Centrul de greutate i centrul maselor Teoremele lui Guldin-Pappus Momente statice. Teorema momentelor statice Momente de inerie.

Raze de inerie Variaia momentelor de inerie la translaia axelor. Teorema lui Steiner Variaia momentelor de inerie la rotaia axelor Direcii principale de inerie. Momente de inerie principale

Centrul de greutate i centrul maselor

Particulele materiale aflate la suprafaa Pmntului sunt supuse aciunii cmpului gravitaional terestru care se manifest prin fora de atracie: denumit greutate. Se observ c aceast for depinde de masa particulei materiale i de vectorul, care se numete acceleraie gravitaional. Pentru un sistem de puncte materiale, greutatea sistemului material are expresia: iar punctul de aplicaie se numete centru de greutate al sistemului de puncte materiale.

Poziia centrului de greutate al unui sistem de puncte materiale este dat de relaia:

sau:

Prin definiie, suma maselor punctelor materiale ale unui sistem este masa sistemului de puncte materiale:

iar centrul maselor unui sistem de puncte materiale este dat de relaia:

sau:

Proprieti: dac un sistem de puncte materiale admite un plan de simetrie, o ax de simetrie sau un centru de simetrie, centrul de mas se gsete n acel plan, pe acea ax, respectiv n acel centru (centrul de masa al unui sistem material constituit dintr-o linie dreapta se afla pe acea dreapta, iar centrul maselor unui sistem material plan se afla in acel plan); dac un sistem de puncte materiale (S) se descompune ntr-un numr de subsisteme (S1), (S2),..., (Sp) ale cror mase M1, M2,..., Mp i centre de mas (C1), (C2),..., (Cp) se cunosc, poziia centrului su de mas se poate determina cu relaia:

 dac un sistem de puncte materiale (S) poate fi considerat ca rezultnd dintr-un sistem (S1) din care lipsete un sistem (S2), atunci:

S1

S2

- poziia centrului de masa nu depinde de sistemul de coordonate ales, deoarece depinde numai de poziia reciproca a punctelor materiale Mi; - daca valorile maselor sistemului material sunt multiplicate cu o constanta scalara nenula, poziia centrului de masa al sistemului nu se modifica. Proprietatea aceasta permite reprezentarea maselor prin linii, arii sau volume, constanta fiind densitatea sistemului considerat omogen.

Centre de masa pentru corpuri omogene

Pentru o bara omogena avnd masa M uniform distribuita pe lungimea ei (notata L), se definete densitatea unitii de lungime =M/L. Relaia centrelor de masa se scrie dup simplificarea cu :
xG =

li xi
i =1

li
i =1

; yG =

l
i =1 n

yi
i

l
i =1

Pentru o placa omogena cu aria A si masa M cunoscute, se definete densitatea unitii de suprafaa =M/A. Relaia centrelor de masa se scrie dup simplificarea cu :
xG =

A x
i i =1

A
i =1

; yG =

A y
i i =1

A
i =1

Teoremele lui Guldin-Pappus

(a) Aria suprafeei generate de un arc de curb plan, care se rotete n jurul unei axe din planul curbei, pe care nu o intersecteaz, este egal cu lungimea arcului de curb multiplicat cu lungimea cercului descris de centrul de mas al curbei date, presupuse omogene:

Teorema I Guldin-Pappus

(b) Volumul generat prin rotirea unei suprafee plane n jurul unei axe din planul su pe care nu o intersecteaz, este egal cu aria considerat multiplicat cu lungimea cercului descris de centrul de mas al ariei:

Teorema II Guldin-Pappus

Determinarea poziiei centrului de mas pentru o bar omogen de forma unui: arc de cerc

 sector de cerc

Momente statice. Teorema momentelor statice

Se numete moment static al unui sistem de puncte materiale n raport cu un plan, o ax sau un pol, suma produselor dintre masele punctelor materiale care alctuiesc sistemul i distanele de la aceste puncte la planul, axa sau polul considerat:

Pentru un sistem de referin cartezian, expresiile: reprezint momentele statice ale sistemului de particule materiale, n raport cu planele yoz, zox, respectiv xoy.

Dac punctele materiale sunt situate toate n acelai plan, atunci expresiile:

reprezint momentele statice ale sistemului n raport cu axa Oy, respectiv Oz.

Din relaiile care dau coordonatele centrului de greutate al unui sistem de puncte materiale, rezult:

relaii cunoscute sub denumirea de teorema momentelor statice. Momentul static al unui sistem de puncte materiale n raport cu un plan sau o ax este egal cu produsul dintre masa ntregului sistem i distana de la centrul de mas al sistemului la acel plan sau la acea ax.

Momente de inerie. Raze de inerie

Se numete moment de inerie al unui sistem de puncte materiale n raport cu un plan, o ax sau un pol, suma produselor dintre masele particulelor care alctuiesc sistemul i ptratul distanelor acestor particule pn la planul, axa sau polul considerat:

Fa de un sistem de referin cartezian avem: momente de inerie planare:

momente de inerie axiale:

moment de inerie polar:

momente de inerie centrifugale:

Se numete raz de inerie (giraie) distana la care trebuie plasat ntreaga mas a sistemului material M, concentrat ntr-un singur punct la un plan xoy, o ax sau un pol O pentru a obine aceeai valoare a momentului de inerie planar, axial sau polar ca i cea dat de ntreg sistemul material.

Proprieti: momentele de inerie planare, axiale sau polare sunt mrimi pozitive. Ele sunt nule numai atunci cnd sistemul de puncte materiale este coninut n planul, pe axa sau n polul la care ne referim; momentele de inerie axiale sunt egale cu suma momentelor de inerie n raport cu dou plane rectangulare:

 momentul de inerie polar poate fi calculat ca: semisuma momentelor de inerie axiale n raport cu trei axe rectangulare ce trec prin acel punct:

suma momentelor de inerie planare:

suma momentelor de inerie n raport cu un plan i o ax normal la acel plan:

momentele de inerie centrifugale pot fi pozitive, negative sau nule.

CARACTERISTICI GEOMETRICE ALE SECIUNILOR TRANSVERSALE ALE BARELOR

In definirea rspunsului elementelor de construcii de tipul barelor la aciunea forelor exterioare, privind forele interioare si deformaiile care se produc in acestea, alturi de proprietile fizice ale materialelor din care sunt alctuite si dimensiunile acestora, intra si unele mrimi legate direct de forma si dimensiunile seciunilor transversale ale barelor numite caracteristici geometrice ale seciunilor.

Daca se considera seciunea transversala compusa dintr-o infinitate de arii elementare dA, rezulta: x O Aria seciunii: A = dA

unde indicele A la semnul de integrare specifica extinderea integralei pe toata seciunea. Momentele statice fata de axa y, respectiv z:

yG

zG G y

dA
Prin convenie, axele seci unii transversale z se noteaz Oy si Oz!!!

S y = zdA ; S z = ydA
A A

reprezint suma produselor ariilor elementare dA cu distanta la axa corespunztoare (y sau z) .

Daca se considera seciunea transversala compusa dintr-o infinitate de arii elementare dA, rezulta: x Daca se noteaz cu yG si zG O coordonatele centrului de masa sau de greutate ale seciunii zG rezulta: z yG 1 1 G yG = ydA ; zG = zdA y AA AA

Obs. Din relaia de mai sus se

dA

deduce ca momentul static al z seciunii fata de o axa care trece prin centrul de greutate al acestei seciuni este nul. Axele de coordonate care trec prin centrul de greutate al seciunii se numesc axe centrale, sistemele de axe rectangulare yOz cu originea in centrul de greutate al seciunii numindu-se sisteme de axe centrale.

In cazul unei seciuni compuse din mai multe seciuni simple Ai, pentru care sunt cunoscute coordonatele yi si zi ale centrului de greutate Gi, coordonatele centrului de masa sau de greutate ale ntregii seciuni rezulta:

yG =

A y
i i =1

Ai
i =1

; zG =

A z
i i =1

A
i =1

Obs.
Ariile seciunilor transversale plane au dimensiunea (L2), si se msoar in mm2, cm2, m2. Momentele statice ale seciunilor transversale plane au dimensiunea (L3), si se msoar in mm3, cm3, m3.

Se numete moment de inerie axial al figurii plane, de arie A, in raport cu o axa din planul sau, suma produselor elementelor de arie dA cu ptratele distantelor lor la axa considerata. In raport cu axele Oy si Oz momentele de inerie sunt: x

I y = z 2 dA ; I z = y 2 dA
A A

O zG G y dA z

y z

Suma produselor elementelor de arie dA cu distantele lor la un sistem de axe rectangular Oyz se numete moment de inerie centrifugal al figurii plane in raport cu axele Oyz. I yz = yzdA
A

yG

Moment de inerie polar al unei figuri plane, in raport cu un punct (pol) din planul figurii, este suma produselor elementelor de arie dA cu ptratele distantelor lor la acel punct. x

I p = r 2 dA
A

O zG G y dA

r 2 = z 2 + y2 I p = r dA = ( z + y )dA = I y + I z
A A 2 2 2

yG

Suma momentelor de inerie axiale in raport cu axele rectangulare cu aceeai origine O reprezint un invariant la rotirea sistemului de axe. z

Obs. Momentele de inerie (axiale, centrifugale si polare)

au dimensiunea (L4), si se msoar in mm4, cm4, m4.

Momente de inerie la dreptunghi

Sa se determine momentele de inerie axiale in raport cu axele centrale Oy si Oz paralele cu laturile dreptunghiului. Axa centrala Oy ; suprafaa elementare dA || axa Oy dA = bdz
h/ 2

I y = z 2 dA = b
A 2

h / 2

2 z dz =

bh3 12

hb 3 I z = y dA = 12 A

n calculele de rezisten intervin mrimi care depind de forma i dimensiunile seciunii transversale, denumite caracteristici geometrice. Se prezint n continuare principalele caracteristici geometrici ale suprafeelor plane . Momente statice, centre de greutate

Se consider o suprafa plan oarecare (fig. 1.1) un sistem de axe rectangulare z1O1y1 i un element de suprafa diferenial dA. Se definesc momentele statice fa de axele O1z1, O1y1 ca avnd expresiile:
S z1 =

y
A

dA

S y1 =

z
A

dA

(1.1)

z1 z1 a (yG) z y (O) G d d1 z O1 z1 yG y2 G2 z dA (b) zG y z1 y1 y1 z2 A2 z3 zG b2 y O1 G1

b1 y1 A1 a1 a2 y3 a3 G3 A3

y1

b3

fig. 1.1

fig. 1.2

Momentul static poate fi pozitiv, negativ sau nul, i se msoar n unitate de lungime la puterea a treia [L3], de regul, cm3 sau mm3. Dac se aplic teorema lui Varignon, se obin egalitile:

y1 dA = yG dA

z1

dA = zG dA

care permit determinarea coordonatelor centrului de greutate al suprafeei

yG =

Sz1 A

y dA
1

zG =

Sy1 A

z dA
1

(1.2)

Sistemul de axe rectangulare zOy cu originea n centrul de greutate al suprafeei poart denumirea de sistem central iar axele respective axe centrale. Momentele statice fa de axe centrale sunt n mod evident nule, proprietate care permite verificarea coordonatelor centrului de greutate. Cnd seciunea este compus din mai multe figuri simple (fig. 1.2) pentru care se cunosc centrele de greutate i distanele yi i zi la axele de referin z1O1y1, integralele din relaiile (1.2) se transform n sume i centrul de greutate al seciunii va avea coordonatele:
(1.3) yG =

=
i

zG =

=
i

yi

zi

A
se alege

n concluzie pentru stabilirea centrului de greutate al unei suprafee un sistem arbitrar de axe de referin, se calculeaz momentul static al fiecrei suprafee fa de aceste axe i aria suprafeei, i se aplic relaiile (1.3). Momente de inerie axiale, centrifugale, polare Considernd suprafaa oarecare din figura 1.1 se definesc fa de sistemul de axe zOy urmtoarele momente de inerie geometrice:
- momente de inerie axiale Iz = - moment de inerie centrifugal Izy = - moment de inerie polar Ip = Io =
2 2 2

y
A

dA

Iy =

z
A

dA

(1.4)

zydA
A

(1.5)

d
A

dA

(1.6)

cu d = z + y momentul de inerie polar (fa de polul O) se poate scrie: Ip = Iz + Iy (1.7)

deci suma momentelor de inerie fa de sisteme rectangulare cu aceiai origine este un invariant.

Determinarea momentelor de inerie pentru suprafee simple Aplicarea suprafa relaiilor (1.4) presupune alegerea unui element de ca integralele s se rezolve ct mai uor. De aceea

dA, astfel

aceste relaii se pot aplica pentru suprafee simple, cum ar fi dreptunghi, triunghi, suprafa circular. a) Dreptunghi Se determin expresiile momentelor de inerie fa de axele z i y care trec prin centrul de greutate al dreptunghiului.

h z dA

G y ymax dy zmax y b

fig. 1.3 Se alege elementul de arie la distana y de axa z. dA = b dy Se aplic relaia (1.4)
2 y dA = A 2 y b dy = b h 2

Iz =

h 2

y 3

h 3 2

=
h 2

bh 3 12

(1.8)

n mod similar, dac se alege un element de suprafa paralel cu axa y rezult: Iy = Momentul de inerie centrifugal Izy = bh 3 12 (1.8') = 0 pentru c elementul de suprafa dA are

z y dA
A

coordonata z = 0. Rezultatul se poate extinde ca o concluzie general i anume: la seciuni cu cel puin o ax de simetrie, momentul de inerie centrifugal este nul. Dac seciunea este ptrat b = h = a i deci Iz = Iy = a4 12 (1.9)

b) Triunghi dreptunghic, momente de inerie fa de laturi Pentru triunghiul din figura 1.4 se alege elementul de arie dA = b1dy = integrala din (1.4) devine integral simpl. Rezult: b h

(h y) dy, cu care

bh 3 bh b y3 y4 = Iz = y dA = (h y )y 2 dy = h h 3 4 0 12 h0 A
2

(1.10)

n mod similar, cu element de arie paralel cu axa y rezult Iy = Momentul de inerie centrifugal Izy =
2 z dA = A

b3h 12

(1.10')

z ydA =
A

1b b b2h 2 ( h y ) y ( h y ) dy = 0 2 h 24 h
b O
b1

(1.11)

y dy h

B y

fig 1.4. Momentul de inerie polar rezult pe baza relaiei (1.7) Ip = Iz + Iy = bh 3 bh 2 b3h (b + h2) + = 12 12 12 (1.12)

c) Suprafa circular Din motive de simetrie momentele de inerie axiale sunt egale Iz = Iy, iar momentul de inerie polar este Ip = Iz + Iy = 2Iz Se calculeaz momentul de inerie polar lund o suprafa elementar, coroan circular cu raza r i grosimea dr (fig. 1.5) cu aria A = 2r dr

dr z r G R y d y D D z G

fig.1.5

fig.1.6

Ip =

2 2 r dA = r 2r dr = 0 0

R 4 D 4 = 2 32

(1.13)

Iz = Iy = d) Coroan circular (seciune inelar)

Ip 2

4 R 4 D = 4 64

(1.14)

Prin analogie cu calculele efectuate la suprafaa circular rezult (fig. 1.6) Ip =

4 4 D 4 d D d4 = 1 32 32 D

(1.15)

Iz = Iy = e) Momente de inerie la profile laminate

Ip 2

4 4 D d 1 64 D

(1.16)

n tabele se dau caracteristicile geometrice ale profilelor laminate, momente de inerie axiale, module de rezisten, momente statice, etc. Exemplu: - profil I b, h, t, d, A, Iz, Iy, Wz, Wy, iz, iy, Sz al seciunii Notare I20 cu h = 200 mm - profil U, notare U30 cu h = 300 m - cornier cu aripi egale - cornieri cu aripi inegale L 100 100 10 80 65 8
b

d h z t

Variaia momentelor de inerie cu translaia axelor Se consider corpul din figura 1.1 cu sistemul de axe centrale zOy fa de care se cunosc momentele de inerie. Se dorete a se calcula momentele de inerie fa de axele z1O1y1 translatate fa de axele centrale. Se aplic relaiile de definiie:
I z1 =
A

2 1

dA =

(y + a ) dA = y dA + 2a y dA + a dA = Iz + a A
2 2 2

(5.17)

n (1.17) se remarc c y dA = Sz care este momentul static fa de axa central z i este

A

nul. n mod similar se obin: I y1 = Iy + b2 A I y1

z1

(1.17) (1.18) (1.19)

= Izy + ab A
2

I O1 = IO + d 1 A

Formulele de variaie a momentelor de inerie la translaia axelor sunt utile la calculul momentelor de inerie la seciuni compuse din mai multe figuri simple. n aceast situaie se cunosc momentele de inerie fa de axele centrale proprii fiecrei figuri i se dorete calculul caracteristicilor ineriale fa de sistemul de axe central al ntregii seciuni. De exemplu, pentru seciunea compus din figura 1.2
Iz = Iy =
3

I
i =1 3

zi

+ a i Ai + bi Ai
2

(1.17) (1.17)

I
i =1 3

yi

Izy =

I
i =1

zi yi

+ a i bi Ai

(1.18)

Formulele (1.17) (1.18) se mai numesc formulele lui Steiner pentru calculul momentelor de inerie fa de axe translatate.