Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
a)
b)
c)
Fig. 3.12 Ipoteze de calcul al mecanismului de ridicare-coborare a lamei de buldozer
a) cazul 1 in care buldozerul se deplaseaza, spre sfarsitul procesului de sapare, si
concomitent ridica lama, care foarfeca prisma de material formata in fata lamei (fig.
3.12, a). Forta de ridicare Fr dezvoltata in cilindrii hidraulici se determina scriind
ecuatia de momente create de fortele care actioneaza asupra echipamentului de lucru in
raport cu articulatia C de prindere a cadrului pe sasiul masinii de baza.
Rezulta
(3.8)
in care F1 reprezinta reactiunea pe directie orizontala a terenului care are valoarea maxima
determinata din relatia:
F1 = (Gtr + Ge ) ad k d ; ( k d = 1.5 );
(3.9)
R forta de forfecare a brazdei formate in fata lamei
R' = k f A ,
(3.10)
unde kf este rezistenta specifica la forfecare a pamantului (kf=0.2 daN/cm2 pentru pamanturi de
categoria I); A aria brazdei forfecata de lama; G'p - greutatea pamantului care se sprijina pe
lama de buldozer; Ge - greutatea echipamentului de buldozer.
b) cazul 2 in care buldozerul se deplaseaza si executa saparea pana cand, la un moment
dat, apare un obstacol in fata lamei. Utilajul incearca sa-si continue miscarea de
inaintare si ridica lama pentru inlaturarea obstacolului (fig. 3.12, b). Rezistenta opusa
de acesta face ca masina sa ajunga la limita de stabilitate spre puntea fata.
Valoarea maxima a reactiunii verticale R1 a obstacolului se determina din ecuatia de
momente a fortelor care actioneaza asupra buldozerului in raport cu axa de basculare A:
M A = 0 R1 =
(3.11)
Daca se scrie ecuatia de momente a fortelor care actioneaza asupra lamei, in raport cu
articulatia de prindere pe sasiul tractorului, se poate calcula forta de ridicare Fr din cilindrii
hidraulici:
M C = 0 Fr =
(3.12)
c) cazul 3 in care buldozerul efectueaza saparea intr-un teren foarte tare iar lama este
impinsa in jos pana la limita de stabilitate a masinii pe puntea din spate (fig. 3.12, c).
Reactiunea maxima a terenului se calculeaza din ecuatia de momente a fortelor care
actioneaza asupra utilajului in raport cu axa de basculare B:
M B = 0 R1 =
(3.13)
M C = 0 Fr =
(3.14)
F1 = (Gtr + Ge R1 ) ad k d .
(3.15)
a)
b)
Fig. 3.13 Ipoteze de calcul al mecanismului de ridicare-coborare a echipamentului
de scarificator
a) cazul 1 in care dintii scarificatorului se infig intr-un pamant foarte tare. Sub efectul
actiunii fortei F dezvoltata in cilindri pentru impingerea echipamentului in jos,
utilajul poate ajunge la limita de stabilitate cu partea din spate (fig. 3.13,a). In aceasta
situatie, reactiunea verticala R1 a terenului va actiona in sus si va avea valoarea
maxima determinata din ecuatia de momente in raport cu axa de rasturnare A:
MA
= 0 R1 =
Gtr rtr + Ge re
.
rR1
(3.16)
MO
=0 F =
R1 rR1 Ge re
rF
(3.17)
M B = 0 R1 =
Gtr rtr Ge re
rR' 1
(3.18)
MO = 0 F =
R1 rR1 + Ge re
r
(3.19)
F'
a)
b)
Fig. 3.14
a) ex. Caterpillar 824 G seria II (pe pneuri); b) ex. Komatsu D 155A-2 (pe senile).
Aplicatia 2
Se considera doua buldozere care au aceeasi putere de actionare a motorului dar au
organe de deplasare diferite. Unul este pe senile si are masa totala 45200 kg iar celalalt este pe
pneuri si are masa totala de 45000 kg. Daca saparea trebuie executata in pamant uscat tip argila
moale care utilaj este indicat sa fie folosit? Justificati prin calcul raspunsul.
Rezolvare:
Coeficientul de aderenta roata-argila moale este 0.5...0.7 iar pentru senila-argila moale
este 0.9.
Se calculeaza fortele de tractiune in cele doua cazuri:
Ft pneu=45000 x 9.81 x 0.6 = 264.6 kN
Ft senila=45200 x 9.81 x 0.9 = 399 kN
Facand comparatie intre cele doua rezultate se observa ca in cazul utilizarii unui tractor
pe pneuri forta de tractiune este cu 33% mai mica decat in cazul folosirii unui tractor pe senile, in
conditiile in care fiecare au aceeasi putere instalata a masinii. Se remarca eficienta utilizarii, in
aceasta situatie, a buldozerului pe senile.
Aplicatia 3
Sa se determine capacitatea maxima de incarcare a lamei unui buldozer daca prin
masurare s-au aflat urmatoarele caracteristici dimensionale (fig. 3.15) ale prismei din fata lamei:
W1=0.50 m; W2=0.56 m; L= 1.6 m; H1= 0.70 m; H2=0.84 m .
Fig. 3.15
Rezolvare:
Capacitatea lamei se determina cu relatia:
Q=0.8LWH
W + W2 0.50 + 0.56
W = 1
=
= 0.53 m
2
2
H + H 2 0.70 + 0.84
H= 1
=
= 0.77 m
2
2
Q = 0.8 x1.6 x0.53 x0.77 = 0.52 m 3