb in terenuri cu pietrisuri mari si bolovanisuri, excavatia nu se poate efectua cu utilaje cu bena, singurele ce dau rezultate find instalatiile de foara In Figura 8 sunt prezentate etapele tehnologice caracteristice realizarii peretilor mulati cu instalatii de tip ELSE. Figura 8 Notatt: I-grinda de ghidaj; 2-uilajul de exeavat de tip ELSE: 3-catarg; 4-cupa de sapare: 5-zona inca neexeavata; 6-noroi bentonitic; 7-carcasa de otel beton; &-palnii de betonare: 9-suport pentru alnii; 10-beton pompat; 11 -beton proaspat turnat; 12-panou neatacat; 13-panou betonat; 14- stratificatie bazala. Principalele faze tehnologice specifice acestei metode pot fi rezumate astfel: — trasatea axului perimetral al viitoarei incinte; = excavarea de-a lungul axului trasat a pretranseei;(Cursde consiuct subterane an I ACH R Sarghiua = cofrarea, armarea si betonarea umerilor pretranseci — decofrarea grinzilor de ghidaj prin scoaterea spraiturilor si taicrea barelor de otel; = montarea utilajului de excavat sau calarea acestuia, pe pozitia de lucru; = prepararea noroiului bentonitic in gospodaria de noroi si instalarea echipamentului de recirculare (pompe, furtune si racorduri, habe pentru inmagazinare si decantare); — executia sapaturii in transce sub protectia noroiului bentonitic, in panouri de 4-6 m: = Tansarea carcasei de armatura cu ajutorul unei macarale, in transeea panoului excavat si instalarea la marginile sale a unor elemente tubulare de rost; = montarea palniilor si a tubulaturii de betonare;, = turnare betonului in transee, prin dezlocuirea noroiului bentonitic, preluat cu pompele de la cota superioara a panoului; concomitent cu ridicarea betonului in transee se are in vedere scurtarea tubulaturiipilniior, prin demontarea tronsoanelor succesive; — extragetea clementelor tubulare de rost, inainte ca betomul sa se fi intarit complet; ramane astfel in betonul turnat o suprafata verticala cu concavitatea orizontala; betonul panoului vecin va patrunde in aceasta concavitate, realizind o buna conlucrare si continuitate pe toata inaltimea peretelui Un exemplu tipic de executie a unei structuri subterane in incinte cu pereti mulati, realizati din panouri prefabricate si panouri turate la fata locului, insotita de masuri speciale de injectare a terenului din amplasament, il constituie metroul din Cairo. Figura 9 ilustreaza principalele ctape in realizarca uneia dintre galeriile metroului ce strabate o zona specifica conditiilor urbane, caracterizata prin prezenta cladirilor in zona, teren cu caracteristici geotehnice slabe precum si prezenta apei subterane. Toate aceste considerente au determinat adoptarea tehnologiei cu pereti mulati pentru sprijinitea excavatiei, in final acestia find inglobati in structura prin legarea de planseul acoperisului si radier formind astfel sectiunea casetata a structurii Figura 9 La realizarea peretilor mulati s-au utilizat cimenturi speciale cu rezistenta la actiunea apelor agresive avind un dozaj de 400 kg/m’, In functie de grosimea peretelui si de adincime, stabilite prin proiect peretii au fost executati atat din elemente prefabricate cu dimensiuni de 0.45x2.50x12.00 m, cat si prin tumarea betonului la fata locului, grosimea peretelui fiind de 0,60-1.00 m. La partea inferioara cei doi pereti au fost conectati si solidarizati prin realizarea unui pinten injectat in doua faze, cu ciment bentonitic, precum si cu gel pe baza de silicit.Curse construct subterane an ACH R Sarghiua Realizarea pintenului Ia partea inferioara a incintei a permis evacuarea apei din interiorul incintei in timpul excavatiilor fara a duce la coborirea brusca a nivelului apei subterane in exteriorul peretilor, asigurind astfel siguranta cladirilor din imediata vecinatate. Operatiile de excavare s-au desfasurat atat in spatiu deschis, cat si la adapost sub planseul de acopetis. Dimensiunile sectiunii finale a casetei sunt de 6.00x8.80 m, Au fost vate masuri speciale de impermeabilizare constind in membrane hidroizolante la acoperis si radier si drenuri de interceptare in cazul elementelor prefabricate, In continuare, in Figurile 10-14 se prezinta un exemplu de executie "sub acoperis” aplicata in cazul metroului bucurestean la Pipera, seeas Figura 10 Fazal Notatié: I-excavare pretransee; 2-turnare grinzi de ghidaj: 3-turnare pereti mulati; 4-tumare fundatie tip bareta; 5-lansare stalpi metalici 2600, ase Figura 11 Faza It Notatii: I- excavatie generala + nivelare si compactare; 2-folie plastic: 3-planseu superior; 4- etansare cu tola sau banda; 5-grinda de monolitizare si impermeabilizareCurse construct subterane an ACH R Sarghiua Figura 12 Faza I Notatit: I-coborijrea NAS; 2-excavatie sub planseul superior; 3-2id de sprijin; 4-planseu intermediar; S-solidarizani intre elemente diferite; 6-stilpi metalici: 7-pereti definitivi. Figura 13 Faza lV Notatii: I-noua coborijre a NAS; 2-excavatie centrala defnitiva; excavatie laterala intermediara (bancheta); 4-preradier complet turnat; 4bis-preradier sii! turnate in sah); 5-silpi metalic (scheletul); 6-bareta de beton armat Figura 13 Fara V Notatii: I-terminarea tumarii preradierului; 2-radier; 3-betonarea stilpilor metaliei; 4-pereti laterali: S-hidroizolatie; 6-pamant bine compactat; 7-revenirea NAS.(Cursde consiuct subterane an I ACH R Sarghiua Esalonarea lucrarilor s-a facut dupa cum urmeaza = cliberarea amplasamentului: — trasarea si jalonarea conturului incintei; = excavarea pretranseei pe aliniamentele stabilite; — cofrarea si fixatea cofrajelor pentru grinda de ghidaj; = umplerea cu pamant compact a zonei-suport; = _armarea si apoi betonarea grinzii de ghidaj; = executia peretilor mulati lateralis = excavarea si turnarea fundatiilor de tip bareta; — lansarea stilpilor metalici in baretele turnate; = excavarea generala a amplasamentulti pina la cota "-3 = compactarea suprafetei excavate; = niivelarea suprafetei compactate; — asternerea unei folii din material plastic peste suprafata nivelata; = _armarea si cofrarea planseului superior; = montarea confectiilor metalice care realizeaza solidarizarea capetelor stalpilor cu armatura planseului si etansarea umerilor de rezemare a planseului pe capetele peretilor mulati; — betonarea planseului superior cu inglobarea confectiilor metalice montate; = turnarea grinzilor de monolitizare sub umerii de rezemare a planseului pe capetele peretilor mulati; = executia si echiparea puturilor forate pentru coboriea nivelului apei subterane; = coboriea nivelului apei subterane pina la cota "-14 .. 15"; = excavatia sub planscul superior pina la cota "- 12.50" — amenajarea suprafetei excavate si astemnerea unei folii din material plastic; = armarea si cofrarea planseului intermediar; —_pregatirea solidarizarilor dintre planseul intermediar si peretii mulati + stilpii metalici, prin confectii metalice; = turnarea planseului intermediar; = _armarea si cofrarea peretilor interiori precum si cofrarea stalpilor metalici; = solidatizarea armaturii peretilor interiori cu armatura peretilor mulati; — betonarea peretilor interiori sia stiilpilor pe inaltimea dintre planseul superior si planseul intermediar; —_pregatirea si betonarea grinzilor de monolitizare de sub planseul intermediar; = tumarea unui zid de sprijin perimetral peste capetele planseului superior; = completarea cu pamant compactat, a spatiului din spatele zidului de sprijin; = hidroizolarea planseului superior; = completarea cu umplutura bine compactata a zonei de deasupra planseului superior; reamenajarea circulatiei stradale; = coborarea nivelului apei subterane pina la cota "-23.,.-24"; = excavatii pina la cota finala - in zona centrala a amprizei; = excavatie "in sah" in zonele laterale ale amprizei; = tumarea completa a preradierului in zona centrala; = betonare "in sah” a preradierului in zonele laterale; — terminarea intregii excavatii si amenajarea suprafetei; = turnarea intregului preradier; = armarea radierului si realizarea solidarizarii cu peretii mulati si stilpii metalici; = _armarea peretilor interiori pe portiunea inferioara;Curse construct subterane an ACH R Sarghiua = cofrarea radierului, a peretilor laterali si a stilpilor; = betonarea radicrului, a peretilor si stilpilor - cu inglobarea tolelor de etansare la imbinari de elemente; = scoaterea din functiune a puturilor forate echipate cu pompe.