Ascensoare electrice

1.Scopul lucrarii:

Prezentarea generala a ascensoarelor electrice.

2.Consideratii generale:
1. CALCULUL MECANIC STRICT NECESAR SCHEMEI CINEMATICE

În Fig.1.2. sunt prezentate numai acele părţi ale schemei cinematice care
contribuie la alegerea motorului de acţionare:

Fig.2. Bilanţ de forţe in schema cinematică

Au fost utilizate notaţiile:

ME – Motorul electric de acţionare (motor de c.c. în cazul enunţului dat),
T - Transmisie mecanică (reductorul de viteză melc-roată melcată),
RF – Roata de fricţiune,
RCL - Roata de conducere liberă,
Mc – Masa cabinei,
Gc – Greutatea cabinei, Gc = Mcg,
g - Acceleraţia gravitaţională, g = 10m/s-2,
QN – Masa persoanelor corespunzătoare încărcăturii nominale,
Q - Masa persoanelor aflate în cabină la un moment oarecare,
Mcg – Masa contragreutăţii,
Ff – Forţa de frecare echivalentă calculată din randamentul puţului,
T1,2 – Tensiunile din fir,
(+), v, am – Sens pozitiv de mişcare, viteză de deplasare şi acceleraţie maximă,
Ft – Forţa de tracţiune dezvoltată de roata de fricţiune
Ascensoarele servesc exclusiv pentru ridicarea si coborarea sarcinilor. Din punctul
de vedere al felului sarcinii, ascensoarele pot fi de materiale, de persoane si mixte, iar
din punct de vedere al comenzii pot fi:
a) cu insotitor, in care caz comanda se face cu ajutorul unui controler de comanda de catre insotitor;
b) cu comanda prin butoane din exterior (ascensoare de materiale);
c) cu comanda prin butoane din interioal si apel;
d) cu comanda prin butoane din interior si cu autonivelare;
e) cu comanda centralizata de la un post dispecer.
    Din punctul de vedere al constructiei traliului ascensorului se disting ascensoare echipate cu trolii cu toba si  
cu trolii cu roata de frictiune. Troliile cu roata de frictiune prezinta o serie de avantaje fata de primele si de  
aceea sunt mult mai des intalnite. In cazul in care troliile cu toba, suspendarea cabinei se face dupa una din  

schemele din Figura 1. Cabina este echipata partial de contragreutatea  G
g . 

Figura 1.

In cazul ascensoarelor cu trolii cu roata de frictiune, suspendarea cabinei se face ca

in Figura 2. Ultimile doua sisteme cu circuit inchis se numesc cu cablu de echilibrare
si se adopta in cazul ascensoarelor care deservesc cladirii cu mul te etaje, cu inaltimi mari de 
ridicare, la care influenta greutatii lablului I, in lipsa cablului de echilibrare 2, ar fi apreciabila . 
 Figura 2.

  Sarcina nominala a ascensorului G n  este definita drept sarcina maxima utila transportata de ascensor. Cu 
alte cuvinte sarcina nominala a unui ascensor nu include greutatea cabinei G c si a utilajului care se
gaseste in permanenta in ea.
Greutatea contragreutatii se ia 
              G g ≈ G c  + (0.4÷0,5)* G n

In tabelul 1 sunt date valorile uzuale ale vitezelor de deplasare, in metri pe secunda,
ale cabinelor diferitelor tipuri de ascensoare. Productivitatea ascensoarelor de persoane P 
se poate determina cu ajutorul relatiei :
3600 * γ * Gn
P=
H
2 + ∑t
ν (pers/ora),
in care:
Gn este capacitatea de ridicare, persoane fara insotitor;
H – inaltimea de ridicare, in m;
ν – viteza cabinei ascensorului, in m/s;
γ – coeficientul de umplere al cabinei;
      Σt   –   timpul   cheltuit   la   toate   opririle   pentru   deschidere   si   inchiderea   usilor,   pentru   intrarea   si   iesirea  
persoanelor si pentru accelerarea si decelerarea cabinei.

Tabelul 1.
De materiale mici De materiale De persoane De bolnavi
0,25 0,10 0,50
0,50 0,25 0,75 0,50
0,50 1,00
0,75 1,50
1,00 2,50
1,50 3,50

3.Dispozitivul de protectie contra prabusirii cabinei

Unul din dispozitivele ascensorului de cea mai mare raspundere este asa-zisul
dispozitiv de blocare a cabinei pe sinele de ghidare a acesteia, denumit si dispozitiv de
protectie contra prabusirii cabinei. Acest dispozitiv are rolul de a bloca cabin ape
sinele de ghidare atunci cand viteza ei, dintr-un motiv oarecare, depaseste cu
40%÷50% viteza sa nominala. In felul acesta se evita prabusirea cabinei, de exemplu,
la ruperea cablurilor de suspensie.

Figura 3

In Figura 3. se da schematic una din constructiile unui asemenea dispozitiv. Acesta se compune din doi 
clesti 1 a caror strangere pe sinele de ghidare 2 se realizeaza cu ajutorul a doua piese conice 3 , deplasate axial  
prin rotirea tobei 4, cuplata cu cele doua piese 3 prin filet, si anume unul pe dreapta, celalalt pe stanga. Schema 
cinematica a mecanismului de rotire a acestei tobe este data in  Figura 4.

Figura 4. Figura 5.

Cabul auxiliar 1, care este petrecut dupa scripetele 2, cuplat axial cu un regulator
de viteza si dupa scripetele de intindere 3, este fixat de cabina ascensorului 4 prin
intermediul unei asamblari cu frictiune 5. Cablul 6 al acestei tobe este rigid fixat de cablul 1. Atat 
timp cat viteza se mentine sub vieza maxima, regulatorul de viteza nu intervine, cablul 1 se deplaseaza liber la 
o data  cu cabina, fiind antrenat de acesta prin intermediul asamblarii cu frictiune 5. In aceasta situatie, toba 
mecanismului   de   blocare   nu   sufera   nici   o   miscare,   iar   acest   mecanism   nu   intervine.   Cind   viteza   cabinei  
depaseste valoarea maxima admisa, regulatorul de viteza produce blocarea scripetului 2. In aceasta situatie,  
cabina continuind sa coboare, face sa apara o lunecare a cuplajului 5 pe cablul 1, ceea ce produce desfasurarea 
cablului 6 de pe toba dispozitivului de blocare. Toba acestuia se roteste, si prin aceasta, dupa cum s­a vazut mai 
sus, produce blocarea cabinei pe sine.
In Figura 5 este data una din constructiile regulatorului de viteza amintit:
1 - carcasa fixa ;
2 – piese mobile ;
3 – axe piese mobile ;
4 – resorturi ;
5 – disc ;
 La o turatie prea mare varfurile 6 ale pieselor mobile 2, datorita fortei centrifuge,
intra in locasurile 7 ale carcasei, realizand blocarea discului 5 (respectiv a cabinei pe sine).  

4.Alegerea sistemului de actionare al ascensorului  

  Sistemul   de  actionare  al   unui  ascensor   este  determinat   in   primul  rind   de  cerintele   care  se   impun 
ascensorului in legatura cu acceleratia si incetinirea cabinei, precum si cu precizia opririi ei la etaje. Actionarea 
ascensoarelor de persoane si a celor de marfuri cu viteze de deplasare pina la 1 m/s se realizeaza de cele mai  
multe ori cu ajutorul motoarelor asincrone, in scurtcircuit sau cu inele, cuplate cu toba, respectiv cu roata de  
frictiune prin intermediul unui reductor. La aceleasi ascensoare, in scopul realizani unei opriri exacte a cabinei  
in dreptul palierelor respective, cu alte cuvinte in scopul obtinerii unei nivelari precise, se impune ca inainte de  
oprire viteza cabinei sa fie redusa pina.la 0,1÷0,25 m/s. Pentru aceasta, actionarea lor se poate face folosind 
doua   motoare   diferite,   dintre   care   unul   principal   de   putere   mai   mare   pentru   deplasarea   cabinei   cu   viteza 
normala, iar al doilea de putere mai mica pentru obtinerea vitezei de nivelare. Cel deal doilea motor actioneaza  
troliul ascensorului prin intermediul unui reductor separat, cu raport de transmisie mult mai mare. Obtinerea 
nivelarii   se   face   prin   deconectarea   putin   inainte   de   a   ajunge   la   nivelul   respectiv   a   motorului   principal   si  
conectarea in locul lui a motorului auxiliar. Mai comoda pentru acest scop este folosirea motoarelor asincrone in 
scurtcircuit cu doua viteze, avind doua infasurari separate pe stator. Raportul perechilor de poli ai celor doua  
infasurari se ia cel mai des egal cu 3 : 12 sau 2 : 10. In felul acesta se obtine o viteza de nivelare de patru,  
respectiv cinci ori mai mica decit viteza nominala al ascensorului. Cum cuplul rezistent la roata de frictiune al  
ascensorului   ramine   acelasi   in   cazul   ambelor   viteze,   cele   doua   infasurari   statorice   se   calculeaza   pentru 
functionarea motorului la cuplu constant.
 Citeodata trecerea la viteza de nivelare se realizeaza prin conectarea in cascada a doua motoare asincrone  
cuplate rigid intre ele Figura 6. In mod normal 

Figura 6.

functioneaza numai motorul Mu  contactorul  K  fiind anclansat.  Pentru a trece la viteza de nivelare se 

produce declansarea acestui contactor. Prin aceasta se realizeaza montajul in cascada amintit, si anume­rotorul 
motorului principal M1 se conecteaza la statorul motorului in scurtcircuit M2. Bornele de iesire ale infasurarilor 
statorice ale acestui motor ramin conectate la rezistenta de pornire R. Ordinea fazelor la alimentarea motorului 
M2 se alege astfel incit cimpul invirtitor sa se roteasca in acelasi sens cu rotorul. Viteza sincrona a motorului  Mt 
este data de relatia:

Frecventa curentului rotoric va fi:

Viteza sincrona a motorului M2, considerata fata de frecventa de alimentare f2, respectiv viteza cimpului 
invirtitor al motorului M2, va fi
 5.Determinarea puterii motorului de actionare

Determinarea   puterii   motorului   electric   de  actionare  a   unui  ascensor   impune  cunoasterea  regimului   de  
lucru, a diagramei de sarcina a motorului, precum si a valorilor cuplurilor rezistente la roata de frictiune in 
timpul diferitelor deplasari.
Sa determinant mai intii valorile cuplurilor rezistente. Pentru aceasta sa consideram Fiigura 7. Cuplul 
rezistent la arborele rotii de frictiune excluzad pierderile determinate de frecarile in lagare si de incovoierea 
.cablului, este dat de relatia

si el  presupune cunoasterea tensiunilor Tc si Tg  in punctele a si b ale celor doua ramuri ale cablului. Sa  

consideram valorile celor doua tensiuni in regimul dinamic in cazul diferitelor operatii.

   Figura 7.
Pornire la ridicarea cabinei (Tcpr, Tgpr). Valoarea tensiunii in ramura de cablu pe care atirna cabina este 
data de relatia:

in care:
GP este greutatea cabinei, in kgf ;
G — sarcina din cabina, in kgf;
a   — acceleratia cabinei, in m/s2;
g — acceleratia gravitatiei, 9,81 m/s2;
ΣPc— suma tuturor celorlalte eforturi care se opun miscarii cabinei..
Din cadrul acestor eforturi rezistente fac parte: efortul de frecare a cabinei pe glisiere (sine de ghidare), efortul 
suplimentar de frecare in glisiere la incarcarea dezaxata a cabinei, efortul rezistent datorita aerului.
Tensiunea in ramura contragreutatii este:

in care G n  este sarcina nominala a ascensorului, in kgf, iar , Pg este suma tuturor eforturilor care se opun 
miscarii contragreutatii.
Oprire la ridicarea la ridicarea cabinei (T cor , T gor )
Valorile tensiunilor respective sunt date de relatiile 

si
 Pornire la coborarea cabinei (T cpc , T gpc )
In acest cav vom avea

si

Oprirea la coborarea cabinei (T cpc , T gpc ).

Valorile celor doua tensiuni sunt date in acest caz de relatiile:

si

Valorile cuplurilor pe care trebuie sa le dezvolte motorul de actionare la arborele

sau, in cazul diferitelor operatii, excluzand pierderile in lantul cinematic al transmisiei
sunt:
a) Pornire la ridicarea cabinei (M prc )

in care M.;t si GD2 sunt cuplul dinamic al intregii transmisii (de la motor pina la roata de frictiune inclusiv),  
respectiv momentul de volant, reduse la arborele motorului, iar i — raportul de transmisie de la motor la roata.
b) Oprire la ridicarea cabinei (Morc):

c) Pornire la eoborirea cabinei (Mpcc):

d) Oprire la eoborirea cabinei (Mocc):
In regimul static valorile cuplurilor respective se obtin anuland acceleratia. Se obtine astfel 
pentru ridicarea cabinei :

iar la eoborirea cabinei

Din relatiile de mai sus se constata  ca atit in regim stationar cit si in regim dinamic, regimul de 

functionare   al   motorului   este   determinat   de   raportul   dintre   cuplurile   care   se   opun   miscarii   si   cele   ce   o 
favorizeaza. Astfel de exemplu,  in  cazul regimului stationar de ridicare a cabinei, regimul de functionare al 
motorului este:
— regim motor daca G+ΣPc+ΣP g >K*Gn;
— regim de mers in gol daca G+ΣPc+ΣP g =K*Gn;
— regim de generator cu recuperare daca G+2P + 2P  <K*G C g n

 6 .  Aparate de comanda folosite la ascensoare   
  

Limitatoarele de cursa. Limitatoarele de cursa folosite la ascensoarele electrice sint de tipul obisnuit. 
Ascensoarele se echipeaza in mod curent cu limitatoare de cursa conectate in circuitul de comanda, care trebuie  
sa   opreasca   cabina   In   pozitiile   limita  ale   parcursului  ei  de  lucru,   precum   si   cu   un   limitator   de   siguranta, 
conectat In circuitul de forta pe doua din faze., care limiteaza ambele curse ale cabinei, atit cea de ridicare cit si  
cea de coborire.

  Figura 8

       Contactele de blocare. In Figura 9 este data una din constructiile unor asemenea contacte. Constructia 
este similara cu a unui limitator de cursa destinat a fi conectat In circuitul de comanda.
 Figura 9

Comutatorul de etaj . Comutatoarele de etaj se instaleaza cite unul la fiecare etaj, si anume in zona de 
oprire a cabinei.
Dispozitivul   de   copiat.   La   unele   ascensoare   in   locul   comutatorului   de   etaj   se   foleseste   asa­zisul  
dispozitiv de copiat.
Traductoare de pozitie. La unele ascensoare, cum sunt, de exemplu, ascensoarele
rapide si cele exprese, este necesar ca in timpul deplasarii cabinei sa se emita diferite
semnale de comanda.Emiterea acestor semnale trebuie sa aiba loc intr-un moment
precis, cind cabina se gaseste Intr-un anumit loc al putului. Pentru emiterea acestor
semnale se folosesc truductoare de pozitie, formate dintr-un magnet permanent fixat
de cabina si una sau mai multe bobine fixate de put in locurile unde trebuie sa se
emita semnalele respective. Prin trecerea magnetului permanent in dreptul bobinei
respective, la bornele ei apare o t.e.m. de inductie care constituie semnalul primar
respectiv.

7.Instalatia de iluminat si semnalizare

Instalatia de lumina cuprinde instalatia pentru iluminarea cabinei si cea pentru

iluminarea putului ascensorului. Problema iluminarii cabinei se pune astfel: la
ascensoarele de persoane cabina trebuie sa fie iluminata cind transporta persoane.
Acest lucru se realizeaza prin inchiderea unor contacte ale bloc-contactelor de podea
la incarcarea cabinei. De asemenea, cabina trebuie sa fie iluminata la intrarea
persoanelor in ea. Acest lucru se realizeaza in momentul deschiderii usii respective a
putului, prin inchiderea bloc-contactelor de usa respective. La unele ascensoare
lumina in cabina se aprinde in momentul in care cabina, fiind chemata, ajunge la locul
de apel .

8.Comanda ascensoarelor, scheme electrice ale diferitelor tipuri de ascensoare

                Ascensoare de persoane cu insotitor .  In Figura 10  se da schema electrica  desfasurata a 

circuitelor de comanda, precum si a celor de forta pentru un asemenea ascensor. Punerea sub tensiune a acestor 
circuite   se   face   eu   ajutorul  intreruptoarelor   manuale   I1   si   I2.   Prin   linii   ondulate   sunt   reprezentate 
conductoarele   care  se   gasesc   in   cablul   electric   flexibil   care  leaga   instalatia   electrica   din   cabina   cu   cea   din  
exterior   (fixa).

Figura 10.

Ascensoare de persoane cu comanda prin butoane (din cabina si cu apel). In Figura 11 se da schema 
electrica desfasurata a circuitelor de comanda ale unui asemenea ascensor cu 4 opriri. Circuitele de forta ramin 
aceleasi ca si in Figura 10.

Figura 11.
Ascensoare de persoane cu autonivelare. In Figura 12 este data schema electrica desfasurata a 
circuitelor de forta si a celor de comanda pentru un ascensor cu doua viteze, actionat de catre un singur motor  
asincron in scurtcircuit cu doua viteze.
 Figura 12.

Ascensoare de persoane cu comanda centralizata. In cazurile cind intr­o cladire se afla instalate mai 
multe ascensoare, comanda lor se poate face de la un singur post dispecer. Acest fel de comanda se foloseste in 
cazul ascensoarelor cu o capacitate de maximum 5 persoane si cu o viteza de cel mult 1 m/s. Dispecerul este 
legat cu persoanele din diferitele cabine cu ajutorul unei instalatii telespiker. Comanda diferitelor cabine o face 
dispecerul functie de cererile persoanelor. Toata semnalizarea ca si comanda se gasesc la pupitrul dispecerului.