VIBRATII NELINIARE

VIBRATIILE LIBERE ALE UNEI BARE TIMOSHENKO IN CONSOLA

1. INTRODUCERE Ecuatia vibratiilor libere transversale unidimensionale este bazata pe ecuatia clasica Bernoulli-Euler care este inadecvata pentru modurile inalte de vibratie. Problema vibratiilor transversale ale unei bare Timoshenko se afla in atentia multor cercetatori care considera diferite metode de rezolvare. Bruch si Mitchell aditionala la un capat. Abbas si Irretier considera o bara Timoshenko cu o masa

folosesc metode de tip Runge-Kutta-Fehlberg folosesc

pentru determinarea pulsatiilor precum si metode experimentale. Gutierrez s.a. metode de tip Rayleigh-Ritz optimizate. Benerjee si Williams

se ocupa de vibratiile

transversale in spatiu ale unei bare Timoshenko cu ajutorul matricei de rigiditate.Abramovich se ocupa de vibratiile unei bare compozite folosind metode exacte de integrare. Yuan si Dickinson folosesc arcuri artificiale in studiul vibratiilor unui sistem de bare.

In cele ce urmeaza se obtin si se rezolva doua ecuatii diferentiale in doua variabile. Se folosesc conditii la limita pentru bara in consola, se obtine ecuatia frecventelor si cea a modurilor normale. Se considera un exemplu numeric din care se deduce ca inertia de rotatie si deformatia de rasucire nu se pot neglija intotdeauna. 2. ECUATII DE MISCARE, CONDITII LA LIMITA, SOLUTII Folosind principiul lui Hamilton: (1) unde si sunt doua valori fixate ale timpului, energia cinetica a barei Timoshenko,

energia sa potentiala, putem obtine ecuatiile de miscare. Energia cinetica este data de relatia: (2) iar energia potentiala de formula: (3)
1

unde y(x,t) reprezinta deplasarea transversala, transversale,

(x,t) unghiul de incovoiere, A aria sectiunii

densitatea de lungime, I momentul de inertie geometric al ariei sectiunii, E

modulul de elasticitate, G modulul de rigiditate, k un factor numeric de forma al sectiunii transversale, x este abscisa unui punct curent de pe bara de lungime L.

Din principiul lui Hamilton (1) se obtin ecuatiile diferentiale: (4) (5) Folosind notatiile =*, = si (6) ecuatiile (4) si (5) devin respectiv: (7) (8) Eliminand si y intre ecuatiile (8) si (9) se obtin doua ecuatii diferentiale in y si : (9) (10) Conditiile la limita impuse pentru bara in consola sunt: (11) Aplicand metoda separarii variabilelor ecuatiilor (9) si (10): (12) Se obtine: (13) ( unde (15) ) (14)

(16)

(18) si conditia pentru cazurile practice.

3. ECUATIA PULSATIILOR PROPRII SI MODURI NORMALE Conditiile la limita (11) in si sunt: (19) Ecuatia pulsatiilor proprii devine: (20) Radacinile ale ecuatiei (20) dau valorile proprii ale problemei considerate. Modurile normale corespunzatoare si sunt de forma: = (21)

= unde:

(22)

(23)

Cu sub forma:

si

cunoscute, deplasarea transversala si unghiul de incovoiere pot fi scrise (24) (25)

unde constantele

si

se determina din conditiile initiale.

4. EXEMPLE NUMERICE In multe lucrari se afirma ca neglijand inertia de rotatie si deformatia de rasucire, pulsatiile astfel obtinute nu difera prea mult de cele obtinute prin luarea lor in considerare. Dar pentru unele bare (de profil I, T, U,...), aceste frecvente difera considerabil. Pentru a justifica acest lucru, presupunem o bara de otel de profil I. Presupunem

; G=3E/8; k=1/4,4. Se obtin ;

; A=30 .

; I=625

Primele patru pulsatii pentru diferite valori ale parametrilor L si barei Timoshenko (T) si Bernoulli-Euler (B-E) sunt date in tabelele 1-8:

corespunzatoare

L
125/4 125/6 125/8

100 329,616 289,86 234,24

200 83,41 68,48 58,56

300 39,17 29,54 25,58 125/4 125/6 125/8

100 295,17 248,86 220,29

200 79,58 65,46 56,90

300 35,81 29,34 25,45

Tabelul 1- Pulsatia

pentru bara B-E

Tabelul 2- Pulsatia

pentru bara T

L
125/4 125/6 125/8

100 2040,59 1666,13 1442,91

200 510,14 416,53 360,72

300 226,73 185,12 160,32 125/4 125/6 125/8

100 1352,84 1223,36 1125,81

200 443,66 377,90 334,75

300 212,04 176,86 154,87

Tabelul 3- Pulsatia

pentru bara B-E

Tabelul 4- Pulsatia

pentru bara T

L
125/4 125/6 125/8

100 5713,71 4665,22 4040,20

200 1428,42 1166,30 1010,05

300 634,85 518,35 448,91 125/4 125/6 125/8

100 2933,17 2735,75 2580,00

200 1081,17 951,66 860,31

300 549,06 468,21 415,08

Tabelul 5- Pulsatia

pentru bara B-E

Tabelul 6- Pulsatia

pentru bara T

L
125/4 125/6 125/8

100 11196,60 9141,98 7917,18

200 2799,14 2285,49 1979,29

300 1244,06 1015,77 879,68 125/4 125/6 125/8

100 4529,18 4330,40 4158,75

200 1825,70 1652,39 1522,38

300 978,83 854,36 768,15

Tabelul 7- Pulsatia

pentru bara B-E

4

Tabelul 8- Pulsatia

pentru bara T

Se observa ca efectele inertiei de rotatie si deformatia de rasucire nu pot fi neglijate intotdeauna. 5. BIBLIOGRAFIE 1. Abbas B.A.H., Irretier H.: Experimental investigations of the effect of root flexibility on the vibrations characteristics of cantilever beams, Journal of Sound and Vibr. (130), pp. 353-362, 1989 2. Abramovich H. : Shear deformation and rotary inertia effects of vibrating composite beams - Composite systemes, 20, pp. 165-175, 1992 3. Benerjee J.R., Williams F.W.: Coupled bending-torsional dynamic stiffness matrix for Timoshenko beam elements, Computers and Structures, (42), pp.301-310, 1992 4. Bruch J.C., Mitchel T.P.: Vibrations of an mass-loaded clamoed-free Timoshenko beam, Journal of Sound and Vibr. )114), pp. 341-345, 1987 5. Guttierez R.H., Laura P.A.A., Rossi R.E.: Fundamental frequency of vibration of a Timoshenko beam of non-uniform tickness, Journal of Sound and Vibr. (145), pp. 341-344, 1991 6. Marinca V., Herisanu N.: The influence of compressive axial loads on the natural frequencies of Timoshenko type beams, The 26-th Israel Conference on Mech. Eng., Haifa, Israel, 1996 7. Marinca V., Herisanu N.: Natural frequencies of a restrained cantilever beam carrying a heavy tip body, Four Int. Congress on Sound and Vibration, St. Petersburg, Russia, 1996 8. Yuan J., Dickinson S.M.: On the continuity conditions enforced when using artificial springs in the Rayleigh-Ritz method, Journal of Sound and Vibr. (161), pp. 338544, 1993.

VIBRATIILE LIBERE ALE UNEI BARE CU UN NUMAR ARBITRAR DE MASE CONCENTRATE

1. ECUATII DE MISCARE SI SOLUTII Utilizand distribuia Dirac, legile dinamicii, ale fortelor elementare i ecuaiile generale de elasticitate, vom obine urmtoarele ecuaii ale vibratiilor libere de ncovoiere a grinzii finite, uniforme. (1) (2) (3) (4) in care reprezinta abaterea transversala, unghiul de incovoiere, T(x,t) forta

transversala de forfecare, M(x,t) momentul de incovoiere, E modulul de elasticitate, G modulul de rigiditate, I momentul de inertie geometric al ariei sectiunii, A aria sectiunii transversale, densitatea de lungime, k un factor numeric de forma al sectiunii transversale, o masa care actioneaza in punctul de abscisa , l lungimea grinzii.

Eliminand parametrii M si T intre ecuatiile (1), (2), (3) si (4) obtinem: (5) (6) Prin derivare si eliminand parametrul ecuatii diferentiale in y si : din ecuatiile (5) si (6), se obtin urmatoarele

(7)
1

(8)

unde

si

sunt prima, respectiv a doua derivata a distributiei Dirac.

Metoda separarii variabilelor poate fi aplicat in ecuatiile (5), (6), (7) si (8). Astfel, separam variabilele in ipoteza ca: (9) (10) Folosind notatiile (11) relatiile (5), (6), (7) si (8) devin: (12) (13)

(14)

(15) Aplicand o transformare Laplace ecuatiilor (14) si (15) se obtine o ecuatie elgebrica de forma:

(16)

(17) unde este imaginea lui prin transformarea Laplace (k=1, 2).

Cu ajutorul expresiilor (6) si (17), transformarea inversa ne da:

(18)

(19) unde (20) si este distributia Heaviside. Dar, doar jumatate din constantele independente in relatiile (18) si (19). sunt

(21)

2. CONDITII LA LIMITA Conditiile la limita necesare si suficiente sunt urmatoarele: (22) Pentru acest tip de fascicul, din conditiile (22), obtinem:

(23)

(24) unde :

(25)

(26)

(27)

(28)

(29)

(30)

(31)

(32)

(33) Relatiile (21) relativ la (22) sunt reduse la:

(34) Solutiile (18) si (19), relativ la (23), (24) si (34) devin:

(35)

(36)

(37)

(38)

(39)

(40)

(41)

(42)

(43)

(44)

Derivand in ecuatiile (34) si (36) obtinem:

(45)

(46)

Pentru si anuleze, pentru care se obtine:

in relatiile (35), (36), (45) si (46) si pentru solutiile netriviale , determinantul coeficientilor trebuie sa se

det

cu Fiind stiute momentele.

. , putem determina abaterea totala, unghiul de incovoiere si

3. CONCLUZII In lucrarea de fata sunt evidentiate urmatoarele: (a) solutiile sunt obtinute din doua ecuatii diferentiale pentru o incovoiere totala, respectiv pentru unghiul de incovoiere, (b) constantele din aceste solutii sunt legate de una din cele dou ecuaii originale din care cele dou ecuaii difereniale, de mai sus, sunt derivate, (c) condiiile la limit prescrise sunt omogene. Astfel, se obtine frecvena i ecuaiile normale pentru modul fasciculului de consola.

VIBRATII TRANSVERSALE ALE UNEI GRINZII IN CONSOLA CU MASA LA CAPAT SUPUSA EXCITATIEI ARMONICE LA BAZA

1.Introducere
Problema determinarii influentei unei mase de varf asupra comportamentului de vibratii transversale a unei grinzi ancorate la celalalt capat a fost studiata de mai multi autori. Masa de varf,care este utilizat n multe desene sau modele structurale, ar crete flexibilitatea sistemului i poate modifica comportamentul vibraiei sistemului. Hoppmann a studiat o vibratie speciala fortata a unei grinzi care transporta o masa la mijloc, fara a investiga problema valorii initiale generale.Metoda pe care Timoshenko a folosit-o pentru a rezolva un caz special al unei probleme a vibratiei longitudinale a unei tije cu o masa atasata la capatul ei, nu este usor de aplicat intr-un caz mai general al vibratiilor transversale ale grinzilor. Chen a investigat problema dintr-un punc de vedere matematic. El a folosit metoda separarii variabilelor si a determinat functiile proprii ale ecuatiei diferentiale ordinare rezultata, dar nu a luat in considerare nici nelinearitatile sistemului nici excitatiile de la baza.Grinzile subtiri cu o masa de varf si excitatii de baza sunt reprezentate de un model matematic simplu, ca si majoritatea structurilor antenelor, fiind investigate de To, care a evaluat frecventele naturale si modul lor corespunzator pentru modelul linear.Laura a studiat frecventele naturale ale unei grinzi prismatice fara cleme, avand o masa concentrata la capatul sau. Este cunoscut faptcul ca multe cercetari au investigat problema grinda-masa, cautand o solutie armonica pentru ea, dar cele mai multe au utilizat ecuatii liniare diferentiale cu prezumtia ca exista un raspuns armonic. Este evident ca modelele liniare pentru aceasta problema ar avea un raspuns periodic, fie o forta armonica fie o excitare armonica a bazei.Acesta nu este cazul pentru modelele non-liniare.Prin urmare, trebuie dovedit faptul ca ecuatia diferentiala non-liniara a sistemului are un raspuns periodic, iar conditiile periodicitatii trebuie sa fie dezvoltate de asemenea. In cele ce urmeaza, un sistem interesant de modelare a unei grinzi in consola simpla supusa unei miscari armonice la sprijinul sau este de analizat. Ecuatia non-lineara de miscare a fost derivata intr-un mod general, iar o abordare matematica a problemei este prezentata.Unul din cei mai importanti pasi in teoria oscilatiilor non-liniare este de a stabili un criteriu suficient pentru a garanta existenta unor solutii periodice.Cele patru metode cele mai frecvent utilizate pentru a dovedi existenta unei solutii periodice sunt dupa cum urmeaza: a) metoda continuitatii analitice b) procesul de echivalare al coeficientului Fourier c) aplicarea de teoreme de punct fix d) metoda seriilor de puteri Pentru rezolvarea ecuatiei diferentiale de miscare am folosit metoda homotopica, iar rezultatul este comparat cu solutia numeric rezolvata.

2.Ecuatia de miscare
Figura 1 reprezinta o bara subtire, cu lungimea l, si masa de capat m, studiata in cadrul de referinta cu coordonatele x-y. Masa grinzii se presupune a fi mica si infima comparata cu masa concentrata si, prin urmare, grinda este considerata ca un element de incovoiere.Suportul grinzii este supus unei miscari armonice v, in timp ce grinda este limitata sa oscileze numai in planul x-y. Pentru derivarea ecuatiei miscarii pentru sistem, dezvoltam expresia Lagrangiana.Energia cinetica, Ec a sistemului este datorata masei de varf.Prin urmare, energia cinetica a sistemului este

m 2 2 Y + ( X + v ) 2

Unde Y este deplasarea laterala a lui m, X fiind deplasarea axiala a lui m, si v este deplasarea prin excitare fata de sprijin. Nu exista nici o energie cinetica din cauza inertiei de rotatie pentru punctul de masa. Energia potentiala totala, Ep consta in energia de deformare cauzata de indoirea grinzii, si energia potentiala gravitationala a masei de varf. (2)
E 1 EI 2
1

d2 y dx 2

dx mgX

(2)

Cand oy/ox<<1, X ar putea fi direct legat de deplasarea laterala Y:

1 1 2

d 1 + y d x
2

dx dx

2
1

d y dx

(3)
dx

Putem pune in relatie deplasarea laterala y cu centrul de masa, Y=y(l,t), folosind urmatoarea relatie bazata pe primul mod al formei liniare o(x) : Unde x (5)

( x)

1 cos

( 2 n 1 ) 2 l

Inlocuirea ecuatiei (4) in ecuatiile (2) si (3) rezulta:

1 2 EIY 2
1

d 2 dx mgX dx 2
1

1 2

(6)
EIY
2

A mgX

Si

1 2 Y 2

1

d dx
2

dY

1 2
1

BY

(7)

Unde

d2 dx dx2

d dx dx

Dupa ce integram ecuactia (7), obtinem:

X=BYY
Si substituind in ecuatia (1), L din Lagrangian va arata astfel:

(8)

E E
c

m
p

B Y Y + Y + v

2BYYv

1 2

EIY A +

1 2

mgBY

(9)

Aplicand ecuatia lui Lagrange se obtine urmatoarea ecuatie diferentiala de miscare pentru sistem:

EI ( 1 + B2 Y 2 ) Y + B2 Y Y 2 + A gB Bv ( t ) Y

(10)

Aceasta este o ecuatie ordinara parametrica non-liniara, care, prin neglijarea termenilor non-liniari, se reduce la o ecuatie diferentiala de tip Mathieu.Cu toate acestea, daca luam in considerare doar excitatia armonica simpla a bazei de forma:

4 ( 2n 1) 1 2l 2

Qcost

(11)

Apoi urmatorii parametrii pentru ecuatia (10) sunt generati:

2 ( 2n 1) 1 2l 2

Q cos t

(12)

Introducand unrmatoarele simboluri si variabile fara dimenisuni

u=BY ; u`=BY/ ;
putem reduce ecuatia (10) la forma:

u''

BY
2

u'

du d

; =t

(13)

unde: D=QB ;
2

u'' + C u + u u'' + u u' + Du cos

(14)

1
2

EI A gB

; u(0)=

; u(0)= 0

(15)

3.Solutia periodica folosind metoda homotopica

Noi construim o familie uniparametrica de ecuatii

U''( , p ) + A ( p ) ( , p ) + p U ( , p ) U'' ( , p ) + U ( , p ) U' ( , p ) + DU ( , p ) cos

2 2

(16) (17)

Cu conditiile initiale

U( , p )

dU( , p ) d

pentru =0

Unde p[0,1] este un parametru , U(,p) este acuma o functia de si p pentru ca U(,p)=u0(). La p=1 ecuatiile (16) si (17) sunt asemanatoare cu ecuatiile (14) si (15), pentru ca U(,1)=u(). Ca parametru p variaza intre 0si 1, U(,p) si A(p) au formele:
U( , p ) u ( ) + pu ( ) + p u ( ) + ...
2 0 1 2

(18) (19)

A( p )

C +

( 0)( 1)p + (0)( 2) p2 + ...

u ( ) + u ( ) + u ( ) + ...
0 1 2
2

Unde functia uk() si constanta ( )(k) sunt functii nedeterminate 0 Fiind p=1 si notand U(,1)=u() si A(1)= se obtine:

u ( )

(20) (21)

C +

( 0)

( 1)

+ ...

Inlocuind ecuatiile (18) si (19) in ecuatia (16), rezulta:

u ( ) + C u ( )
0 0

(22)

u'' () + C u ( )
1 1

u'' () + C u ()
2 2

( 0)2()u''0() u0()(u'0)2() Du0()cos (0)(1) u0() (23) 2 2 ( 1) 2 ( u ) u () 2u ()u () u () 2u ()u' ()u' () u ()u' () Du ()cos ( ) u () ( ) u () 0 1 0 1 ll 0 0 1 1 1 0 1 0 0
2

(24) Presupunand ca aproximarea initaiala a ecuatiei (22) si tinand cont de ecuatia (17) obtinem:

0 Substituind ecuatia (25) in ecuatia (23) avem:

u' ( )

cos ( C)

(25)

u'' ( ) + C u ( )
1 1

1 C2 3 2 ( 1) cos ( C) + 1 C2 1 + 2 cos (3C) 1 D( cos (C + 1) + cos ( C 1) ) ( 0) 4 4 4

(26)

Pentru a evita prezenta unui termen secular trebuie :

( 0 )( 1 )

1 4

(3 2 )

(27)

Obtinem urmatoarea solutia generala a ecuatiei (26):

1 32

u ( t)
1

A cos ( C ) + sin ( C )

1 + cos ( 3 C ) +

1 2

cos ( C + 1) 2C + 1

cos ( C 1) 2C 1

(28)

Unde constantele A si B vor fi determinate din conditiile u1(0)=0, u`1(0)=0 si obtinem:

A 1 32 1 +

)+

D 4C 1
2

B=0 .

(29)

Substituind (29) in (28) obtinem:

u ( t)
1

1 32

1 + cos ( C ) cos ( 3 C ) + D
2

+ 2 4C 1

cos ( C )

cos ( C + 1) 2( 2C + 1)

cos ( C 1) 2( 2C 1)

(30)

Drept urmare avem solutia aproximta de ordinul intai a ecuatiei (14):

u ( t)
1

cos ( C) +

32

1 + cos ( C) cos ( 3 C) + D
2

cos ( C + 1) cos ( C 1) cos ( C) + 2 2( 2C + 1) 2( 2C 1) 4C 1

(31)

Rezultatul este comparat cu solutia numerica rezolvata in [7] folosind urmatoarele caracteristici: C2 = 1,5; D = 0,05 i D = 2, conditiile initiale: U (0) = 0,5, u '(0 ) = 0. Figura 2 ilustreaz istoria de timp a sistemului de excitaie vertical.

Fig.2 Evolutia in timp pentru deplasarea laterala a masei de varf si excitatie verticale Pentru a demonstra validitatea conditiilor periodice adaptate, ecuatiile diferentiale de excitatie verticala au fost rezolvate numeric. Figura 3 arata ca sistemul excitat vertical are un raspuns periodic, care indeplineste conditia de stabilitate [7]: D 2

maxu( ) 1

Totusi, pentru C2 = 1,5 i D = 2, in afara regiunii de stabilitate ar avea un comportament instabil. Pentru valori in afara intervalului de stabilitate C2 = 0,5 i respectiv D = 2, performanta este foarte instabila.

Fig.3 Caracteristicile planului fazelor pentru excitatii verticale.

4.Concluzii
Vibratia transversala a unei grinzi cu consola care prezinta excitatii armonice la baza este caracterizata prin ecuatia diferentiala ordinara non-liniara parametrica. Comportamentul grinzii este fortat de amplitudinea dinamica si frecventa excitarii la baza. Limita superioara, care garanteaza existenta unui raspuns periodic, poate fi gasita la expresia de inegalitate (32) pentru o valoare data a perioadei de excitare.

VIBRATII LIBERE ALE UNU SISTEM DE BARE CURBE IN TREPTE

1.Introducere
Metoda arcurilor artificiale este propusa in cadrul metodei Rayleigh-Ritz pentru studiul pulsatiilor proprii. Alegerea functiilor de coordonare se poate simplifica considerand problema data ca un caz limita a unei probleme la limita: rigiditatea arcurilor artificiale se allege suficient de mare ca sa aproximeze sustinerea rigida. Astfel de probleme au fost studiate de Kato, Mizusawa, Filipich si altii, Warburton si Edney , Gorman, Yuan si Dikinson . Este important sa se puna conditia de continuitate pentru deflectie si unghil de inclinare la jonctiunea dintre doua bare vecine. Functiile admisibile se aleg astfel ca sa satisfaca conditia la jonctiune si la limita. Rigiditatea arcurilor artificiale se alege mare, astfel incat se aproximeaza rigiditatea sistemului de bare. Se dau exemple numerice care se compara cu solutia exacta .

2.Descrierea metodei
Sistemul de bare este format astefel incat prima bara este incastrata la un capat si conectata rigid cu a doua bara. Raza de curbura a barei I se noteaza Ri si subaintainde unghiul i . Tangentele in punctele de jonctiune intre elementele adiacente sunt aceleasi. Se vor considera numai vibratiile in planul sistemului de bare. Deplasarea tangentiala a barei curbe i se defineste prin variabila vi iar fiecare bara se considera omogena. Functiile admisibile care satisfac aceste conditii trebuie alese pentru fiecare bara componenta.
vi ( ) = aij j 1
j =1 m

i = 1.. p

a11 = a12 = 0

(1)

Energiile potentiala si cinetica maxime pentru fiecare bara sunt summate si obtinem respective
i vi( ) + v ( )i 1 2 p d = Ei I i 3 2 i =1 Ri ( ) 0 2

Vmax

(2)

Tmax

i p 2 2 1 = 2 i Ai Ri ( ) + vi ( ) vi ( ) d 2 i =1 0

(3)

unde i este densitatea barei I , Ei este modulul lui Young de elasticitate, Ai este aria sectiunii transversale , i este momentul de inertie de arie al barei fata de axa neutral, este pulsatia naturala a vibratiei sistemului considerat. Vom introduce trei tipuri de arcuri artificiale: unul de translatie normala cu rigiditate k N , unul de translatie tangentiala cu rigiditate kT si ultimul arc de rotatie cu rigiditate k R . Energia de deformatie din arcuri este :
2 2 ( 0 ) + vi +1 ( 0 ) 1 p 1 1 p 1 1 p 1 vi( i ) + vi ( i ) vi VD = k N v v 0 k v v 0 kR + + +1 ( ) ( ) ( ) ( ) i i i +1 T i i i +1 2 i =1 2 i =1 2 i =1 Ri ( i ) Ri +1 ( 0 ) 2

si energia totala potentiala este VTOT = Vmax + VD . Principiul de minimitate Rayleigh-Ritz este folosit pentru rezolvarea problemei de valori proprii. In cazul nostrum putem scrie :
Vtot Tmax =0 aij aij

i = 1.. p

j = 1..m

(5)

Substituind VTOT si Tmax in relatia (5), se obtine:

k p 1 2 2 p 3 3 ( k ) vk +1 ( 0 ) + + + C U v v d kN vk ( ) ( ) ( ) 1k k k k k aij k =1 k =1 0

kU k ( ) ( vk ( k ) + vk ( k ) ) + k Ik vk ( k ) vk +1 ( 0 ) + k Rk
2 k =1 k =1

p 1

p 1

(6)

k C2 +1 ( 0 ) + vk +1 ( 0 ) ) k +1U k +1 ( 0 ) ( vk k =1 k
2 p 2

2 2 ( ) vk + vk ( ) d = 0 Uk ()

unde am folosit notatiile:

C1i =

Ei I i ; E1 I1 k Ni Li 3 ; Ei I i

i = C2

i Ai ; 1 A1 kTi Li 3 ; Ei I i

Li = Ri ( ) d ;
0

Ui ( ) =

Li ; i Ri ( )

k Ni =

kTi =

k Ri =

k Ri Li 3 ; Ei I i

2 =

i Ai L4 i 2 Ei I i

In cele ce urmeaza vom considera Ri = constant si convenim :

k N 0 = kT 0 = k R 0 = k Np = kTp = k Rp = 0 ;
k = 1..m

(7)

In acest caz, ecuatiile (6) sunt de forma :

( A
p k =1

ijk

2 Bijk ) aik + Ci 1ai k + Dij1ai +1,1 + Dij 2 ai +1,2 + Dij 3 + ai +1,3 = 0 j = 1..m

(8)

i = 1..n ;

Am notat :
( j 1)( j 2 )( j 3)( k 1)( k 2 )( k 3) ( j 1)( j 2 )( j 3)( k 1) 2 Aijk = C1iU i3ij + k 4 + i + j +k 7 j + k 5

( j 1)( k 1) 4 + k
j + k 3
i

Ni

( j 1)( k 1) ij + k 4 + kTiij + k 2 + kRiU i2ij + k 4

2 4 2 2 ( j 1)( j 2 )( k 1)( k 2 ) + ( j 1)( j 2 ) i i + ( kTi 1 + k Ri 1U i i )

1 j 1k + 2k Ri 1i2U i2 3i 1k + k Ni 1 2 j 2 k + 2k Ri 1U i2i2 ( 1 j + 23 j ) 3k
i j + k 2 ( j 1)( k 1) C2 i2 i + Ui j + k 1 j + k 3

Bijk =

2 Cijk = k Ni ( k 1) ik 2 2 j k RiU iU i +1 ( ij + 23 j ) ik 2i +1 i + ( k 1)( k 2 ) 2 Dijk = kTiij 1 k RiU iU i +1ij 2i +1 i + ( j 1)( j 2 )

Dij 2 = k Ni ( j 1) ij 1 ;

2 Dij 3 = 2kTiU iU i +1ij 2i +1 i + ( j 1)( j 2 )

ij = 0 pentru i j si ii = 1 (simbolul lui Kronecker) Solutia nebanala a sistemului (8) se obtine din conditia ca determinantul characteristic al coeficientilor lui aij sa fie nul.

3.Rezultate numerice
In primul exemplu, consideram p=2 deci doua bare curbe circulare. In tabelul 1 am obtinut primele doua frecvente-parametru pentru diferite valori ale lui m in relatia (1) si = C22 = 1 . Rezultatele sunt comparate pentru k Ni = kTi = k Ri = k . In acest caz U 2 = 1 , C12 cu solutia exacta obtinuta de Sato .
Numarul modulului

10
2 3 4 5 2 3 4 5

10

106
1.7934 1.6571 1.6413 1.6411 4.0569 4.0568 3.9231 3.9231

108
1.7935 1.6572 1.6413 1.6412 4.0571 4.0572 3.9233 3.9232

1.7610 1.6321 1.6202 1.6201 3.7998 3.7972 3.6413 3.6410

1.7911 1.6512 1.6410 1.6413 4.0517 4.0516 3.9215 3.9214

1.6380

3.8150

= C22 = 1 , k Ni = kTi = k Ri = k Tabelul 1: Parametrul pentru U 2 = 1 , C12

In tabelul 2 sunt obtinute primele 2 frecvente-parametru pentru U 2 = 0,168 ,

= C22 = 1 , k Ni = kTi = k Ri = k . C12

Numarul modulului m 2 3 4 5 2 3 4 5 0.6625 0.6211 0.6103 0.6103 1.6637 1.2135 1.0991 1.0817 0.6636 0.6234 0.6193 0.6193 1.7213 1.2211 1.1011 1.0917 k 0.6637 0.6235 0.6193 0.6193 1.7229 1.2213 1.1021 1.1021 0.6537 0.6235 0.6193 0.6193 1.7229 1.2214 1.1022 1.1022

= C22 = 1 , k Ni = kTi = k Ri = k Tabelul 2: Parametrul pentru U 2 = 0,168 , C12

Se observa ca viteza de convergenta creste odata cu cresterea numarului m de termini din formula (1), fiind ceva mai lenta pentru U 2 = 0,168 . Solutia este insenzitiva la cresterea k pentru 106 . In tabelul 3 sunt date primele doua frecvente-parametru pentru diferite valori ale lui U 2 si comparate cu cele date de Sato. In acest caz valorile sunt calculate folosind k Ni = kTi = k Ri = k = 108 si m=5.

Numarul modulului

U2
1 0.630 0.437 0.366 0.213 0.168 1 0.630 0.437 0.366 0.213 0.168

Prezenta lucrare 1.6337 1.317 1.119 0.871 0.7131 0.6122 3.814 2.991 2.392 1.695 1.311 1.0840

[8] 1.6338 1.122 0.8769 3.815 2.426 1.743 -

= C22 = 1 ; k Ni = kTi = k Ri = k = 108 . Tabelul 3 : Parametrul pentru m=5 ; C12

VIBRATIILE UNUI SISTEM DE BARE BERNOULLI EULER AVAND LA CAPAT O MASA ADITIONALA

1. INTRODUCERE In literatura de specialitate exista un mare numar de lucrari care se ocupa cu studiul barelor cu o masa aditionala la unul dintre capete care iau in considerare factori complicati cum ar fi: forte axiale, arcuri elastice, sectiuni axiale variabile, inertia de rotatie a masei aditionale, etc. Astfel Goel foloseste transformata Laplace pentru determinarea primelor

trei frecvente proprii ale unei bare in consola si o masa concentrata. Metoda aceasta a fost de asemenea folosita de Liu pentru obtinerea primelor cinci frecvente proprii pentru bare

uniforme si neuniforme articulate la ambele capete si avand arce elastice si doua mase concentrate. To a obtinut solutia exacta a vibratiilor unei structuri de tip antena, luand in

considerare faptul ca centrul de greutate al masei aditionale nu coincide cu punctul de fixare. Grgze si Batan au introdus arce pentru studiul vibratiilor unei bare cu o masa aditionala. Kim si Dickinson au analiyat problema barelor Euler avand termeni complicati ca de

exemplu: mase concentrate, momente de inertie concentrate, suporti intermediari, incarcare axiala si sectiune neuniforma Jang si Bert au investigat frecventele proprii ale barelor

Bernoulli Euler pentru diferite conditii la limita si doua sectiuni axiale diferite. Laura si Gutierrez au obtinut frecventa fundamentala a vibratiilor unor bare de sectiune neuniforma

folosind metoda Rayleigh Ritz combinata cu metoda Schmidt.

2. SOLUTIA EXACTA, CONDITII LA LIMITA Ecuatiile diferentiale ale vibratiilor libere a doua bare Bernoulli Euler pentru amplitudini mici se scriu sub forma (fig. 1):

(1) (2) in care este modulul de elasticitate al barei i (i 1,2), este densitatea de masa, este momentul de inertie geometric este lungimea, este

al sectiunii,

este aria sectiunii,

coordonata spatiala de-a lungul axei, t este timpul, iar

este deplasarea transversala a barei i.

Pentru prima bara incastrata iar a doua avand capatul liber, conditiile la limita se scriu sub forma:

(3)

unde fixare (fig. 1),

, d este distanta dintre centrul de greutate al masei aditionale si punctul de este momentul de inertie al masei atasate m si R este raza de giratie.

Am presupus ca presiunea de contact dintre cele doua bare este neglijabila. Conditiile de continuitate ale deplasarii, a unghiului de panta, a momentului si a fortei taietoare se scriu astfel:

(4)

Definim variabilele adimensionae in felul urmator:

(5)
2

Fie (6) unde si sunt modurile transversale de vibratie iar frecventa.

Folosind variabilele adimensionale (5) si relatiile (6), ecuatiile (1) respectiv (2) se reduc la relatiile:

Conditiile la limita (3) si conditiile de continuitate (4) se scriu astfel:

(8)

Solutiile generale ale ecuatiei (7) sunt : (9)

3. ECUATIA FRECVENTELOR PROPRII, APLICATII NUMERICE Inlocuind conditiile la limita si de continuitate (8) in ecuatiile (9), obtinem un sistem de ecuatii in 8 necunoscute: , . Solutia nebanala a acestui

sistem este posibila daca determinantul sau caracteristic este nul: det( in care componentele nenule sunt: )=0, i,j= (10)

= = = = (11) In cele ce urmeaza, vom compara coeficientul al pulsatiei fundamentale determinat . In

din ecuatia (10) cu cel determinat cu ajutorul metodei aproximative Rayleigh.Schmidt tabelele 1+4 se face comparatie intre rezultatele obtinute in pentru diferite valori ale parametrilor in tabelul 4, . ,

si rezultatele prezentei lucrari iar

si . In tabelele 1-3 se considera

Rezultate proprii Lucrarea Tabelul 1: Valorile lui

1.473 2.17

1.414 2.00 pentru

1.276 1.63

1.126 1.27

Rezultate proprii Lucrarea Tabelul 2: Valorile lui

1.320 1.74

1.273 1.62 pentru

1.136 1.29

1.00 1.00

Rezultate proprii Lucrarea Tabelul 3: Valorile lui

1.446 2.09

1.390 1.93 pentru

1.254 1.57

1.114 1.24

Rezultate proprii 0.6 0.4 0.6 0.8 0.974 0.905 0.873 0.8 0.927 0.871 0.835 1 0.877 0.836 0.793 pentru 0.6 0.95 -

Lucrarea 0.8 0.86 0.76 1 0.77 0.70 0.63

Tabelul 4. Valorile lui

4. CONCLUZII Lucrarea analizeaza solutia exacta a problemei valorilor proprii ale vibratiilor a doua bare Bernoulli-Euler cu o masa aditionala. Este data solutia exacta pentru o bara in consola iar a doua cu capatul liber, sectiunile celor doua bare fiind diferite. Solutia data este adecvata scopului propus. Aproximatiile din bibliografie confirma rezultatele metodei excate.

BIBLIOGRAFIE 1. R.P.Goel: Free vibrations of beam-mass system with elastyically restrained endsJ. of Sound and Vibration, 47, pp. 9-14, 1976 2. W.H.Liu, C-C Huang: Free vibrations of restrained beam carrying concentrated masses-J. of Sound and Vibr., 13,pp. 31-42, 1988 3. C.W.S. To: Vibration of cantilever beam with a base excitation and tip mass-J. of Sound and Vibration, 83, pp. 445-460, 1982 4. M. G rgze, H. Batan: A note on the vibrations of a restrained cantilever beam carrying a heavy tip mass-J. of Sound and Vibration, 106, pp. 533-536, 1986 5. P.A.A. Laura, R.H.Gutierrez: Vibrations of an elastically restrained cantilever beam of varying cross section with tip mass of finite length-J. of Sound and Vibration, 108, pp. 123-131, 1987 6. J.C. Bruch, T.P.Mitchel: Vibrations of a mass-loaded clamped-free Timoashenko beam- J. of Sound and Vibration, 114, pp. 341-345, 1987 7. C.S. Kim, S.M. Dickinson: On the analysis of laterally vibrating slender beams subject to various complicating effects- J. of Sound and Vibration, 122, pp. 441-455, 1988 8. S.K. Jang, C.W. Bert: Free vibration of stepped beams: exact and numerical solutions- J. of Sound and Vibration, 130, pp. 342-346, 1989
5

9. H. Abramovich, O.Hamburger: Vibration of a cantilever Timoshenko beam with a tip mass- J. of Sound and Vibration, 148, pp. 162-170, 1991 10. R.H. Gutierrez, P.A.A. Laura, R.E. Rossi: Numerical experiments on vibrational characteristics of Timoshenko beams of non-uniform cross-section and clamped at both endsJ. of Sound and Vibration, 150, pp. 501-504, 1991 11. R.J. Banerjee, F.W. Williams: Coupled bending-torsional dynamic stiffness matrix of an axially loaded Timoshenko beam element-International Journal Solids and Structures, 31, pp. 749-762, 1994 12. M.W.D. White, G.R. Heppler: Vibration modes and frequencies of Timoshenko beams with attached rigid bodies- J. of Applied Mechanics, 62, pp. 193-199, 1995

INFLUENTA SARCINII AXIALE DE COMPRESIE ASUPRA FRECVENTELOR NATURALE ALE GRINZILOR DE TIP TIMOSHENKO

In cele ce urmeaza se abordeaza ecuatiile de frecventa si modurile normale de vibratii libere de incovoiere alre grinzilor finite, inclusiv efectul de deformare prin forfecare, inertia prin rotatie si forta de compresie axiala pentru grinda de tip liber.

Introducere Ecuatiile de miscare pot fi derivate cu ajutorul principiului Hamilton

t
t 1

(E c

dt

(1)

Unde t0 si t1 sunt doi timpi fixate, Ec este energia cinetica a grinzii Timoshenko iar U reprezinta energia potentiala. Energia cinetica este obtinuta prin formula:
E
c

2 1

dt

dy

A dx +

2 1

d I dx dt

(2)

Dar energia potentiala este obtinuta:

E 1 2
L

d dx

1 EI dx 2

dy dx

1 kAG dx + 2

2 dy N dx dx

(3)

Unde y(x,t) reprezinta deformarea transversala, yy (x,t) panta de indoire, A zona sectiunii transversale, p masa per unitate de lungime, I zona momentului de inertie a sectiunii transversale, E modulul de elasticitate, G modulul de rigiditate, k factorul de forma pentru sectiunea transversala, N sarcina de compresiune axiala constanta, L lungimea grinzii. Cu aceste expressi se obtin, folosind principiul Hamolton (1), urmatoarele ecuatii diferentiale partiale:
EI d dx
2 2

+ kAG

2 dy I d + N dy dx 2 dx dt

(4)

kAG

2 d 2y d d y A dx 2 2 dx dt

(5)

In cazul in care se folosesc notatiile a/at=, a/ax= si

kG a
2

I A

N EI

(6)

sunt folosite, ecuatiile (4) si (5) sunt reduse, respective

a '' +
2

b r

( y' ) a b + a c y'

2 2

2 2

(7)

y''

' a

(8)

Eliminand yy sau y din ecuatiile (8) si (9), urmatoarele doua ecuatii diferentiale complete in y si yy sunt obtinute
d y dx
4 4

a + b

(2

d y dx dt
2 2

b r

d y dt
2

+ c

2 2 d y

dx

+ a b

4 2 2d y

dt

(9)

d dx
4

( 2 + b 2)

d dx dt
2 2

b r

d dt
2

+ c

2 2 d

dx

+ a b

4 2 2 d

dt

(10)

Pentru a gasi modurile de oscilatie in cazul grinzilor libere, conditii de limita trebuie impuse: (0,t)=dy(0,t)/dx , d(o,t)/dx=0 , (L,t)=dy(L,t)/dx=0 , d(L,t)/dx=0 (11)

Solutii Procesul de separare a variabilelor poate fi aplicat in (9) si (10). Astfel,vom separa variabilele in ipoteza ca: y(x,t)=X1(x)T(t) , (x,t)=X2(x)T(t) (12) Solutiile pentru (9) si (10) pot fi gasite ca X1(x)=C1cos qx + C2sin qx +C3cosh sx + C4sinh sx
a p q q
2 2 2

(13)

X (x)
2

C cos (qx) C sin(qx) +

1 2

a p +s s

2 2

C cos (sx) + C sinh(sx)

3 4

(14)

unde
2q
2 2 2 2 2 b 2 2 2 2 4 2 + c p p a + b 4a c p + 4 2 r

+ p
1

(a 2

+ b

)+

(15)

2s

2 2 2 2 b 2 2 2 2 4 2 + c p p a + b 4a c p + 4 2 r

(a 2

+ b

(16)

T(t)+p^2*T(t)=0 si conditia b>arp

(17) (18)

Ecuatie de frecventa si modurile normale Conditiile la limita (11) in X1 si X2 si ecuatie de frecventa astfel obtinute sunt, respectiv, X2(0)=X`1 (0) , X`2(0)=0 , X2(L)=X`1(L) , X`2(L)=0 (19)

 2 2 cos ( qL) cos ( sL) +

2 2 2 s a2 p 2 + s 2 q a p q q a2 p 2 q 2 2 2 2 s a p +s

( (

) ( ) (

) sin ( qL) sinh ( sL) )

(20)

Radacinile ecuatie de frecventa Pi i=1,2,3 da valorile proprii ale problemei. Functiile proprii corespunzatoare modurilor normale X1i si X2i, pot fi obtinute in felul urmator:
2 2 2 a (p ) (q ) s i i i K cos ( q x) + sin ( q x) cos ( s x) + sinh ( s x) (21) i i i i i i i 2 2 2 q i a (p ) + (s ) i i

X ( x)
i

a X ( x)
2i

(p i)2 (q i)2 K sin

q
i i

2 2 2 s a (p ) + (s ) i i i cosh ( s x) (q i x) i sin q i x q sinh (s i x) + 2 2 i 2 i i a (p ) (q ) i i

(22)

unde

cosh

sin

(q i L ) +

( s i L ) cos ( q i L ) 2 2 2 s a (p ) + (s ) i i i sinh ( s L ) i 2 2 2 q a (p ) (q ) i i i
100 200 300 217.928 179.825 156.547 300 567.843 478.187 420.927 300 1025.31 883.702 788.381 300 1541.02 1358.51 1229.04

(23)

L r^2 125/4 125/6 125/8 L r^2 125/4 125/6 125/8 L r^2 125/4 125/6 125/8 L r^2 125/4 125/6 125/8

1652.478 478.684 1434.980 399.392 1286.600 349.812 100 200 3330.838 1163.33 3078.249 1005.87 2873.381 899.074 100 200 5052.785 1972.37 4803.226 1761.00 4587.763 1606.52 100 200 6585.670 2813.63 6445.301 2578.21 6264.249 2394.56

Tabelul 1: Frecventele p1,p2,p3 respectiv p4 pentru grinda de tip Timoshenko si c=/0

Cu X1i si X2i cunoscute, deformarea totala si panta de indoire pot fi scrise dupa cum urmeaza:

y ( x, t )

a X e j j
t

ip j l+ j

( x, t)

b X eipj l+ j j 2j

(24)

Constantele aj, bj, j, j trebuie sa fie evaluate plecand de la conditiile initiale date. Exemple numerice In multe lucrari se afirma ca prin neglijarea efectului de deformare prin forfecare si a inertiei prin rotatie, frecventele naturale astfel obtinute nu difera foarte mult de la frecventele date de grinzile Bernoulli-Euler.Dar exista grinzi (structura I, T, U, ) unde frecventele sunt considerabil mai diferite.Pentru a justifica afirmatia de mai sus luam in considerare o grinda de otel cu structura I. Presupunem: E=2,1 [ECUATII SI PUTERI]. Primele patru frecvente pentru diferitele valori L si r2 pentru grinzile de tip Timoshenko sunt date in tabelul 1 (c=0) si 2 (c=0) si pentru grinzile de tip Bernoulli-Euler in tabelul 3(c=/0) si 3(c=0) L r^2 125/4 125/6 125/8 L r^2 125/4 125/6 125/8 L r^2 125/4 125/6 125/8 L r^2 125/4 125/6 125/8 100 1656.648 1438.563 1289.797 100 200 483.480 403.280 353.304 200 300 222.919 183.922 160.132 300 574.190 483.514 425.608 300

3335.258 1169.143 3082.233 1010.857 2877.044 903.505 100 200

5056.410 1977.884 1031.684 4806.657 1765.879 889.170 4590.020 1610.945 793.248 100 200 300 6588.657 2518.688 1547.132 6448.271 2582.784 1363.857 6267.117 2398.786 1233.859

Tabelul 2: Frecventele p1,p2,p3, si p4 pentru grinzi de tip Timoshenko si c=0

Concluzii Importanta tratamentului prezentat aici rezulta din faptul ca ea se bazeaza direct pe ecuatiile care rezulta din cele de mai sus atunci cand yy si y sunt eliminate.Consecinta principala a abordarii in aceasta lucrare este ca efectul de deformare prin forfecare si de inertie prin rotatie nu pot fi neglijate.Astfel, este in contrast cu mai multe tratamente obisnuite, care se bazeaza pe ecuatia de deplasare in cauza obtinuta prin eliminarea tuturor variabilelor cu exceptia y(x,t) din setul de mai sus.In cazurile grinzilor de tip Timoshenko si Bernoulli-Euler, efectul fortei de compresie poate fi neglijat pentru toate frecventele.

FRECVENTELE UNEI BARE TIMOSENKO CONTININD UN NUMAR ARBITRAR DE MASE CONCENTRATE

In cele ce urmeaza, ecuatiile de miscare sunt obtinute pentru vibratii libere ale unei bare uniforme avand un numar arbitrar de mase concentrate. In vibratiile de incovoiere a barei sunt luate in considerare efectele purei deformari si inertia de rotatie.

1. INTRODUCERE
Este cunoscut ca in teoria clasica a barelor Bernoulli-Euler nu se tine seama de efectele flexibilitatii, a forfecarii transversale si a inertiei de rotatie. Efectul forfecarii si a inertiei de rotatie asupra frecventelor proprii nu se poate neglija intotdeauna. In aceasta lucrare ecuatiile de miscare sunt scrise cu ajutorul legilor dinamicii, a rezitentei materialelor si a elasticitatii. Solutiile ecuatiilor de miscare sunt obtinute pentru doua ecuatii diferentiale (in deflectie transversala si unghi de incovoiere). Ecuatia frecventelor este transcedentala si dificil de rezolvat. Se de un exemplu numeric pentru primele doua polsatii ale unei bare in consola cu o masa concentrate situate la diferite distante de capatul incastrat.

2. Ecuatiile diferentiale ale miscarii si solutii

Ecuatiile vibratiilor de incovoiere ale unei bare finite, uniforme continand un numar de mase concentrate sunt:

n A + x i =

m i 1

2 y (x xi) dx 2 t

(1) (2)

M x
M

T I
2

EI

t
x

(3)

kAG

y x

(4)

Unde y(x, t) reprezinta deflectia transversala, (x, t) unghiul de incovoiere, T(x, t) forta transversala de forfecare, M(x, t) este momentul de forfecare, E modulul de elasticitate, G modulul de rigiditate, I momentul de inertie axial al sectiunii transversale de arie A, masa unitatii de lungime, k un factor numeric al sectiunii transversale, m i(i=l,n) o masa actionand in punctul de abscisa x i (0, l), l lungimea barei, (x) distributia lui Dirac. Prin eliminarea lui M si T din ecuatiile(l-4), obtinem:
2 y EI + kAG I 0 2 2 x x t n 2 y 2y kAG A + m ( x x) ) 0 ( i 2 2 x t x i=1

(5) (6)

Aplicam metoda separarii variabilelor pentru ecuatiile (5) si (6), presupunand:

y ( x, t)

x ( x,) e 1

ipt

( , t )

x ( x) e 2 ,

ipt

(7)

Folosind notatiile:

a
1
2

p2 , kG

A p EI

p E

(8)

si aplicand transformarea Laplace ecuatiilor astfel obtinute, deducem: [12]:

x1(x)

cosh(x ) +

2 2 cos(x )) x1(0) + sinh(x ) + sin(x ) x1(0) +

( cosh ( x ) cos ( x ) ) x1 ( 0) +

sinh( x )

sin( x ) x1 ( 0) +

a
2

i= 1

2 + c2 2 c2 H( x xi) ( Mix1xi) sinh ( x xi) sin ( x xi) ; (9)

x2 ( x)

1
2

2 2 ( cosh ( x ) + cos ( x ) ) x2 ( 0) + 2

2

2 sinh ( x ) +
sinh( x )
1 1 1

sin ( x ) x2 ( 0) + ( cosh ( x ) cos ( x ) ) x2 ( 0) +

2 2 2

sin( x ) x2 ( 0) + ( b a c )

i=
1

( Mix1 xi) .
2

sinh ( x xi) sinh ( x xi)

1

sin ( x xi) H ( x xi) a

i= n
2

( M i x1 xi) ( M i x1 xi)
1

sin ( x xi) H ( x xi) + b

i=

n cosh ( x xi) cos ( x xi) ( Mix1xi) 1 sinh ( x xi) 1 sin ( x xi) H( x xi) i= 1 (10)

Unde:
M i

m i A
2 2

a + c +

( a 2 c 2 ) 2 + 4b 2

a c +

(a2 c2) 2 + 4b 2

(11)

iar H(x) este distributia lui Heaviside. Intre coeficientii xk (0), xk`(0), xk(0), xk`(0), k = 1,2 sunt relatiile:
x2( 0)
2

( a4 + b2) x'1( 0) + a2 x'''1( 0)

b a c
2 2 2

x'2(0)

2 a x1(0) + x''1(0) ,

x''2(0)

a x'1(0) + x''' 1(0) ,

x''' 2 ( 0)

( b 2 a2 c2) x1 ( 0) c2 x'' 1 ( 0)
(12)

3.

Conditii la limita pentru bara in consola. Ecuatia in frecvente

Pentru bara in consola, conditiile la limita sunt:

x1(0)

x2( 0) x'1( )
,

x2( ) x'2 ( )
,

(13)

iar relatiile (12) devin:

x''1

a4 + b 2 x'1( 0) ; x'' 2 ( 0 ) 2 a

b a

2 2

x' 1 ( 0 ) ;

x'''2( 0)

c x''1( 0) ;

x'2(0)

x''1(0)

(14)

Solutiile (9) si (10) sunt in acest caz de forma:

x1 ( x)

i= 1

U i ( x ) x 1 ( x i) +

i= 1

U 2i ( x ) x' 1 ( x i) +

i= 1 n

U 3i ( x) x2 ( xi) + Vi( x) x1 ( xi) +

x2( x)

i= 1

i= 1

ni = 1

U 4i ( x) x'' 2 ( xi)

(15)

V2i ( x) x'1 ( xi) +

i= 1

V3i( x) x2 ( xi) +

i= 1

V4i ( x) x''2 ( xi)

(16)

Unde funvtiile Uki(x) si Vki(x), (k=1,4, i = 1,n) sunt date. Aplicand derivatele de existenta a solutiilor x1(xi), x`1(xi), x2(xi) si x2(xi) netriviale, obtinem ecuatia in frecvente:

U3i( xj) U4i( xj) Ui( xj) ij U2i( xj) U'i( xj) U'2i( xj) ij U'3i( xj) U'4i( xj) det Vi( xj) V3i( xj) ij V4i( xj) V2i( xj) V'' V'' x V'' x x V'' x i( j) 2i( j) 3i( j) 4i( j) ij

Cu x1(x), x2(x) cunoscute, deflectia totala, unghiul de incovoiere, momentele si fortele pot fi determinate. 4. Exemple numerice Consideram o bara de otel de profil I. In acest caz, efectele def0rkatiei de forfecare si a inertiei de rotatie asupra frecventelor nu pot fi neglijate. Presupunem E= 2,1 x 10^6 [N/cm^2], G=3/8 E . = 7,8 x 10^-3 [Kg/cm^3], A=30[cm^2], I=625[cm^4], K=1/4,4, l=200[cm]. Se obtine a^2= 4,2755831561 x 10^-10 p^2[1/cm^2], b^2 = 1,74838891 x 10^-12 p^2[1/cm^4], c^2= 3,6424769 x 10^-11 p^2[1/cm2]. In cazul i=n=1 si m1 =1, 2, 3[Kg], primele doua pulsatii sunt prezentate in tabelele 1 si 2. M1[Kg] X1[cm] 50 100 150 1 65,77 65,82 65,84 2 65,70 65,91 65,86 3 66,00 65,94 65,88

Tabelul 1. Pulsatia fundamentala P1 M1[Kg] X1[cm] 50 100 150 1 386,27 361,35 381,82 2 375,20 338,29 367,92 3 336,02 321,73 356,74

Tabelul 2. Pulsatia P2 5. Concluzii Pentru alte legaturi ale barei, modul de tratare este analog celui prezentat mai sus, conditiile la limita (13) schimbandu-se corespunzator. Din ecuatia (17) se pot obtine si celelalte pulsatii . In literature sunt putine cazuri cand se tine seama de deformatia de forfecare , inertia de rotatie si mase concentrate, dar studiul facut este fie incomplete (ecuatiile lui Love), fie cu metode aproximativa (Rayleigh, Galerkin) sau prin metode experimentale. Soultiile date in prezenta lucrare sunt obtinute pentru doua ecuatii diferentiale complete; se stabilesc relatii intre constantele care apar (12); conditiile la limita sunt omogene; se obtin ecuatii in fecvente si modurile normale; se dau exemple numerice.

CALCULUL PULSATIILOR PROPRII CU METODA REYLEIGH-RITZ LA O BARA TIMOSENKO IN CONSOLA

1.INTRODUCERE
In multe lucrari se considera ca fortele taietoare si inertia de rotatie se pot neglija in vederea determinarii frecventelor proprii. Dar in unele situatii si in diferite conditii la limita aceste doua efecte nu se pot neglija. Problema vibratiilor transversale ale unei bare Timosenko se afla in atentia multor cercetatori care considera diferite metode de rezolvare. Astfel, Goel foloseste transformata Laplace pentru determinarea primelor trei frecvente proprii ale unei bare uniforme in consola legata de un arc elastic. Liu si Huang obtin primele cinci frecvente proprii pentru o bara neuniforma continand mase concentrate si un arc elastic de rotatie. Kim si Dickson folosesc metoda Rayleigh-Ritz cu polinoame ortogonale ca functii admisibile. Hamadan si Jubran folosesc metoda Galerkin in studiul frecventelor unei bare Timosenko cu o masa aditionala. Gurgoze si Batan considera o bara uniforma in consola prevazuta cu arce elastice de torsiune si translatie cu mase aditionale. In cele ce urmeaza se foloseste un sistem de patru ecuatii diferentiale in patru variabile din care se obtine ecuatia pulsatiilor proprii sub forma unui determinant egal cu zero. Deoarece metoda exacta necesita calcule mai complicate se foloseste metoda Rayleigh-Ritz pentru determinarea pulsatiilor, ceea ce prezinta avantajul ca ecuatia obtinuta este algebrica.

2.METODA RAYLEIGH-RITZ
Ecuatiile vibratiilor de incovoiere pentru o bara finita, uniforma, sunt: T 2 y 2 = 0 x t M = EI 2 x (1)

(3)

M 2 = T I 2 = 0 x t

(2)

 y T = kAG x

(4)

in care y(x,t) reprezinta abaterea transversala, (x,t) unghiul de incovoiere, T(x,t) forta transversala de forfecare, M(x,t) momentul de incovoiere, E modulul de elasticitate, G modulul de rigiditate, I momentul de inertie geometric la ariei sectiunii, A aria sectiunii transversale, densitatea de lungime, K un factor numeric de forma al sectiunii transversale. Pentru a aplica metoda Rayleigh-Ritz, se va calcula energia cinetica si energia potentiala:
x, t 1 Ec = EI 2 0 x
L

( )

x, t 1 d x + I 2 0 x
L 2

( )

dx

(5)

L x, t 1 E p = EI 2 0 x

( )

L x, t 1 d x + kAG x, t 20 x

( )

( )

dx

(6)

unde L este lungimea barei. in relatiile (5) si (6) presupunem functiile y(x,t) si (x,t) de forma:

y x, t = X 1 x sin pt , x, t = X 2 x sin pt
Prin schimbarea de variabila si de functie :
x = Lx , X 2 =

( )

()

( )

()

(7)

1 X2 L

(8)

se obtin valori extreme ale relatiilor (5) respective (6) :

Ec max = p2 2
1 1 I 2 2 AL X x dx + X2 ( ) ( x ) dx 1 L 0 0

(9)

E p max

EI kAG 2 X 1' ( x ) X 2 ( x ) = 3 X2 ( x ) dx + dx 2L 0 2L 0

(10)

Folosind notatiile: r2 I kGL2 L4 L2 , = 2 , = 2 , = Er Er E A (11)

si cu ajutorul relatiilor (9) si (10), introducem functionala:

1 1 1 1 2 2 2 F ( X 1 , X 2 ) = E p max Ec max = X 2 dx + ( X 1' X 2 ) dx p 2 X 12 dx + X 2 dx (12) 0 0 0 0

Pentru bara in consola,tinand seama de conditiile la limita

' X 1 ( 0 ) = X 2 ( 0 ) = 0 , X 1' (1) = X 2 (1) , X 2 (1) = 0

(13)

alegem functiile X 1 ( x ) si X 2 ( x ) ca fiind polinoame de forma: X 1 ( x ) = x( x 1) 2 Ai x i

i =1 n

(14)

X 2 ( x ) = x( x 1) 2 Bi x i
i =1

(15)

unde Ai si Bi sunt constante. Din conditiile (Rayleigh-Ritz) de forma

F ( X 1 , X 2 ) F ( X 1 , X 2 ) =0 =0 , Bi Ai

(16)

Obtinem un sistem liniar de ordinal 2n + 2 in Ai si Bi ( i = 0, n ) :

(W A
n j =0 ij

Vij B j ) p 2 U ij Aj =0

(17)

W B
j =0 ij

+ (Vij A j + U ij B j ) p 2 U ij B j =0

unde coeficientii Wij , U ij si Vij sunt dati de relatiile:

i+2 i +1 i j +1 j Wij = ( i + 3) x 2 ( i + 2 ) x + ( i + 1) x ( j + 3) x + ( j + 1) x dx 0 1

U ij = ( x i +3 2 xi + 2 + x i +1 )( x j +3 2 x j + 2 + x j +1 ) dx
0

(18)
j+2 j +1 j Vij = ( x i +3 2 xi + 2 + x i +1 ) ( j + 3) x 2 ( j + 2 ) x + ( j + 1) x dx 0 1

Prin introducerea matricilor:

[W ] = (Wij )

; [U ] = (U ij ) ; [V ] = (Vij ) (19)
T

{ A} = ( A0 A1... An )

{B} = ( B0 B1...Bn )

sistemul (17) se scrie matricial sub forma: [W ] p 2 [U ] [V ]

{ A} =0 { B} [W ] + [U ] p 2 [U ] [V ]
T

(20)

Din conditia ca ecuatia matriciala (20) sa aiba si solutii nenule, obtinem ecuatia pulsatiilor proprii: [W ] p 2 [U ] det [V ]
=0 2 [W ] + [U ] p [U ]
T

[V ]

(21)

Ecuatia (21) este o ecuatie algebrica in p 2 de gradul 2n + 2 in care precizia pulsatiilor pi , i=1,2, este proportionala cu cresterea numarului n N .

3.APLICATIE NUMERICA
2 Se considera o bara omogena de caracteristi: E = 2,1107 N / cm ; G = 3E / 8 ;

3 = 7,8 103 kg / cm ; k=1/4,4 .Pentru n=2 pulsatiile p1 , p2 , p3 , p4 obtinute din ecuatia

(21) sunt prezentate in continuare in functie de lungimea L si de raza de giratie r 2 .

r2 125/4 125/6 125/8

100 200 300,273 80,122 251,891 65,972 220,971 57,122 Tabel 1:pulsatia p1

300 36,110 30,079 25,991

r2 125/4 125/6 125/8

100 200 1354,123 446,124 1225,112 379,381 1127,231 336,548 Tabel 2: pulsatia p2 100 200 3010,184 1154,331 2799,838 1000,381 2634,114 901,478 Tabel 3: pulsatia p3 100 200 4611,921 1951,811 4412,871 1748,412 4271,324 1632,389 Tabel 4: pulsatia p4

300 214,183 179,225 157,149

r2 125/4 125/6 125/8

300 603,415 511,213 484,124

r2 125/4 125/6 125/8

300 1103,814 969,412 841,321