Sunteți pe pagina 1din 26

COLEGIUL TEHNIC

,,ALEXANDRU ROMAN
ALESD
LUCRARE DE SPECIALITATE PENTRU
EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENTELOR PROFESIONALE

NDRUMTOR

CANDIDAT

Prof.ing. Valeria Vasile

Kovesdi Zoltan

2011

DOMENIUL:Electric si electronic
CALIFICAREA:Tehnician n automatizri

COLEGIUL TEHNIC
,,ALEXANDRU ROMAN
ALED

ACTIONAREA UNEI BENZI CU


SENZORI SI LIMITATOARE

Specializare: Tehnician n
Automatizri
2011

DOMENIUL:Electric si electronic
CALIFICAREA:Tehnician n automatizri

CUPRINS
ARGUMENT...........4
CAPITOLUL I : ...........................................................5
CAPITOLUL II :................................................................8
CAPITOLUL III : ......................................................9
CAPITOLUL IV :.................................................................19
CAPITOLUL V : Norme de protecia muncii..........23
Bibliografie...........25

DOMENIUL:Electric si electronic
CALIFICAREA:Tehnician n automatizri

ARGUMENT
Automatizarea unui proces tehnologic consta n dotarea instalaiei
tehnologice cu anumite echipamente tehnice speciale n vederea efecturii
automate a operaiei de conducere a acestuia n condiii prestabilite. Cu alte
cuvinte, automatica este o tiina inginereasca ce se refera la conducerea
proceselor si are drept studiu automatizarea acestora.
Automatizarea este totodat i o problem de optimizare. Cnd se
implementeaz o operaie de automatizare trebuie s fie aleas soluia optim de
automatizare, trebuie sa fie alese echipamentele tehnice optime pentru procesul
tehnologic respectiv si trebuie sa se aleag operarea optima a echipamentelor
tehnice alese.
Automatizarea reprezint n ultima instana cea mai ridicata treapta de
conducere care poate sa asigure performante ridicate pentru procesul condus.
Performantele procesului condus sunt apreciate cu un anumit criteriu,
numit criteriu de performanta. Criteriul de performanta trebuie ntotdeauna sa
respecte o serie de restricii privind ca1itatea produciei si securitatea instalaiilor
tehnologice. n aceste condiii s-au putut realiza aparate cu funciuni noi si
performante mbuntite pentru domenii foarte largi ale condiiilor ambiante de
funcionare.
Automatizarea celor mai variate tehnologii a nceput s se afirme, pe fondul
electronizrii i cibernetizrii, n deceniul al 5-lea al secolului XX, iniial n
domeniul automatizrii proceselor de producie continue, cu precdere n
industriile siderurgic, metalurgic, chimic, petrochimic i a materialelor
plastice.
Procesul de automatizare a reprezentat un pas mare pentru omenire n ceea
ce privete evoluia. n liceu am nvat bazele automatizrilor, cum
funcioneaz elementele sistemului automat, pe ce principii se bazeaz si multe
altele.
Calificarea de Tehnician in automatizri ofer o cantitate foarte mare de
informaie, informaie care va fi utilizat poate, mai departe, in domeniul de
activitate ales de ctre elevul de liceu.

DOMENIUL:Electric si electronic
CALIFICAREA:Tehnician n automatizri

CAPITOLUL I
I.1. GENERALITI
Automatizarea proceselor tehnologice se realizeaz pe dou ci
independente care depind de caracterul produciei i de organizarea acesteia:
-cea a mainilor automate i a liniilor n flux automatizate;
-cea a automatizrii proceselor tehnologice, legat de automatizarea
controlului i comenzii proceselor de producie.
n sistemele de automatizare complex, aceste ci sunt legate organic.
Sistemele de automatizare tehnologic, diferite prin destinaia lor, constau din
elemente de automatizare omogene care ndeplinesc o anumit sarcin a
automatizrii (control, comand, reglare, etc).
Dezvoltarea automatizrii moderne a dus la crearea unor sisteme de
elemente unificate de control, de comand i reglare automat a unor procese
tehnologice complexe, astfel c se poate tipiza i limita numrul tipurilor
elementelor de automatizare.
Cauzele obiective care impun aplicarea automatizrii n producie sunt:
-obiectivitatea controlului i comenzii;
-centralizarea comenzii grupelor de maini i agregate sau a unor
ntregi sisteme de producie, practic fr limitarea distanei;
-realizarea cu precizie a procesului de producie prescris cu indici calitativi
i cantitativi optimi;
-comanda proceselor la orice vitez de desfurare a acestora i pentru
orice valoare a parametrilor procesului;
-sigurana i securitatea funcionrii agregatelor;
-eficiena economic ridicat, legat de creterea productivitii muncii,
economia de materie prim, de combustibil, de materiale, ridicarea calitii i
micorarea preului de cost al produciei, precum i reducerea personalului de
deservire.

DOMENIUL:Electric si electronic
CALIFICAREA:Tehnician n automatizri

I.2. NOIUNI FUNDAMENTALE PRIVIND SISTEMELE


AUTOMATE
n structura unui sistem automat se disting dou pri importante:
- instalaia automatizat (IA), reprezentnd instalaia tehnologic sau
sistemul tehnic ce constituie obiectul unei funcii de automatizare (comand,
control, reglare, protecie sau optimizare), fig.1.1;

Fig.1.1. Schema-bloc a instalaiei automatizate.

Fig.1.2. Schema-bloc a unui sistem automat.


- dispozitiv de automatizare (DA) - care primete mrimea xe
(vectorul mrimilor de ieire) si uneori mrimea xp , iar prin mrimea xi xi
se primesc informaii asupra scopului conducerii automate a procesului
tehnologic;
- DA stabilete legea de variaie a vectorului mrimilor de execuie
(xm) ;
- IA- instalaia automatizat.
Dispozitivul de automatizare (DA), reprezint ansamblul aparatelor i
elementelor prin care se realizeaz funcia de automatizare considerat.
Un proces tehnologic dintr-o instalaie tehnologic se caracterizeaz prin mai
multe mrimi fizice: temperatur, presiune, vitez (turaie), deplasare, debit,
DOMENIUL:Electric si electronic
CALIFICAREA:Tehnician n automatizri

densitate etc. Aceste mrimi pot fi influenate, dup necesiti, de alte mrimi,
crora li se impun legi de variaie.
Mrimile fizice din IA se clasific astfel:
- mrimi fizice reprezentnd variabile dependente, adic mrimi de ieire
(xe ) ;
- mrimi fizice reprezentnd variabile independente, adic : mrimi de
execuie (xm) prin care operatorul uman sau dispozitivul de automatizare
influeneaz n sens dorit, mrimile de ieire i marimi perturbatoare (xp ), care
influeneaz mrimile de ieire, dar nu depind de aciunile de conducere din
cadrul sistemului automat considerat.

Fig.1.3.

Exemplu de sistem automat

DOMENIUL:Electric si electronic
CALIFICAREA:Tehnician n automatizri

CAPITOLUL II
Acionarea unei benzi cu senzori si limitatoare
Automatizarea este tehnologia prin care un proces sau o procedura este
realizata fara asistenta umana. Este implementata folosind un program sau o
instruciune combinata cu sistemul de control care executa instruciunea. Pentru
automatizarea unui proces este necesar sa existe o sursa de putere si sa se
opereze un program si un sistem de control.
Banda transportoare este constituita dintr-o bucla continua: jumtate din
lungimea sa este folosita pentru livrarea materialelor, iar cealalta jumatate
reprezinta partea de ntoarcere a benzii. Banda este realizata din elastomer
ranforsat (cauciuc) cu o mare flexibilitate, dar foarte puin extensibila. La unul
din capetele benzii se afla roata de acionare a benzii. Banda flexibila este
susinuta de un cadru cu cilindri de suport. Materialele plasate pe banda sunt
transportate de-a lungul acesteia.

DOMENIUL:Electric si electronic
CALIFICAREA:Tehnician n automatizri

CAPITOLUL III
III.1. UNITATEA DE TRANSFER LINIAR
Materialele sunt purtate intr-o miscare liniara de catre banda transportoare.
Banda transportoare poate de asemenea fi adaptata pentru miscari
asincrone ale unitatii de lucru, folosind frecarea dintre banda si piesa aflata pe
ea. Miscarile urmatoare ale piesei sunt blocate la fiecare punct in care se afla tije
de sau alte mecanisme de blocare.

Fig.1.4.
DESCRIERE:
Banda ruleaz pe cei doi cilindri fixati la capetele sale. Acetia ruleaz
independent si asigura o micare continua a benzii.
- transportul este realizat de catre un motor VDC de 24V;
- modului are trei senzori :
senzor inductiv pentru detectarea componentelor metalice;
senzor capacitiv pentru detectarea prezentei unei componente,
indiferent de material;
senzor mecanic care detecteaza piesele cu o anumita inaltime;
- modulul foloseste patru porturi ale unitatii de control (PLC): 3 intrari si 1
iesire.

DOMENIUL:Electric si electronic
CALIFICAREA:Tehnician n automatizri

III.2. MODUL PENTRU DEVIEREA PIESELOR

Fig.1.5.
Modulul pentru devierea pieselor este in totalitate electro-pneumatic,
controlat de doi actuatori liniari. Acestia deviaza de pe banda piesele catre
cutiile de depozitare. Un switch magnetic (REED) detecteaza avansarea
cilindrilor.
Actuatorii care realizeaza devierea componentelor sunt cu dubla actiune.
Acest model de cilindru este controlat de catre o electro-valva pneumatica
comandata de catre PLC.

DOMENIUL:Electric si electronic
CALIFICAREA:Tehnician n automatizri

10

III.3. VALVELE CU SOLENOID


Valvele cu actionare electromagnetica (cunoscute in domeniul industrial si
sub denumirile de "valve cu solenoid" precum si "electrovalve") sunt
asemanatoare din punctul de vedere al aplicatiilor cu valvele manuale iar
diferenta o constituie faptul ca in acest caz comanda este data de o bobina
electromagnetica.
Acest tip de valve este deseori folosit in automatizarea unui circuit
pneumatic ca parte componenta a unui echipament mai complex deoarece
comanda bobinei se poate face de catre un automat programabil (PLC).
Bineneles, valvele electromagnetice (electrovalvele / electroventilele
pneumatice) se pot folosi si in circuite simple care nu au ca scop automatizarea
pentru simplul fapt ca pot conferi uurina in exploatare. De exemplu, se pot
monta in locul unei valve manuale impreuna cu un intrerupator electric tip buton
si astfel usureaza efortul operatorului. Mai mult, extrapolnd exemplul anterior,
se poate face comanda de la distanta prin prelungirea firelor electrice.
Sistemul pneumatic de pozitionare este realizat din doua electrovalve care
actioneaza cilindrii.

Fig.1.6.

DOMENIUL:Electric si electronic
CALIFICAREA:Tehnician n automatizri

11

III.4 UNITATEA LOGICA PROGRAMABILA - PLC


(PROGRAMMABLE LOGIC CONTROLLER)

Fig.1.7.
Unitatea logica programabila este un echipament integrat, destinat realizrii
funciei de proiectare logica pentru aplicaii in controlul industrial. PLC-ul
nlocuiete utilizarea firelor pentru conectarea diferitelor module, reduce
dimensiunile panoului de control, desigur, cu creterea flexibilitii si a
fiabilitii sistemului.
S-a observat ca majoritatea erorilor aparute in sistemele care folosesc
PLC se datoreaz cauzelor externe, cum ar fi funcionarea defectuoasa a
butoanelor sau senzorilor etc.
PLC-ul este proiectat sa nlocuiasc timerele, counter-ii etc. Tensiunea
necesara alimentarii circuitului este furnizata de ctre sursa de alimentare.

DOMENIUL:Electric si electronic
CALIFICAREA:Tehnician n automatizri

12

III.5. SENZORI
1. SENZORUL DE PROXIMITATE
Senzorul binar fara contact este activat in momentul in care un
obiect se afla in apropierea sa si induce modificri ale cmpului
electromagnetic.
Senzorului de proximitate detecteaza obiectele aflate in apropiere prin
emisia unui puls de energie luminoasa in domeniul infrarou cu ajutorul unei
diode electroluminiscente (LED); daca acest puls luminos intalneste un obiect de
care se reflecta napoi spre senzor, reflexia este captata de elementul fotoreceptor
al senzorului si semnalizata.
Senzorul detecteaz, fara contact, obiectele capabile sa reflecte radiaia
electromagnetica in spectrul infrarou.
2. SENZORUL INDUCTIV DE PROXIMITATE
Senzorul inductiv de proximitate incorporeaz o bobina
electromagnetica, care este folosita pentru detectarea prezentei unui obiect
metalic. Acest tip de senzor nu ia in considerare obiectele nemetalice.
Oscilatorul produce o tensiune alternativa, care, aplicata bobinei,
produce un cmp electromagnetic.

Senzori de temperatur
Fig.1.8.
Senzorii de proximitate inductivi sunt dispozitive electronice care realizeaz
funcia de comutator.
Schimbarea strii nchis-deschis se face atunci cnd un obiect metalic se
apropie de suprafaa activ a senzorului, la o distan mai mic dect distana
nominal de acionare.

DOMENIUL:Electric si electronic
CALIFICAREA:Tehnician n automatizri

13

Comparativ cu microntreruptoarele mecanice, a cror funcie o nglobeaz,


senzorii inductivi au n general urmtoarele avantaje:

Lucreaz fr contact mecanic, deci fr uzur


Asigur un numr nelimitat de comutri
Nu genereaz zgomot de contact
Pot comuta cu o frecven mult mai mare
Sunt nchii ermetic i pot fi utilizai n medii agresive
Asigur o precizie mai mare
Semnalizare optic cu LED
Protecie pentru cazurile cnd accidental apare un scurtcircuit1 la ieire
Protecie pentru situaia cnd din greeal se alimenteaz invers
Protecie la supratensiuni inductive

Fig.1.9.

DOMENIUL:Electric si electronic
CALIFICAREA:Tehnician n automatizri

14

3. SENZORUL CAPACITIV DE PROXIMITATE


Detectarea materialelor nemetalice este realizata de un capacitor cruia i
se induce o modificare a capacitanei realizata de un material aflat in apropiere.
Detecia este declanata de ctre un material aflat in apropierea senzorului.
Capacitatea senzorului de a detecta este independenta de constanta dielectrica a
materialului inta.
Senzorii capacitivi de proximitate sunt in special folosii pentru detectarea
componentelor nemetalice, cum ar fi lichidele, hrtia, lemnul etc. Suprafaa
sensibila a senzorului capacitiv este formata din doi electrozi metalici concentrici
ai unui condensator.
Cnd un obiect aflat in apropierea suprafeei sensibile intra in cmpul
electrostatic produce o modificare a capacitaii in circuitul oscilator. Ca rezultat,
oscilatorul ncepe sa oscileze. Circuitul de triggerare citete amplitudinea
oscilaiilor, iar cnd aceasta depaseste un anumit prag, starea de ieire a
senzorului se schimba. Obiectul indepartandu-se de senzor, face ca
amplitudinea oscilaiilor sa scad, schimbnd starea senzorului la starea
originala.

Fig.2.0
Senzor capacitiv de proximitate

DOMENIUL:Electric si electronic
CALIFICAREA:Tehnician n automatizri

15

4. SENZORUL MAGNETIC DE PROXIMITATE


Mod de funcionare:
O bobina situata intr-un cmp magnetic va avea un anumit curent indus de ctre
modificrile fluxului magnetic. Amplitudinea curentului indus este dependenta
de viteza de variaie a fluxului magnetic.

Senzor magnetic
de proximitate
Fig.2.1.
5. Senzori de proximitate ultrasonici
Funcionarea se bazeaz pe
msurarea duratei de propagare a unui semnal ultrasonor ntre emitor si obiect,
iar distanta maxim de lucru este n funcie de natura traductorului
(piezoceramic, electrostatic
etc.) si de frecventa. Iat de exemplu un senzor ultrasonic analogic M30 - acesta
este destinat controlului exact al oricrei suprafee plane solide, lichid sau
pulbere.
Senzorul dispune de iesire de tensiune si de curent, cu 12 biti rezolutie, de
functie de evaluare memorat si compensare de temperatur. Sunt disponibile
trei domenii de sensibilitate: 500mm, 2000mm, 4000mm acoperind o plaja larga
de aplicatii, incluznd controlul nivelului. La nceput trebuie stabiliti parametrii
de lucru, cu memorarea limitelor de evaluare A1 si A2, cu compensarea de
temperatur etc.

Senzor de proximitate
ultrasonic
Fig.2.2.

DOMENIUL:Electric si electronic
CALIFICAREA:Tehnician n automatizri

16

6. Senzori de poziie
Senzorii de poziie ne informeaz despre poziia unui obiect in raport cu
un punct de referina. Informaia poate fi un unghi, spre exemplu cate grade s-a
rotit o antena radar, sau o deplasare liniara, cum ar fi cai centimetri s-a deplasat
un bra de robot.
Poteniometre
Un poteniometru poate fi utilizat pentru a converti deplasrile liniare sau
rotative intr-o tensiune electrica. De fapt, poteniometrul nsui ne da o anumita
rezistenta, dar aceasta rezistenta poate fi convertita uor intr-o tensiune.
Un material rezistiv este turnat pe o forma circulara avand contactele A si
C. Acest material are o rezistivitate uniforma astfel incat valoarea ohm/cm de-a
lungul lui sa fie constanta. La axul poteniometrului este conectat un cursor ce
aluneca de-a lungul rezistorului.

Poteniometrul rotativ descris mai sus este cu o singura rotaie si are un domeniu
de variaie de 3600 . Deoarece la capetele poteniometrului pot apare erori, s-au
construit poteniometre multi-tura, ce permit rotaia axului poteniometrului de
mai multe ori, pana la 25 de ori.
Poteniometrul cu deplasare liniara are acelai principiu cu cel rotativ, dar acesta
are cursorul ce se deplaseaz pe o linie dreapta, fiind foarte bun pentru a construi
un senzor de poziie pentru micare liniara.

DOMENIUL:Electric si electronic
CALIFICAREA:Tehnician n automatizri

17

Fig.2.3.
In figura alturata se prezint un poteniometru care detecteaz poziia
unghiulara a unui bra de robot. In acest caz, corpul principal al poteniometrului
este inut fix, iar axul lui este conectat direct la axul motorului. Tensiunea de la
terminalele poteniometrului este meninuta constanta la valoarea de 10 V.
Deoarece poteniometrul nu poate indica corect
tensiunea la capt de cursa, s-a ales unghiul maxim
egal cu 3500. Daca cursorul se afla in partea inferioara,
atunci tensiunea de ieire va fi Erorile cele mai mari
apar atunci cnd poziia cursorului este la o valoare de
peste 2/3 din valoarea totala a potentiometrului.0V.
Daca cursorul va fi la mijloc, atunci tensiunea de ieire
va fi 5V.
In fine, daca cursorul este in poziia de sus, atunci tensiunea va fi de 10V,
deci unghiul corespunztor este de 3500 .
Fig.2.4.
Poteniometru

DOMENIUL:Electric si electronic
CALIFICAREA:Tehnician n automatizri

18

CAPITOLUL IV
Limitatoare
Un limitator este un exemplu de senzor de proximitate. Este un comutator
cu buton acionat mecanic. Este montat in aa fel incat acesta este acionat cnd
o parte mecanica sau un bra de levier ajunge la captul cursei de deplasare.

Fig.2.5.
Spre exemplu, intr-o ua de garaj automata, controlerul trebuie sa tie
cnd ua este deschisa complet sau cnd este nchisa complet. Limitatoarele pot
detecta aceste stri. Limitatoarele sunt foarte folosite in multe aplicaii, dar au
doua dezavantaje majore:
- fiind dispozitive mecanice, in final se vor uza,
- necesita o anumita fora mecanica pentru a fi activate
Celelalte doua tipuri de senzori de proximitate, ce utilizeaz dispozitive optice
sau magnetice pentru a determina daca un obiect este apropiat, nu au aceste doua
probleme. Totui trebuie pltit un pre pentru aceste caracteristici imbunatatite:
suportul unor circuite electronice.
1. Senzorii de proximitate optici
Senzorii de proximitate optici, cteodat denumii intreruptori, utilizeaz o sursa
de lumina si un foto-senzor, care este montat in aa fel incat obiectul ce trebuie
detectat ntrerupe calea de lumina.

DOMENIUL:Electric si electronic
CALIFICAREA:Tehnician n automatizri

19

Fig.2.
6.
Figura de mai sus ilustreaz doua aplicaii de utilizare a fotodetectorilor.
In stnga, un fotodetector numra cate cni trec pe banda transportoare, iar in
dreapta, un fotodetector determina daca gaura utilizata doar pentru citirea
informaiei dintr-o discheta este acoperita sau nu.
Senzorii de proximitate optici utilizeaz frecvent un reflector pe o parte, ce
permite detectorului si sursei de lumina sa fie montate in acelai spaiu. De
asemenea, sursa de lumina poate fi modulata pentru a imprima razei o
"semntura" unica, astfel detectorul poate distinge intre raza si lumina obinuita.
Patru tipuri de fotodetectori sunt utilizai in general:
- fotorezistori
- fotodiode
- fototranzistori
- celule fotovoltaice

Fig.2.7.

DOMENIUL:Electric si electronic
CALIFICAREA:Tehnician n automatizri

20

Un fotorezistor, care este realizat dintr-un material cum este sulfura de


cadmiu(CdS), are proprietatea urmtoare: cnd nivelul intensitii luminoase
creste, atunci rezistenta scade.
Nu este scump si este destul de sensibil. De la ntuneric la lumina,
rezistenta fotorezistorului poate scade de 100 de ori. In circuitul alturat, daca
intensitatea luminii creste, va scade rezistenta fotodetectorului Rpd si astfel va
creste tensiunea de iesire Vout .

Fig.2.8.
O fotodioda este o dioda sensibila la lumina. O fereastra mica permite
luminii sa ptrund direct pe o jonciune pn. Astfel, creste curentul invers prin
fotodioda. Circuitul de polarizare conine un amplificator operaional ce
convertete curentul mic ce trece prin fotodioda intr-o tensiune amplificata de
iesire Vout .

Fig.2.9.
Un fototranzistor nu contine terminalul bazei. Totui, rolul bazei este
preluat de lumina, care genereaz un curent de comanda. Se formeaza astfel
mai multe perechi electron-gol in jonciunea BC. Daca este prezenta mai multa
lumina, atunci si tranzistorul se va deschide mai mult. Tensiunea de iesire Vout ,
care de fapt este tensiunea dintre colector si emitor scade pe msura ce creste
intensitatea luminoasa.

DOMENIUL:Electric si electronic
CALIFICAREA:Tehnician n automatizri

21

Fig.3.0.
O celula fotovoltaica este diferita fata de fotosenzorii discutai pana acum
deoarece aceasta creaza putere electrica din lumina. Cu cat este mai multa
lumina, cu att este mai mare tensiunea. O celula solara este totuna cu o celula
fotovoltaica. Cnd este utilizata ca senzor, tensiunea de iesire mica trebuie de
obicei amplificata cu un amplificator operaional, dupa cum se observa in
circuitul de mai sus.
Unele aplicaii folosesc un dispozitiv numit optocuplor . Acest dispozitiv
include sursa de lumina si detectorul intr-un singur circuit integrat. Cand un
obiect se deplaseaz prin fanta, calea de lumina este ntrerupta. De obicei este
nevoie de o sursa de alimentare pentru LED si semnalul de iesire este cules de pe
fototranzistor.

Fig.4.0.
Cand fanta este deschisa, raza de lumina ptrunde pana la tranzistor,
deschizndu-l si ducndu-l spre saturaie. La saturatie, tranzistorul are tensiunea
colector-emitor aproape zero. Cand raza de lumina este intrerupta(apare un
obstacol), tranzistorul se blocheaz, nu mai circula curent prin rezistenta din
colector si astfel tensiunea de ieire are valoarea de 5 V.

DOMENIUL:Electric si electronic
CALIFICAREA:Tehnician n automatizri

22

Senzorii optici au avantajul ca nu trebuie sa fie aproape sursa de lumina de


detector. Un exemplu in acest sens se refera la un sistem de alarma. Sursa de
lumina se gsete intr-o parte a unei ncperi, infractorul este cumva la mijloc,
iar detectorul este in cealalt parte a ncperii. O problema ar apare la acest tip de
senzori daca se murdresc lentilele ce focalizeaz raza de lumina.
Un sistem automat precum o banda transportoare, folosete mult mai
multe componente electro-tehnice si electronice dect cele prezentate. In fiecare
zi apare cate o noua inovaie in domeniu, inovaie care face procesul de
automatizare mai uor pentru om, mai rapid, mai ergonomic.

DOMENIUL:Electric si electronic
CALIFICAREA:Tehnician n automatizri

23

CAPITOLUL V
Norme de protecia muncii, sntii i securitatea n
munc
Curentul electric poate produce accidente uoare sau foarte grave, atunci
cnd utilizarea instalaiilor electrice se face necorespunztor sau dac acestea
sunt defecte.
Efectul
curentului
electric
Arsuri, orbire

Valoarea intensitii
curentului

nepturi
uoare

1-4 mA

Contracii ale
muchilor

7-15mA

Contracii ale
muchilor
toracici
Modificarea
ritmului
cardiac
Stop cardiac

25 mA
40 mA
peste 40 mA

Cauza
n cazul formrii
arcului electric (scurtcircuit)
n cazul atingerii
pieselor aflate sub
tensiune
n cazul atingerii
pieselor aflate sub
tensiune
n cazul atingerii
pieselor aflate sub
tensiune
n cazul atingerii
pieselor aflate sub
tensiune
n cazul atingerii
pieselor aflate sub
tensiune

Trecerea unui curent prin organismul uman poart numele de electrocutare


i aceasta se poate produce la o tensiune mai mare de 24V.
Curentul maxim admis s treac prin organismul uman fr a-l pune n pericol
este de 10 mA n curent alternativ (c.a) i 50 mA n curent continuu (c.a).
Pericolul de electrocutare este mai mare pentru persoanele obosite, bolnave sau
care au consumat buturi alcoolice (rezistena lor electric este mai mic) sau
pentru persoanele aflate n medii umede.
Pentru a v proteja mpotriva electrocutrii trebuie s respectai o serie de norme
de protecie:

DOMENIUL:Electric si electronic
CALIFICAREA:Tehnician n automatizri

24

Meninei instalaiile electrice n perfect stare de funcionare. Carcasele


de protecie s nu fie deteriorate; izolaiile conductoarelor s nu fie distruse.
Lucrrile de verificare a instalaiilor i de remediere a defectelor se
realizeaz numai dup ce s-a ntrerupt alimentarea cu energie electric a
acestora. La lucrrile de remediere se vor folosi unelte adecvate i nu
improvizaii.
Pentru aparatele electrocasnice cu carcas metalic (frigider, main de
splat, etc) se utilizeaz numai prize cu contact de protecie.
Prizele cu contact de protecie asigur racordarea mainilor i instalaiilor
la priza de legare la pmnt. n cazul unei defeciuni, curentul va trece prin
circuitul de mpmntare, evitndu-se producerea unei electrocutri.
n medii umede sau cu pericol de explozie se utilizeaz numai aparate de
construcie special pentru astfel de medii, iar alimentarea lor se va face la
tensiuni nepericuloase.
Se ntrerupe imediat circuitul sau instalaia electric n care s-a produs
accidentul.
Se scoate victima ntr-un spaiu aerisit.
Facei respiraie gur la gur.
Anunai imediat medicul.

DOMENIUL:Electric si electronic
CALIFICAREA:Tehnician n automatizri

25

BIBLIOGRAFIE

DOMENIUL:Electric si electronic
CALIFICAREA:Tehnician n automatizri

26