COLEGIUL TEHNIC ,,ALEXANDRU ROMAN ALESD LUCRARE DE SPECIALITATE PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR PROFESIONALE

NDRUMTOR

Prof.ing. Valeria Vasile

Kovesdi Zoltan

CANDIDAT

2011

DOMENIUL:Electric

si

electronic n automatizri

CALIFICAREA:Tehnician

COLEGIUL TEHNIC ,,ALEXANDRU ROMAN ALED

ACTIONAREA UNEI BENZI CU SENZORI SI LIMITATOARE

Specializare: Tehnician n Automatizri 2011

DOMENIUL:Electric

si

electronic n automatizri

CALIFICAREA:Tehnician

CUPRINS ARGUMENT...........4 CAPITOLUL I : ...........................................................5 CAPITOLUL II :................................................................8 CAPITOLUL III : ......................................................9 CAPITOLUL IV :.................................................................19 CAPITOLUL V : Norme de protecia muncii..........23 Bibliografie...........25

DOMENIUL:Electric

si

electronic n automatizri

CALIFICAREA:Tehnician

ARGUMENT
Automatizarea unui proces tehnologic consta n dotarea instalaiei tehnologice cu anumite echipamente tehnice speciale n vederea efecturii automate a operaiei de conducere a acestuia n condiii prestabilite. Cu alte cuvinte, automatica este o tiina inginereasca ce se refera la conducerea proceselor si are drept studiu automatizarea acestora. Automatizarea este totodat i o problem de optimizare. Cnd se implementeaz o operaie de automatizare trebuie s fie aleas soluia optim de automatizare, trebuie sa fie alese echipamentele tehnice optime pentru procesul tehnologic respectiv si trebuie sa se aleag operarea optima a echipamentelor tehnice alese. Automatizarea reprezint n ultima instana cea mai ridicata treapta de conducere care poate sa asigure performante ridicate pentru procesul condus. Performantele procesului condus sunt apreciate cu un anumit criteriu, numit criteriu de performanta. Criteriul de performanta trebuie ntotdeauna sa respecte o serie de restricii privind ca1itatea produciei si securitatea instalaiilor tehnologice. n aceste condiii s-au putut realiza aparate cu funciuni noi si performante mbuntite pentru domenii foarte largi ale condiiilor ambiante de funcionare. Automatizarea celor mai variate tehnologii a nceput s se afirme, pe fondul electronizrii i cibernetizrii, n deceniul al 5-lea al secolului XX, iniial n domeniul automatizrii proceselor de producie continue, cu precdere n industriile siderurgic, metalurgic, chimic, petrochimic i a materialelor plastice. Procesul de automatizare a reprezentat un pas mare pentru omenire n ceea ce privete evoluia. n liceu am nvat bazele automatizrilor, cum funcioneaz elementele sistemului automat, pe ce principii se bazeaz si multe altele. Calificarea de Tehnician in automatizri ofer o cantitate foarte mare de informaie, informaie care va fi utilizat poate, mai departe, in domeniul de activitate ales de ctre elevul de liceu.

DOMENIUL:Electric

si

electronic n automatizri

CALIFICAREA:Tehnician

CAPITOLUL I
I.1. GENERALITI
Automatizarea proceselor tehnologice se realizeaz pe dou ci independente care depind de caracterul produciei i de organizarea acesteia: -cea a mainilor automate i a liniilor n flux automatizate; -cea a automatizrii proceselortehnologice, legat de automatizarea controlului i comenzii proceselor de producie. n sistemele de automatizare complex, aceste ci sunt legate organic. Sistemele de automatizare tehnologic, diferite prin destinaia lor, constau din elemente de automatizare omogene care ndeplinesc o anumit sarcin a automatizrii (control, comand, reglare, etc). Dezvoltarea automatizrii moderne a dus la crearea unor sisteme de elemente unificate de control, de comand i reglare automat a unor procese tehnologice complexe, astfel c se poate tipiza i limita numrul tipurilor elementelor de automatizare. Cauzele obiective care impun aplicarea automatizrii n producie sunt: -obiectivitatea controlului i comenzii; -centralizarea comenzii grupelor de maini i agregate sau a unor ntregi sisteme de producie, practic fr limitarea distanei; -realizarea cu precizie a procesului de producie prescris cu indici calitativi i cantitativi optimi; -comanda proceselor la orice vitez de desfurare a acestora i pentru orice valoare a parametrilor procesului; -sigurana i securitatea funcionrii agregatelor; -eficiena economic ridicat, legat de creterea productivitii muncii, economia de materie prim, de combustibil, de materiale, ridicarea calitii i micorarea preului de cost al produciei, precum i reducerea personalului de deservire.

DOMENIUL:Electric

si

electronic n automatizri

CALIFICAREA:Tehnician

I.2. NOIUNI FUNDAMENTALE PRIVIND SISTEMELE AUTOMATE

n structura unui sistem automat se disting dou pri importante: - instalaia automatizat (IA), reprezentnd instalaia tehnologic sau sistemul tehnic ce constituie obiectul unei funcii de automatizare (comand, control, reglare, protecie sau optimizare), fig.1.1;

Fig.1.1. Schema-bloc a instalaiei automatizate.

Fig.1.2. Schema-bloc a unui sistem automat. - dispozitiv de automatizare (DA) - care primete mrimea xe (vectorul mrimilor de ieire) si uneori mrimea xp , iar prin mrimea xi xi se primesc informaii asupra scopului conducerii automate a procesului tehnologic;

DA stabilete legea de variaie a vectorului mrimilor de execuie (xm) ; - IA- instalaia automatizat. Dispozitivul de automatizare (DA), reprezint ansamblul aparatelor i elementelor prin care se realizeaz funcia de automatizare considerat. Un proces tehnologic dintr-o instalaie tehnologic se caracterizeaz prin mai multe mrimi fizice: temperatur, presiune, vitez (turaie), deplasare, debit,
DOMENIUL:Electric si electronic n automatizri CALIFICAREA:Tehnician

densitate etc. Aceste mrimi pot fi influenate, dup necesiti, de alte mrimi, crora li se impun legi de variaie. Mrimile fizice din IA se clasific astfel: - mrimi fizice reprezentnd variabile dependente, adic mrimi de ieire (xe ) ; - mrimi fizice reprezentnd variabile independente, adic : mrimi de execuie (xm) prin care operatorul uman sau dispozitivul de automatizare influeneaz n sens dorit, mrimile de ieire i marimi perturbatoare (xp ), care influeneaz mrimile de ieire, dar nu depind de aciunile de conducere din cadrul sistemului automat considerat.

Fig.1.3.

Exemplu de sistem automat

DOMENIUL:Electric

si

electronic n automatizri

CALIFICAREA:Tehnician

CAPITOLUL II
Acionarea unei benzi cu senzori si limitatoare
Automatizarea este tehnologia prin care un proces sau o procedura este realizata fara asistenta umana. Este implementata folosind un program sau o instruciune combinata cu sistemul de control care executa instruciunea. Pentru automatizarea unui proces este necesar sa existe o sursa de putere si sa se opereze un program si un sistem de control. Banda transportoare este constituita dintr-o bucla continua: jumtate din lungimea sa este folosita pentru livrarea materialelor, iar cealalta jumatate reprezinta partea de ntoarcere a benzii. Banda este realizata din elastomer ranforsat (cauciuc) cu o mare flexibilitate, dar foarte puin extensibila. La unul din capetele benzii se afla roata de acionare a benzii. Banda flexibila este susinuta de un cadru cu cilindri de suport. Materialele plasate pe banda sunt transportate de-a lungul acesteia.

DOMENIUL:Electric

si

electronic n automatizri

CALIFICAREA:Tehnician

CAPITOLUL III
III.1. UNITATEA DE TRANSFER LINIAR
Materialele sunt purtate intr-o miscare liniara de catre banda transportoare. Banda transportoare poate de asemenea fi adaptata pentru miscari asincrone ale unitatii de lucru, folosind frecarea dintre banda si piesa aflata pe ea. Miscarile urmatoare ale piesei sunt blocate la fiecare punct in care se afla tije de sau alte mecanisme de blocare.

Fig.1.4. DESCRIERE: Banda ruleaz pe cei doi cilindri fixati la capetele sale. Acetia ruleaz independent si asigura o micare continua a benzii. - transportul este realizat de catre un motor VDC de 24V; - modului are trei senzori : senzor inductiv pentru detectarea componentelor metalice; senzor capacitiv pentru detectarea prezentei unei componente, indiferent de material; senzor mecanic care detecteaza piesele cu o anumita inaltime; - modulul foloseste patru porturi ale unitatii de control (PLC): 3 intrari si 1 iesire.

DOMENIUL:Electric

si

electronic n automatizri

CALIFICAREA:Tehnician

III.2. MODUL PENTRU DEVIEREA PIESELOR

Fig.1.5. Modulul pentru devierea pieselor este in totalitate electro-pneumatic, controlat de doi actuatori liniari. Acestia deviaza de pe banda piesele catre cutiile de depozitare. Un switch magnetic (REED) detecteaza avansarea cilindrilor. Actuatorii care realizeaza devierea componentelor sunt cu dubla actiune. Acest model de cilindru este controlat de catre o electro-valva pneumatica comandata de catre PLC.

DOMENIUL:Electric

si

electronic n automatizri

CALIFICAREA:Tehnician

10

III.3. VALVELE CU SOLENOID

Valvele cu actionare electromagnetica (cunoscute in domeniul industrial si sub denumirile de "valve cu solenoid" precum si "electrovalve") sunt asemanatoare din punctul de vedere al aplicatiilor cu valvele manuale iar diferenta o constituie faptul ca in acest caz comanda este data de o bobina electromagnetica. Acest tip de valve este deseori folosit in automatizarea unui circuit pneumatic ca parte componenta a unui echipament mai complex deoarece comanda bobinei se poate face de catre un automat programabil (PLC). Bineneles, valvele electromagnetice (electrovalvele / electroventilele pneumatice) se pot folosi si in circuite simple care nu au ca scop automatizarea pentru simplul fapt ca pot conferi uurina in exploatare. De exemplu, se pot monta in locul unei valve manuale impreuna cu un intrerupator electric tip buton si astfel usureaza efortul operatorului. Mai mult, extrapolnd exemplul anterior, se poate face comanda de la distanta prin prelungirea firelor electrice. Sistemul pneumatic de pozitionare este realizat din doua electrovalve care actioneaza cilindrii.

Fig.1.6.

DOMENIUL:Electric

si

electronic n automatizri

CALIFICAREA:Tehnician

11

III.4 UNITATEA LOGICA PROGRAMABILA - PLC (PROGRAMMABLE LOGIC CONTROLLER)

Fig.1.7. Unitatea logica programabila este un echipament integrat, destinat realizrii funciei de proiectare logica pentru aplicaii in controlul industrial. PLC-ul nlocuiete utilizarea firelor pentru conectarea diferitelor module, reduce dimensiunile panoului de control, desigur, cu creterea flexibilitii si a fiabilitii sistemului. S-a observat ca majoritatea erorilor aparute in sistemele care folosesc PLC se datoreaz cauzelor externe, cum ar fi funcionarea defectuoasa a butoanelor sau senzorilor etc. PLC-ul este proiectat sa nlocuiasc timerele, counter-ii etc. Tensiunea necesara alimentarii circuitului este furnizata de ctre sursa de alimentare.

DOMENIUL:Electric

si

electronic n automatizri

CALIFICAREA:Tehnician

12

III.5. SENZORI
1. SENZORUL DE PROXIMITATE Senzorul binar fara contact este activat in momentul in care un obiect se afla in apropierea sa si induce modificri ale cmpului electromagnetic. Senzorului de proximitate detecteaza obiectele aflate in apropiere prin emisia unui puls de energie luminoasa in domeniul infrarou cu ajutorul unei diode electroluminiscente (LED); daca acest puls luminos intalneste un obiect de care se reflecta napoi spre senzor, reflexia este captata de elementul fotoreceptor al senzorului si semnalizata. Senzorul detecteaz, fara contact, obiectele capabile sa reflecte radiaia electromagnetica in spectrul infrarou. 2. SENZORUL INDUCTIV DE PROXIMITATE Senzorul inductiv de proximitate incorporeaz o bobina electromagnetica, care este folosita pentru detectarea prezentei unui obiect metalic. Acest tip de senzor nu ia in considerare obiectele nemetalice. Oscilatorul produce o tensiune alternativa, care, aplicata bobinei, produce un cmp electromagnetic.

Senzori de temperatur Fig.1.8. Senzorii de proximitate inductivi sunt dispozitive electronice care realizeaz funcia de comutator. Schimbarea strii nchis-deschis se face atunci cnd un obiect metalic se apropie de suprafaa activ a senzorului, la o distan mai mic dect distana nominal de acionare.

DOMENIUL:Electric

si

electronic n automatizri

CALIFICAREA:Tehnician

13

Comparativ cu microntreruptoarele mecanice, a cror funcie o nglobeaz, senzorii inductivi au n general urmtoarele avantaje: Lucreaz fr contact mecanic, deci fr uzur Asigur un numr nelimitat de comutri Nu genereaz zgomot de contact Pot comuta cu o frecven mult mai mare Sunt nchii ermetic i pot fi utilizai n medii agresive Asigur o precizie mai mare Semnalizare optic cu LED Protecie pentru cazurile cnd accidental apare un scurtcircuit1 la ieire Protecie pentru situaia cnd din greeal se alimenteaz invers Protecie la supratensiuni inductive

Fig.1.9.

DOMENIUL:Electric

si

electronic n automatizri

CALIFICAREA:Tehnician

14

3. SENZORUL CAPACITIV DE PROXIMITATE Detectarea materialelor nemetalice este realizata de un capacitor cruia i se induce o modificare a capacitanei realizata de un material aflat in apropiere. Detecia este declanata de ctre un material aflat in apropierea senzorului. Capacitatea senzorului de a detecta este independenta de constanta dielectrica a materialului inta. Senzorii capacitivi de proximitate sunt in special folosii pentru detectarea componentelor nemetalice, cum ar fi lichidele, hrtia, lemnul etc. Suprafaa sensibila a senzorului capacitiv este formata din doi electrozi metalici concentrici ai unui condensator. Cnd un obiect aflat in apropierea suprafeei sensibile intra in cmpul electrostatic produce o modificare a capacitaii in circuitul oscilator. Ca rezultat, oscilatorul ncepe sa oscileze. Circuitul de triggerare citete amplitudinea oscilaiilor, iar cnd aceasta depaseste un anumit prag, starea de ieire a senzorului se schimba. Obiectul indepartandu-se de senzor, face ca amplitudinea oscilaiilor sa scad, schimbnd starea senzorului la starea originala.

Fig.2.0 Senzor capacitiv de proximitate

DOMENIUL:Electric

si

electronic n automatizri

CALIFICAREA:Tehnician

15

4. SENZORUL MAGNETIC DE PROXIMITATE

Mod de funcionare: O bobina situata intr-un cmp magnetic va avea un anumit curent indus de ctre modificrile fluxului magnetic. Amplitudinea curentului indus este dependenta de viteza de variaie a fluxului magnetic.

Senzor magnetic de proximitate Fig.2.1. 5. Senzori de proximitate ultrasonici Funcionarea se bazeaz pe msurarea duratei de propagare a unui semnal ultrasonor ntre emitor si obiect, iar distanta maxim de lucru este n funcie de natura traductorului (piezoceramic, electrostatic etc.) si de frecventa. Iat de exemplu un senzor ultrasonic analogic M30 - acesta este destinat controlului exact al oricrei suprafee plane solide, lichid sau pulbere. Senzorul dispune de iesire de tensiune si de curent, cu 12 biti rezolutie, de functie de evaluare memorat si compensare de temperatur. Sunt disponibile trei domenii de sensibilitate: 500mm, 2000mm, 4000mm acoperind o plaja larga de aplicatii, incluznd controlul nivelului. La nceput trebuie stabiliti parametrii de lucru, cu memorarea limitelor de evaluare A1 si A2, cu compensarea de temperatur etc.

Senzor de proximitate ultrasonic Fig.2.2.

DOMENIUL:Electric

si

electronic n automatizri

CALIFICAREA:Tehnician

16

6. Senzori de poziie Senzorii de poziie ne informeaz despre poziia unui obiect in raport cu un punct de referina. Informaia poate fi un unghi, spre exemplu cate grade s-a rotit o antena radar, sau o deplasare liniara, cum ar fi cai centimetri s-a deplasat un bra de robot. Poteniometre Un poteniometru poate fi utilizat pentru a converti deplasrile liniare sau rotative intr-o tensiune electrica. De fapt, poteniometrul nsui ne da o anumita rezistenta, dar aceasta rezistenta poate fi convertita uor intr-o tensiune. Un material rezistiv este turnat pe o forma circulara avand contactele A si C. Acest material are o rezistivitate uniforma astfel incat valoarea ohm/cm de-a lungul lui sa fie constanta. La axul poteniometrului este conectat un cursor ce aluneca de-a lungul rezistorului.

Poteniometrul rotativ descris mai sus este cu o singura rotaie si are un domeniu de variaie de 3600 . Deoarece la capetele poteniometrului pot apare erori, s-au construit poteniometre multi-tura, ce permit rotaia axului poteniometrului de mai multe ori, pana la 25 de ori.

Poteniometrul cu deplasare liniara are acelai principiu cu cel rotativ, dar acesta are cursorul ce se deplaseaz pe o linie dreapta, fiind foarte bun pentru a construi un senzor de poziie pentru micare liniara.

DOMENIUL:Electric

si

electronic n automatizri

CALIFICAREA:Tehnician

17

Fig.2.3. In figura alturata se prezint un poteniometru care detecteaz poziia unghiulara a unui bra de robot. In acest caz, corpul principal al poteniometrului este inut fix, iar axul lui este conectat direct la axul motorului. Tensiunea de la terminalele poteniometrului este meninuta constanta la valoarea de 10 V. Deoarece poteniometrul nu poate indica corect tensiunea la capt de cursa, s-a ales unghiul maxim egal cu 3500. Daca cursorul se afla in partea inferioara, atunci tensiunea de ieire va fi Erorile cele mai mari apar atunci cnd poziia cursorului este la o valoare de peste 2/3 din valoarea totala a potentiometrului.0V. Daca cursorul va fi la mijloc, atunci tensiunea de ieire va fi 5V. In fine, daca cursorul este in poziia de sus, atunci tensiunea va fi de 10V, deci unghiul corespunztor este de 3500 . Fig.2.4. Poteniometru

DOMENIUL:Electric

si

electronic n automatizri

CALIFICAREA:Tehnician

18

CAPITOLUL IV
Limitatoare
Un limitator este un exemplu de senzor de proximitate. Este un comutator cu buton acionat mecanic. Este montat in aa fel incat acesta este acionat cnd o parte mecanica sau un bra de levier ajunge la captul cursei de deplasare.

Fig.2.5. Spre exemplu, intr-o ua de garaj automata, controlerul trebuie sa tie cnd ua este deschisa complet sau cnd este nchisa complet. Limitatoarele pot detecta aceste stri. Limitatoarele sunt foarte folosite in multe aplicaii, dar au doua dezavantaje majore: - fiind dispozitive mecanice, in final se vor uza, - necesita o anumita fora mecanica pentru a fi activate Celelalte doua tipuri de senzori de proximitate, ce utilizeaz dispozitive optice sau magnetice pentru a determina daca un obiect este apropiat, nu au aceste doua probleme. Totui trebuie pltit un pre pentru aceste caracteristici imbunatatite: suportul unor circuite electronice. 1. Senzorii de proximitate optici Senzorii de proximitate optici, cteodat denumii intreruptori, utilizeaz o sursa de lumina si un foto-senzor, care este montat in aa fel incat obiectul ce trebuie detectat ntrerupe calea de lumina.

DOMENIUL:Electric

si

electronic n automatizri

CALIFICAREA:Tehnician

19

Fig.2. 6. Figura de mai sus ilustreaz doua aplicaii de utilizare a fotodetectorilor. In stnga, un fotodetector numra cate cni trec pe banda transportoare, iar in dreapta, un fotodetector determina daca gaura utilizata doar pentru citirea informaiei dintr-o discheta este acoperita sau nu. Senzorii de proximitate optici utilizeaz frecvent un reflector pe o parte, ce permite detectorului si sursei de lumina sa fie montate in acelai spaiu. De asemenea, sursa de lumina poate fi modulata pentru a imprima razei o "semntura" unica, astfel detectorul poate distinge intre raza si lumina obinuita. Patru tipuri de fotodetectori sunt utilizai in general: - fotorezistori - fotodiode - fototranzistori - celule fotovoltaice

Fig.2.7.

DOMENIUL:Electric

si

electronic n automatizri

CALIFICAREA:Tehnician

20

Un fotorezistor, care este realizat dintr-un material cum este sulfura de cadmiu(CdS), are proprietatea urmtoare: cnd nivelul intensitii luminoase creste, atunci rezistenta scade. Nu este scump si este destul de sensibil. De la ntuneric la lumina, rezistenta fotorezistorului poate scade de 100 de ori. In circuitul alturat, daca intensitatea luminii creste, va scade rezistenta fotodetectorului Rpd si astfel va creste tensiunea de iesire Vout .

Fig.2.8. O fotodioda este o dioda sensibila la lumina. O fereastra mica permite luminii sa ptrund direct pe o jonciune pn. Astfel, creste curentul invers prin fotodioda. Circuitul de polarizare conine un amplificator operaional ce convertete curentul mic ce trece prin fotodioda intr-o tensiune amplificata de iesire Vout .

Fig.2.9. Un fototranzistor nu contine terminalul bazei. Totui, rolul bazei este preluat de lumina, care genereaz un curent de comanda. Se formeaza astfel mai multe perechi electron-gol in jonciunea BC. Daca este prezenta mai multa lumina, atunci si tranzistorul se va deschide mai mult. Tensiunea de iesire Vout , care de fapt este tensiunea dintre colector si emitor scade pe msura ce creste intensitatea luminoasa.

DOMENIUL:Electric

si

electronic n automatizri

CALIFICAREA:Tehnician

21

Fig.3.0. O celula fotovoltaica este diferita fata de fotosenzorii discutai pana acum deoarece aceasta creaza putere electrica din lumina. Cu cat este mai multa lumina, cu att este mai mare tensiunea. O celula solara este totuna cu o celula fotovoltaica. Cnd este utilizata ca senzor, tensiunea de iesire mica trebuie de obicei amplificata cu un amplificator operaional, dupa cum se observa in circuitul de mai sus. Unele aplicaii folosesc un dispozitiv numit optocuplor . Acest dispozitiv include sursa de lumina si detectorul intr-un singur circuit integrat. Cand un obiect se deplaseaz prin fanta, calea de lumina este ntrerupta. De obicei este nevoie de o sursa de alimentare pentru LED si semnalul de iesire este cules de pe fototranzistor.

Fig.4.0. Cand fanta este deschisa, raza de lumina ptrunde pana la tranzistor, deschizndu-l si ducndu-l spre saturaie. La saturatie, tranzistorul are tensiunea colector-emitor aproape zero. Cand raza de lumina este intrerupta(apare un obstacol), tranzistorul se blocheaz, nu mai circula curent prin rezistenta din colector si astfel tensiunea de ieire are valoarea de 5 V.

DOMENIUL:Electric

si

electronic n automatizri

CALIFICAREA:Tehnician

22

Senzorii optici au avantajul ca nu trebuie sa fie aproape sursa de lumina de detector. Un exemplu in acest sens se refera la un sistem de alarma. Sursa de lumina se gsete intr-o parte a unei ncperi, infractorul este cumva la mijloc, iar detectorul este in cealalt parte a ncperii. O problema ar apare la acest tip de senzori daca se murdresc lentilele ce focalizeaz raza de lumina. Un sistem automat precum o banda transportoare, folosete mult mai multe componente electro-tehnice si electronice dect cele prezentate. In fiecare zi apare cate o noua inovaie in domeniu, inovaie care face procesul de automatizare mai uor pentru om, mai rapid, mai ergonomic.

DOMENIUL:Electric

si

electronic n automatizri

CALIFICAREA:Tehnician

23

CAPITOLUL V Norme de protecia muncii, sntii i securitatea n munc

Curentul electric poate produce accidente uoare sau foarte grave, atunci cnd utilizarea instalaiilor electrice se face necorespunztor sau dac acestea sunt defecte. Efectul curentului electric Arsuri, orbire nepturi uoare Contracii ale muchilor Contracii ale muchilor toracici Modificarea ritmului cardiac Stop cardiac Valoarea intensitii curentului Cauza n cazul formrii arcului electric (scurtcircuit) n cazul atingerii pieselor aflate sub tensiune n cazul atingerii pieselor aflate sub tensiune n cazul atingerii pieselor aflate sub tensiune n cazul atingerii pieselor aflate sub tensiune n cazul atingerii pieselor aflate sub tensiune

1-4 mA 7-15mA 25 mA 40 mA peste 40 mA

Trecerea unui curent prin organismul uman poart numele de electrocutare i aceasta se poate produce la o tensiune mai mare de 24V. Curentul maxim admis s treac prin organismul uman fr a-l pune n pericol este de 10 mA n curent alternativ (c.a) i 50 mA n curent continuu (c.a). Pericolul de electrocutare este mai mare pentru persoanele obosite, bolnave sau care au consumat buturi alcoolice (rezistena lor electric este mai mic) sau pentru persoanele aflate n medii umede. Pentru a v proteja mpotriva electrocutrii trebuie s respectai o serie de norme de protecie:

DOMENIUL:Electric

si

electronic n automatizri

CALIFICAREA:Tehnician

24

Meninei instalaiile electrice n perfect stare de funcionare. Carcasele de protecie s nu fie deteriorate; izolaiile conductoarelor s nu fie distruse. Lucrrile de verificare a instalaiilor i de remediere a defectelor se realizeaz numai dup ce s-a ntrerupt alimentarea cu energie electric a acestora. La lucrrile de remediere se vor folosi unelte adecvate i nu improvizaii. Pentru aparatele electrocasnice cu carcas metalic (frigider, main de splat, etc) se utilizeaz numai prize cu contact de protecie. Prizele cu contact de protecie asigur racordarea mainilor i instalaiilor la priza de legare la pmnt. n cazul unei defeciuni, curentul va trece prin circuitul de mpmntare, evitndu-se producerea unei electrocutri. n medii umede sau cu pericol de explozie se utilizeaz numai aparate de construcie special pentru astfel de medii, iar alimentarea lor se va face la tensiuni nepericuloase. Se ntrerupe imediat circuitul sau instalaia electric n care s-a produs accidentul. Se scoate victima ntr-un spaiu aerisit. Facei respiraie gur la gur. Anunai imediat medicul.

DOMENIUL:Electric

si

electronic n automatizri

CALIFICAREA:Tehnician

25

BIBLIOGRAFIE

DOMENIUL:Electric

si

electronic n automatizri

CALIFICAREA:Tehnician

26