Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Autogredere
4.1. Generalitati
Autogrederele sunt echipamente tehnologice cu organ de lucru in forma de lama, cu
ajutorul carora se executa saparea si transportul pamantului. Aceste tipuri de masini se remarca
printr-o buna manevrabilitate a organului activ de lucru (lama) care este orientabil in plan
orizontal, vertical, dar si deplasabil in lateral.
In conceptia moderna, autogrederele prezinta o serie de performante precum:
- posibilitatea montarii unor echipamente suplimentare ca: lama de buldozer, curatitor
de zapada sau echipament de scarificator (fig. 4.1);
- utilizarea actionarii hidrostatice;
- posibilitatea reglarii si controlul automat al lamei in vederea mentinerii constante a
unghiului de inclinare al acesteia;
- marirea distantei dintre puntea fata si lama pentru a evita efectul de ,,copiere a
denivelarilor terenului;
- marirea vitezelor (de lucru si de deplasare) si a puterii motorului.
Pm =
1
[G( f cos + sin ) + Rst ]vmax + Pe ,
360 t
e
(4.1)
unde Pm reprezinta puterea motorului, kW; Rst rezistenta intampinata de lama in procesul de
sapare (se calculeaza ca la buldozer), daN; G greutatea de exploatare a utilajului, daN;
f coeficient global de rezistenta la inaintare pentru roti cu pneuri; - unghiul de inclinare al
terenului; vmax viteza maxima in frontul de lucru, km/h; Pe puterea pentru actionarea
echipamentului de lucru, kW; t - randamentul total al lantului cinematic al transmisiei de la
motorul de actionare la rotile motoare ; e - randamentul total al transmisiei de la motorul termic
la organele de executie ale echipamentului de lucru.
In vederea asigurarii deplasarii optime a utilajului in conditiile grele din frontul de lucru,
forta de tractiune trebuie sa indeplineasca simulan doua conditii (de tractiune si de aderenta):
(4.2)
(4.3)
in care Ft este forta totala de tractiune la rotile motoare ale utilajului, daN; Z reactiunea totala
normala la calea de rulare corespunzatoare rotilor motoare, daN; ad - coeficient global de
aderenta teren-pneu.
4.4. Calculul mecanismului de manevrare a lamei de greder
Pentru determinarea eforturilor din cilindrii hidraulici de actionare a lamei de greder se
vor considera doua situatii solicitante de lucru:
a) infigerea lamei in teren
Se disting doua cazuri:
Cazul 1: reactiunea terenului ( RzI ) actioneaza in axa mediana a lamei grederului, iar sub
actiunea fortelor de infigere dezvoltate de cilindrii hidraulici intregul utilaj ajunge la limita de
stabilitate fata de puntea fata.
Fig. 4.7
Astfel, din conditia M A1 A2 = 0 , rezulta:
x
RZI = G G .
xR
(4.4)
M oy = 0 FaI =
GxD xG Ge xR xC
2 x01 xR
(4.5)
Cazul 2: reactiunea terenului ( RzII ) actioneaza in extremitatea lamei, iar pentru infigerea
acesteia se actioneaza cu forta maxima dezvoltata de un singur cilindru hidraulic (cel de pe
partea reactiunii).
In acest caz de lucru, in functie de pozitia unde actioneaza reactiunea terenului, utilajul
ajunge la limita de stabilitate cu puntea A1-A3 si respectiv A1-A2. Valoarea reactiunii RzII se
determina astfel:
rGII
II
RZ = G II
rR
(4.6)
unde rGII si rRII sunt distantele de la punctele de aplicatie ale fortelor G si respectiv RzII la axa A1A2.
Astfel, avem:
M OB1 = 0 FaII =
(4.7)
Fig. 4.8
Se studiaza doua cazuri:
Cazul 1: reactiunea terenului (Rx, Rz) actioneaza in mijlocul lamei de greder.
Scriind conditia de echilibru a fortelor M oy = 0 in ipoteza F1=F2= FrI rezulta:
G x + RZ xD Rx Z D
FrI = e C
.
2 x01
(4.8)
Fig. 4.9
LF = LG A + LFad Fl = G A z c + Fad d
(4.9)
Z1 = Z 2 = 0.5G A
(4.10)
Fad = ad Z 2 ,
(4.11)
GA
(2 zc + ad d ) ,
2 l
(4.12)
Se cunoaste ca:
si
in care GA este greutatea care se repartizeaza rotilor din fata, daN; l = l2 l1 - cursa pistonului
cilindrului hidraulic la o manevra, m; zc cota punctului de aplicatie C a greutatii GA, m;
ad - coeficientul de aderenta pneu-teren; d alunecarea laterala a rotii, m.
In functie de profilul final al terenului, lama autogrederului poate fi orientata in pozitii
diverse ca in figura 4.10.
Fig. 4.10 Posibile pozitii ale lamei pentru obtinerea diferitelor profile ale terasamentului
4.6. Calculul structurii de rezistenta a autogrederului
Pentru calculul structurii de rezistenta a constructiei metalice a autogrederului se vor
considera doua ipoteze defavorabile de lucru:
Ipoteza 1: in timpul lucrului spre sfarsitul procesului de sapare, datorita apasarii verticale
a lamei, utilajul ajunge la limita de aderenta a rotilor motoare din spate, iar cele nemotoare din
fata se desprind de teren (fig. 4.11).
Fig. 4.11
In continuare, calculele se vor face pentru constructia metalica a unui autogreder de tipul
1x2x3 iar terenul se considera a fi inclinat cu unghiul . Se fac urmatoarele notatii: G
greutatea totala a masinii; X1, X2 fortele de tractiune la rotile motoare ale puntii din mijloc; Z1,
Z2 reactiunile normale la calea de rulare corespunzatoare perechilor de roti din partea
stanga/dreapta a puntilor din spate; Y1, Y2 - reactiunile tangentiale la calea de rulare
corespunzatoare perechilor de roti din partea stanga/dreapta a puntilor din spate; Y3 reactiunea
laterala datorita apasarii peretelui santului asupra rotii din fata; Rx, Ry, Rz reactiunile terenului
asupra extremitatii lamei grederului; Fi forta dinamica care apare in intervalul de timp necesar
efectuarii saparii (in care apar acceleratii negative).
Determinarea eforturilor necunoscute (X1, X2, Y1, Y2, Y3, Z1, Z2, Rx, Ry, Rz) rezulta din
scrierea ecuatiilor de echilibru pentru intreaga masina, astfel:
X = 0 ; Y = 0; Z = 0
M o' x = 0 ; M o' y = 0; M o' z = 0
(4.13)
X 1 = ad Z1 ; X 2 = ad Z 2 ; Y1 = Y2 = 0.5( Z1 + Z 2 ) sin ,
iar dupa inlocuiri rezulta:
(4.14)
X 1 + X 2 Rx + Fi = 0
Y1 + Y2 + Y3 G sin R y = 0
Z + Z G cos + R = 0
2
z
1
Gh sin 0.5Gb cos + Z b = 0
2
'
Gl cos Rl + F h = 0
i
2
Y3 ( l l' ) X 2b 0.5 Fib + G( l' l2 ) sin ( Y1 + Y2 )l' = 0
(4.15)
(4.16)
Q0 =
1000 AL
[ m3 / h ] ,
2 Lns nd nn
+
+ + 2ti (ns + nd + nn )
vd vn
vs
(4.17)
unde L este lungimea sectorului de lucru, km; A aria sectiunii transversale a pamantului sapat,
m2; ns, nd, nn numarul de treceri pentru realizarea operatiilor de sapare, deplasare, nivelare; vs,
vd, vn vitezele de lucru corespunzatoare realizarii fiecarei operatii tehnologice, km/h; ti timpul
pentru intoarcere la capatul sectorului de lucru, ore.
Numarul de treceri pentru fiecare operatie tehnologica este recomadat a fi:
- pentru sapare: ns=1.7;
- pentru deplasare: nd=1,15...1,25;
- pentru nivelare: nn=nd.
Productivitatea tehnica QT reprezinta volumul de pamant sapat, deplasat si nivelat intr-o
anumita perioada de timp (un schimb) in conditii standard de organizare a exploatarii in frontul
de lucru.
(4.18)
unde ts reprezinta timpul efectiv lucrat intr-un schimb, ore; tos timpul etalon al unui schimb de
lucru, ore.
(4.19)
unde te reprezinta timpul efectiv lucrat intr-o perioada etalon (o luna, un an), ore; tt timpul total
al perioadei etalon, ore.
Estimarea timpului total de lucru cu autogrederul se face cu relatia:
T=
nd
ev
(4.20)
unde n este numarul de treceri; d distanta de lucru la fiecare trecere; e factorul de eficienta al
masinii; v - viteza de deplasare.
Daca operatorul deservent lucreaza 50 de minute dintr-o ora atunci factorul de eficienta
se considera egal cu 0.83.
Numarul de treceri pentru realizarea profilului terasamentului cu ajutorul autogrederului
este dat in tabelul 4.2.
Tipul operatiei
sant
taluzare
profil in trepte
Numarul necesar
de treceri
6
9
4
Tabelul 4.2
Viteza de
deplasare
I-a
II-a
III-a
Studiu de caz
Sa se determine timpul de lucru al autogrederului pentru realizarea unui profil in trepte
daca utilajul cu care se lucreaza este CAT 120H, cu urmatoarele caracteristici: I-a2.3 km/h;
II-a3.1 km/h; III-a4.5 km/h.